LAB Merged

Expertiza criminalistică pentru imagini şi secvenţe video
Preluarea şi înregistrarea imaginilor statice

Camere foto cu înregistrare digitală
Tipuri:
-aparate foto compacte
-aparate foto reflex (DSLR - Digitalsingle-lens reflex cameras),
-aparate foto mirrorless (MILC - Mirrorless interchangeable-lens cameras).
Caracteristici/Tip compact DSLR mirrorless

obiectiv zoom 3x...30x gamă largă de obiective interschimbabile
Diagonală / rezoluţie senzor 1/2.3”...1/1,7” / 8 ... 16 MP 20,7 ... 43 mm / 12...36 1/2,3” ... 43 mm / 12...24
MP/ MP
Salvare imagini JPEG JPEG, RAW
Înregistrare video (rezoluţie VGA...HD/MPEG4, H264, MJPEG/ avi, mp4, mov, avchd
/compresie/format)
funcţii Automatizări expunere, autofocus, stabilizare de imagine, înscriere EXIF, geotag
L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Aparatele foto compacte sunt larg utilizate datorită facilităţilor de operare, ce includ şi automatizarea totală a
expunerii.
Aparatele DSLR şi mirrorless sunt destinate uzului semiprofesional şi profesional. Prin utilizarea gamei largi
de obiective disponibile se poate realiza orice tip de fotografie (macro, wide, tele).
Aparatele foto înscriu date EXIF în imagine, cu detalii depinzând de clasă şi producător.
Diferenţe notabile:
-aparatele DSLR şi mirrorless dispun de rezoluţii mai mari şi de posibilitatea salvării imaginilor în format
necomprimat– RAW;
-în cazul aparatelor DSLR şi mirrorless se pot folosi diverse obiective compatibile, dintr-o gamă largă, inclusiv
superangulare sau teleobiective – efect: la unghiuri largi se observă distorsia geometrică specifică, iar la
unghiuri înguste, imaginile au perspectivă plată şi se poate observa efectul de separare al planelor(focalizare
corectă exclusiv pe subiect);
- aparatele compact şi mirrorless dispun de sisteme de focalizare automată bazate pe analiza contrastului,
mai lente decât cele cu detecţie de fază, utilizate în cazul aparatelor DSLR – efect: scenele luminoase cu
dinamică ridicată prezintă adeseori estompare de defocalizare.

Camere cu film fotografic

Acestea sunt rarutilizate în prezent, în special în cazul fotografiei artistice. Calitatea imaginilor nu este
mult diferită faţă de fotografiile realizate cu aparate digitale (gamă dinamică relativ apropiată, rezoluţie
echivalentă depinzând de format, comportament similar la supra- şi subexpunere).
Artefactele specifice acestui tip de imagini sunt în special de tipul urmelor lăsate pe film – zgîrieturi
datorate manipulării sau sistemului de transport, pete chimice sau praf.
Datorită utilizării intensive în trecutul apropiat, există situaţii în care este necesară analiza fotografiilor
realizate pe suportargentic. În acest caz, este importantmodul în care se realizează digitizarea
acestora.
Digitizarea filmului fotografic și a fotografiilor
Scanner Digitizor film Digitizor film stand-alone

Senzori de imagine
CCD vs CMOS
CCD:
-uzual explorare întreţesută,
-rezoluţie joasă (de regulă ≤ 1 Mp)
-sensibilitate ridicată,
-zgomotredus.
CMOS: Senzori CCD Senzori CMOS

-explorare progresivă,
-gamă largă de rezoluţii,
-sensibilitate inferioară CCD,
-zgomotredus.
D1 PAL full-frame D1 PAL full-frame

Particularităţi :
efectsmear(CCD) efect întreţesere (CCD) efectrolling shutter(CMOS)

Obiective
Clasificare după distanţa focală:
-normale (distanţa focală comparabilă cu diagonala senzorului)
-superangulare (distanţa focală mai mică decât diagonalasenzorului)
-teleobiective (distanţa focală mai mare decât diagonala senzorului).
Clasificare după soluţia constructivă:
-cu distanţă focală fixă, Obiective transfocatoare (zoom)
- cu distanţă focală variabilă:
-transfocatoare (zoom) – păstrează focalizarea la modificarea distanţei focale (cazul
general al obiectivelor pentru camere video şi DSLR),
-varifocale – nupăstrează focalizarea la modificarea distanţei focale (cazulgeneralal
obiectivelor pentrucamerele de supravegherevideo).
Cazuri particulare
Obiective hemisferice (superangular cu
Obiective cu distanță focală fixă, fără iris unghi de câmp de 180˚)
Larg folosite în cazul camerelor de Folosite în cazul camerelorde supraveghere video cu funcţii
supraveghere video cu cost redus PTZ digitale (PTZ static)

Preluarea şi înregistrarea secvenţelor video

Camere video CCTV analogice
Cameră video de interior, cu Cameră video de interior, Cameră video de exterior, Cameră video de exterior
obiectiv varifocal format dome format dome, cu iluminare IR
Cameră video de exterior cu obiectiv varifocal

şi iluminare IR
Cameră speed-dome Cameră PTZ
focus
d. focală

Particularități ale imaginilor obținute folosind camerevideo CCTV analogice:

-majoritatea dispun de senzori de tip CCD – efecte specifice acestuitip de senzori;
-explorarea întrețesută afectează reprezentarea scenelordinamice;
-formatele dome și de exterior dispun de calotă sau geam de protecție – imaginile sunt afectate
de depuneri sau de defectele acestor suprafețe (reducerea contrastului, deformări geometrice,
estompări locale, uneori apar reflexii interne specifice);
-în funcție de soluția constructivă, imaginile obținute cu camere video cu iluminare IR potprezenta
artefacte generate de reziduuri de iluminare, datorită reflexiilor în carcasă;
-camerele video cu iluminare IR care nu sunt prevăzute cu sisteme de compensare a modificării
lungimii de undă a iluminării (ICR) nu își păstrează focalizarea la comutarea regimului de
funcționare (vizibil / IR);
-iluminarea IR accidentală pe timp de zi afectează percepția culorilor în scenă și focalizarea;
-în regim alb-negru (“de noapte”), iluminarea IR modifică tonurile de gri asociate culorilor (raport
diferit putere radiație reflectată / putere radiație incidentă, pentru o mare parte a pigmenților).
Sistem ICR

Camere video IP pentru supraveghere

În marea majoritate reprezintă transpuneri digitale ale camerelor CCTV analogice.
Particularități:
- uzual, camerele cu rezoluție VGA, D1, 1 MP dispun de senzori de tip CMOS sau CCD, iarcele cu
rezoluții superioare folosesc senzori CMOS;
-compresia video folosită este MJPEG (camere low-costVGA sau D1), MPEG-4/H264 sau ambele, în
cazul camerelordual-stream;
-furnizează imagini JPEG la solicitări de tip http request;
-furnizează fluxuri de metadate de tipul stărilor PTZ, indicatori funcționali, alarme, rezultate ale
funcțiilor video analytics integrate;
-pot dispune de facilități de înregistrare locală.

Camere video IP speciale
Cameră day/night
dual senzor Cameră cu imagine
compusă
Cameră hemisferică Funcție PTZ statică Exemplu imagine hemisferică

Dispozitive de captură video
Dispozitive care asigură digitizarea semnalelor audio/video și, după caz, captura codurilor asociate (VITC, LTC,
user codes).
Dispozitiv extern USB Placă de captură video (PCI) Placă de captură video (Firewire)
Placă de captură video HD-SDI

Dispozitiv extern Firewire

Sisteme de înregistrare video cu bandă magnetică

Acestea sunt rar utilizate în prezent, similar cu cazul fotografiei argentice. Datorită utilizării intensive în
trecutul apropiat, există situaţii în care este necesară analiza înregistrărilor video realizate pe suport
bandă magnetică.
Este necesară utilizarea unui echipament de redare compatibil cu sistemul de înregistrare – VHS, Beta,
Video-8, mini-DV,HDV.
Caz particular: înregistratoarele de tip time-lapse, folosite în sistemele de supraveghere, produc

secvenţe video multiplexate temporal. Acestea pot fi redate folosind un echipament de redare
compatibil S-VHS. Demultiplexarea se realizează ulterior, folosind programe specializate.
VCR VHS
Camcorder mini-DV
VCR time-lapse

Sisteme de supraveghere video DVR – Digital Video Recorder
-realizează digitizarea semnalelor furnizate de camerele video analogice și înregistrarea acestora pe discuri locale;
-dispun de funcții de analiză a imaginii specifice, de tipul detecției de mișcare sau al mascării cadrului;
-formatul de înregistrare și codec-ul de compresie sunt proprietare, derivate însă din standarde;
-asociază meta date înregistrării video (tipic datare, identificatori de sursă, evenimente);
-dispun de funcții de marcare destinate verificării autenticității înregistrărilor.
Particularităţi:
-redarea înregistrărilor se realizează exclusiv folosind programele furnizate de producător;
-recuperarea sau transcodarea datelor în lipsa unui program dedicat furnizat de producător implică procedee
laborioase de analiză și prelucrare;
-înregistrarea cu funcția de detecție a mișcării activă și mascarea unor zone alterează percepția dinamicii scenei;
- de regulă, sistemele se instalează în configurații de cost minim, cu efect direct asupra calității înregistrărilor (rată de
redare scăzută, nivel mare de compresie).
Sistem DVR Interfață grafică

Sisteme de supraveghere video IP

DVR NVR Sisteme NVR (Network video recorder) - soluții de
monitorizare video IP
camere -compresia semnalelor video este cea asigurată la
analogice
nivelul camerelor video sau o recompresie locală;
-dispun de mecanisme de indexare a informației, cel
puțin după sursă, timp, detecție de mișcare.
videoserver
NAS
camere IP
Soluții integrate de monitorizare video IP, extensibile la scară

largă (ex. monitorizare trafic)
-Informația video se regăsește în servere de stocare;
-dispun de mecanisme complexe de indexare a informației;
-dispun de funcții de analiză și reconstrucție post-incident;
-înregistrările sunt realizate de regulă folosind compresii de tip
MPEG-4 / H264.

Dispozitive electronice cu funcţii de preluare/înregistrare a imaginilor

- telefoane mobile,
- tablete, laptopuri,
- webcam-uri,
- camere sport, auto,
- drone ş.a.
Aceste produse sunt sursa unei părți importante din imaginile postate
pe Internet.
De regulă sunt dispozitive mobile, la care primează consumul redus. Dispun de camere
video cu senzori CMOS și optică minimală.
În cazul telefoanelor mobile, sunt prezente funcții de focalizare automată și stabilizare.

Medii de stocare utilizate pentru înregistrarea imaginilor
HDD:
Rata de transfer: tipic 1030 Mbits/sec, 7200 RPM.
Rata este afectată de fragmentare;
-se întâlnesc la echipamente DVR, NVR şi la unele camere video.
Recuperarea datelor:
-programe specializate, pentru recuperarea în urma ștergerii;
-metode fizice, pentru recuperarea datelor pierdute prin
suprascriere sau în urma deteriorării fizice.
Microdrive (MD): denumire consacrată pentru

HDD miniatură (1-inch), cu un factor de formă similar
cu CompactFlash (CF) Type II. Se întâlnesc la unele
modele de camere video.
Recuperarea datelor: idem HDD
Carduri CompactFlash:
Rată de transfer R = {K *150}, kbyte/s (ex. 133x), unde 150 kbyte/s este rata unitară CD
audio.
CompactFlash Revision 6.0 (Noiembrie 2010): UltraDMA Mode 7 (167 Mbyte/s),
La fluxuri mari de date (video cu rezoluție mare) se utilizează scrierea în paralel pe mai
multe carduri. Se întâlnesc la unele modele profesionale de camere sau înregistratoare.
Recuperarea datelor: idem HDD, cu o excepție – pentru accesarea directă a memoriei este
necesară cunoașterea algoritmilor de mapare a memoriei pentru modelul/producătorul
respectiv.
L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare
Carduri de memorie Secure Digital (SD):

Rată de transfer R = {K *1}, Mbyte/s (ex. Class 10).
Facilități DRM:
- Content Protection forRecordable Media (CPRM).
- Protecție Windows Phone 7.
Recuperarea datelor: idem CompactFlash.
Carduri Memory Stick (Sony):

Ultima versiune: Memory Stick PRO-HG Duo HX, rată teoretică de transfer 50
MB/s.
Discuri SSD:
Timp pornire: aproape instantaneu;
Timp acces: circa 0,1 ms;
Consum redus.
Caracteristici:
- Defragmentarea nu duce la îmbunătățirea performanțelor.
- Nu asigură implicit suprascrierea controlată a datelor.

Casete MiniDV:
Asigură redarea/înregistrarea audio-video în format DV.
Schemă de compresie intra-cadre, bazată pe DCT, similară MJPEG.
Formate similare: Digital 8.
Recuperarea datelor: posibilităţi limitate, prin folosirea unor echipamente
de referinţă.
Casete video VHS:

Asigură redarea/înregistrarea audio-video în format analogic.
Date suplimentare: Coduri VITC/LTC
Formate similare: S-VHS, VHS-C.
Recuperarea datelor: posibilităţi limitate, prin folosirea unor
echipamente de referinţă.

Recuperarea datelorimagine din medii de stocare.

RECUPERAREA DATELOR
•Programe de analiză a datelordigitale: Acces Data FTK, Encase (foarte bune rezultate şi pentru
recuperarea datelor și de pe suporți de tip CD/DVD/BRdeteriorați)
•Programe specializate pentru identificarea și recuperarea unor formate specifice.
Procedură: pentru a prezerva integritatea datelor, mediile inscriptibile se conectează la stația de analiză
prin intermediul unei interfețe ce garantează accesulunidirecțional – IDE/SATA/USB write blocker.
Recuperarea datelorpierdute prinștergere sau formatare este posibilă prinutilizarea

programelormenționate.

Formate raster Formate video

FORMATE CONTAINER: CODEC-URI:
•JPEG/JFIF •AVI
•PNG •3GP Lossless: Lossy:
•TGA •MOV •Huffyuv •DV
•TIFF •MP4 •MSU •MJPEG
•RAW •RM •Lagarith •MPEG1/2
•BMP •FLV •MPEG4, AVC
•JPEG 2000 •MKV •VP3…8
•RV
Formatele uzuale sunt JPEG și AVI. Codec-urile cele mai răspândite sunt cele de tip MPEG4.
Structură MPEG:
I-Frames (intra-codedpicture) structură similară JPEG - proprietate exploatată de procedeele de recuperare
P-Frames (predicted picture)
B-Frames (bi-predictive picture)
Programe pentrurecuperarea datelorde tip imagine:

•programe de analiză forensic a datelor,
•programe utilitare furnizate de producătorii mediilor destocare,
•programe dedicate, ce utilizează file carving.

FILE CARVING: procedeude scanare a fişierelor, în scopulseparării datelorde un anumittip.
Metode:
-prin căutarea identificatorilor specifici de tip header şi/sau footer;
-extragerea datelorgăsite între o secvenţă de header şi una de footer;
-extragerea datelor găsite după o secvenţă de header, cu o lungime/dimensiune previzionată;
-extragerea datelor găsite după o secvenţă de header, cu o lungime citită din conţinutul header-ului;
-extragerea datelor găsite înainte de o secvenţă de footer, cu o lungime/dimensiune previzionată;
-complex, prinanaliza semantică a conţinutului de date – exemplu princunoaşterea structuriiinterne a fişierului de
căutat.
Program NFI Dfraser, pentru detecţia

înregistrărilor multimedia în structuri de
date – foloseşte proceduri de file carving.
Alte metode pentru recuperarea datelor video

-forţarea conversiei blocurilorde date folosindcodec-urigenerice (ex. FFMPEG).

Structură JPEG Structură AVI
typedef struct
{
DWORD dwMicroSecPerFrame; //
frame display rate (or 0)
...
// size;
DWORD dwTotalFrames; // # frames
in file
...
DWORD dwWidth;
DWORD dwHeight;
} MainAVIHeader;
Exemplu structură AVI

Exemplu structură JPEG

Exemplu structură format înregistrare video DVR
Header-ele cadrelor conţin, în mod uzual, informaţii specifice:

• Indicele canalului;
• Informaţii de dată/timp.

Conversia şi editarea formatelor raster

Programe profesionale: Adobe Photoshop,
Programe Open Source: Gimp ş.a.
Conversia şi editarea formatelor video

Programe profesionale: Adobe Premiere, Avid,
Programe Open Source: VideoLan (VLC), VirtualDub,
Mencoder ş.a.
Cazul specific al înregistrărilor DVR pentru care nu

sunt disponibile programe de conversie, dar există
player: se folosesc programe de captură de ecran
specializate (ex. Ocean Systems DVR dCoder).

Demultiplexarea înregistrărilor video recuperate

Uzual, înregistrările recuperate reprezintă secvențe multiplexate temporal, neordonate, rezultate ca urmare a
fragmentării de scriere/suprascriere și a efectului transcodării (pierderi aleatorii de cadre în cazul forțării codec-
urilor).
Demultiplexarea se realizează:
• folosind datele de header ale cadrelor (indicele de canal / cameră, atunci când există sau s-au păstrat după
rularea procedeului de recuperare);
• prin analiza conținutului imaginii.
Exemplu demultiplexare vizuală:
• Se identifică scenele independente, se extrag cadre de referință;
• Se rulează algoritmi de comparare cu cadrele de referință, parametrizați în funcție de variația conținutului
scenelor.
Programe dedicate: Ocean Systems dPlex Pro, Cognitech Video Active.
CH1
CH2

EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ A
IMAGINILOR ŞI SECVENŢELOR
VIDEO
1
RECUPERAREA DATELOR DIN MEDII DE STOCARE
➢ probele digitale sunt recunoscute ca un important

factor de decizie în investigațiile criminalistice
➢ o mare cantitate de informație se stochează în
format digital
➢ informațiile digitale pot fi ușor falsificate sau
modificate
➢ investigațiile criminalistice digitale tratează
problemele tehnice și procedurale apărute în
colectarea, analiza și procesarea probelor digitale 2
SUPRAVEGHEREA
RECUPERAREA DATELORVIDEO DISIMULATĂ
DIN MEDII DE STOCARE
➢ un domeniu important pentru investigațiile

criminalistice este recuperarea datelor din
diverse medii de stocare
➢ de obicei, datele ce trebuie recuperate sunt
șterse de către anumite persoane care doresc
să ascundă informații
➢ mediul de stocare ce conține informațiile
necesare este deteriorat
➢ problemele apar din cauza fragmentării
fișierelor ce trebuie extrase 3
SUPRAVEGHEREA
➢ rata de fragmentare a unor fișiere importante

pentru criminaliști, precum email-urile, fișierele
JPEG sau fișierele Word, este relativ mare
➢ Simson Garfinkel, de exemplu, a găsit o rată de
segmentare a fișierelor JPEG de 16%, 17% pentru
fișierele Word, 22% pentru AVI și 58% pentru
fișierele PST (Microsoft Outlook)
➢ prezintă interes cazurile în care obstacolele
întâlnite sunt de natură logică, nu fizică 4
SUPRAVEGHEREA
➢ maniera precisă în care datele sunt

organizate pe hard-disk este determinată de
sistemul de fișiere folosit
➢ sistemele de fișiere sunt, în general,
dependente de sistemul de operare
➢ având în vedere răspândirea sistemului de
operare Windows, majoritatea sistemelor de
fișiere permit cel puțin citirea cu acesta
5
SUPRAVEGHEREA
➢ sistemul de fișiere FAT (File Allocation Table) a

fost introdus în 1981, atunci când încă se mai
utiliza MS-DOS
➢ scopul FAT este de a lega între ele sectoarele
logice - unități elementare ale mediului de
stocare - de cele fizice
➢ FAT conține adresa primului sector ce conține un
anumit fișier
➢ fiecare sector conține un pointer către următorul
sector al fișierului sau un indicator ce semnifică
sfârșitul fișierului (0xFFFF).
6
SUPRAVEGHEREA
➢ alocarea de adrese pentru trei fișiere text – două

continue (FILE1.TXT, FILE3.TXT) și unul
fragmentat (FILE2.TXT)
Fragmentarea fișierelor
7
SUPRAVEGHEREA
File carving-ul este procesul de reconstrucție a

fișierelor, bazându-se pe structura lor internă
➢ tehnicile de file carving sunt utilizate în
recuperarea de date - tehnicile de file carving
încearcă să salveze fișiere dintr-un dispozitiv care
a fost deteriorat – de exemplu, un hard disk care
are sectoarele ce conțin directorul rădăcină sau
MFT-ul (Master File Table), afectate și nu mai
permit citirea
8
SUPRAVEGHEREA
➢ în investigațiile criminalistice - tehnicile de file

carving caută să recupereze informațiile conținute
în fișiere care au fost șterse, dar care au sectoarele
de date intacte
Etape:
➢ primul pas în recuperarea informațiilor este
copierea bit cu bit a mediului de stocare în cauză
și identificarea fișierelor de interes
➢ al doilea pas - printr-un anumit proces trebuie
stabilit dacă datele sunt intacte sau nu
9
SUPRAVEGHEREA
Primii doi pași necesită o cunoaștere în amănunt a

tipului de date
➢ etapa a treia - implică recuperarea propriu-zisă a
datelor utilizând diverși algoritmi
Cele mai multe programe de file carving au aceleași
limitări, în special două:
➢ cea mai importantă este că aceste programe
recuperează date doar dacă fișierele pierdute nu
sunt fragmentate (se extrage o serie de biți
consecutivi din memorie)
10
SUPRAVEGHEREA
➢ a doua limitare este lipsa unei validări

consistente, operațiune ce introduce multe
falsuri positive
Fragmentarea fișierelor apare atunci când un fișier
nu este stocat în ordinea firească, adică pe
sectoare consecutive. Simson Garfinkel a arătat că
cel mai comun tip de fragmentare este
bifragmentarea (fragmentarea în 2 blocuri
diferite), dar cu toate acestea nici fișierele
fragmentate în 3 sau mai multe blocuri nu sunt 11
imposibil de găsit.
SUPRAVEGHEREA
• Fragmentarea fișierelor
12
SUPRAVEGHEREA
Fragmentarea apare în urma unuia dintre

următoarele scenarii:
➢ Lipsa spațiului pe disc – spațiul rămas pe disc
este redus și discul nu este defragmentat, atunci
este foarte probabil să existe mici grupuri de
clustere disponibile pentru a stoca informație.
Astfel, fișierele mai mari decât grupul cel mai
mare vor fi fragmentate pentru a încăpea.
13
SUPRAVEGHEREA
➢ Editarea fișierelor deja salvate – În cazul în

care un fișier este salvat pe disc într-un grup de
sectoare și începând din sectorul imediat
următor se salvează alt fișier, atunci dacă se
editează primul fișier și se extinde, acesta va fi
fragmentat.
14
SUPRAVEGHEREA
➢ Utilizarea algoritmilor de distribuire uniformă a

uzurii în cazul dispozitivelor de ultimă generație –
SSD-urile (Solid State Devices) utilizează în
prezent acest tip de algoritmi ceea ce înseamnă că
foarte multe fișiere vor fi fragmentate. Dacă
informația care mapează datele de sistemul fizic
se deteriorează, recuperarea devine extrem de
dificilă.
15
SUPRAVEGHEREA
➢ Sistemul de fișiere – Sunt rare cazurile în care

sistemul de fișiere va forța fragmentarea.
Sistemul de fișiere Unix va fragmenta fișierele
care sunt lungi sau care au octeți la sfârșit ce nu
încap într-un număr întreg de sectoare
16
SUPRAVEGHEREA
Tehnici de file carving pentru fișierele

fragmentate
Pentru a putea recupera corect fișierele
fragmentate trebuie identificate blocurile ce
conțin fișierul. În esență este vorba despre un
proces în 3 pași:
➢ Identificarea punctului de început
➢ Identificarea blocurilor ce aparțin fișierului
➢ Ordonarea corectă a fragmentelor
17
SUPRAVEGHEREA
Recuperarea fișierelor bifragmentate

Simson Garfinkel a introdus o metodă prin care se
validează rapid fragmentele ce urmează a fi
recuperate. Această metodă se referă la fișiere
bifragmentate cu antet și sfârșit existente, care pot fi
decodate. Procesul de decodare presupune
transfomarea informațiilor din blocurile de date în
formatul original ce descrie conținutul real al
fișierului. Multe tipuri de fișiere, precum JPEG,
MPEG, ZIP etc., trebuie să fie mai întâi decodate
pentru a putea fi înțelese.
18
SUPRAVEGHEREA
Validarea fragmentelor este un proces ce implică

verificarea dacă un fișier păstrează regulile
structurale ale formatului în care a fost salvat. În
cazul formatului JPEG, sectoarele ce conțin antetul
trebuie să ofere o serie de informații obligatorii
despre fișier, deci dacă acestea lipsesc sectoarele pot
fi invalidate. Metoda aceasta recuperează datele
printr-o căutare exhaustivă, deci prin testarea tuturor
combinărilor posibile dintre blocurile aflate între
antet și blocul de final și excluderea blocurilor
invalide până când decodarea este posibilă. 19
SUPRAVEGHEREA
De exemplu, pentru cazul din figura anterioară,

se cunosc A1 și A5, dar trebuie identificate
punctele de fragmentare (A3 și A4 ). Pentru
aceasta se variază distanța dintre fragmente
până când fișierul este validat sau până când
toate variantele au fost testate. Această metodă
propusă de S. Garfinkel dă rezultate
satisfăcătoare în cazurile în care distanța dintre
cele două fragmente este redusă, însă are
următoarele limitări: 20
SUPRAVEGHEREA
✓ Metoda nu este eficientă pentru fragmente foarte

distanțate, pentru că ar fi nevoie de n2 validări
pentru o distanță de n blocuri
✓ Validarea sau decodarea corectă nu implică
faptul că fișierul a fost reconstruit corect. De
exemplu, un decodor JPEG dă eroare atunci când
pentru o secvență de biți nu există corespondent
în tabelul Huffman. În figuri sunt prezentate
câteva imagini de la DFRWS 2007, care au fost
validate, dar care nu sunt reconstruite 21
corespunzător
SUPRAVEGHEREA
✓ Blocurile lipsă sau blocurile corupte fac

imposibilă recuperarea prin această metodă.
✓ Multe tipuri de date nu necesită decodare sau nu
pot fi validate utilizînd structura lor. De exemplu,
BMP-urile de 24 de biți sunt formate dintr-un
antet, urmat de valori de pixeli pe 24 de biți.
Dacă un bitmap este fragmentat această metodă
de validare va eșua.
22
SUPRAVEGHEREA
Imagini validate
dar decodate
incorect
23
EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ A
IMAGINILOR ŞI SECVENŢELOR
VIDEO
1
SUPRAVEGHEREA
Decodorul JPEG
Primul pas în recuperarea fișierelor JPEG este
elaborarea unui instrument de validare și afișare.
De asemenea, o importantă problemă a
recuperării imaginilor JPEG, și nu numai, este
faptul că acestea de multe ori sunt fragmentate și
de aceea este nevoie de o cunoaștere în amănunt
a procesului de decodare pentru a putea crea un
decodor ce are capacitatea de afișa chiar și
imagini recuperate doar pe jumătate. 2
SUPRAVEGHEREA
O imagine JPEG este formată dintr-o secvență

de segmente, fiecare începând cu o etichetă
caracteristică segmentului. Fiecare etichetă
conține prefixul 0xFF și este urmat în general de
doi octeți care indică tipul segmentului următor.
În majoritatea cazurilor, imaginile JPEG sunt
codate în formatele JFIF și Exif. În continuare,
vor fi prezentate etichetele segmentelor și
etapele ce au un rol important în decodarea
imaginii.
3
SUPRAVEGHEREA
Eticheta SOI (Start of Image)

Într-o imagine codată JPEG nealterată, eticheta
SOI, care este reprezentată în hexazecimal cu
codul FFD9, marchează începutul imaginii.
4
SUPRAVEGHEREA
Eticheta DQT (Define Quantization Table)

Această etichetă are codul 0xFFDB și marchează
începutul zonei ce conține tabelul de cuantizare.
În figura următoare se poate observa structura
segmentului. Primii doi octeți după codul de
început reprezintă lungimea segmentului în
hexazecimal (0x0043), apoi urmează un octet ce
indică componenta căreia i se adresează (0x00
pentru informația de luminanță și 0x01 pentru
informația de crominanță).
5
SUPRAVEGHEREA
După cei trei octeți urmează tabelul de cuantizare

propriu-zis. Valorile acestuia sunt ordonate
corespunzător scanării zig-zag a celor 64 de
componente de frecvență.
Etichetele DQT (galben) în cadrul fișierului

6
SUPRAVEGHEREA
Tabelul de cuantizare pentru planul de

luminanță, rearanjat, ar arăta astfel:
Matricea de cuantizare
7
SUPRAVEGHEREA
Eticheta DRI (Define Restart Interval)

Această etichetă are codul 0xFFDD și specifică
intervalul dintre etichetele de restart
(0xFF00..0xFF07). Segmentul corespunzător
acestei etichete este format din 4 octeți ce
determină lungimea intervalului în macroblocuri.
8
SUPRAVEGHEREA
Eticheta SOF0 (Start of Frame 0)

Eticheta SOF0 ce are codul 0xFFC0 marchează o
zonă foarte importantă pentru că oferă foarte
multe informații despre imagine. De obicei
segmentul corespunzător acestei etichete este
format din 17 octeți după cum urmează:
✓ 2 octeți – lungimea segmentului (0x0011)
✓ 1 octet – numărul de biți pe care este
reprezentată imaginea (0x08 – 8 biți)
9
SUPRAVEGHEREA
✓ 4 octeți – rezoluția imaginii(0x100100 – 256 x 256)

✓ 1 octet – numărul de plane (0x03 – 3 plane:
YCbCr)
✓ 9 octeți – factorul de subeșantionare a celor 3 plane
și identificarea lor. Pentru fiecare plan sunt atribuiți
3 octeți (0x 012200 021101 031101). Primul octet
din grup reprezintă numărul de ordine, al doilea
subeșantionarea (în cazul de față planele de
crominanță sunt subeșantionate la jumătate pe
orizontală și pe verticală), iar al treilea codul
corespunzător tabelului de cuantizare. 10
SUPRAVEGHEREA
Structura propriu-zisă a unui astfel de segment este:
Etichetele SOF0 (galben) în cadrul

fișierului
11
SUPRAVEGHEREA
Eticheta SOF2 (Start of Frame 2)

Această etichetă are aceleași proprietăți ca și
SOF0 numai că ea indică faptul că imaginea este
codată progresiv, pe când SOF0 indică faptul că
imaginea este codată secvențial. Aceste
caracteristici sunt ilustrate în figură unde aceeași
poză este codată în cele două moduri și afișată. O
imagine codată progresiv este utilă la aplicațiile
de pe internet unde se dorește afișarea și
încărcarea pozelor cât mai rapid. 12
Scanarea secvențială
13
Scanarea progresivă
14
Eticheta DHT (Define Huffman Table)

Eticheta DHT, reprezentată în hexazecimal cu codul
0xFFC4, marchează începutul tabelelor Huffman.
Acest segment este format din 4 grupuri de biți:
➢ 2 octeți – lungimea segmentului
➢ 1 octet – numărul de identificare (reprezentat cu
verde)
❖ 00 – componenta DC a planului de luminanță
❖ 10 – componenta AC a planului de luminanță
❖ - 01 – componenta DC a planului de
crominanță 15
➢ 16 octeți – poziția acestor octeți în cadrul

grupului indică numărul de biți din care este
format codul iar valorile lor indică numărul de
coduri
➢ În rest – codurile corespunzătoare
16
Etichetele DHT (galben) în cadrul fișierului

17
De exemplu, decodarea celor 4 tabele Huffman din

figura anterioară este prezentată mai jos, codurile
corespunzătoare fiind exprimate în hexazecimal.
Tabelul pentru Y(DC):
Coduri de lungime 02 biți (002 în total): 00 07
Coduri de lungime 03 biți (003 în total): 06 06 08
Coduri de lungime 04 biți (001 în total): 04
18
Tabelul pentru Y(AC):

Coduri de lungime 05 biți (002 în total): 07 11
Coduri de lungime 06 biți (004 în total): 12 21 31 41
19

32 42 81 91 A1 B1
52 C1 D1
Coduri de lungime 11 biți (003 în total): 62 E1 F0
72 92
63 82 93
A2 B2 C2 20
Tabelul Huffman pentru planele de crominanță (DC):

Tabelul Huffman pentru planele de crominanță (AC):

21
Eticheta SOS (Start of Scan)

Eticheta SOS reprezentată în hexazecimal cu codul
0xFFDA începutul imaginii propriu-zise. Aceasta
zona este formată din 3 grupuri de biți:
➢ 2 octeți – lungimea segmentului de date în care
se află parametrii scanării
➢ Parametrii scanării:
• Numărul de componente din scanare
• Specificațiile componentelor din scanare
• Începutul selecției spectrale
• Sfârșitul selecției spectrale 22
➢ Imaginea propriu-zisă codată entropic.

Structura efectivă a zonei în cauză

Eticheta SOS este segmentul de culoare galbenă,
zona parametrilor de scanare este cu verde, iar
restul este parte din imaginea codată entropic.
23
Eticheta SOS (galben) în cadrul fișierului

24
Eticheta EOI (End of Image)

Această etichetă marchează atât sfarșitul fișierului
JPEG, cât și sfârșitul segmentului de date în care
se află imaginea propriu-zisă. Codul
corespunzător etichetei, în hexazecimal, este
0xFFD9.
Subeșantionarea planelor de crominanță
•Oamenii sunt mai sensibili la informația de
luminanță decât la cea de crominanță
•Formatul JPEG reduce substanțial informația de
culoare în procesul de compresie. 25
Subeșantionarea cromatică este un proces în care

planul de culoare este eșantionat la o rezoluție
inferioară originalului. Imaginile următoare
prezintă câteva variante ale eșantionării cromatice
și efectele ei. De notat, este impactul pe care îl are
subeșantionarea asupra liniilor verticale, respectiv
orizontale.
26
27
Subeșantionarea cromatică
Nivelurile de subeșantionare sunt următoarele:

➢ 4:4:4 – rezoluția informației de crominanță (Cb,
Cr) rămâne la aceeași rezoluție ca și informația de
luminanță
➢ 4:2:2 – rezoluția orizontală informației de
crominanță este redusă la jumătate, rezoluția
verticală a informației de crominanță este păstrată
la fel. Toate modificările se fac în funcție de
rezoluția informației de luminanță. Această
subeșantionare este cunoscută ca subeșantionarea
cromatică 2x1 și este foarte comună în cazul 28
camerelor foto digitale.

➢ 4:1:1 – Doar un sfert din informația de crominanță

este păstrată pe orizontală, față de informația de
luminanță. Acest tip de subeșantionare nu este
foarte comun.
➢ 4:2:0 – Rezoluția este înjumătățită în ambele
direcții. Este cunoscută ca subeșantionarea
cromatică 2x2.
În cazul decodării unui fișier JPEG, subeșantionarea
are un rol foarte important, pentru că în funcție de
tipul de subeșantionare se modifică dimensiunea
macroblocului (MCU) din cadrul imaginii. 29
Rezultă următoarele cazuri întâlnite în structura

macroblocurilor:
➢ Secvența codată pentru 1x1 (4:4:4) – Fiecare
macrobloc este format din cele 3 componente
([Y0(dc), Y0(ac)], [Cb(dc), Cb(ac)], [Cr(dc),
Cr(ac)] ), iar dimensiunea lui are 8x8.
macrobloc este format din 4 componente
([Y0(dc), Y0(ac)], [Y1(dc), Y1(ac)], [Cb(dc),
Cb(ac)], [Cr(dc), Cr(ac)]). Macroblocul va ocupa
o zonă de 16x8 pixeli. 30
Y0 și Y1 se referă la două zone adiacente pe

orizontală, de dimensiune 8x8, iar componentele de
culoare se referă la întreaga zonă a macroblocului
(16x8 pixeli) și sunt rezultate din medierea pe
orizontală a perechilor de pixeli consecutivi.
Structura macroblocurilor (2x1) 31


macrobloc este format din 6 componente
([Y00(dc), Y00(ac)], [Y10(dc), Y10(ac)],
[Y01(dc), Y01(ac)], [Y11(dc), Y11(ac)], [Cb(dc),
Cb(ac)], [Cr(dc), Cr(ac)]). Dimensiunea
macroblocurilor este 16x16 pixeli. Y00 și Y01 se
referă la două regiuni de pixeli adiacente pe
orizontală, iar Y10 și Y11 se referă la cele două
regiuni de pixeli de sub Y00 și Y01. Cb și Cr
reprezintă o singură zonă de dimensiune 16x16,
ce acoperă cele patru regiuni. 32
Structura macroblocurilor (2x2)

33
Extragerea cuvintelor de cod din tabelele Huffman

Tabelele Huffman dintr-un fișier JPEG, definesc doar
numărul de coduri pentru fiecare dintre cele 16
dimensiuni posibile. Cuvintele de cod pentru aceste
coduri nu sunt incluse în tabele. Deducerea cuvintelor
este sarcina decodorului JPEG, deși informațiile
oferite sunt destul de puține.
Există multe metode de generare a cuvintelor de cod,
dar multe sunt foarte optimizate și greu de înțeles. Din
această cauză aici se prezintă metoda cea mai
instructivă, aceea de a genera secvențele de biți prin34
crearea unui arbore binar.
Pentru exemplificare se folosește următoarea serie de

valori extrasă dintr-un tabel Huffman:
Tabelul este pentru planul de luminanță,
componentele alternative (Y(AC)):
➢ Coduri de lungime 02 biți (001 în total): 01 02
➢ Coduri de lungime 03 biți (003 în total): 03
➢ Coduri de lungime 04 biți (003 în total): 11 04 00
41

32 42 81 91 A1 B1
52 C1 D1
➢ Coduri de lungime 11 biți (003 în total): 62 E1 F0
72 92
63 82 93
➢ Coduri de lungime 14 biți (006 în total): 18 27 35 36
A2 B2 C2
Se începe elaborarea arborelui binar prin crearea

nodului rădăcină corespunzător primului rând (rândul
0) din figură. Apoi, se continuă, astfel:
➢ Rândul 1 – Pe acest rând se află cele 2 noduri cu
ramurile etichetate 0 și 1 ce pleacă din nodul
părinte. Aici nodurile suportă coduri cu lungimea
de 1 bit, iar pentru că nu există în tabelul Huffman
coduri cu lungimea de 1 bit, cele 2 noduri vor fi
goale. Se continuă construirea arborelui prin
crearea unor noi ramuri, câte două pentru fiecare
nod (ramura din stânga va fi numerotată etichetată37
cu valoarea 0 iar cea din dreapta cu valoarea 1)
➢ Rândul 2 – Se completează nodurile cu coduri

cu lungimea de 2 biți, deci pe acest rând vom
avea 2 coduri, conform tabelului Huffman. Cele
două coduri sunt așezate în arbore pe rândul 2,
în aceeași ordine în care se află în tabelul
Huffman, mergând de la stânga la dreapta.
Pentru nodurile care conțin coduri nu se mai
creează ramuri noi, de aceea pe următorul rând
vor exista tot 4 noduri noi
➢ Rândul 3 – Pe acest rând se va afla o singură
valoare (0x03) și se vor crea 6 noi ramuri 38
➢ Rândul 4 – Acest rând dispune de 6 noduri

disponibile, dar tabelul Huffman indică faptul că
există doar 3 coduri de lungime 4, deci se vor
folosi doar 3 noduri
Acest proces continuă până când se termină
codurile aflate în tabel. În figura următoare sunt
generate cuvintele de cod aferente primelor 6
coduri.
39
După ce se completează arborele binar, se pot citi

cuvintele de cod corespunzătoare codurilor prin
parcurgerea arborelui plecând de la nodul care
conține codul până la nodul rădăcină. De exemplu,
pentru codul 0x04, cuvântul de cod este 1011 pentru
că traseul înapoi la nodul rădăcină presupune
trecerea prin ramura 1 a nodului de pe rândul 4,
ramura 1 a nodului de pe rândul 3, ramura 0 a
nodului de pe rândul 2 și în final ramura 1 a nodului
de pe rândul 1.
40
Arborele binar pentru codarea Huffman 41

Datele codate
Eticheta SOS marchează începutul segmentului ce
conține imaginea propriu-zisă. Pentru a putea
decoda corespunzător, octeții ce formează imaginea
se transformă în binar. Dacă în fragmentul cu
datele codate se întâlnește valoarea 0xFF00 se
păstrează doar FF, aceasta fiind o măsură de
precauție a standardului pentru a nu se încurca
valoarea codată cu o etichetă de restart.
În figură avem o imagine de test cu dimensiunea

8x8 pixeli ce conține doar informație de luminanță.
Imaginea de test 43
Dacă se analizează fișierul JPEG, se găsește

următoarea secvență de date codate ce formează
imaginea (octeții marcați cu roșu):
Datele codate ale imaginii de test
44
Datele rezultate pentru secvența de mai sus arată

astfel:
11000101010011011000101100001011010001100
10100001001100101001011000000100001101111
0100000101000000000111
SOS
Această etapă a decodării presupune împărțirea
datelor codate în macroblocuri și, apoi,
interpretarea datelor. Pentru exemplificare, se va
folosi imaginea cu scanarea secvențială și
progresivă. 45
Această imagine nu este subeșantionată cromatic,

deci structura marcroblocului este [Y(DC); Y(AC);
Cb(DC); Cb(AC); Cr(DC); Cr(AC)], iar codurile
însoțite de cuvintele de cod sunt conform tabelului.
46
### Y(DC) ### 4-1011 161 -111111010 4 -110 6 -111000

0 - 00 17-1100 8 -1111110110 5 -11110 18 -111001
1 - 010 5-11010 35 -1111110111 6 -111110 65 -111010
2 - 011 18-11011 66 -1111111000 7 -1111110 81 -111011
3 - 100 33-11100 177 -1111111001 8 -11111110 7 -1111000
4 - 101 49-111010 193 -1111111010 9 -111111110 97 -1111001
5 - 110 65-111011 21 -11111110110 10-1111111110 113 -1111010
6 - 1110 6-1111000 82 -11111110111 11-11111111110 19 -11110110
7 - 11110 19-1111001 209-11111111000 ###CbCr(AC)### 34 -11110111
8 - 111110 81-1111010 240-11111111001 0 -00 50 -11111000
9 - 1111110 97-1111011 36-111111110100 1 -01 129 -11111001
10 -11111110 7-11111000 51-111111110101 2 -100 8 -111110100
11 -111111110 34-11111001 ... 3 -1010 ...

### Y(AC) ### 113-11111010 ###CbCr(DC)### 17-1011 ######
1 -00 20-111110110 0 --00 4 -11000

2 -01 50-111110111 1 --01 5 -11001
3 -100 129-111111000 2 --10 33 -11010
0 -1010 145-111111001 3 --110 49 -11011
Cuvintele de cod Huffman generate pentru 47

imaginea de test
Primul pas al împărțirii presupune identificarea în

secvența binară a cuvintelor de cod și a valorilor
aferente. În ceea ce privește valoarea, în ambele
cazuri (AC și DC) este codată în complement față
de 1. Structura unui plan (Y, Cb, Cr) este ca în
figura.
DC CUVÂNT VALOARE AC CUVÂNT ZERO-RUN LENGTH VALOARE AC ...
Structura unui plan
48
Decodarea
imaginii de test
49
În cazul componentei DC, codul corespunzător

cuvântului precizează categoria (lungimea în biți)
valorii. În schimb, în cazul componentei alternative
primii 4 biți ai codului indică numărul de
coeficienți AC anteriori care au valoare 0, iar
următorii 4 biți, lungimea în biți a valorii. Din
cauza acestei structuri a octetului, există o limitare,
în sensul că, doar despre primele 15 zeroruri ce
preced coeficientul AC, se poate stoca informație.
50
De aceea, standardul JPEG are definite 2 coduri

speciale. Unul este pentru cazul în care în scanarea
zig-zag avem ultimele valori 0 („End of Block” sau
„EOB”), iar celălalt cod se utilizează în situația în
care între 2 coeficienți nenuli există mai mult de 15
zerouri. Deoarece cuvintele au proprietatea că
niciunul nu este prefix pentru alt cuvânt de cod, ele
pot fi ușor identificate. De exemplu, decodarea
secvenței de test arată în tabelul anterior.
51
Decodarea coeficienților DC
Coeficienții DC sunt codați diferențial, adică se ia în
considerare numai diferența dintre coeficientul
curent și cel anterior. Această etapă din decodarea
fișierelor JPEG este foarte importantă, datorită
faptului că structura macroblocurilor determină
modul în care se face calculul componentelor
continue. Luând în considerare doar cazurile cele
mai importante, există următoarele situații:
➢ Subeșantionarea 4:4:4 (1:1) – Coeficienții DC din

primul macrobloc (YDC,CbDC,CrDC) sunt
folosiți la decodare, iar în rest decodarea se face
normal, adică se iau în considerare diferențele
dintre coeficientul curent și cel anterior.
➢ Subeșantionarea 4:2:2 (2:1) – În această situație se
utilizează pentru decodare primul element de
luminanță din macrobloc și planele de culoare
(Y0DC, CbDC, CrDC), iar în rest în decodare se
utilizează diferența dintre coeficientul curent și cel
anterior. 53
➢ Subeșantionarea 4:2:0 (2:2) – Acest caz se

tratatează ca și cazul în care avem subeșantionare
2:1.
Decuantizarea și datele reale
Ultima parte a algoritmului de decodare este formată
din decuantizarea datelor, aplicarea transformatei
DCT inversă și restabilirea intervalului inițial (0-
255).
54
Recuperarea fișierelor JPEG

Algoritmul de recuperare se referă doar la fișierele
JPEG codate secvențial.
Prima parte a algoritmului de recuperare constă în
căutarea, identificarea candidaților și numerotarea
fișierelor JPEG. Această etapă se bazează pe
structura internă a fișierelor JPEG, mai exact pe
faptul că fiecare element specific (tabel de
cuantizare, tabel Huffman etc.) este marcat de o
etichetă corespunzătoare.
1
Astfel, prima parte a algoritmului de recuperare

verifică existența pe mediul de stocare a etichetelor
specifice, dar nu oricum, ci într-o anumită ordine.
Așadar, ordinea de apariție a etichetelor ce
validează fișierul este următoarea:
a) 0xFFD8 – eticheta de start.
b) 0xFFDB – eticheta ce indică începutul tabelului
de cuantizare.
c) 0xFFC0 – eticheta pentru segmentul de date ce
oferă informații despre imagine (rezoluție,
subeșantionare, numărul de plane de culoare). 2
d) 0xFFC4 – eticheta pentru tabelul Huffman.

e) 0xFFDA – eticheta ce marchează începutul
imaginii propriu-zise.
În general este foarte puțin probabil ca într-un
mediu de stocare cu alte tipuri de date sau chiar
date aleatorii, să existe această secvență de valori
exact în acestă ordine, mai ales că într-un fișier
JPEG aceste etichete marchează o serie de zone
imediat alăturate unele de altele.
3
Următorul pas este extragerea fișierelor JPEG.

Pentru aceasta se utilizează decodorul pentru a
afișa imaginile corespunzătoare și pentru validarea
lor prin stabilirea gradului de integritate. Validarea
imaginilor este efectuată prin intervenția
utilizatorului. Concret, în momentul în care pe
ecran va fi afișată o imagine „stricată”, utilizatorul
va determina punctul de fragmentare prin indicarea
cu ajutorul mouse-ului a zonei în care imaginea nu
mai este continuă din punct de vedere vizual. De
aici, se trece la pasul următor, și anume 4
reconstruirea fișierului JPEG.

Reconstruirea imaginilor pleacă de la premisa că

fragmentele unui fișier au între ele un număr întreg de
sectoare. De aceea, algoritmul de reconstruire
presupune testarea fiecărui bloc în parte, până când
imaginea este validată. De asemenea, pentru a
micșora numărul de calcule se preprocesează fiecare
bloc în parte – dacă în sectorul în cauză există
secvențe de biți care nu ar trebui să existe (de
exemplu, etichete care aparțin altor tipuri de date) se
invalidează sectorul și se trece la următorul fără a se
mai face decodare. 5
Validarea fișierului JPEG, în procesul de

reconstrucție, se face prin compararea numărului de
biți folosiți la decodare, cu numărul de biți existenți
în segmentul marcat cu eticheta SOS.
a) JPEG-uri nefragmentate – Două fișiere sunt
recuperate fără probleme Fișierul 1 este codat
secvențial, are rezoluția 512x402, este subeșantionat
cromatic 2x2, fără markeri de restart.
Fișierul 2 este codat secvențial, are rezoluția
448x314, este subeșantionat cromatic 2x2, fără
interval de restart. 6
Fișierul 1 -JPEG nefragmentat

Fișierul 2 - JPEG nefragmentat 8

b) JPEG fragmentat, cu text între fragmente –

Acest fișier a fost recuperat în totalitate . Fișierul
este codat secvențial, are rezoluția 128x128, nu
este subeșantionat cromatic, fără interval de
restart.
JPEG fragmentat, cu text între fragmente 9

c) JPEG nefragmentat, iar sectorul anterior are

0xFFD8 ca primii doi octeți – Fișierul este codat
secvențial, are rezoluția 800x536, nu este
subeșantionat cromatic.
JPEG
nefragmentat, iar
sectorul anterior
are 0xFFD8 ca
primi doi octeți
10
d) JPEG fragmentat, cu un fișier Word între

fragmente – Acest caz este dificil pentru ca imaginea,
pe lângă faptul că este fragmentată, conține și un
thumbnail (aceeași imagine dar cu rezoluție redusă,
utilizată la aplicațiile Web). Cu toate acestea,
amândouă sunt recuperate fără mari probleme
(imaginea fragmentată este recuperată cu o mică
defazare față de original ce pleacă din punctul de
fragmentare). Thumbnail-ul are rezoluția 160x160, cu
subeșantionarea 2x2, iar imaginea propriu-zisă are
rezoluția 512x506 și este subeșantionată cromatic11
2x2.
JPEG fragmentat, cu un fișier Word între fragmente

12
e) Un fișier JPEG fragmentat cu un alt fișier JPEG

între fragmente –reconstruirea imaginii fragmentate
se înfăptuiește cu mici erori, dar informațiile cele
mai importante pentru un expert criminalist, precum
fețele persoanelor din imagine, sunt recuperate în
întregime, fără erori. În ceea ce privește imaginea
dintre cele două fragmente, ea este recuperată
integral. Imaginea fragmentată are rezoluția
544x504, este subeșantionată cromatic 2x2, iar
cealaltă imagine are rezoluția 160x120 și este
subeșantionată cromatic 2x2. 13
JPEG fragmentat, cu alt fișier JPEG între fragmente14

f) Două fișiere JPEG împerecheate - Acest scenariu

este unul dintre cele mai complicate, dar chiar și
așa, reconstruirea imaginilor se dovedește a fi un
succes, pentru că sunt recuperate în totalitate cele
două imagini.
15
Două fișiere JPEG împerecheate
16
JPEG
fragmentat,
cu date
aleatorii între
fragmente
17
JPEG de rezoluție mare, fragmentat, cu 18

date aleatorii între fragmente
JPEG fragmentat, cu un alt JPEG între fragmente19

JPEG fragmentat, cu text între fragmente 20

Recuperarea datelor este un subiect complex, care

necesită o cunoaștere în profunzime a tipurilor de
date. Pentru că fișierele în format JPEG sunt
extrem de răspândite, de multe ori investigațiile
criminalistice ajung în situația în care, informații
foarte importante sunt incluse în imagini JPEG
șterse în mod voit. Majoritatea programelor
software open-source existente, nu au capacitatea
de a recupera imaginile fragmentate.
EXPERTIZA
CRIMINALISTICA
1
ANALIZA ȘI PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR DIN SECVENȚE
VIDEO
Scheme de eşantionare pentru semnalele video
Schema de eşantionare 4:4:4

2
VIDEO
➢ se foloseşte pentru spaţiul de culoare RGB, dar

poate fi utilizată şi pentru spaţiile YUV sau
YCbCr;
➢ pentru fiecare pixel, se ia câte un eşantion
pentru R, G, B sau Y, U, V etc.;
➢ toate cele trei componente au aceeaşi rezoluţie
spaţială (aceeaşi lărgime de bandă);
➢ dacă se foloseşte reprezentarea cu 8 biţi/pixel,
pentru acestă schemă de eşantionare sunt necesari
24 de biţi. 3
VIDEO

4
VIDEO
➢ eşantioanele Y sunt preluate de la fiecare

poziţie;
➢ eşantioanele Cb şi Cr sunt luate din două în
două poziţii (la fiecare al doilea pixel);
➢ informaţia de culoare are o rezoluţie orizontală
egală cu jumătate din cea a luminanţei. Ochiul
uman, în comparaţie cu luminanţa, nu percepe
crominanţa cu aceeaşi claritate.
5
VIDEO
➢ schema de eşantionare 4:2:2 reduce banda de

date necesară cu o treime;
➢eşantioanele Cb şi Cr sunt prezente la fiecare al
doilea eşantion Y;
➢ dacă sunt folosiţi 8 biţi pentru fiecare
componentă, această schemă foloseşte doar 16
biţi.
6
VIDEO

7
VIDEO
➢ eşantioanele Cb şi Cr sunt luate la fiecare patru

eşantioane ale pixelilor de luminanţă. Această
metodă de eşantionare are o rezoluţie puternic
asimetrică în direcţiile orizontală şi verticală.
➢ lăţimea de bandă pentru culoare este, doar o
treime din cea a luminanţei;
➢ pentru reprezentarea cu 8 biţi per componentă,
această schemă necesită numai 12 biţi.
8
VIDEO

9
VIDEO
➢ eşantioanele Cb şi Cr nu mai sunt situate pe

aceleaşi poziţii cu eşantioanele de luminanţă, dar
reprezintă informaţia de culoare pentru un grup de 4
pixeli Y, aşezaţi într-un pătrat.
➢ valorile Cb şi Cr provin din schemele de
eşantionare 4:4:4 şi 4:2:2 prin filtrare (atât pe direcţia
orizontală, cât şi verticală) şi interpolare;
➢ în standardele de compresie MPEG şi H-261;
➢pentru reprezentarea cu 8 biţi per componentă,
10
această schemă necesită numai 10 biţi.
VIDEO
Poziţia eşantioanelor în formatul SIF

11
VIDEO
Formatul SIF (Source Intermediate Format) se

obţine reducând la jumătate rezoluţia spaţială în
ambele direcţii şi, de asemenea, pe cea
temporală, care devine 25 Hz pentru sistemele
cu 625 linii şi 29,97 Hz pentru sistemele cu 525
de linii.
➢ Rezoluţia pentru semnalul de luminanţă este
de 360 x 288 (pentru sistemele cu 625 de linii)
sau de 360 x 240 (pentru sistemele cu 525 de
linii). 12
VIDEO
➢ Rezoluţia semnalelor de crominanţă este de

180 x 144 (pentru sistemele cu 625 de linii) sau
de 180 x 120 (pentru sistemele cu 525 de linii)
➢ Rezoluţia pe orizontală se obţine prin
filtrarea şi subeşantionarea semnalului video de
intrare
13
VIDEO
➢ Reducerea rezoluţiei temporale şi a celei spaţiale

pe verticală se face, în mod normal, prin interpolarea
eşantioanelor semicadrelor pare şi impare dar, se
poate obţine acelaşi rezultat, prin eliminarea celui de-
al doilea semicadru din semnalul de intrare întreţesut
➢ Rezoluţia obţinută este cea utilizată în standardul
de compresie MPEG-1 şi, în termeni de calitate, este
comparabilă cu cea dată de echipamentele VHS (mai
redusă decât cea din televiziunea comercială).
14
VIDEO
➢ Formatul CIF (Common Intermediate Format) a

fost propus de ITU-T (International
Telecommunications Union – Telecommunications
Sector) şi are jumătate din rezoluţia standardului
BT.601, 4:2:0, atât în direcţie orizontală, cât şi în
direcţie verticală, fiind dezvoltat pentru aplicaţii tip
videoconferinţă.
➢ Rezoluţia spaţială e luată de la formatul SIF din
sistemele cu 625 de linii (360 x 288), iar rezoluţia
temporală provine din formatul SIF din sistemele cu15
525 de linii (29,97 Hz).
VIDEO
➢ Un alt format utilizat este QCIF, care este un sfert

din formatul CIF, fiind folosit pentru aplicaţii video
pe linie telefonică. Acest format micşorează rezoluţia
spaţială de 4 ori (de câte 2 ori în fiecare direcţie) şi pe
cea temporală de 2 sau de 4 ori (15 sau 7,5 Hz).
Semnalul în standardul QCIF este folosit în aplicaţiile
video telefonice ISDN, aplicaţii care cuprind şi
algoritmi de compresie de tipul H.261.
16
VIDEO
Stabilizarea mişcării
(în stânga – fără stabilizare, în dreapta – cu stabilizare)
17
VIDEO
Distorsiunea datorită deplasării camerei video pe 18

direcţie orizontală
VIDEO
Creşterea
domeniului dinamic
19
VIDEO
Creşterea
domeniului dinamic
20
VIDEO
Creşterea
domeniului dinamic
21
VIDEO
Sensibilitatea la
niveluri mici de
iluminare
22
VIDEO
Sensibilitatea la
niveluri mici de
iluminare
23
VIDEO
Clarificarea
imaginilor
24
VIDEO
Rezoluţie HD versus 4K 25
ANALIZA
ANALIZA ȘIIMAGINILOR
PRELUCRAREA ŞI ÎNREGISTRĂRILOR
INFORMAȚIILOR VIDEO
DIN SECVENȚE
VIDEO
FURNIZATE DE UAV-uri
Comparaţie între rezoluţiile video 26

EXPERTIZA
CRIMINALISTICA
1
Întuneric complet , ceata , fum , ploaie, zăpadă, chiar și orbitoare luminos lumini - o cameră de rețea termică va fi în continuare posibilitatea de a de

VIDEO
O cameră video termală va genera imagini în care se

pot detecta oameni şi obiecte, chiar şi în condiţii de
întuneric complet, ceaţă, fum, ploaie, zăpadă,
precum şi în prezenţa luminilor orbitoare.
2
VIDEO
Camerele termale generează imagini pentru

radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă
cuprinsă între 1µm şi 14 µm.
Imagini generate de camere video termale 3

VIDEO
Spectrul electromagnetic
4
VIDEO
Lungimile de undă ale spectrului vizibil şi

5
culorile percepute
VIDEO
Imagini stradale cu cameră alb-negru în

domeniul vizibil şi în domeniul infraroşu
6
VIDEO
Iluminarea în domeniul infraroşu apropiat

pentru recunoaşterea numărului de 7
înmatriculare
VIDEO
Spectrul IR este împărţit în mai multe subdomenii:

➢ Short-Wave Infrared ( SWIR), aprox. 1 – 3 μm
➢ Mid-Wave Infrared (MWIR), aprox. 3 – 5 μm
➢ Long-Wave Infrared (LWIR), aprox. 8 – 12 μm
➢ Very Long-Wave Infrared (VLWIR), aprox. 12 –
25 μm
➢ Far-Wave Infrared (FWIR), aprox. 25 μm – 1 000
μm
8
VIDEO
Radiaţia electromagnetică cuprinsă între 5 μm

(MWIR) şi 8 μm (LWIR) nu poate fi folosită
deoarece această zonă spectrală este puternic
absorbită de atmosferă.
Zona de frecvenţe cu lungimi de undă mai mari
decât 1 mm reprezintă domeniul microundelor.
Corpurile (organice sau anorganice) emit o
cantitate de radiaţie electromagnetică în infraroşu
în funcţie de temperatura lor (pentru temperaturi
mai mari de 0 grade Celsius.
9
VIDEO
Capacitatea de a emite energia absorbită de un obiect

este numită emisivitate. Toate materialele au un
coeficient de emisivitate care variază între 0 şi 1. Un
obiect teoretic numit corp negru are coeficientul de
emisivitate 1. Materialele cu reflexie mare au valori
ce tind spre 0. De exemplu, obiectele realizate din
Ag lucios au coeficientul de emisivitate cuprins
între 0,02 şi 0,03. Fierul are coeficientul de
emisivitate de 0,14 - 0,035 dacă este lustruit şi de
0,61 dacă este ruginit, având culoarea spre roşu.
10
VIDEO
Toate obiectele emit radiaţie termală, care poate fi

detectată de camerele video termale. Imaginile
generate sunt alb-negru, dar ele pot fi colorate în
mod artificial (pseudo-colorare) pentru a putea fi
mai uşor distinse diferitele forme existente în
scena vizată.
Cu cât temperatura unui corp este mai mare, cu
atât mai mare este şi radiaţia termală emisă.
Oamenii nu pot sesiza acest lucru, dar camerele
termale o pot face.
11
VIDEO
Fiecare culoare sau nuanţă reprezintă o

temperatură diferită. Albul şi culoarea roşu indică
zone cu temperatură foarte ridicată, în timp ce
culorile verde, albastru violet semnifică
temperaturi mai scăzute. Ochiul uman distinge mai
bine nuanţe diferite de culoare, decât diferite
nuanţe de gri.
12
VIDEO
Pseudo-colorarea imaginilor
13
VIDEO
Camerele termale funcţionează bine nu numai în

întuneric total, dar şi în condiţii climatice dificile,
cum ar fi ceaţă, praf, ploaie, zăpadă, fum. Totuşi,
există diferenţe de performanţă între diferitele tipuri
de camere termale existente pe piaţă. Picăturile de
apă sau particulele mici de praf împiedică transmisia
radiaţiei termice a unui obiect, ceea ce face obiectul
mai greu detectabil la distanţă mare. Prin urmare,
ceaţa, ploaia şi zăpada vor limita performanţele
camerelor termale.
14
VIDEO
Apa limitează radiaţia termală, iar umiditatea din aer

uniformizează diferenţele de temperatură dintre
obiectele prezente în imagine. O cameră video
termală va produce imagini de o calitate mai bună
(imagini mai clare) iarna, când cerul este senin şi
condiţiile meteo sunt bune, decât vara (în aceleaşi
condiţii meteo), când umiditatea este, de regulă, mai
mare. Cu toate aceste limitări, camerele video
termale sunt superioare celor convenţionale, când se
pune problema detecţiei unor elemente de interes in
imagini, în condiţii meteo dificile. 15
VIDEO
Imagini în condiţii
dificile
16
VIDEO
De regulă, camerele termale generează un număr mai

mic de cadre pe secundă (mai puţin de 25 cadre/sec.).
Numărul redus de cadre nu reprezintă un handicap
major în cele mai multe aplicaţii de supraveghere
video, deoarece camerele termale sunt folosite, în
special, pentru detectarea elementelor de interes din
scena vizată, şi nu pentru identificarea lor. Pentru ca
imaginile să nu fie afectate de optica camerei video,
sticla obiectivului trebuie să fie de calitate, astfel
încât să nu blocheze radiaţia termică.
17
VIDEO
În dispeceratele de supraveghere sau în punctele de

comandă şi control, operatorii realizează
următoarele şase operaţii:
➢monitorizare;
➢detecţie;
➢observare ;
➢recunoaştere;
➢identificare;
➢inspectare.
18
VIDEO
Conform standard EN 50132-7

MONITORIZARE
la o persoană cu înalţimea 1,7 m, ocupând cel
puțin 5% (PAL) din înălțimea ecranului (sau mai
mult de 80 mm per pixel), nivelul de detaliu
trebuie sa fie suficient pentru a se observa
numărul, direcția şi viteza de deplasare a
persoanelor dintr-o zona largă, cu condiția ca
prezenţa acestora să îi fie cunoscută (ele nu
trebuie căutate). 19
VIDEO

DETECŢIE
la o persoană cu înalţimea 1,7 m ocupând cel
puţin 10% (PAL) din înălțimea ecranului
disponibil (sau mai mult de 40 mm per pixel),
calitatea şi detaliul fotografiei imaginii trebuie să
fie suficiente pentru a permite unui observator,
după declanșarea unei alerte, să caute ecranele de
afișare pentru a stabili cu siguranță dacă o
persoana a fost prezentă sau nu. 20
VIDEO

OBSERVARE
puțin între 25% şi 30% (PAL) din înălțimea
ecranului (sau mai mult de 16 mm per pixel),
nivelul de detaliu trebuie sa fie suficient pentru a
observa detalii caracteristice ale unui individ,
cum ar fi vestimentația şi permițând vizualizarea
activităților desfășurate în cadrul incidentului
21
VIDEO

RECUNOAŞTERE
puțin 50% (PAL) din înălțimea ecranului (sau
mai mult de 8 mm per pixel), persoanele care
vizualizează trebuie să se pronunțe cu un grad
ridicat de siguranță că persoana pe care o văd
este aceeași persoană pe care au mai văzut-o
înainte.
22
VIDEO

IDENTIFICARE
mai mult de 4 mm per pixel), calitatea şi detaliul
fotografiei imaginii trebuie să fie suficiente
pentru a permite identificarea fără dubiu a unui
individ
23
VIDEO

INSPECTARE
mai mult de 1 mm per pixel), calitatea şi detaliul
fotografiei imaginii trebuie sa fie suficiente
pentru a permite investigații judiciare.
24
VIDEO
25
VIDEO
26
Watermark:
Marcaje de autenticitate: introducerea în semnalulvideo a unuisemnal intolerantla modificări (opus
marcajelorde copyright, unde se folosesc semnale rezistentela modificări).
Marcaje în înregistrări DVR:
- de tip steganografic;
- marcaje vizibile (datare, diverse indicative, logo-uri).
Sistemele DVR și NVR utilizează scheme de marcare de autenticitate. Citirea marcajelorse realizează
folosind programe utilitare dedicate.
Problemă reală: lipsa unor standarde și a unui sistem de certificare.
L3 - Verificarea autenticităţiiimaginilor
Identificarea camerei şi a obiectivului

Metadate EXIF:
Conţin date privind modelul camerei şi al obiectivului, parametri ai expunerii, momentul preluării imaginii,
locaţia, date privind fişierul imagine.
Exemplu pentru o fotografie realizată cu un aparatCanon
Original date/time: 2009:01:04 13:47:31
User comment: Canon firmware version: Firmware Version 1.0.8
Originaldate/time subsecs: 00
Canon self-timer: 0 Canon serial number: xxxxxxxxxxxxxx
Exposure time: 1/1000
Canon quality: Fine Canon image type: Canon EOS 40D
Shutterspeed: 1/1024.00
Canon easy shooting mode: Manual GPS Tag Version: 02,02,00,00
F-stop: 5.6
Canon digitalzoom: None Camera make: Canon
ISO speed: 400
Canon sharpness: 32767 Camera model: Canon EOS 40D
Focal length: 400.0000
Canon long focal length: 400 X resolution: 72.0000
Flash: Not fired
Canon short focal length: 100 Y resolution: 72.0000
…
Canon focal length units: 1 Resolution unit: Inches
Digitized date/time: 2009:01:04 13:47:31
Canon flash activity: Notfired Colorspace: sRGB
Modified date/time: 2009:01:04 13:47:31
Evaluarea autenticităţii se realizează prin verificarea corespondenţei datelor EXIF cu datele rezultate din analiza
imaginii.
Compresia JPEG
Studiile au arătat că, în practică, tabelele de cuantizare folosite de producătorii de aparate foto sunt diferite.
Signature: 01A5A96C366F3E76B00DA5ED55BB3238
Signature (Rotated): 018F98F7BF412181D34F86F1A3BCD26F
Identificarea modelului de cameră se realizează prin EXIF Make/Model: OK [Canon] [Canon EOS 40D]
Searching Compression Signatures: (3327 built-in, 0 user(*) )
compararea cu baze de date (ex. programul JPEG EXIF.Make / Software EXIF.Model Quality Subsamp Match?
Snoop). ------------------------- ----------------------------------- ---------------- --------------
CAM:[Canon ] [Canon EOS 40D ] [fine ] Yes
CAM:[Canon ] [Canon EOS 5D ] [fine ] Yes
CAM:[Canon ] [Canon EOS-1D Mark III ] [fine ] Yes
Based on the analysis of compression characteristics and EXIF metadata:
ASSESSMENT: Class 3 - Image has high probability of being original
Analiza zgomotului de senzor

Trei componente: FPN
zgomot aleator, variabil temporal, cu distribuţie statistică (poate fi
redus prinmediere temporală),
zgomotul FPN– Fixed Pattern Noise:
-reflectă diferenţele dintre pixeli în lipsa iluminării,
-datoratdefectelorconstructive locale şi de material,
-zgomot de tip aditiv, dependent de temperatură şi de durata
expunerii, PRNU
-majoritatea camerelor dispun de mecanisme de reducere a
acestui zgomot, prin substracţia unei măşti reprezentând FPN.
zgomotul PRNU– Photo-Response Non-Uniformity:
-zgomot dominant, de tip multiplicativ, definit în prezenţa
iluminării,
-reflectă variaţia sensibilităţii fotoreceptorilor, cumulată cu
efectul sistemului optic şi al particulelor de praf depuse pe
dioptri.
PRNU se obține prin extragerea scenei din imagine, cu folosirea unui
filtru de zgomot: PRNU = imagine – imagine filtrată. imagine de test Extragere scenă
PRNU cameră
de referinţă Corelator
Aplicaţii:
-identificarea camerei cu care a fost preluată o imagine;
prag de identificare Identificare
-identificarea zonelor editate.
Exemplu relevant: zgomot FPNîn imagini de termoviziune
Imagine originală Imagine corectată prin aplicarea măștiiFPN
ELA - ErrorLevelAnalysis
Tehnică pentru evidenţierea urmelor de editare a imaginilor.
Foloseşte proprietăţile procesului de compresie a imaginilor. Formatul JPEG suferă pierderi la fiecare nouă
compresie, datorită proceselor de eşantionare şi cuantizare. Se presupune că zona contrafăcută din imagine a fost
editată, suferind procese independente de recompresie. Practic, metoda se bazează pe compararea erorilor
cauzate de compresie.
Exemplu:
—imaginea analizată este comprimată la un nivel de 95% calitate;
—prin procedeul descris, imaginea este salvată la o calitate de 80%;
—se compară direct cele două imagini: recompresia a introdus artefacte care se pot observa.
În cazul existenţei unor arii editate, având ca provenienţă imagini comprimate la un alt nivel de calitate, acestea
vor fi de asemenea evidenţiate.
•LIidmeintătirfii:cări false pozitive, datorate în special contrastului puternic, inclusiv în texturi.
•Identificări false negative, datorate rezoluţiei joase sau calităţii slabe a imaginilor.
Verificarea elementelor de conţinut ale scenei

Consistenţa modelului 3D
Perspectivă corectă Montaj

(liniile de fugă converg într-un singur punct)
Uzual, la inserarea de elemente în scenă, sunt dificil de respectat corelațiile de orientare și de perspectivă.
Verificarea se realizează vizual sau asistat de procedee semiautomate de analiză (detecție Hough a muchiilor
drepte și analiza orientării acestora) sau de reconstrucție a scenei (dificil în cazul imaginilor monoculare fixe).
Consistenţa modelului 3D – caz real
Linii de fugă
Consistenţa modelului 3D – caz real
Biometrie vs. identificarea criminalistică

Biometria: Studiul caracteristicilor biologice (anatomice sau fiziologice) sau de
comportament, în scopul identificării unei persoane.
Identificarea criminalistică: analiza caracteristicilor observabile, ce pot fi colectate după
desfăşurarea unui eveniment, care pot fi măsurate sau comparate, în scopul identificării unei
persoane.
Recunoaşterea facială: compararea automată a unei imagini faciale într-o bază de date,
având ca rezultat tipic un grup de imagini faciale ordonate după similarităţile stabilite prin
algoritmulutilizat.
Identificarea facială criminalistică: examinarea manuală a similarităţilor şi diferenţelor
dintre două imagini faciale, pentru a stabili dacă acestea reprezintă persoane diferite sau o
aceeaşi persoană.
detecţie aliniere normalizare descriere trăsături extragere trăsături comparare
L5 - Biometrie din imagini şi secvenţe video

Biometrie din imagini. Identificarea facială.
1. Elemente obiective: se pot măsura și verifica independent, se pretează la aplicarea unor
tehnici științifice de comparare - măsurări antropometrice.
2. Elemente subiective: sunt direct observabile și demonstrabile de către un expert, însă nu
sunt neapărat măsurabile independent – morfologia figurii.
3. Elemente cu credibilitate redusă: elemente care nu pot fi luate în considerare pentru
analiza de comparație.
Puncte principale ale figurii umane Tabel de comparare a elementelor morfologice ale
Forensic Human Identification. An introduction. CRC Press, 2007 figurii umane. NFI2008

Identificarea facială în expertiza criminalistică
Din cauza lipsei inerente a detaliilor în imaginile de calitate scăzută, identificarea prin
comparare rareori poate duce la concluzii cert pozitive. De asemenea, este cunoscut că
pot exista persoane cu proporţii faciale sau morfologie a figurii similare.
În multe cazuri, compararea facială este mai degrabă un instrument probatoriu
coroborativ.
Evidenţierea unei singure diferenţe care nu poate fi explicată prin efectul calităţii
imaginilor, diferenţele de orientare sau de expresie ş.a., poate exclude un suspect
(concluzie cert negativă).
Proceduri:
o Analiza fotogrammetrică (mai corect antropometrică), care constă în compararea
relațiilor spaţiale între diversele elemente ale fizionomiei – măsurarea distanţelor
şi a unghiurilor dintre trăsături, puncte principale, semne particulare.
o Analiza morfologică, care constă în compararea formei şi aspectului diverselor
elemente ale fizionomiei.
o Analiza prin superpoziţie – implică suprapunerea parţială a figurilorde comparat,
cu verificarea continuităţii contururilor din imagini.
o Analiza semnelorparticulare.

Analiza de comparare antropometrică
Construcție geometrică prin care se

evidențiază corelația diverselor puncte
principale ale figurii umane, prin
trasarea unordrepte paralele.
Imaginile sunt, în prealabil, aliniate
prin rotire și scalare uniformă.
Metoda se poate aplica în cazul unor
diferențe reduse de orientare a figurilor
(de regulă, mai puțin de 15º).

Analiza de comparare prin superpoziție.
Construcție grafică prin care se evidențiază continuitatea liniară a contururilor

elementelorde morfologie ale figurii umane, prin suprapunerea a două figuri: parțială,
progresivă, pe componente.
Imaginile sunt, în prealabil, aliniate prin rotire și scalare uniformă.
Metoda se poate aplica în cazul unor diferențe reduse de orientare a figurilor (de regulă,
mai puțin de 15º).
Are avantajul că este uşor de interpretat.

Analiza morfologică de comparare.

Construcție grafică prin care se evidențiază similitudinile și diferențele dintre elementele
morfologice ale figurii umane. Se analizează forma, conturul, aspectul și textura
elementelor faciale, precum și semnele particulare.
Imaginile trebuie să fie de calitate bună, fără diferențe mari de orientare sau de iluminare.
Imaginile sunt, în prealabil, aliniate prin rotire și scalare uniformă.
Metoda se poate aplica și în cazul unor diferențe mari de orientare a figurilor.
Analiza semnelor particulare.
Semne particulare: din naştere (aluniţe, asimetrii) sau dobândite (cicatrici, tatuaje,
semne de expresie locale).
Asimetriile sunt des întâlnite şi, de regulă, mai uşor de pus în evidenţă.

Identificarea persoanelor folosind biometria irisului

Rezultate foarte bune pentru o rază a
irisului în imagini mai mare de 100 pixeli

Detecţia automată a pupilei folosind transformarea Hough

Important: acurateţea analizei de identificare depinde de performanţele algoritmului de segmentare a
irisului. Morfologia ochiului uman permite folosirea detecţiei pupilei (formă simplă având contururi nete) ca
bază a algoritmului de segmentare.
filtru canny detecţie cercuri acumulator spaţiul acumulator

Detecţia automată a pupilei folosind metoda proiecţiilor
Exemple de proiecţii pentru forme geometrice simple
Imagine test–> proiecţii x, y –>aproximare cu elipse ->semiaxe/centre –> centru/rază pupilă

Identificarea persoanelor din secvențe video
Rafinarea estimărilor de înălțime a siluetei.
Evidențierea unor parametri particulari ai siluetei: relații între centre
de
articulație, rapoarteparticularități
Metrica mersului, de dimensiuni ş.a.
dinamice.

Exemplu de mers asimetric

Datele (duratele paşilor) s-au extras urmărind mersul unei persoane din scenă, folosind codurile de timp din
secvenţa video.
Reprezentarea grafică şi graficul box-plot arată o diferenţă clară între duratele paşilor S şi D. Estimarea poate fi
aprofundată prin aplicarea unui test de analiză a varianţei.

LAB Merged

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LAB Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expertiza criminalistică pentru imagini şi secvenţe video

Preluarea şi înregistrarea imaginilor statice

Caracteristici/Tip compact DSLR mirrorless

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Camere cu film fotografic

Digitizarea filmului fotografic și a fotografiilor

Scanner Digitizor film Digitizor film stand-alone

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

CMOS: Senzori CCD Senzori CMOS

D1 PAL full-frame D1 PAL full-frame

efectsmear(CCD) efect întreţesere (CCD) efectrolling shutter(CMOS)

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Preluarea şi înregistrarea secvenţelor video

Cameră video de exterior cu obiectiv varifocal

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Particularități ale imaginilor obținute folosind camerevideo CCTV analogice:

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Camere video IP pentru supraveghere

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Camere video IP speciale

Cameră hemisferică Funcție PTZ statică Exemplu imagine hemisferică

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Dispozitive de captură video

Placă de captură video HD-SDI

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Sisteme de înregistrare video cu bandă magnetică

Caz particular: înregistratoarele de tip time-lapse, folosite în sistemele de supraveghere, produc

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Sistem DVR Interfață grafică

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Sisteme de supraveghere video IP

Soluții integrate de monitorizare video IP, extensibile la scară

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Dispozitive electronice cu funcţii de preluare/înregistrare a imaginilor

L1 – Analiza echipamentelor de preluare şi stocare a imaginilor

Medii de stocare utilizate pentru înregistrarea imaginilor

Microdrive (MD): denumire consacrată pentru

Carduri de memorie Secure Digital (SD):

Carduri Memory Stick (Sony):

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Casete video VHS:

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Recuperarea datelorimagine din medii de stocare.

Recuperarea datelorpierdute prinștergere sau formatare este posibilă prinutilizarea

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Formate raster Formate video

Programe pentrurecuperarea datelorde tip imagine:

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

FILE CARVING: procedeude scanare a fişierelor, în scopulseparării datelorde un anumittip.

Program NFI Dfraser, pentru detecţia

Alte metode pentru recuperarea datelor video

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Structură JPEG Structură AVI

Exemplu structură AVI

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Exemplu structură JPEG

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Exemplu structură format înregistrare video DVR

Header-ele cadrelor conţin, în mod uzual, informaţii specifice:

L2 - Recuperarea datelor foto/video din medii de stocare

Conversia şi editarea formatelor raster

Conversia şi editarea formatelor video