Pacient P.M.

, 43 ani
sex masculin
mediu urban
fumător (40 ţigări/zi)
consumator cronic de alcool (băuturi spirtoase)
grupa sangvină OI, Rh +
disfagie pentru solide şi lichide;

regurgitaţie;

sialoree;

scădere ponderală 14 kg/1 an;

dureri epigastrice cu iradiere retrosternală.

debut insidios, în urmă cu 1 an, prin disfagie
pentru solide, progresivă şi dureri epigastrice cu
iradiere retrosternală apărute postprandial;
bolnavul prezintă scădere ponderală importantă
– aproximativ 14 kg în ultimele 6 luni;
instalarea disfagiei complete pentru lichide şi
solide, obligă pacientul să se interneze.
T = 178 cm, G = 60 kg, IMC = 18,93 kg/m2;
stare de nutriţie precară;
pliu cutanat persistent;
disfagie pentru solide şi lichide;
sialoree.

Examen local:
Abdomen excavat mobil cu respiraţia, sensibil
la palpare în epigastru.
 Hb = 9,2 mg/dL
 Ht = 29,6%
 Leucocite = 11200 /mmc
 PT = 55 g/L
 VSH = 70 mm/h
 Glicemie = 87 mg/dL
Care sunt patologice ?
 Uree = 46 mg/dL
 Creatinină = 1,05 mg/dL
 TGO = 15 UI/L
 TGP = 16 UI/L
 Hb = 9,2 mg/dL
 Ht = 29,6%
 Leucocite = 11200 /mmc
 PT = 55 g/L
 VSH = 70 mm/h
 Glicemie = 87 mg/dL
 Uree = 46 mg/dL
 Creatinină = 1,05 mg/dL
 TGO = 15 UI/L
 TGP = 16 UI/L
În acest caz, pot fi necesare următoarele
explorări imagistice, cu excepţia:

Radiografiei eso-gastro-duodenale cu bariu;

Endoscopiei digestive superioare;

Tomodensitometriei toracice;

Ecografiei abdominale;

Colangiografiei transparieto-hepatice.
 Tranzit baritat eso-gastro-duodenal

 la nivelul 1/3 medii a

esofagului formaţiune
vegetantă ce stenozează
lumenul;
 esofag dilatat suprajacent;
 stomac cu pliuri îngroşate,
cu pasaj duodenal prezent;
 Endoscopia digestivă superioară
 Esofag - în treimea medie, formaţiune ulcero-
vegetantă, cu zone hemoragice din care se
prelevează biopsie;
 Stomac – cardia permeabilă; pliuri gastrice cu aspect
normal; pilor permeabil.
 Duoden – fără leziuni patologice

 Ecografia abdominală
 Ficat mărit de volum cu reflectivitate crescută, fără
leziuni focale.
 Examenul computer-tomografic
 leziune esofagiană situată în 1/3 medie, cu diametrul
cranio-caudal de 13 cm şi transversal de cca 4 cm,
care infiltrează toate straturile esofagului fără a
invada organele vecine;
 absenţa adenopatiilor mediastinale.
Stenoză esofagiană peptică;
Stenoză esofagiană postcaustică;
Neoplasm esofagian 1/3 medie;
Diverticul epifrenic;
Leiomiom esofagian.
Următoarele metode sunt utile pentru stadializarea
neoplasmului esofagian, cu excepţia:

Rezonanţă magnetică endoscopică;

Ecografie endoscopică;

Tomografie computerizată (CT);

Colonoscopie;

Rezonanţă magnetică nucleară;

PET-scan sau tehnici hibride CT-PET.

Stadii cancer esofagian
1. Neoplasm esofagian 1/3 medie
T3N0M0 – stadiul II A
2. Hipoproteinemie carenţială

3. Hepatopatie cronică toxică

4. Anemie secundară
Gastrostomie;

Jejunostomie;

Operaţia Nissen;

Esofagectomie cu esofagoplastie.
Esofagectomie prin toracotomie dreaptă în spaţiul V intercostal
urmată de esofagoplastie cu ileo-colon (grefon retrosternal)

disecţia esofagului toracic

Esofagectomie prin toracotomie dreaptă în spaţiul V intercostal
urmată de esofagoplastie cu ileo-colon (grefon retrosternal)

rezecţia esofagului cu tumoră

Esofagectomie prin toracotomie dreaptă în spaţiul V intercostal
urmată de esofagoplastie cu ileo-colon (grefon retrosternal)

grefonul ileo-colic (1) şi tuburile cu ajutorul

cărora s-a creat pasajul retrosternal (2)
Esofagectomie prin toracotomie dreaptă în spaţiul V intercostal
urmată de esofagoplastie cu ileo-colon (grefon retrosternal)

1
2

anastomoza cervicală eso-ileală:

grefonul ileal (1), esofag cervical (2)
Macroscopic – piesa de esofagectomie

formaţiune de 4 x 9 cm, care stenozează lumenul esofagului

Fără tratament, această tumoră poate invada structurile
vecine şi poate crea o fistulă
eso-bronşică.

Care este tratamentul paliativ optim la care

se poate apela în această situaţie?

Gastrostomie de alimentare;

Jejunostomie de alimentare;

Montarea endoscopică a unei proteze esofagiene;

Dubla excludere a esofagului

Montarea endoscopică a unei proteze esofagiene

Pregătirea setului de protezare esofagiană.

Montarea endoscopică a unei proteze esofagiene

Montarea protezei esofagiene; intervenţia se realizează sub

control radiologic.
Verificarea radiologică a protezei expandate
Cancerul esofagian este o afecţiune mai frecvent întâlnită la bărbaţi şi în anumite
regiuni geografice. Obiceiurile alimentare, fumatul, consumul de alcool,
brahiesofagul, stenozele postcaustice, sunt factori favorizanţi ai apariţiei
neoplasmului esofagian. Diagnosticul este de regulă în stadii tardive, pacienţii
prezentându-se la medic pentru disfagie. Există două forme anatomo-patologice:
carcinomul scuamocelular şi adenocarcinomul, care apare de regulă în 1/3
inferioară a esofagului. Diagnosticul pozitiv se realizează prin endoscopie cu
biopsie şi tranzit baritat eso-gastric. Stadializarea preterapeutică este posibilă doar
cu tehnici imagistice performante (CT, RMN, eco-endoscopie etc.). Tratamentul
este multidisciplinar, secvenţa terapeutică (chimioterapie, radioterapie, tratament
chirurgical) fiind indicată în funcţie de stadiul bolii. Tratamentul radical este cel
chirurgical – esofagectomie, limfadenectomie, esofagoplastie. Prognosticul este
nefavorabil, supravieţuirea la 5 ani fiind descurajantă. Singura metodă de
îmbunătăţire a prognosticului este diagnosticul în stadii precoce prin identificarea şi
explorarea populaţiilor cu risc – screening. Pentru cancerele în stadii avansate
procedurile paleative chirurgicale (esofagoplastii, jejunostomii, gastrostomii) tind să
fie înlocuite cu tehnicile endoscopice (endoprotezare).

Părerea endoscopistului Părerea operatorului