CAPITANUL NEMO

Dave Eggers

I. Capitanul Nemo - o povestire scrisă de Dave Eggers

Sursa de inspiratie care a stat la baza acestei cărți, este opera lui Jules Verne, „20.000
de leghe sub mări”, în care acesta a realizat un lucru aproape extraordinar. În vremurile în
care a fost scrisă cartea, încă nu existau submarine. Existau doar câteva prototipuri, însă
niciunul nu era funcțional.
Drept urmare, tot ceea ce era descris și imaginat în această carte, anticipa cu mult
vremurile de atunci. Jules Verne a fost cu adevărat fascinat de știință, având totodată
capacitatea de a împleti „pasiunea cu talentul minunat de povestitor”, dând naștere unor
aventuri emoționante, prin care cititorul era, în același timp, informat în legătură cu progresul
științific precum și cu anumite părți de lume necunoscute lui.
În varianta prezentată de Dave Eggers, acțiunea este mutată din 1867 - anul care
reprezintă prezentul narativ în opera lui Jules Verne - în zilele noastre. Povestea Căpitanului
Nemo, reprezintă un caz singular în serie, fiind o recontextualizare a hipotextului.
În opinia autorului, povestea lui “nu e un „distilat definitiv“ al cărții lui Jules Verne, ci
o viziune personală și subiectivă asupra ei. Originalul se întinde pe circa patru sute de pagini,
iar varianta mea nu reprezintă decât o minusculă fracție din acestea. Sper ca viziunea mea să
arunce o altă lumină asupra poveștii, să reușească să-l intrige pe cititor până acolo încât să-l
conducă spre lectură inegalabilului text al lui Jules Verne.”1
Astfel, Eggers dorește să transmită faptul că, esența cărții lui Jules Verne nu stă în lupta
cu monstrul marin - cum demonstrează rescrierea sa - problematica acțiunii imaginate de Jules
Verne fiind lupta omului cu demonii săi interiori.
Eggers intervine în intrigă din perspectiva unui mesaj ecologist, iar războiul prințului
indian cu englezii care i-au ucis patria și familia devine războiul dintre om și ocean, dintre
natură și voracitatea civilizației consumiste.

II. Subiectul operei

1
Eggers, Dave, „Căpitanul Nemo”, Editura: Curtea Veche, 2017

1
 În acest clasic științifico-fantastic - reimaginat de Dave Eggers în vremurile moderne,
este prezentată povestea unui adolescent care, împreună cu unchiul său, pornesc în aventura
vieții lor. Aventura este povestită din punctul de vedere al lui Consuelo, în vârstă de
paisprezece ani. Acesta descrie călătoria pe care a avut-o împreună cu unchiul său, un celebru
oceanograf pe nume Pierre Arronax.
Împreună cu acesta, cei doi au pornit pornit din New York pentru a vâna un misterios
monstru marin care a terorizează oceanele, distrugând navă după navă, provocând
nenumărate morți.
Pe parcurs, aceștia descoperă un adevăr și mai ciudat: „monstrul marin” este de fapt un
submarin, comandat de Căpitanul Nemo, care trăiește într-un exil autoimpus în apele
internaționale. Consuelo și Arronax se alătură lui Nemo pe submarin și încep astfel aventurile
lor incitante.
Pierre Arronax dorea să cerceteze modul în care câteva nave au fost scufundate, de ceva
ce părea să fie o creatură marină uriașă. Consuelo a acceptat, și astfel a ajuns pe nava
„Abraham Lincoln”. Pe navă era multă lume, dintre care, lui Consuelo i-au atras atenția doi
bărbați importanți: capitanul Farragut ( un american în vârstă de 50 de ani) și un canadian pe
nume Ned Land. Acesta din urmă era un vânător de talie mondială de balene și alte „dihanii”
masive din ocean.
Inițial, aceștia au crezut că ceea ce atacă navele este un calamar. În timp ce ei căutau
monstrul care ataca navele, acesta continua să facă ravagii, fiind de negăsit. După o lună de
zile de căutări, echipajul începuse să își piardă răbdarea. Vorbind cu oamenii din Dakar, un
membru al echipajului i-a spus capitanului Farragut că monstrul a fost văzut la numai o sută
de mile depărtare.
Deodată, în zare s-a văzut o luminiță, o lucire subacvatică, care părea să se îndrepte
chiar spre nava lor. Aceasta se mișca cu o viteză nemaiîntâlnită, dar nu i-a izbit. Trecuse de
multe ori pe lângă ei, ca și cum ar fi așteptat să o prindă din urmă.
Aflați în mijlocul Atlanticului, Ned Land a atacat acel monstru lovindu-l cu harponul.
A nimerit creatura în mijlocull spinării, dar monstrul s-a rasucit și a izbit nava „Abraham
Lincoln” din plin. Consuelo și Pierre se țineau de un colac de salvare în timp ce Ned Land
stătea pe spinarea monstrului. În ajutorul lor a venit și restul echipajului, în timp ce Consuelo,
punând mâna pe monstru, și-a dat seama că textura acestuia era de metal!
În acel moment, Pierre realizează că monstrul, este de fapt, un fel de submarin. Au bătut
în geamul submarinului fiind apoi întâmpinați de opt oameni îmbrăcați în negru și înarmați.

2
 Aceștia i-au lovit pe cei trei (Consuelo, Pierre și Ned Land) în ceafă, după care i-au dus
într-o încăpere în care și-a făcut apariția Căpitanul Nemo. Astfel, cei trei au ajuns prizonieri
pe submarinul Nautilus, unde au pus la cale un plan de evadare.
În timpul petrecut pe nava Nautilus, cei trei au descoperit mai multe amănunte despre
Capitanul Nemo, despre acțiunile, trecutul și motivațiile sale, care, în ochii lui, erau
justificate.
Acesta era „monstrul” care a atacat toate acele nave și a ucis o mulțime de oameni,
deoarece, susținea el, aceia se făceau vinovați pentru modificarea ecosistemelor, distrugând
marile rezerve de pește ale lumii, poluând oceanele.
Într-un final, în urma unui vartej puternic care a avut loc în ocean, numit „Maelstrom”,
cei trei ajung să evadeze, iar, rămași pe o bucată din barca de salvare, sunt găsiți de un pescar
din zona, pe nume Erik.
Dupa ce rămân câteva zile în casa pescarului, Consuelo și Pierre, întorși acasă, au
relatat tuturor experiența incredibilă prin care au trecut, deși, pentru ceilalți era greu de crezut
ca aceștia au fost martorii unui eveniment desprins dintr-o lume aproape ireală.
Totusi, Consuelo presupunea că vasul Nautilus împreună cu Capitanul Nemo au fost
înghițiți de acel Maelstrom și că „orice dovadă a lucrurilor făcute de de Capitanul Nemo
disparuse pe vecie.”2
Varianta lui Dave Eggers este o repovestire captivantă a operei „20.000 de leghe sub
mare”, cu ilustrații mai putin atrăgătoare, dar care aduce o voce modernă și tânără narațiunii,
sirul evenimentelor și intenția autorului fiind aceea de a pastra povestea vie. Povestea are un
final cam brusc, dar, per ansamblu, emană un oarecare mister.

III. Capitanul Nemo - descrierea personajului din perspectiva

autorului

Dave Eggers scrie o poveste fantastică care ne permite să-l cunoaștem mai mult pe
acest căpitan misterios și iubit. O reimaginare a poveștii căpitanului Nemo, poziționându-l ca
un războinic ecologic oarecum prea zelos, scufundând nave și înecând marinari pentru a
păstra viața sub valuri.
„Capitanul Nemo voia să aducă la faliment marile afaceri din domeniul pescuitului, în
schimb el însuși era un vânător și un ucigaș de pești. Se plângea de sacrificările inutile de
rechini și delfini, în schimb și el îi omora și-i mânca.
2
Eggers, Dave, op. cit

3
 Le recunoștea oamenilor dreptul de a ucide și de a mânca din produsul oceanului - atât
doar, că nu în cantități nelimitate.”3
Pierderea propriei familii, a lăsat urme în personalitatea, viziunea și motivațiile
capitanului, de aici luând naștere și „motivația integrală sau aproape integrală care-l mâna;
sursa mâniei și a incapacității sale de a-i păsa de suferința celorlalți.”
În viziunea lui Dave Eggers, Noul Nemo este un mizantrop (om care urăște oamenii)
total, un fel de om-amfibie, rupt de legăturile pământești ca urmare a unui seism sufletesc ce
rămâne nedescoperit.
Asumându-și protejarea ecosistemului oceanic, el e de fapt un ucigașul pătimaș al
pescadoarelor încărcate cu oameni nevinovați care fără voia lor contribuie la ruinarea
rezervelor de pește, la distrugerea coralilor și dispariția speciilor rare.

IV. Simbolistica operei

Simbolurile inserate în povestirea lui Dave Eggars au de asemenea la bază opera lui
Jules Verne, unde, un vânător de balene și ucenicul său pleacă în expediție pentru a prinde
monstrul. Monstrul e găsit, e un submarin - condus de Căpitanul Nemo.
Astfel, este încapsulată o lume paralelă, un univers suficient sieși, întreaga cunoaștere a
umanității, biblioteci, armamente, cultură, știință.
Căpitanul Nemo, un prinț indian care și-a pierdut familia datorită britanicilor, îi ia
prizonieri iar acestia reusesc sa evadeze în timpul unui curent submaritim.
Denumirile personajelor sunt, la fel, inspirate din opera lui Verne. Conseille - nepot
american al faimosului naturalist francez Arona, devinde Consuleo, nepotul lui Pierre
Arronax.
În opera lui Jules Verne, Căpitanul Nemo ajunge să-l stimeze pe savantul francez. El
dezvăluie oaspeţilor săi comorile bibliotecii şi ale muzeului de pe Nautilus şi decide să
întreprindă un tur al lumii adâncurilor oceanice.
În compania acestui enigmatic căpitan, cei trei eroi descoperă misterioasa Atlantidă şi
comorile sale înghiţite de ape, trec printr-un tunel străpuns de natură sub istmul Suez, măsoară
imensitatea Pacificului, se luptă cu canibalii, se aventurează sub banchiza de la polul sud,
acolo unde nimeni nu ajunsese încă, vânează în pădurile submarine şi asistă la o
înmormântare într-un cimitir de corali.

3
Idem

4
 Arronax, Conseil şi Ned Land continuă să aibă o oarecare neîncredere faţă de acest
misterios căpitan. Într-o zi bănuielile lor sunt confirmate. Cu sânge rece, căpitanul Nemo
provoacă scufundarea unei nave de război de naţionalitate necunoscută şi a întregului ei
echipaj.
El acuză vaporul că aparţinea unei naţiuni blestemate. În acest moment iese la iveală şi
adevărata identitate a Căpitanului Nemo, prinţ indian căruia englezii i-au provocat o mare
suferinţă.
El urăşte această ţară cu furie. Tristeţea şi teroarea stăpânesc acum la bordul lui
Nautilus Ned Land, Aronnax şi Conseil reuşesc totuşi să scape. Ei se îmbarcă la bordul unei
şalupe şi acostează prin miracol pe una din insulele Loffod en, de unde se îndreaptă spre
Franţa. Nu vor afla niciodată ce s-a întâmplat cu Nautilus, la bordul căruia au navigat opt
luni.4
Astfel, în versiunea sa, Dave Eggers utilizează două procedee: transfocalizarea și
transvocalizarea. Tranfocalizarea de la pers a III-a la perspectiva naratorului-personaj si
transvocalizarea de la narator la Consuelo.
Evident, schimbarea cadrului loc și timp al acțiunii, antrenează și schimbări de ordin
pragmatic privitoare la suportul instrumental al acțiunii, un alt nivel de civilizație.
Transformarea homodiegetică, schimbarea cadrului, fără identitatea personajului, mută
accentul de pe extraordinarul aventurii submarine și șocul tehnicoștiițific pe care îl provoacă
creația Căpitanului Nemo, pe problematica morală.
Varianta lui Dave Eggers, ne pune în fața a două întrebări importante: Se poate ucide în
numele unei idei înalte? De câte ori în istoria lumii s-a întâmplat ca furia unui singur om să
provoace lumii atâtea pagube, să distrugă secole întregi de cultură și civilizație?
Prin competiția dintre ordinea umană și ordinea naturală cartea amintește de cărțile
junglei ale lui Kippling - educația primită de superioariatea lumii animale - ucide doar cât ai
nevoie să trăiești.

V. Concluzie
4
Verne, Jules, 20000 de leghe sub mări, Editura: HERRA, 2009

5
 Actualizată pentru un public modern, această versiune a poveștii clasice este plasată în
secolul XXI, ajungând până acolo încât să menționeze YouTube la un moment dat.
Așa cum am arătat, versiunea lui Dave Eggers aduce mai multe schimbări operei lui
Jules Verne, dar principalul lucru sesizat, este că sentimentul de mirare pare să lipsească.
Deși nu există prea multă acțiune înainte care se întâmplă în timpul părților de
explorare a adâncimii din povestea originală, acele momente dau poveștii magia sa, mai ales
când această versiune este plasată după inventarea submarinelor.
Este posibil ca lui Eggers să i se fi dat linii directoare stricte cu privire la lungime,
deoarece formarea caracterului nu este foarte puternică, povestea pur și simplu trecând de la
acțiune la acțiune. Primim reacțiile naratorului Consuelo, dar nu și ale celorlalte personaje.
În concluzie, cu toate acestea, versiunea lui Dave funcționează probabil ca o
introducere în poveste față de originalul voluminos al lui Verne. Stilul lui de a scrie este
impecabil, povestea este bine dezvoltată făcând-ul pe cititor să își dorească mai mult.

VI. Bibliografie

1. Eggers, Dave, „Căpitanul Nemo”, Editura: Curtea Veche, 2017

2. Verne, Jules, 20000 de leghe sub mări, Editura: HERRA, 2009