You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Studia Universitatis Vasile Goldiş, Arad - Seria Ştiinţe Economice

Studia Universitatis Vasile Goldiş, Arad - Economic Sciences

Location: Romania
Author(s): Cristian Dumitraş
Title: ADAPTABILITATEA ŞI COMPETIVITATEA IMM-URILOR DIN U.E. ÎN CONTEXTUL
CRIZELOR ECONOMICE
Adaptability and competitiveness of SMEs from E.U. in the contex of economic crisis
Issue: 2/2009
Citation Cristian Dumitraş. "ADAPTABILITATEA ŞI COMPETIVITATEA IMM-URILOR DIN U.E. ÎN
style: CONTEXTUL CRIZELOR ECONOMICE". Studia Universitatis Vasile Goldiş, Arad - Seria
Ştiinţe Economice 2:323-328.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=128922
CEEOL copyright 2022

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a II – a

ADAPTABILITATEA ŞI COMPETIVITATEA IMM-

URILOR DIN U.E. ÎN CONTEXTUL CRIZELOR
ECONOMICE

Cristian Dumitraş
Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Filiala Alba
Iulia, Str. Avram Iancu, nr. 7A, Tel./ Fax 0258 – 819799, csdumitras@yahoo.com

Abstract
SME-s and micro-enterprises play an essential and fully recognized role for development
and for compete ness in the region, for economic and social stability of the territories. In
many places they are the most important option, sometimes the only way, to create new
jobs especially in critical areas such as city centers, suburban areas and rural territories.
Therefore, SME-s should play a role if Europe wants to exceed.
Keywords: compete ness, crisis, difficulties, protections, measures, SME-s.

Introducere
Parlamentul European şi-a dovedit rolul semnificativ în succesul politicilor
IMM-urilor. Compromisul Directivei Serviciilor şi cerinŃele de Recunoaştere a
Calificărilor, reforma Pactului de Stabilitate şi Dezvoltare, progresul înregistrat de
implementarea principiilor de genul „Gândeşte în paşi mici”, o implementare a
Basel II, participarea constantă a IMM-urilor în procesul de standardizare şi o
înŃelegere comună a reformei pieŃei forŃei de muncă sunt cele mai semnificative
reuşite şi contează pe partea pozitivă a tabloului de bord ale actualului Parlament
UE. Coordonata negativă constă în faptul că Europa a eşuat să găsească soluŃii
pentru brevetul European şi pentru orarul de lucru, să înlăture barierele fiscale din
cadrul pieŃei interne şi să găsească soluŃii adecvate pentru reducerea taxelor TVA.
Cu toate acestea, progresul ultimilor ani nu este suficient pentru a permite IMM-
urilor să stăpânească actuala criză. Toate instituŃiile la nivel European, naŃional şi
local trebuie să activeze la potenŃial maxim pentru a restabiliza pieŃele financiare şi
pentru a susŃine dezvoltarea economică. Planul de refacere economică lansat recent
de Comisia Europeană este un pas pozitiv, dar se remarcă nişte carenŃe în câteva
aspecte semnificative. Odată cu elaborarea Small Business Act pentru Europa
(SBA) instituŃiile europene au admis în sfârşit rolul dominant pe care IMM-urile îl
au pentru economia Europei. Dacă se doreşte o contribuŃie serioasă la refecerea
economică, planul de salvare trebuie să includă un plan de acŃiuni al implementării
Small Business Act.
Pentru a depăşi criza financiară curentă, instituŃiile UE trebuie să:
- ajute IMM-urile să treacă peste blocarea creditelor
- ofere suport pentru refacerea economică

323

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a II – a

- permită IMM-urilor libera mişcare

- protejeze IMM-urile de oprelişti inutile
- sprijine competitivitatea la nivelul IMM-urilor la toate nivelurile şi să
favorizeze activităŃile transfrontaliere ale IMM-urilor

Măsuri de creştere a competitivităŃii IMM-urilor din U.E.

Actuala forfotă financiară are efecte semnificative în privinŃa accesibilităŃii
de finanŃare a IMM-urilor. Creditele şi împrumuturile nu pot fi obŃinute sau sunt
doar disponibile în prisma unor condiŃii de neconceput, legate de sume şi garanŃii.
IMM-urile, care nu sunt responsabile de această criză, nu trebuie să plătească
pentru această situaŃie financiară dificilă. Măsurile luate trebuie orientate astfel
încât activitatea economică să nu fie redusă (investiŃiile, producŃia şi consumul) din
pricina lipsei finanŃării. InstituŃiile Europene ar putea reajusta pieŃele financiare
facilitînd:
- furnizarea unei cantităŃi suficiente de lichidităŃi pe aceste pieŃe;
- furnizarea de garanŃii pentru operaŃiuni de creditare interbancare, pentru a reporni
pieŃei financiare, care sunt într-un impas;
- asigurarea unei refinanŃări suficiente de împrumuturi pentru IMM-uri;
- creşteri de facilităŃi publice de garantare pentru împrumuturile IMM-urilor;
- asigurarea că orice sprijin public pentru bănci este dată în favoarea clienŃilor şi nu
în favoarea acŃionarilor;
- reformarea globală a sistemului de reglementare pentru piaŃa financiară (inclusiv
agenŃii de rating) pentru a evita repetarea unor astfel de crize, în viitor, (creştere
de transparenŃă, fără operaŃiuni dezechilibrate);
- asigurarea faptului că pieŃele financiare sunt mai bine direcŃionate spre o
economie reală decât spre speculaŃii financiare;
- includerea depozitelor pentru întreprinderile mici în schemele de garantare a
depozitelor .
Sectorul IMM-urilor reprezintă nu numai 99,8% din întregul sector de
întreprinderi, 67,1% din forŃa de muncă şi 57,6% din valoarea adăugată, dar
reprezintă şi cea mai dinamică parte a economiei Europei din ultimul an în ceea ce
priveşte creşterea, crearea locurilor de muncă şi inovaŃia. În general, despre o
întreprindere mică se spune că este viabilă numai dacă a reuşit să
supravieŃuiască primilor 5 ani de la înfiinŃare. Deşi natura problemelor de
importanŃă vitală poate să varieze, atât statisticile oficiale, cât şi studiile întreprinse
de alte organizaŃii ne dau o imagine destul de clară a tipurilor de probleme cu care
se confruntă întreprinderile mici.
DificultăŃile majore apar din următoarele cauze:
- probleme de constituire (în primii unu-doi ani de activitate: găsirea de
clienŃi, dezvoltarea de produse etc.);
- probleme de consolidare (în următorii doi-trei ani: găsirea de personal,
delegarea autorităŃii, controlul întreprinderii);
- probleme de expansiune (în faza următoare: găsirea de finanŃare, concurenŃa pe
piaŃă cu întreprinderi mult mai mari).
324

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a II – a

Din dimensiunile mici ale acestor întreprinderi decurg mai multe

„minusuri“:
• număr mic de angajaŃi;
• resurse financiare limitate;
• un colectiv de conducere restrâns, compus mai ales din asociaŃii firmei; în
foarte multe cazuri, aceştia învaŃă „din mers“ care sunt principalele probleme pe
care le presupune activitatea economică;
• un sector de activitate destul de restrâns economic şi geografic;
• spaŃii de activitate care nu sunt în totalitate corespunzătoare tipului de
operaŃiuni desfăşurate.
ToŃi aceşti factori – şi lista rămâne deschisă – accentuează fragilitatea
întreprinderii mici. De exemplu, dacă unul dintre angajaŃii valoroşi părăseşte
întreprinderea, efectul poate fi cu mult mai mare – chiar catastrofal – decât
plecarea lui dintr-o întreprindere mare. La fel, o criză de proporŃii poate fi
declanşată de întârzierea plăŃii din partea unui client semnificativ.
Având în vedere toate aceste elemente, cele mai grave probleme cu
care se confruntă o întreprindere mică pot fi sintetizate astfel:
1) Echipa managerială – de cele mai multe ori doar întreprinzătorul – nu
dispune de competenŃele necesare într-un număr de domenii-cheie.
2) Întreprinzătorul nu are timp să ducă la îndeplinire multe din sarcinile complexe
pe care le va presupune evoluŃia întreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare
limitate, nu poate să recruteze personalul calificat în rezolvarea acelor probleme.
Este o experienŃă comună multor întreprinderi ca echipa managerială să-şi
consume mult timp cu „stingerea incendiilor“ şi să nu acorde suficientă atenŃie
aspectelor legate de dezvoltare.
3) Întreprinzătorul reacŃionează la probleme atunci când apar şi mai puŃin
încearcă să le prevadă şi să planifice măsuri profilactice.
4) De regulă, întreprinderile mici nu au experienŃa necesară pentru a se dezvolta
dincolo de graniŃele sectorului de activitate. Se apreciază că procentul
exporturilor în cifra de afaceri a întreprinderilor mici este, de obicei, mai mic de 1.
5) Profunda implicare a întreprinzătorului face ca judecata obiectivă să fie adesea
dificilă.
Dincolo de aceste probleme, întreprinderile mici deŃin şi o serie de atuuri
care, exploatate eficient, pot înlătura multe din minusurile aduse de caracterul
limitat al resurselor acestor întreprinderi:
1. deciziile pot fi luate mai rapid fiindcă structurile sunt mai simple iar
întreprinderea îşi poate schimba repede direcŃia de acŃiune pentru a valorifica
oportunităŃile mediului;
2. odată luată o decizie, aceasta poate fi mai repede pusă în aplicare iar
rezultatele pot fi vizibile mai rapid în comparaŃie cu o întreprindere mai mare;
3. relaŃiile dintre întreprinzătorul-manager şi angajaŃi au şansă să fie mai
echitabile iar comunicarea poate fi destul de directă;
4. relaŃiile profesionale tind să fie mai flexibile, ceea ce ar putea avea un efect
benefic asupra moralului angajaŃilor (mediul profesional fiind mai destins);
325

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a II – a

5. mediul de muncă are şanse să fie mai bun, angajaŃii reuşind să vadă mai
repede şi mai clar care sunt rezultatele muncii lor;
6. întreprinzătorul-manager este aproape de clienŃi şi de piaŃă, în general,
acest fapt permiŃând o reacŃie mai rapidă la schimbări.
Unii întreprinzători sunt adepŃii ideii că „mai mare nu înseamnă
întotdeauna mai bine“ Şi păstrarea dimensiunilor mici ale întreprinderii
prezentând uneori avantaje obiective: răspuns rapid la solicitările clienŃilor,
posibilitatea clienŃilor de a discuta cu însuşi managerul întreprinderii (situaŃie
bine apreciată de aceştia). În plus, clienŃii sunt trataŃi în mod egal, indiferent de
statutul şi bugetul lor, fapt care, de regulă, nu este valabil şi în întreprinderile mari
în care o solicitare a unui client este repartizată unei persoane mai mult sau mai
puŃin experimentate, în funcŃie de mărimea profitului implicat. De asemenea, o
întreprindere mică are mai multă disponibilitate pentru clienŃii săi, dedicând
mai mult timp relaŃiilor publice (fapt, de asemenea, bine apreciat de clienŃi). Un alt
avantaj al întreprinderilor mici îl reprezintă varietatea proiectelor (în funcŃie,
desigur, şi de obiectul de activitate). Dacă în întreprinderile mari proiectele se aleg,
de regulă, în funcŃie de profitul pe care îl aduc, o întreprindere mică poate
accepta orice proiect interesant, fapt ce conduce la stimularea creativităŃii
angajaŃilor săi şi evitarea monotoniei. Nu este de neglijat nici faptul că, de multe
ori, întreprinzătorul-manager are posibilitatea de a practica el însuşi activitatea de
care este pasionat şi pentru care este pregătit.
InstituŃiile Europene trebuie să implementeze principii şi acŃiuni în
direcŃiile următoare:
- consultarea cu organizaŃii de afaceri representative trebuie să fie o regulă;
- criterii clare şi transparente trebuie stabilite pentru a evalua rezultatele
consultanŃei directe ori pe internet;
- participarea IMM-urilor în procedurile de achiziŃii publice trebuie să fie
facilitată;
- sistemele de impozitare trebuie să fie reformate, pentru a face mai atractive
investiŃiile şi pentru a consolida consumului privat;
- proiectul pilot privind reducerea TVA pentru servicii de muncă intensivă,
care este o măsură eficientă de combatere a muncii la negru, trebuie să devină
definitivă şi să fie deschisă tuturor statelor membre;
- bariere pe piaŃa internă care rezultă de la 27 de sisteme de impozitare
diferite, care sunt prohibitive pentru întreprinderile mici, trebuie să fie eliminate
prin o bază de impozitare comună sau prin recunoaşterea reciprocă a sistemului de
taxe de origine;
- transferurile de afaceri trebuie să se facă mai uşor prin noi produse
financiare (instrumente de mezanin), servicii consultative şi de prevederile fiscale
favorabile;
- regulile existente privind plata cu întârziere trebuie să devină mai eficiente
şi, de asemenea, să includă relaŃii de afaceri afacere-client, în scopul îmbunătăŃirii
situaŃiei financiare a IMM-urilor
accesul la păstrarea şi îmbunătăŃirea competenŃelor ar trebui să fie facilitate.
326

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a II – a

NecesităŃile şi particularităŃile IMM-urilor trebuie să fie luate în calcul în

mod obligatoriu în toate politicile relevante, programele şi negocierile la Nivelul
UE sau naŃional. Mai mult decât atât, criza economică actuală trebuie să genereze o
revizuire a tuturor legislaŃiilor propuse, care ar putea genera dificultăŃi inutile
IMM-urilor. Proiectele de politici care au fost demarate spre o mai bună economie
trebuie reverificate şi comparate cu această situaŃie actuală. Adaptabilitatea şi
competitivitatea sectorului IMM-urilor poate fi crescută prin:
• îmbunătăŃirea accesului întreprinderilor mici la standardele şi tehnologiile
existente, la preŃuri şi condiŃii accesibile;
• utilizând posibilităŃile oferite de noul Regulament de Ajutor de Stat să se prevadă
măsuri de sprijin şi de inovare;
• furnizarea de mijloace financiare suficiente pentru o măsură eficientă de formare,
în special pentru facilitarea tranziŃiei de persoane care devin şomeri, în timpul
crizei actuale;
• proiectarea reformele pieŃei forŃei de muncă;
• sprijinirea anticipată a nevoilor de competenŃe, în raport cu crearea de noi locuri
de muncă;
• promovarea mobilităŃii tinerilor în educaŃie şi formare profesională şi în special a
celor în formare alternativ, cum ar fi sisteme de ucenicie;
• completarea pieŃei interne pentru bunuri şi servicii în scopul de a crea un nivel
echitabil pentru IMM-uri;
• introducerea unei regule generale privind datoria de a acŃiona în conformitate cu
principiile de bună-credinŃă şi corectitudine, care se aplică şi consumatorilor şi
profesionalilor.

Concluzii generale
IMM-urile şi microîntreprinderile joacă un rol esenŃial şi pe deplin
recunoscut pentru dezvoltare cât şi pentru competivitate în regiune şi pentru
stabilitatea economică şi socială a teritoriilor. În multe locuri acestea reprezintă cea
mai importantă posibilitate, câteodată singura posibilitate, de a crea noi locuri de
muncă în special în zonele critice cum ar fi centrele oraşelor, ariile suburbane şi
teritoriile rurale. În acest sens trebuie:
• sprijinită dezvoltarea economiei de proximitate pentru a creşte competitivitatea
întreprinderilor active în principal pe pieŃele locale, care sunt şi vor rămâne o sursă
cheie de ocupare a forŃei de muncă locale;
• consolidată dezvoltarea întreprinderilor mici şi micro-întreprinderilor în cadrul
fondurilor structurale şi în cadrul noii politici de coeziune şi să creeze o mai
eficientă politică a zonelor rurale în favoarea toate forŃele economice locale;
• favorizată politica de inovare, care este mai bine adaptată la realitatea din
întreprinderile mici, inclusiv medii, procese de inovarea scăzute de tehnologie şi
inovarea non-tehnologică, care sunt tipice în întreprinderile mici.
Doar 8% din IMM-uri sunt implicate în export, acest lucru arată că este o
nevoie clară de a ajuta IMM-urile Europene pentru a accesa pieŃe străine dar şi în
327

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice Anul 19/2009 Partea a II – a

asigurarea unei competitivităŃi şi adaptabilităŃi coerente la nivel internaŃional. Ca

atare, Uniunea Europeană poate milita pentru:
• progrese în acorduri bilaterale şi în negocierile comerciale multilaterale pentru
reducerea tarifarelor şi non-tarifarea fiscală şi de reglementare a barierelor în calea
comerŃului;
• întărirea protecŃiei împotriva concurenŃei neloiale, în special prin adaptarea
existentelor instrumente de protecŃie comercială, cum ar fi anti-subvenŃie şi anti-
dumping la o mai bună realitate a IMM-urilor, care nu pot face tranzacŃiona cu
suma de informaŃii necesare pentru a dovedi prejudiciul;
• furnizarea IMM-urilor cu sfaturi mai bune şi mai calificate cănd aceştia hotărăsc
să fie internaŃionali;
• să continue eforturile în cadrul Parteneriatului de Acces pe PiaŃă, în scopul de a
îmbunătăŃi accesul IMM-urilor pe pieŃele din lumea a III-a, în special în Ńările
vecine.
În consecinŃă, IMM-urile trebuie să joace un rol important, dacă Europa
vrea să depăşească criza economică.

Bibliografie
Aldea V., 2007, Reforma politicii U.E. privind ajutorul de stat - implicaŃii
pentru România, în: EuroconsultanŃă, v. 3, nr. 2;
Bărbulescu C., 2004, Pentru creşterea competitivităŃii întreprinderilor
româneşti pe piaŃa Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti;
Duke S., 2002, Uniunea Europeană şi managementul crizelor: evoluŃii şi
perspective, Editura Economică, Bucureşti;
Moşteanu T., Alexandru F., 2006, ConcurenŃa economică şi integrarea
europeană, Tribuna Economică, Bucureşti;
www.europa.eu.int
http://www.immromania.ro

328

CEEOL copyright 2022