LUCRARE DE DISERTAŢIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. dr.

Absolvent,

Bucureşti, iulie 2013

 CUPRINSUL LUCRĂRII

INTRODUCERE ....................................................................................................................3
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE SURSE DE FINANȚARE A PROIECTELOR ÎN DOMENIUL
ECONOMIEI SOCIALE DIN ROMÂNIA
1.1 Sursele de finanţare și principalii finanţatori în România............................................5
1.2 Instrumentele financiare disponibile pentru finanţarea economiei sociale în
România……………………………………………………………………………………….....8
1.3 Finanțarea responsabilă social – cea mai răspândită..................................................10
CAPITOLUL 2
FINANȚAREA SPECIFICĂ INCLUZIUNII SOCIALE A GRUPURILOR
VULNERABILE
2.1 Principalele metode de finanțare specifice....................................................................12
2.2 Microcreditarea...............................................................................................................17
2.3 Fondurile europene.........................................................................................................19
CAPITOLUL 3
FONDURI EUROPENE – PRINCIPALA SURSĂ DE FINANȚARE A
PROIECTELOR SICIALE DIN ROMÂNIA
3.1 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013………………………………......22
3.2 Finanţarea proiectelor prin fonduri structural………………………………………24
CAPITOLUL 4
BENEFICIILE FINANȚĂRII EUROPENE PENTRU PROGRAMELE DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ A GRUPURILOR VULNERABILE
4.1 Axa prioritară 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale........28
4.2 Facilitarea reinserției sociale a persoanelor dezavantajate social..............................29
4.3 Problematici generale de incluziune la nivel regional în Europa, inclusiv
România.......................................................................................................................................31
CAPITOLUL 5
STUDIU DE CAZ – ÎNFIINȚAREA UNUI CĂMIN DE ÎNGRIJIRE PENTRU
VÂRSTNICI
5.1 Argumentarea alegerii grupului vulnerabil – persoane în vârstă……………..……33
5.2 Surse de finanțare a proiectului………………….………………...…..……………..35
1
5.3 Ipoteze şi rezultate anticipate ale proiectului…………………………….………….42
CONCLUZII………………….………………………..…………………………………..55
ANEXE ……………….…………...………………..………………...……….………...…57
BIBLIOGRAFIE…………..………...…………………………………………..…………60

INTRODUCERE
2
 În România, persoanele cuprinse în intervalul de vârstă de peste 60 de ani reprezentau în
anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populației, în anul 2000 un procent de 18,7%, iar în
2003 un procent de 19,9%.
Țara noastră nu este singura care se confruntă cu astfel de evoluții îngrijorătoare ale mediei
de vârstă. Pentru o mai bună funcținare și dezvoltare a unui astfel de sistem social în degradare,
găsirea unor soluții viabile este imperios necesară.
În cele din urmă, alegerea temei a fost mai mult o problemă de umanitate, deoarece s-a ajuns
la un grup exclus social care nu beneficiază de atenția necesitată.
Conform studiilor recente, România este în top cinci al statelor membre UE care vor
cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire al populației în următoarele decenii.
La fel ca și Slovacia, Polonia, Letonia și Slovenia, este momentul pentru evidențierea unor
soluții viabile, care să ajute atât grupurile afectate, cât și economia țării din care acestea fac
parte.
Principalele aplecări asupra cetățenilor vârstnici au fost cele de aspect juridic, urmată
îndeaproape de demersurile de aderare la un corp comun de norme legislative. Incluziunea
socială a acestor grupuri, recent abordată în studii și proiecte punctuale, este însă la nivel
incipient.
Principalul aspect luat în considerare în abordarea acestei teme a fost faptul că vârstnicii nu
sunt angajaţi de obicei ca participanţi activi în proiectele culturale şi educaţionale, fiind necesară
astfel o manieră de a include acest grup în societatea din care face parte.
Lucrarea ―Finanțarea proiectelor pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a persoanelor
vârstnice din România‖ îşi propune să prezinte modul de abordare al proiectelor de incluziune
socială, cu o privire particulară: înfiinţarea unui cămin de îngrijire pentru vârstnici.
În vederea trasării cadrului general de referință, primul capitol numără și clasifică
principalele surse de finanțare în domeniul economiei sociale. Având în vedere scopul declarat
al economiei sociale, acela de a servi interesul general al comunității, precum și faptul că este
parte integrantă a sectorului economic, este evident că sursele de finanțare au o importanță
majoră în organizarea și succesul proiectelor din acest domeniu.
Pentru dezvoltarea acestei lucrări s-au luat în considerare toate aspectele: sursele de
finanțare, resursele necesare, spațiul, dar și abordări realiste ale implementării unui astfel de
proiect. Studii de caz privind măsurile de ocupare pentru grupurile vulnerabile arată, în ultimul
capitol, că există soluţii realizabile pentru îmbunătăţirea condițiilor de viață.
3
 Sursele de finanțare evidențiate în capitolele anterioare celui final demonstrează
aplicabilitatea unui astfel de model de finanțare la nivel real.
Capitolele doi și trei aduc în discuție grupurile vulnerabile și caracterizează finanțarea
specifică acestora, fiind accentuat segmentul fondurilor europene, care au o pondere majoră.
Astfel, se identifică ideea că sursele de finanţare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile se
particularizează pe grupurile ţintă, rezultând, așadar, linii de finanţare adresate persoanelor cu
dizabilităţi, tinerilor, persoanelor în vârstă sau populaţiei de etnie romă din fonduri publice
naţionale sau locale, etc.
Cel de-al patrulea capitol sistematizează beneficiile finanțării europene pentru programele de
incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Aici se disting problematici generale de incluziune
la nivel regional, în Europa, inclusiv România.
Se recomandă, în același capitol, sprijinirea investițiilor și a accesului la servicii sociale de
calitate care acordă o atenție specială persoanelor singure de peste 50 de ani, a persoanelor cu
slabă pregătire sau calificare, precum și a persoanelor expuse riscului de sărăcie.
Nu în ultimul rând se prezintă amănunțit un proiect de finanțare pentru incluziunea socială a
unui grup vulnerabil ales: persoanele vârstnice.
Concluziile identifică soluțiile potrivite pentru incluziunea socială a persoanelor vărtsnice,
metodele de finanțare viabile pentru proieectele în cauză, precum și gradul de succes al acestora.

CAPITOLUL 1

4
 PRINCIPALELE SURSE DE FINANȚARE A PROIECTELOR ÎN DOMENIUL
ECONOMIEI SOCIALE DIN ROMÂNIA

1.1 Sursele de finanţare și principalii finanţatori în România

Sursele de finanţare sunt diverse, iar modalităţile de atragere de fonduri sunt multiple şi intră
în sarcina tuturor celor care sunt implicaţi într-un proiect, indiferent de calitatea şi nivelul
implicării.
Atragerea fondurilor trebuie să aibă coerenţă şi ritm şi să se înscrie într-un interval de timp
util. Aceasta pentru că principalele surse de finanţare au sesiuni bine stabilite pentru competiţia
proiectelor, cu date ferme pentru depunerea proiectelor și pentru selecţia de oferte.
De multe ori, sumele pot fi asigurate la nivelul solicitării, dar pot fi şi sub aceste nivele, ceea
ce implică extinderea atragerii de fonduri, în special spre zona sponsorizării, pentru a asigura
sumele necesare în termenii prevăzuţi într-un proiect, pentru a nu fi constrânşi la
redimensionarea proiectelor în funcţie de sumele atrase.
În aceste condiţii, strategia atragerii de fonduri trebuie adoptată şi în funcţie de sumele
stabilite atunci când a fost conceput un proiect. Solicitarea de finanţări are în vedere, pe lângă
sursele externe şi surse interne, aceasta presupunând constituirea unei baze de date cu sursele
potenţiale de finanţare, de la agenţii guvernamentale la firme private, de la regii autonome la
persoane fizice, de la fundaţii, asociaţii la cultele religioase, timpul în care fondurile pot fi
atrase, costurile unui astfel de demers, resursele umane care pot fi implicate în atragerea de
fonduri, mijloacele şi formele prin care fondurile pot fi atrase.
Practica din România în domeniul finanţării de proiecte, indiferent de felul în care s-a
obţinut finanţarea, presupune un angajament contractual între părţi, cu precizarea sumelor
alocate unui proiect bine definit, a activităţilor pentru care pot fi folosite acele fonduri, a
intervalului de timp de utilizare a fondurilor, a modului de soluţionare a unor divergenţe între
sponsor şi beneficiarul sponsorizării, a felului în care este făcută publică, mediatizată,
finanţarea.
Nu în ultimul rând, este important ca finanţatorului să-i fie făcute cunoscute şi proiectul şi
organizaţia/instituția care va implementa acest proiect, pentru a putea avea garanţia că finanţarea
pe care o va asigura va putea fi şi controlată şi îşi va găsi finalitatea scontată.
Numărul celor implicaţi în atragerea de fonduri nu trebuie limitat, ba dimpotrivă acţiunea are
mai mari şanse dacă se face în echipă, cu sarcini şi responsabilităţi bine precizate, fiecare

5
membru al organizaţiei putând avea o zonă de influenţă în care să fie mai eficient, relaţii
interpersonale cu potenţiali finanţatori sau abilităţi în a atrage fonduri.
Accesarea unor suse de finanţare nu este deloc un proces facil, iar în acest context trebuie să
se facă pentru proiecte concrete, de care organizaţia are într-adevar nevoie.
Procesul de scriere al unui proiect trebuie să înceapă abia după ce se colectează toate
informaţiile referitoare la finanţator şi mai ales la programul de finanţare vizat.
Datorită faptului că sursele de finanţare şi tipurile de programe sunt destul de numeroase,
solicitanţii trebuie să identifice corect care este tipul de finanţare cel mai potrivit pentru ideea
lor de proiect, astfel încât să existe şanse reale ca proiectul respectiv să primească finanţare, iar
ulterior aprobării, să poată fi dus la îndeplinire, fără riscuri prea mari.
Programul poate reprezenta o strategie regională, naţională sau internaţională şi se transpune
în realitate prin proiecte. Indiferent de sursă, cel mai modern instrument de finanţare este cel de
proiecte. Acest sistem permite atât o selecţie obiectivă a echipelor de realizare a proiectului cât
şi un mod judicios de utilizare a fondurilor.
Finanţarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri băneşti necesare desfăsurării unor
activităţi ale unor întreprinderi, instituţii sau ONG.
Sursele de finanţare pentru proiecte pot fi diverse apelându-se la surse proprii sau la surse
externe (din afără organizaţiei).
În general sursele de finanţare pot fi:
a) la nivel internaţional:
- programe ale Băncii Mondiale;
- programe ale FMI;
- programe ale NATO;
- programe ale unor fundaţii cunoscute
b) programe la nivel european:
- programe ale CEE (CORDIS, TQM, etc.);
- programul cadru PC7
- Fonduri structurale
- programe ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
c) programe la nivel naţional:
- programe din planul Naţional de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare;
- programe ale unor ministere, departamente;
- programe ale unor agenţii de specialitate Agenţia Română pentru Dezvoltare, (ARD),
Agenţia Naţională a drumurilor (AND);
6
 - programe ale unor societăţi sau ale unor fundaţii
d) programe la nivel local:
- prefecturi;
- primării;
- grupuri de investitori
Sursele de finanţare pentru proiectele publice sunt de două categorii:
Surse interne — Planul Naţional de Dezvoltare și Inovare PNCDI 2007-2013, de la bugetele
administraţiei locale şi centrale şi contribuţii ale partenerilor privaţi.
Surse externe — prin atragerea de fonduri:‖Fondurile structurale,fonduri de la Banca
Mondială şi Uniunea Europeană (în principal prin programele PHARE, ISPA, SAPARD,
Programul Cadru PC7).
Procesul alegerii unei modalităţi corespunzatoare de finanţare a afacerii este mai mult artă
decât ştiintă. Trebuie să se ia în considerare o multitudine de factori şi să se evalueze în
contextul propriei afaceri și a nevoilor acesteia.
In functie de etapa din ciclul de viata al firmei necesarul de finantare este diferit și
posibilitatile de gasire a surselor corespunzatoare difera.
Principalii finanţatori în România sunt:
- Guvernul României
- Uniunea Europeană
- Guvernele sau ambasadele unor state străine
- Bănci/instituţii financiare internaţionale
- Fundaţii/organizaţii internaţionale cu statut similar
- Mari corporaţii
Pentru obţinerea unei finanţări, trebuie să se cunoască exact pentru ce anume se doreşte
finanţarea şi să se consulte permanent sursele de informaţii privind sursele de finanţări
disponibile. Pentru o mai mare reuşită, se poate încerca depunerea proiectului la mai mulţi
finanţatori, dacă ideea de proiect se încadrează condiţiilor de finanţare.
Introducerea unor elemente de noutate care să intervină în modul de rezolvare al problemei
identificate, va creşte simţitor şansele ca proiectul respectiv să se evindenţieze printre multe alte
proiecte de acelaşi fel.
În vederea obţinerii unor finanţări pe care le pun la dispoziţie diferite tipuri de finanţatori,
cei interesaţi trebuie să îşi prezinte ideea de proiect într-un document tip care a fost elaborat
după criterii impuse şi care se deosebesc de la un finanţator la altul şi chiar de la o sesiune de
finanţare la alta.
7
 Finanţatorul poate fi o persoană sau instituţie (guvernamentală sau privată, naţională sau
internaţională) care oferă sprijin financiar unor organizaţii, instituţii sau persoane pentru a
rezolva o problemă, în baza unui contract.

1.2 Instrumentele financiare disponibile pentru finanţarea economiei sociale în

România

Instrumentele financiare disponibile pentru finanţarea economiei sociale în România se pot

grupa pe următoarele categorii principale: fonduri structurale; (micro)credite; fonduri mutuale;
fonduri de investiţii sociale; sisteme de garanţii publice sau private pentru proiecte în domeniul
social (condiţie pentru atragerea de fonduri pentru finanţarea activităţilor sociale).
Economia socială nu are un cadru legal specific, o strategie de dezvoltare, nu dispune de o
reţea suport specifică de sisteme de finanţare. Iniţiativele care au contribuit la dezvoltarea sau
finanţarea unor activităţi de economie socială care au avut ca scop: identificarea soluţiilor de
finanţare a implementării de proiecte care să susţină dezvoltarea comunităţilor locale sărace, ca
formă de promovare a incluziunii sociale, şi implicarea grupurilor defavorizate în activităţi
locale, cu caracter economic sau non-economic, care să permită creşterea ocupării pe termen
mediu şi lung.
Sursele de finanţare, formele şi instrumentele financiare pentru susţinerea organizaţiilor
economiei sociale sunt prezente în practica din România, fiind definite şi dezvoltate de legislaţia
de organizare şi funcţionare şi de strategiile şi planurile de acţiune pentru organizaţii sau
instituţii ce pot avea activităţi cu caracter social: asociaţii şi fundaţii, organizaţii nonprofit,
cooperative de credit, organizaţii mutuale, întreprinderi sociale etc.
Practic, nu există linii de finanţare speciale pentru susţinerea dezvoltării economiei sociale şi
nici practici de discriminare pozitivă pentru a sprijini finanţarea (creditarea) unor activităţi cu
finalitate în dezvoltarea socială (incluziune socială sau servicii sociale).
Începând din perioada de preaderare, se dezvoltă forme de finanţare care permit desfăşurarea
de activităţi specifice economiei sociale, cu deosebire pentru:
- educaţie, formare, perfecţionare pentru creşterea adaptabilităţii la cerinţele pieţei
muncii,creşterea oportunităţilor şi accesibilităţii la ocuparea pentru incluziune socială, deci
inclusiv a persoanelor vulnerabile sau defavorizate;
- susţinerea dezvoltării de activităţi generatoare de profit care sunt utilizate în scopuri
sociale (dezvoltarea comunităţii locale sau sprijinirea categoriilor defavorizate pentru obţinerea
de venituri şi ieşire din sau evitare a sărăciei);
8
 - dezvoltarea de activităţi care au ca finalitate servicii sociale sau acţiuni de promovare a
incluziunii sociale active.
Sursele de finanţare a economiei sociale pot fi: publice sau private, naţionale sau
internaţionale, de la persoane fizice sau juridice.
Finanţarea economiei sociale se poate face prin: alocare directă de sume prin donaţii,
transferuri, finanţări gratuite pentru satisfacerea unor nevoi sociale direct prin servicii adecvate
grupurilor ţintă; obţinerea sau multiplicarea resurselor financiare proprii din activităţi economice
şi utilizarea profitului în scopuri sociale (satisface nevoia socială indirect) sau auto-finanţare
(fonduri mutuale) bazată pe principiul deciziei democratice şi al promovării solidarităţii.
Sursele financiare principale provin din:
- economia de piaţă (din profit),
- activităţi necomerciale (producţia de bunuri şi servicii pentru autoconsum),
- acţiuni de voluntariat;
- finanţare publică directă, prin bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale;
- finanţare din fonduri şi surse speciale (de tipul FSE, fonduri structurale, POS-DRU,
POR etc.),
- alte fonduri naţionale/ UE/ internaţionale: PNCDI, PHARE, finanţare BM, PNUD,
- donaţii private (persoane fizice şi juridice)
- din impozitele aferente câştigurilor individuale (2% din impozitul aferent câştigurilor din
muncă poate fi redirecţionat pentru finanţarea directă a unor organizaţii nonprofit).
Finanţarea economiei sociale în sud-estul Europei și, implicit în România, diferă
instituţional. S-a trecut treptat de la măsuri reactive centrate pe satisfacerea nevoilor materiale şi
sociale ale celor mai săraci la fluxuri financiare de susţinere a activităţilor cu finalitate în
incluziunea activă (educaţie, formare profesională, locuri de muncă adaptate persoanelor
defavorizate, consiliere vocaţională)1. Măsurile au vizat indivizi şi forme de economie socială:
sprijin pentru ocuparea ca salariat, dezvoltarea de mici afaceri sau activităţi generatoare de profit
(microîntreprinderi sau întreprinderi mici) cu asigurarea de fonduri prin microcreditare.
Sistemul legislativ de suport al economie sociale a permis facilitarea gestiunii fondurilor
structurale şi crearea cadrului de susţinere a economiei sociale.
Astfel, în anumite state member UE există facilităţi şi subvenţii pentru a susţine
finanţarea prin fonduri structurale:
o 10% din câştigurile personale pot fi scutite de taxă fiscală dacă sunt direcţionate către

1
„Social economy: building inclusive economies‖, OECD 2007

9
organizaţii ce le folosesc în scopuri publice, sociale (Bulgaria);
o buget de stat şi impozit asupra jocurilor de noroc (Croaţia);
o subvenţii de până la 70% din costurile activităţilor economie socială(Republica Cehă);
o cetăţenii pot dona 1% din venituri pentru scopuri sociale gestionate prin instituţii
nonprofit sau instituţii publice (Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria).
Dezvoltarea şi consolidarea economiei sociale depind de dinamica adaptării cadrului
legislativ, de strategiile de promovare a instrumentelor şi mecanismelor proactive şi promovarea
principiilor pluralităţii resurselor, a parteneriatului public-privat şi a voluntariatului. În vederea
demonstrării modului în care grupurile implicate în activităţile economiei sociale influenţează
modalitatea de finanţare, se ataşează Anexa nr.1 (vezi pagina 56).

1.3 Finanțarea responsabilă social – cea mai răspândită

Finanţarea modernă presupune o preocupare accentuată pentru înţelegerea şi evaluarea pe

termen lung a impactului unei companii - luând în calcul nu doar impactul economic, ci şi
impactul social şi de mediu (finanţare etică2). Acest lucru are la bază înţelegerea faptului că
cerinţa de profitabilitate pe termen scurt poate să-i conducă pe investitori să influenţeze deciziile
de management ale întreprinderilor într-un sens negativ, care poate afecta performanţele pe
termen lung şi să conducă la luarea unor decizii incorecte din punct de vedere social şi de
mediu, care pot provoca ulterior externalităţi negative pentru comunitate.
În acelaşi fel, investitorii financiari pot neglija cererile de finanţare sau proiectele care din
punctul lor de vedere prezintă un grad ridicat de risc, chiar dacă acestea deţin un important
potenţial de dezvoltare şi inovare. Structurile implicate în finanţare etică oferă acelaşi tip de
produse şi servicii ca şi sistemul bancar tradiţional, punctul forte al acestora este faptul că iau în
considerare nu numai criterii de eligibilitate ale solicitantului, ci şi viabilitatea şi impactul social
al proiectului.
Finanţarea solidară, formă particulară a finanţării responsabile social (finanţării etice) este
mai puţin axată pe rentabilitate economică, dar favorizează creşterea pe termen lung. Orice tip
de finanţare solidară este una etică, dar nu orice tip de finanţare etică este şi una solidară.

2
Finanţarea etică este un termen dificil de definit. Pentru mulţi, expresia „finanţare etică‖ este un oximoron. Un
mod extrem de restrictiv de a o descrie ar fi un „concept umbrelă‖ pentru o filozofie investiţională bazată pe
combinarea de criterii financiare, sociale, de mediu şi de sustenabilitate. Eurosif (www.eurosif.org) defineşte
această filozofie prin termenul de Investiţie Sustenabilă şi Responsabilă (ISR): „Acesta este un concept care
continuă să evolueze. Cu toate acestea, constanta din acest domeniu este că investitorii sustenabili şi responsabili
sunt preocupaţi de investiţia pe termen lung; de asemenea, problemele de mediu, sociale şi de guvernanţă (MSG)
sunt criterii importante în determinarea performanţei investiţiei pe termen lung‖.

10
Finanţarea solidară se bazează pe ideea că sectorul financiar tradiţional nu-şi îndeplineşte în
întregime rolul de a finanţa economia, din două motive principale: băncile nu răspund nevoilor
de finanţare pentru anumite tipuri de activităţi care sunt considerate că prezintă un risc de eşec
foarte ridicat; băncile evită să realizeze operaţiuni ale căror costuri de gestiune sunt ridicate
(cazul microcreditelor).
Această situaţie determină ca o parte dintre antreprenori să fie excluşi de către sistemul
financiar-bancar, pentru diferite motive: nu dispun de garanţii suficiente, nu au competenţe
specifice (exemplu: beneficiarii de ajutor minim garantat, şomerii) şi necesită servicii
specializate de consultanţă, doresc să intervină în sectoare de activitate percepute ca având un
grad ridicat de risc, au nevoie de un sprijin financiar de mică dimensiune etc. Pentru a depăşi
aceste disfuncţionalităţi, finanţarea solidară se sprijină pe reţele de finanţare alternative care
suportă riscurile, costurile de gestiune şi de consultanţă, furnizând antreprenorilor credite,
garanţii şi infuzii de capital.
De aici rezultă faptul că aceste organisme nu pot trece costurile de gestiune în costurile
serviciilor oferite, de unde reiese necesitatea de a obţine resurse puţin costisitoare. Acest lucru
înseamnă că la un anumit nivel al lanţului de finanţare, un actor acceptă să renunţe, în totalitate
sau parţial, la remuneraţia care i se cuvine. Resursele financiare necesare pentru echilibrarea
acestor costuri pot fi procurate în mod diferit, provenind din donaţii, subvenţii publice, credite
preferenţiale atrase din sectorul privat, investiţii solidare etc.
Finanţarea solidară se caracterizează prin3:
a) preocuparea de a remedia insuficienţele sistemului financiar tradiţional, susţinând
financiar categorii sociale de persoane sau tipuri de activităţi care sunt excluse;
b) alegerea de a accepta perspectiva unei remuneraţii mai mici şi de asumare a priori a unui
risc mai ridicat, fapt care face necesară identificarea unor forme de finanţare complementare
pentru a asigura echilibrul financiar al acestor structuri solidare;
c) preocuparea de a susţine accesul beneficiarilor de finanţare solidară la servicii financiare
tradiţionale, ca obiectiv final.

3
Inspection Générale des Finances,Rapport d’enquête sur la finance socialement responsable et la finance solidaire,
2002 Un exemplu de structură implicată în Franţa în finanţarea solidară este Finansol care grupează actori implicaţi
în finanţarea solidară şi câteva bănci care îi susţin. Aceştia finanţează proiecte economice solidare, cel mai adesea
susţin persoanele în dificultate (şomeri, beneficiari de prestaţii sociale, mici meşteşugari) să îşi dezvolte o mică
afacere.

11
 CAPITOLUL 2
FINANȚAREA SPECIFICĂ INCLUZIUNII SOCIALE A GRUPURILOR
VULNERABILE

Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială stimulează
funcţionarea serviciilor comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale,
parteneriat prin intermediul căruia se asigură acordarea de asistenţă socială, medicală,
medicosocială şi juridică familiilor cu mulţi copii şi altor categorii de persoane
defavorizate/vulnerabile.
Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială reglementează funcţionarea
compartimentelor de asistenţă socială create la nivelul consiliilor judeţene şi locale,
compartimente care au ca responsabilitate asigurarea cadrului pentru aplicarea politicilor de
asistenţă socială în domeniul protecţiei sociale a grupurilor vulnerabile supuse riscului de
excluziune socială - copii şi familii în dificultate, persoane singure, persoane vârstnice, persoane
cu dizabilităţi şi oricare altă categorie de persoane aflată în situaţii de risc social.
Deși cadrul legal care reglementează asistarea grupurilor sociale vulnerabile, cu certitudine
există mari probleme la nivelul finanțării lor.

2.1 Principalele metode de finanțare specifice

Finanțarea se realizează prin forme directe (ajutoare pentru cei cu venituri reduse aflaţi în
risc de sărăcie, asistenţă socială) sau indirecte (incluziune socială activă: sprijin pentru ocupare
sau iniţierea unei afaceri ca lucrător pe cont propriu sau prin creare de IMM-uri; suport pentru
educaţie şi formare profesională continuă pentru a ocupa locuri de muncă mai bine remunerate;
asigurarea accesului nediscriminatoriu la finanţare: microcredite sau/ şi fonduri nerambursabile
naţionale sau internaţionale).
Sursele de finanţare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile se particularizează pe
grupurile ţintă. În funcţie de natura vulnerabilităţii se stabilesc echilibre specifice între măsurile
pasive şi active. Astfel se identifică linii de finanţare adresate persoanelor cu dizabilităţi,
tinerilor, persoanelor în vârstă sau populaţiei de etnie romă din fonduri publice naţionale sau
locale prin acordarea directă/indirectă de asistenţă gratuită, finanţare sau deductibilităţi parţiale
pentru ocupare etc. Sprijinirea incluziunii sociale active a tinerilor între 16 şi 25 de ani aflaţi în
dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale se bazează pe un sistem de
12
acompaniament social personalizat în scopul facilitării accesului la un loc de muncă, care
presupune ca măsuri:
- consiliere profesională şi mediere din partea personalului specializat al Agenţia
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin întocmirea unui plan individual de mediere;
- plasare în muncă la un angajator agreat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de
Muncă în baza unui contract de solidaritate. Prin acest instrument de sprijin se susţine inserţia
tinerilor pe piaţa muncii pe o perioadă de minim de 1 an (dar nu mai mult de 2 ani), caz în care
angajatorul primeşte ca ―subvenţie‖ din fondul de şomaj echivalentul salariului de bază stabilit
la angajare, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu net pe economie comunicat de
Institutul Naţional de Statistică. Ulterior, după expirarea contractului de solidaritate, în cazul
angajării pe perioadă nedeterminată pentru primii doi ani se acordă rambursarea lunară a unei
părţi din salariul de angajare, în cuantum de 50% din indemnizaţia de şomaj curentă conform
legii pe care tânărul ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat (până la împlinirea vârstei de 25
ani).
- sprijin pentru continuarea studiilor (tinerii din familiile care au dreptul la Venit minim
garantat şi au 2 sau mai mulţi copii), prin burse de şcolarizare sau pentru continuarea studiilor,
acordate din bugetul de stat aferent Ministerului Educaţiei sau din bugetele locale.
Complementar, s-a dezvoltat şi un sistem de susţinere financiară parţială pentru tinerii de
până la 35 de ani pentru accesul la o locuinţă (avansul pentru dobândirea unei locuinţe sau chiria
pentru o perioadă de până la 3 ani) şi facilitarea accesului la asistenţă de sănătate fără
obligativitatea plăţii contribuţiilor pentru asigurările sociale de sănătate.
Un instrument financiar pentru incluziunea activă este finanţarea prin Scheme de minimis4,
ce presupune subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă efectuate în cadrul unor programe
având ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor. Potrivit
reglementărilor recente, vor fi acordate subvenţii în vederea ocupării unui număr estimativ de
101.450 de persoane din rândul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, indiferent dacă beneficiază sau nu de
indemnizaţie de şomaj. Efectele finanţării pot fi:
- directe: realizarea obiectivului propus conduce la satisfacerea unei nevoi sociale;

4
Ordinul 56/2010 privind modificarea Schemei de ajutor de minimis „Ocuparea temporară a forţei de muncă din
rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale", aprobată prin Ordinul preşedintelui ANOFM 308/2008
Art. 19. – Bugetul estimat prevăzut a fi alocat schemei pe întreaga durată de aplicare a acesteia este de aproximativ
320.795 mii lei, fonduri alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în limita plafoanelor bugetare anuale,
defalcat astfel: în 2008. 61.545 mii lei; în 2009. 108.285 mii lei; în 2010: 44.765 mii lei; în 2011: 52.365 mii lei; în
2012: 53.835 mii lei."

13
 - de antrenare: activităţile care conduc la satisfacerea unei nevoi sociale generează ocupare
şi venituri pentru salariaţi (externalităţi pozitive), care contribuie la consolidarea sferei
serviciilor sociale (dezvoltare, diversificare, din punct de vedere al conţinutului activităţii şi al
surselor, formelor de finanţare);
- efecte propagate: serviciile sociale active conduc la incluziune socială prin protecţie,
asistenţă activă (inserţia pe piaţa muncii, dezvoltarea culturii comportamentale, promovarea
cetăţeniei active).
Importanţa susţinerii finanţării inovatoare, moderne şi a valorificării avantajelor derivate din
aplicarea Metodei deschise de coordonare pentru incluziune socială capătă valenţe sporite în
2010, Anul european al combaterii sărăciei şi excluziunii sociale5.
Incluziunea activă presupune acceptarea şi promovarea ideii de implicare pentru reducerea
riscurilor şi vulnerabilităţilor sau pentru atenuarea efectelor (în cazul persoanelor cu dizabilităţi
majore şi/sau permanente).
Din punct de vedere financiar, înseamnă investiţie în formare (cunoştinţe şi competenţe) şi
participare activă în activităţi adecvate prin ocupare şi/sau autofinanţare (ocupare în entităţi
economice, participare la fonduri mutuale, voluntariat etc.). Datorită schimbării percepţiei
asupra beneficiilor din finanţarea unor acţiuni cu impact social, în prezent sunt susţinute
activităţile şi actorii sociali care generează protecţie şi incluziune socială activă, sistemele
tradiţionale de finanţare şi suport pentru reducerea efectelor fiind operaţionale în mod eficient pe
termen scurt. Există şi o a treia formă de finanţare, respectiv finanţarea „de însoţire permanentă‖
care vizează doar anumite categorii de beneficiari, în special persoane defavorizate cu
vulnerabilităţi, dizabilităţi permanente ce necesită suport.
Antreprenorul social nu trebuie să fie mai puţin performant şi mai puţin axat pe eficienţa
economică a alocării resurselor decât orice alt antreprenor. În domeniul social micile investiţii
pot avea un efect multiplicator însemnat, însă efectele se pot evidenţia pe termen mediu şi de
multe ori nu există certitudinea că se vor obţine efectele aşteptate. Canalele de finanţare sunt
greoaie şi sistemul de informare sau comunicare este deficitar. De aceea timpul alocat pentru
crearea parteneriatelor, construirea şi perfecţionarea modelului de afaceri şi pregătirea
personalului pot genera costuri relativ mai ridicate.
De asemenea costurile de tranzacţionare a fondurilor atrase sunt şi ele mai mari. Pentru a fi
performante şi atractive pentru investitori, organizaţiile specifice economiei sociale trebuie să

5
Jana Hainsworth, Reinforcement of the Open Method of Coordination, as well as for the adequate funding of
programmes and initiatives which focus on poverty and social exclusion”

14
găsească metode inovatoare de diminuare a costurilor, inclusiv prin reţele de afaceri care să
reducă riscul şi să faciliteze accesul la fonduri ieftine sau din activităţi capital intensive.
Deşi atractivitatea investitorilor este redusă, dacă avem în vedere doar profitabilitatea
imediată şi monetară a alocării resurselor, externalităţile pozitive propagate, mai ales la nivel
local, pot conduce, indirect, la creşterea performanţelor mediului de afaceri local, la avantajele
nete totale superioare. În plus, prin intervenţia autorităţilor locale, naţionale, prin politici de
suport se pot promova forme noi de antreprenoriat social şi de către angajatori de piaţă fără scop
social, dar care pot beneficia de avantajele angajării de persoane defavorizate (reduceri, scutiri
de taxe, fiscalitate salarială redusă etc.).
Ca instrumente financiare inovatoare pentru susţinerea dezvoltării economiei sociale, posibil
de implementat şi în România, amintim:
Finanţare centrată pe rezultate, folosind instrumente precum Social Impact Bond – o metodă
de finanţare a rezultatelor, prin sume ce se plătesc pentru acţiuni îndreptate spre atenuarea,
eliminarea cauzelor şi nu pentru reducerea efectelor sociale, sume care recompensează
investitorii sociali pentru activităţile derulate care au redus costurile sociale viitoare; se asigură
astfel legături funcţionale între trei componente importante: investiţia (prin investitori
comerciali sau fundaţii); un program, plan de acţiune ce defineşte clar scopul şi dimensiunea
nevoii; un angajament ferm al autorităţii publice pentru susţinerea (recompensarea) pentru
realizarea scopului asumat.
Reprezintă o formă modernă de parteneriat public-privat în finanţarea acţiunilor sociale
bazată pe ideea de „justice reinvestment‖. Are ca obiectiv acţiuni de prevenţie care determină
economii ulterioare ale costurilor sociale, pentru care întreprinzătorii sunt recompensaţi de stat
(acest instrument a fost elaborat în Regatul Unit de către ―Young Foundation and Social
Finance, iar recent, prin iniţierea programului „Putting the Frontline First: smarter government‖,
implementat din 20106, a fost preluat ca direcţie strategică la nivel de guvernare, în vederea
întăririi rolului cetăţenilor şi al societăţii civile). În acest fel se ajunge la o economie netă şi la
reducerea sau diminuarea problemelor sociale pe termen lung.
Finanţare din fonduri centralizate alimentate din contribuţii din profit ale firmelor din mediul
de afaceri: de ex. Social Enterprise Investment Fund din Regatul Unit al Marii Britanii care
acordă împrumuturi, granturi şi consiliere de specialitate întreprinderilor sociale (pregătirea

6
'Putting the Frontline First: smarter government' outlines plans to pilot social impact bonds as a new form of
funding positive social outcomes, the smarter use of community assets at the centre of civic life and to developing a
barometer of civic participation through the Civic Health Index.

15
înfiinţării unei organizaţii, dezvoltare inovatoare, pentru accesare fonduri publice, spin-out etc7)
implicate în asigurarea de servicii de sănătate şi servicii sociale8;
Fond de investiţii centrat pe investiţii sociale cu potenţiali investitori: mediul privat, instituţii
caritabile, fondurile de pensii (de ex: Altru Fund din Regatul Unit al Marii Britanii).
Dezvoltarea economiei sociale sub aspectul finanţării poate fi facilitată şi pentru intervenţii
precum:
- susţinerea dezvoltării de parteneriate teritoriale pentru accesarea de fonduri şi
dezvoltarea de activităţi comune de incluziune socială;
- sprijin activ efectiv din partea autorităţii publice (naţionale şi locale) care să asigure
fluxuri de finanţare adecvate instituţiilor economiei sociale, ca formă de sprijinire a creşterii
ocupării;
- dezvoltarea unor programe naţionale de suport financiar, informaţii, consiliere şi formare
şi simplificarea procedurilor de asigurare a unui mediu financiar prietenos pentru actorii
relevanţi din economia socială.
Trebuie să avem în vedere şi să valorificăm valenţele de modernizare ale instrumentelor sau
mecanismelor de finanţare deja cunoscute şi aplicate. De exemplu, microfinanţarea în prezent nu
mai reprezintă un produs posibil de accesat de către organizaţiile economiei sociale, ci o
platformă financiară de produse şi servicii adresate celor mai săraci, persoanelor izolate sau
micilor întreprinzători9.
Cel mai valoros capital al unei asemenea platforme îl reprezintă nu portofoliul de împrumut,
ci calitatea relaţiilor stabilite cu lumea potenţialilor beneficiari. Portofoliul serviciilor platformei
este diversificat, de la activitatea tradiţională de acordare de credite până la consiliere,
împrumuturi avantajoase membrilor familiei pentru educaţie sau alte servicii sociale (asigurări
medicale, achiziţia de medicamente la preţuri scăzute, finanţarea educaţiei copiilor etc.). Această
platformă are ca scop să formeze şi să dezvolte loialitatea clienţilor, ca sursă pentru profit pe
termen lung pentru investitori. Eficienţa activităţii se obţine prin volumul de credite acordate şi
nu prin rata profitabilităţii marginale, nu prin produse standard medii, ci prin credite
„personalizate‖ în funcţie de caracteristicile clientului.

7
http://www.socialinvestmentbusiness.org/our-funds/social-enterprise-investment-fund/
8
http://www.dh.gov.uk/en/Managingyourorganisation/Socialenterprise/SocialEnterpriseInvestment Fund/index.htm
9
Alex Counts, Reimagining Microfinance, Stanford Social Innovation Review, 2008, www.ssireview.ord

16
 2.2 Microcreditarea

Microcreditarea este parte integrantă a activităţii de microfinanţare, referindu-se la

activitatea de acordare de împrumuturi de mici dimesiuni (microcredite), unor actori economici
care sunt excluşi de la servicii financiare tradiţionale. Comisia Europeană defineşte
„microcreditul‖ ca fiind un împrumut sub 25.000 euro, destinat dezvoltării antreprenoriatului şi
microîntreprinderilor. 10
Impactul acestui tip de împrumut trebuie să fie dublu:
 impactul economic – care permite dezvoltarea de activităţi generatoare de venit
pentru iniţiator
 impactul social – care permite o contribuţie la incluziune socială şi la o mai buna
incluziune financiară a persoanelor.
Astfel, microfinanţarea se transformă într-un nou model de finanţare a celor săraci sau cu
venituri limitate, sustenabil pe termen lung. Microcreditul se acordă eşalonat în timp acelor
lucrători săraci care acţionează ca mici antreprenori. Microcreditele se pot acorda de către
uniunile de creditare, ONG-uri, cooperative, agenţii guvernamentale, societăţi financiare
nebancare, bănci comerciale private.
Microcreditele vizează, în principal, două grupuri:
 „microîntreprinderile‖ - întreprinderi cu mai puţin de 10 angajaţi (reprezentând
aproximativ 91% din totalul întreprinderilor europene).
 treime dintre microîntreprinderi și întreprinderile mici sunt înființate de
persoane aflate în șomaj.
 „persoanele defavorizate‖ (şomerii sau persoanele inactive, cei care primesc asistenţă
socială, imigranţii etc.) care doresc să înceapă activităţi independente, dar nu au
acces la servicii bancare tradiţionale.
Principalul dezavantaj al microcreditării chiar şi în formele sale noi, inovatoare rămâne
costul ridicat al acesteia datorită cheltuielilor de administrare şi riscului ridicat al
împrumuturilor mici adresate unor clienţi cu resurse limitate şi flexibilitate redusă la factorii
externi. Începând cu luna iunie 2010, la nivelul UE se promovează un alt model de
microfinanţare bazat pe un risc total mai scăzut al afacerii, promovarea parteneriatului în
finanţare şi preluarea parţială a costurilor cu dobânda. Microfinanţarea este şi rămâne, în sine, o
activitate comercială bazată pe profit, însă dimensiunea acestuia o apropie mai mult sau mai

10
Adaptare din engleză după raportul„The Regulation of Microcredit in Europe‖(www.europa.eu)

17
puţin de scopul social pentru care a fost acordat creditul: sprijinirea afacerilor micilor
antreprenori săraci. Nevoia unui echilibru între caracterul comercial şi efectele sociale a generat
discuţii privind utilitatea unui cod de conduită în contextul finanţării etice11. La nivelul anului
2011, în UE, au fost acordate peste 200.000 de microcredite în valoare totală de 1.04 miliarde de
euro12. România ocupă locul cinci în Europa, conform unei clasificări în funcție de numărul de
beneficiari de microcredite imediat dupa Bosnia și Herzegovina, Spania, Franța și Albania și
locul 7 în Europa ca volum financiar al microcreditărilor acordate.13
Noul model de microcreditare continuă seria liniilor moderne de microfinanţare.14The
European Progress Microfinance Facility15 asigură micro-împrumuturi pentru iniţiere de mici
afaceri.
Această iniţiativă este destinată să sprijine grupurile vulnerabile pentru incluziune socială
activă, prin facilitarea unei rate alternative la şomaj şi anume iniţierea de mici afaceri. Se
estimează că în viitorii 8 ani se vor asigura prin aceste mecanisme fonduri pentru circa 45.000
de antreprenori din toate ţările membre UE. Clienţii acestei facilităţi financiare sunt persoane
(antreprenori) – şomeri, tineri, persoane în vârstă, persoane excluse de pe piaţa muncii, persoane
defavorizate, care doresc să iniţieze sau să dezvolte mici afaceri (mici restaurante, servicii de
transport, microproducţie pentru piaţa locală, servicii de asistenţă de sănătate, socială etc.) ca
lucrători pe cont propriu sau micro-întreprinderi.
Instituţiile care vor intermedia acordarea acestor microcredite (bănci, instituţii nonprofit de
creditare etc.) vor accesa fonduri prin Fondul European de Investiţii (European Investment
Fund). Fondul Social European este o sursă complementară prin asigurarea de consiliere,
informare, inclusiv prin subvenţionare parţială a dobânzii pentru creditele acordate indivizilor
(lucrători pe cont propriu). Tot prin FSE (Programele Operaţionale pentru Antreprenoriat) se

11
Rôle de la finance éthique et solidaire et de la consommation responsable dans la cohésion sociale, Résolution
1541, 2007. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recunoaşte importanţa introducerii unor criterii sociale în
domeniul financiar, fapt care poate favoriza creşterea instrumentelor financiare etice şi solidare. Totodată se
recunoaşte rolul finanţării etice şi solidare în lupta împotriva sărăciei - cetăţenii aleg să-şi depună economiile într-
un sistem financiar etic şi solidar, exprimându-şi opţiunea lor pentru un alt tip de sistem financiar, care nu
privilegiază numai profitul. Acest tip de sistem contribuie la dezvoltarea de proiecte/ acţiuni/ afaceri care sunt
gestionate de către persoane vulnerabile sau structuri de ES, facilitând dezvoltarea socială şi economică a acestora.
Deşi în ţările din Europa Occidentală acest gen de susţinere financiară este bine reprezentat, în Europa Centrală şi
de Est există puţine iniţiative
12
conform comunicat emis de Fundația Post-Privatizare
13
Specifică ―Raportul de țară privind microcreditarea în România, în contextul european‖ (noiembrie 2012,
Conferința Europeană pentru Microcreditarea IMM-urilor)
14
JEREMIE, JASMINE http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/2007/jjj/micro_en.htm, Competitiveness and
Innovation Framework Programme este o schemă mixtă de susţinere a diferitelor categorii de costuri care
promovează parteneriatul instituţional. http://ec.europa.eu/cip/
15
Aprobat de Consiliul de Miniştri în martie 2010 la Bruxel, cu aplicabilitate de la 01.11.2010.

18
asigură asistenţă pentru accesarea de fonduri: realizarea planului de afaceri, formare, mentorat,
scrierea aplicaţiei16.

2.3 Fondurile europene

Uniunea Europeană are în vedere în mod special ajutorarea financiară a statelor şi regiunilor
mai puţin dezvoltate, promovand ceea ce se cheamă o politică de coeziune şi stabilind
instrumente concrete pentru realizarea acestei politici. Fondurile structurale sunt instrumente
financiare prin care Uniunea Europeană –UE- acţionează pentru eliminarea disparităţilor
economice şi sociale intre regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Fondurile
Structurale sunt fonduri post-aderare alocate de Uniunea Europeană pentru reducerea
disparitatilor economice dintre tarile europene și tarile nou aderate. Aceste fonduri sunt o
continuare a fondurilor de pre-aderare, care la noi în tara s-au derulat prin intermediul
programelor Phare, ISPA, Sapard.
Ţările membre ale Uniunii Europene şi regiunile au nevoie de asistenţă pentru a putea depăşi
deficienţele structurale cu care se confruntă şi pentru a-şi dezvolta competitivitatea pentru a
putea concura cu succes atat pe piaţa internă cat şi pe cea externă. Asistenţa de acest tip e cu atat
mai importantă acum, dată fiind creşterea decalajelor intre regiuni pe care le antrenează
extinderea.
În şase ani şi jumătate, România nu a reuşit să atragă mai mult de 2,9 miliarde de euro dintr-
un total de apoape 20 de miliarde de euro. 17
Datorită importanței acestui tip de finanțare în incluziunea grupurilor vulnerabile, acest
subiect va fi tratat separate în capitolul următor.
Deşi exerciţiul financiar pentru care s-au alocat fonduri structurale nerambursabile României
a fost stabilit pentru perioada 2007 – 2013, beneficiarii mai puteau cheltui banii alocaţi în
această perioadă până cel târziu în 2015. Ceea ce se încearcă în prezent este prelungirea
perioadei până în 2016, pentru ca autorităţile de management să mai lanseze linii de finanţare la
care beneficiarii să poată aplica pentru a aborbi toţi banii.
Suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate României este de 19,668
miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul

16
http://ec.europa.eu/epmf
17
Ziarul Financiar, iunie 2013, România

19
Obiectivului "Convergență", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar
0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritorială Europeană".18
Principalele obstacole cu care se confruntă Statele Membre ale UE, implicit şi România, sunt
reflectate în abilitatea redusă de a folosi eficient fondurile internaţionale, în lipsa experienţei
pentru elaborarea unor proiecte de mare amploare la standarde europene, deficitul de
transparenţă în organizarea licitaţiilor, precum şi gradul scăzut de înţelegere a metodelor prin
care se pot accesa finanţări europene.
Obiectivul general urmărit este reducerea rapidă a disparitatilor sociale si
economice între România şi statele membre de la 31.1% din media PIB –ului UE per
capita in 2004 la 41% din medie în 2013, iar obiectivele specifice sunt: creşterea pe termen
lung a competitivităţii economiei româneşti, dezvoltarea infrastructurii la standarde
europene, dezvoltarea capitalului uman, consolidarea capacităţii administrative, promovarea
dezvoltării teritoriale echilibrate.
Practic, cum se obține finanțarea?
În principal, există șapte etape principale de urmărit când se are în vedere obținerea
fonsurilor structurale:
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completează cererea de finanțare și anexele solicitate de
Autoritatea de Management. Există un model unic de cerere de finanțare pentru toate cele trei
instrumente structurale, cu anexe diferențiate pe fiecare fond în parte ( a se vedea și subcapitolul
5.2 Surse de finanțare a proiectului, ce include un model de cerere)
Pasul 2: Cererea de finanțare este transmisă Organismului Intermediar / Autorității de
Management
Pasul 3: Se verifică apoi conformitatea administrativă a cererii de finanțare, în
conformitate cu procedurile interne ale fiecărei Autorități de Management
Pasul 5: Evaluarea tehnică și financiară a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
Monitorizare
Pasul 7: Aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare

18
Conform www.fonduri-ue.ro

20
 CAPITOLUL 3
FONDURILE EUROPENE – PRINCIPALA SURSĂ DE FINANȚARE DIN
ROMÂNIA

Politica actuală de dezvoltare economică şi sociala a Uniunii Europene este pusă în aplicare
prin Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune.
Principiul care stă la baza unei implementări cu succes a acestei politici este parteneriatul
dintre toţi actorii implicaţi: administraţiile naţionale, regionale şi locale, societatea civilă, mediul
de afaceri, unităţi de cercetare şi dezvoltare, etc.
Pentru programarea 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri
structurale respectiv:
- Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) – finanţează în principal
infrastructura, investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiecte de dezvoltare locală şi
ajutoarele pentru întreprinderi mici şi mijlocii;
- Fondul Social European (FSE) – promovează reintegrarea în muncă a şomerilor şi a
grupurilor defavorizate;
- Fondul de Coeziune (FC) – instrument structural ce intervine pe ansamblul teritoriului
naţional al statelor membre al căror PIB/locuitor se situează sub pragul de 90% din media
europeană pentru a cofinanţa nu programe, ci proiecte mari în domeniile mediu şi transport.
şi două Acţiuni Complementare, respectiv:
- Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolare Rurală (FEADR);
- Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Fondurile structurale nu constituie o sursă unică de finanţare în cadrul bugetul uniunii, ci
fiecare fond acoperă zona să tematică specifică. Fondurile structurale nu finanţează proiecte
individuale separate.
Acestea finanţează programe de dezvoltare regională multianuale trasate impreună de
regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune
Europeană.

21
 Fig. 3.1. Separarea fondurilor structurale pe politici specifice

Ajutorul structural reprezintă efectiv, în acest fel, o valoare adaugată pentru teritoriile
eligibile; statele membre sunt obligate să menţină angajamentele financiare la acelaşi nivel la
care se aflau la începutul perioadei de programare. Instrumentele de tip structural sunt o formă
de finanţare nerambursabilă , dar funcţionează pe principiul cofinanţării. Proiectele sunt
cofinanţate în special din fonduri publice ale Statului Membru, dar pot fi atrase şi din fonduri
private.

3.1 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013

Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este documentul strategic de referinţă

pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România.
Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis
privind Politica de Coeziune.
Acest document nu va servi insă ca instrument de management, ci ca document strategic
prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în
perioada de referinţă. Prin CSNR se explică modul în care au fost implementate Instrumentele
Structurale în România în perioada 2007-2013.
Viziunea CSNR: Crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere.
Obiectiv CSNR: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi social dintre România
şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a
PIB pană în anul 2015.

22
 CSNR a fost elaborat pe baza Planului Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013. CSNR se
implementează prin Programele Operaţionale.
În ceea ce priveşte conţinutul strategic, CSNR nu tratează aspecte de dezvoltare rurală şi
pescuit aferente Priorităţii 5 a PND, acestea fiind susţinute prin Planul Naţional Strategic pentru
Dezvoltare Rurală (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).
Din punct de vedere al finanţării, CSNR este susţinut exclusiv din Fondurile Structurale şi
de Coeziune şi cofinanţarea naţională aferentă, în timp ce PND include şi alte finanţări
(programe de investiţii naţionale şi locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare
rurală, etc.).

PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ

PO COMPETITIVITATE PO COMPETITIVITATE

COMPETITIVITATE
ECONOMICĂ Obiectiv Global CAPITAL UMAN
Reducerea
disparităților
PO REGIONAL socioeconomic între PO CAPACITATE
România si UE ADMINISTRATIVĂ
( creșterea
suplimentară de 10%
INFRASTRUCTURĂ a PIB până în 2015) CAPACITATE
DE BAZĂ ADMINISTRATIVĂ
PO TRANSPORT PO MEDIU

PO-URI COOPERARE
TERITORIALĂ

Fig. 3.2 Viziunea strategică a CSNR

Strategia CSNR este implementată prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivului
Convergenţă şi Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană.
Programele operaţionale sunt documente prezentate de un stat membru şi adoptate de
Comisia Europeană, care definesc o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu
coerent de priorităţi, pentru a căror realizare se face apel la un Fond Structural şi /sau Fondul de
Coeziune.

23
 Programele Operaţionale (PO) sunt documentele pe baza cărora se realizează programarea
operaţională şi implementarea efectivă a fondurilor structurale şi de coeziune. Programele
Operaţionale prezintă domeniile majore de intervenţie care sunt cofinanţate de Fondurile
Structurale şi de Coeziune. Astfel, în timp ce CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a
FSC, PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR.

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

2007-2013

Politica de Coeziune Politica Agricola Comuna Politica Comuna de Pescuit

Cadrul strategic National de Plan National Strategic Plan National Strategic

Referinta Dezvoltare Rulara Pescuit

Program National Program Operational

Programe Operationale Dezvoltare Rurala Pescuit

FEDR FSE (similar FC (similar FEADR (similar FEP (similar SAPARD)

PHARECES) ISPA) SAPARD)

Fig. 3.3 Legatura dintre documentele strategice de programare a Fondurilor Structurale și

de Coeziune

3.2 Finanţarea proiectelor prin fonduri structurale

În România, fondurile structurale pot fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte cu impact
major asupra dezvoltării regionale şi locale pentru:
- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, educaţionale şi de sănătate;
- îmbunătăţirea mediului de afaceri prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
(parcuri industriale, tehnologice, logistice, de afaceri etc.);
- sprijinirea iniţiativelor întreprinzătorilor particulari;
- valorificarea potenţialului turistic şi cultural prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii
turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale în acest domeniu;
- sprijinirea dezvoltării centrelor urbane cu potenţial de creştere economică, pentru a le
crea condiţii să acţioneze ca motoare ale dezvoltării regionale şi locale.

24
 Absorbţia integrală a fondurilor europene – este doar un caz ipotetic - va permite României
să înregistreze pană în 2013, un ritm de creştere a PIB de 15 la sută pe an şi a investiţiilor de 28
la sută, conform studiului Centrului Român de Politici Economice, realizat în aprilie 2007
pentru Comisia Naţională de Prognoză.
În intervalul 2007-2013, România a atras fonduri europene pentru agricultură în valoare de
13 miliarde euro, dintr-un total de finanţări de cca 30 miliarde euro. Cererea de mână de lucru a
fost mai mare decât oferta, fapt care a generat unele probleme de dezvoltare într-o serie de
sectoare economice.
Astfel, în intervalul 2007-2020 vor fi create peste 500 mii noi locuri de muncă în ţara
noastră dacă absorbţia fondurilor europene este integrală. Cum gradul mediu anual de absorţie
pentru ultimele state intrate în UE la 1 mai 2005 a fost doar de 15 la sută, dacă şi România
atinge acest grad în realitate, atunci numărul de locuri de muncă nou create va fi doar de 75 mii
în 13 ani, ceea ce înseamnă doar cca 5 posturi noi pe an, mult mai puţin decat în varianta
teoretică ipotetică. România a reuşit să absoarbă, în perioada 2001-2005, doar a douăsprezecea
parte din cele 2,250 miliarde euro, fonduri ale Instrumentului pentru Politici Structurale de Pre-
Aderare (ISPA) nerambursabile.
Cotele de absorbţie a fondurilor europene au rămas, în continuare, nesatisfăcătoare în
România, a declarat la începutul lunii aprilie 2007, raportorul pentru România al Comisiei
pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum.
Oficialul german a susţinut faptul că România mai are foarte multe de făcut în ceea ce
priveşte domeniul absorbţiei fondurilor europene. România a primit, în perioada 2007- 2013, de
la UE, fonduri structurale şi de coeziune în valoare de 19,7 miliarde de euro. Banii au fost
alocaţi proiectelor din domeniul infrastructurii de bază, competitivității economice, capitalului
uman şi capacităţii administrative.
România a folosit aceste fonduri pentru a "se dezvolta la standarde europene", în domenii
cheie precum transportul, formarea profesională, mediul, domeniul energetic, cercetarea,
societatea informaţională sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca
motor al dezvoltării economice.

25
 CAPITOLUL 4
BENEFICIILE FINANȚĂRII EUROPENE PENTRU PROGRAMELE DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ A GRUPURILOR VULNERABILE

Cea mai răspândită metodă de accesare a fondurilor europene este Programul Operaţional
Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) care pune la dispoziţia beneficiarilor 208
milioane euro de la Uniunea Europeană, la care se adaugă 38 milioane euro – contribuţia
naţională a României, prin bugetul de stat.
Sumele alocate prin POS DRU pot fi accesate pe baza de proiecte şi acoperă urmatoarele
domenii: modernizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă,
promovarea invăţării pe tot parcursul vieţii, adaptabilitatea lucrătorilor şi a întreprinderilor,
modernizarea serviciului public de ocupare, promovarea măsurilor active de ocupare şi
incluziunea socială pentru grupurile vulnerabile.
POS DRU urmează a contribui la creşterea şanselor de angajare a circa 1.650.000 persoane.
Programul are cea mai variată gamă de potenţiali beneficiari, de la autorităţi şi instituţii publice
şi organizaţii neguvernamentale pană la întreprinderi, asociaţii sindicale şi patronale.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte axele
prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în
vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social
European, în cadrul Obiectivului Convergenţă, pentru perioada de programare 2007 – 2013.
Elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 şi în acord cu Priorităţile
Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, POS DRU este un instrument important în sprijinirea
dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Mai mult, investiţiile în capitalul uman vor
completa şi vor conferi sustenabilitate creşterii productivităţii pe termen lung. România va
promova politici active pe piaţa muncii pentru creşterea adaptabilităţii şi flexicurităţii forţei de
muncă dar şi pentru dezvoltarea sistemului de asisţentă socială în ceea ce priveşte persoanele
vârstnice.
POS DRU a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Egalitaţii de
Şanse, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. În timpul consultărilor au fost implicate
următoarele instituţii: Ministerul Economiei şi Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice, Institutul Naţional de Statistică,
Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Comisia
26
AntiSărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale, Consiliul Naţional pentru Formarea
Profesională a Adulţilor, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, Ministerul
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului şi Profesiilor Liberale, alte ministere
de linie şi agenţii. De asemenea, au avut loc consultări pe scară largă cu partenerii sociali,
organizaţii ale societăţii civile, administraţia publică şi alţi actori relevanţi.
Cooperarea strânsă dintre (MMFES) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Ocupare,
Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din cadrul Comisiei Europene a avut un rol important în
definitivarea structurii şi conţinutului POS DRU.
Obiectivele şi scopul activităţilor POS DRU au fost stabilite pe baza analizei dezvoltării
resurselor umane în România şi au fost definite în concordanţă cu următoarele documente:
− Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Forţei de Muncă (JAP 2006);
− Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare 2004 – 2005;
− Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială (JIM 2006);
− Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă 2005 - 2010;
− Programul Economic de Preaderare 2005;
− Strategia pe termen scurt şi mediu privind formarea profesională continuă 2005–2010;
− Strategia Naţională pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2005;
− Strategia Naţională privind prevenirea şi lupta împotriva fenomenelor de violenţă
domestică 2005;
− Strategia Naţională privind incluziunea socială a tinerilor peste 18 ani care părăsesc
sistemul de stat de protecţie a copilului 2006 - 2008;
− Strategia Naţională pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială pentru persoanele
vârstnice 2005 - 2008;
− Strategia Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor 2001;
− Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilităţi în perioada 2006 – 2013 ― Egalitate de şanse pentru persoane cu dizabilităţi – către o
societate fără discriminare―;
− Strategia Naţională pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi;
− Strategia pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ preuniversitar 2001 - 2010;
− Strategia pentru descentralizarea învăţământului 2005;
− Liniile Directoare Strategice privind Educaţia şi Cercetarea 2006 - 2008.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii,
prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, asigurarea de
27
oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi
inclusivă a 1.650.000 de persoane dar şi dezvoltarea sistemului de asisţentă socială în ceea ce
priveşte persoanele vârstnice.

4.1 Axa prioritară 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale

Una dintre prioritățile Comisiei Europene este creșterea favorabilă incluziunii, alături de
creșterea inteligentă și durabilă. Astfel, se va pune un accent crescut pe dezvoltarea resurselor
umane, educația și dezvoltarea acestora, învățarea pe tot parcursul vieții, promovarea incluziunii
sociale, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, reducerea sărăciei, dar și consolidarea
capacității administrative.
De asemenea, Strategia Lisabona relansată nu poate fi realizată decât pe baza creșterii
nivelului de pregătire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educație și formare și
dezvoltare a sistemului de asistență socială.
Extinderea, diversificarea și creșterea calității serviciilor medicale, dar și a accesului
acestora în rândul populației ar trebui să fie o prioritate la nivelul Regiunii Centru, în special
prin sprijinirea procesului de dezvoltare și perfecționare a resurselor umane implicate în acest
domeniu.
Starea de sănătate a populației este una dintre cele mai importante aspecte ale calității
capitalului uman, acesta fiind o componentă cheie în procesul de creștere a competitivității la
nivel regional și local. În același timp, accesul locuitorilor la servicii medicale de calitate și de
ocrotire a sănătății are o implicație directă în creșterea calității vieții acestora.
Un alt domeniu care ar trebui să reprezinte o prioritate pentru Regiunea Centru în
următoarea perioadă de programare este reprezentat de serviciile sociale și dezvoltarea
resurselor umane implicate.
Ar trebuii și mai mult sprijinită dezvoltarea, extinderea, diversificarea și creșterea calității
serviciilor sociale destinate unei game largi de beneficiari, în special grupurilor dezavantajate și
vulnerabile, dar și persoanelor cu nevoi speciale și sociale.
Complementar domeniului amintit anterior, o atenție deosebită ar trebui acordată procesului
continuu și susținut de reinserție socială a persoanelor dezavantajate social, în special prin
sprijinirea acțiunilor și proiectelor în acest sens, dar și prin dezvoltarea resurselor umane cu
responsabilități în acest domeniu.

28
 Privită prin prisma acestui aspect, este foarte important să se implementeze acțiuni și
proiecte care au ca principal scop atingerea unui echilibru între nevoile sociale individuale și
cele comunitare.
Printre persoanele cu cele mai mari nevoi de reintegrare socială din Regiunea Centru sunt:
persoanele defavorizate de etnie romă, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice singure,
șomerii de lungă durată, persoanele cu slabă pregătire profesională și calificare, persoanele
dependente, persoanele victime ale violenței domestice, persoanele ex-deținute, etc.
Un rol esențial în procesul de dezvoltare durabilă la nivel regional și local îl are
administrația publică locală, atât prin implicarea și susținerea acestui proces, cât și prin oferirea
locuitorilor și potențialilor beneficiari (firme, investitori, etc.) a unei game largi de servicii.
Diversificarea, dezvoltarea și creșterea calității serviciilor administrațiilor publice locale, dar
și a accesibilității acestora este o condiție esențială în creșterea nivelului de trai a locuitorilor,
dar și în implicarea comunității în activitatea de administrare și dezvoltare durabilă la nivel local
și regional.
În ultimii douăzeci de ani, în Regiunea Centru dar și în România, s-au înregistrat o serie de
fenomene demografice negative care au determinat schimbări demografice, una din consecințele
cele mai importante fiind accentuarea declinului demografic. În acest sens, trebuie acordată o
atenție sporită identificării și sprijinirii proiectelor și soluțiilor privind contracararea efectelor
declinului demografic.
Evoluţia numerică atât a populaţiei active cât şi a populaţiei ocupate a urmat o tendinţă
negativă de-a lungul întregii perioade 1990-2010, rata de ocupare a populației în vârstă de
muncă diminuându-se de la 62,9% în 1990 la 56,3% în 2010.
Rata de activitate a populației în vârstă de muncă din mediul rural din Regiunea Centru a
coborât de la 70,8% în anul 1996 la 52,7% în anul 2010, sensibil mai redusă decât cea
înregistrată în mediul urban – 64,2%. Rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă
în perioada 1993-2011, cea mai scăzută rată înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai
ridicată în 1999 (11%).

4.2 Facilitarea reinserției sociale a persoanelor dezavantajate social

Obiectivul principal al acestei priorități îl reprezintă promovarea incluziunii sociale, în

special prin reinserție socială și reducerea sărăciei, urmărindu-se eliminarea riscului de sărăcie și
excludere pentru persoanele vulnerabile sau dezavantajate social din Regiunea Centru.

29
 Conceptul de ‖incluziune socială‖ se bazează pe accesul indivizilor și al familiilor la un set
de standarde sociale, sub formă de drepturi sociale. Astfel, conceptul se referă la egalitatea în
ceea ce privește oportunitățile cu scopul de a obține drepturi egale. Trebuie subliniat faptul că
excluziunea și incluziunea socială sunt concepte multidimensionale, dimensiunea economică
fiind fără îndoială decisivă.
Fenomenul excluziunii sociale afectează grupuri sociale expuse riscului de marginalizare
socială. Conform legislației, în România următoarele categorii de persoane se află în dificultate:
- copii aflați în sistemul de stat şi protecție a copilului,
- persoane de etnie romă în situații de risc,
- persoane cu dizabilități, persoane eliberate din detenție,
- familii monoparentale, în special cele care beneficiază de prestații sociale.
Conform diverselor studii și rapoarte de cercetare, există și alte segmente sociale vulnerabile
care pot fi adăugate la lista anterioară: persoane adulte fără adăpost, persoane cu HIV/SIDA,
persoane dependente (de droguri ilegale, de alcool, etc.), persoanele victime ale violenței
domestice, vârstnicii singuri, persoane vârstnice care nu beneficiază de pensie sau alte venituri
(în special cele din mediul rural), persoane cu slabă pregătire profesională sau slabă calificare,
șomeri în special cei de lungă durată, etc.
Toate aceste categorii vulnerabile și cele mai multe defavorizate se confruntă cu numeroase
probleme legate de incluziunea socială, determinate de accesul dificil la educație și ulterior la
piața muncii (excepție făcând persoanele cu vârstă peste 65 de ani). În ceea ce privește ocuparea,
segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt: persoanele de etnie romă, persoanele cu handicap,
tinerii (în special cei din mediul rural) și femeile.
Schimbările de natură economică și socială care au avut loc în Europa în ultimele trei decade
au dus la o dezbatere accentuată care s-a centrat pe crearea politicilor de răspuns la ‖divizarea
socială‖ între majoritatea cetățenilor care fie au profitat de oportunități și și-au îmbunătățit
condițiile de trai, fie s-au confruntat cu sărăcie, șomaj sau alte forme de dezavantajare socială și
economică.
Unul dintre fenomenele înregistrate la nivelul Regiunii Centru cu impact negativ în creșterea
economică este ‖cronicizarea‖ șomajului și menținerea ratelor șomajului de lungă durată și a
ratelor șomajului tinerilor la nivele ridicate, acestea fiind peste media europeană.
Amintim faptul că la nivel național, șomajul a izbucnit imediat după 1990, ajungându-se
într-o perioadă scurtă de timp la un nivel ridicat al ratei șomajului.

30
 4.3 Problematici generale de incluziune la nivel regional în Europa, inclusiv România

La nivelul Regiunii Centru, rata șomajului a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1993-2011,
cea mai scăzută rată înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai ridicată în 1999 (11%). La
sfârşitul anului 2011 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6% (5,1% la nivel naţional), cea
mai înaltă valoare înregistrându-se în judeţul Covasna (8,6%), iar cea mai redusă în judeţele
Sibiu și Brașov (4,3% respectiv 5%). În rândul femeilor rata şomajului a fost mai scăzută
(5,6%), aceeaşi situaţie întâlnindu-se la nivelul ţării (5,7%). Luând în considerare datele
statistice amintite anterior, pentru următoarea perioadă de programare sunt necesare sprijinirea
politicilor și acțiunilor care vizează reducerea șomajului, în special a celui de lungă durată și cel
în rândul tinerilor.
O particularitate importantă privind sprijinirea procesului de reinserție socială la nivelul
Regiunii Centru o reprezintă incluziunea persoanelor de etnie romă. Datele preliminare ale
recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 arată că în Regiunea Centru locuiesc 4,9%
romi din populația totală a regiunii (3,3% la nivelul naţional). Numărul persoanelor de etnie
romă a crescut față de recensămintele anterioare, ajungând la aproximativ 111 mii la finele
anului 2011. În același timp se apreciază faptul că acest număr este puternic subevaluat, mulți
etnici romi refuzând să-și declare la recensământ apartenența etnică reală din cauza conotațiilor
negative pe care le are termenul de rom sau din cauza nivelului scăzut de educație al
respondenților.
Comisia Europeană a semnalat în nenumărate rânduri situația îngrijorătoare a populației de
etnie romă, caracterizată prin ‖discriminare individuală și instituțională persistentă și un grad
ridicat de excluziune socială‖. În acest sens, se va pune accentul pe sprijinirea programelor și
acțiunilor de combatere a discriminalității romilor, a reinseției sociale a acestora, în special
reintegrarea acestora pe piața muncii, dar și a facilității accesului la educație și formare
profesinală.
O altă categorie socială vulnerabilă și dezavantajată în Regiunea Centru și nu numai o
reprezintă persoanele cu handicap care dețin un potențial în ceea ce privește participarea la viața
economică. La nivel regional, numărul de persoane cu dizabilități ocupate este scăzut, atât din
cauza ofertei de locuri de muncă care nu este în concordanță cu calificările și nevoile persoanei
cu dizabilități, cât și a slabei pregătiri școlare și profesionale a acestora.
În același timp, aceste persoane se confruntă cu fenomene de discriminare pe motivul
handicapului. În acest sens este necesară sprijinirea programelor de creare și diversificare de

31
locuri de muncă pentru persoanele cu handicap care dețin un potențial ridicat privind în activități
economice.
Este important să amintim faptul că riscul excluziunii sociale se manifestă mai pregnant în
rândul femeilor decât al bărbaților, în toate etapele vieții, ca o reflectare a participării lor scăzute
pe piața muncii.
Pentru următoarea perioadă de programare sunt necesare sprijinirea investițiilor și a
accesului la servicii sociale de calitate care acordă o atenție specială persoanelor singure de
peste 50 de ani, a persoanelor cu slabă pregătire sau calificare, dar și a persoanelor expuse
riscului de sărăcie.
O altă acțiune cheie va trebui să fie sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale prin
dezvoltarea unor noi modele comerciale și a unei soluții inovatoare de abordare a provocărilor
sociale.
Măsuri:
- Sprijinirea integrării grupurilor vulnerabile în programe de educație și formare
profesională
- Dezvoltarea de programe și proiecte care facilitează integrarea grupurilor vulnerabile pe
piața muncii, în special a tinerilor și șomerilor de lungă durată
- Facilitarea accesului la educație, formare profesională și îmbunătățirea condițiilor de
viață pentru comunitățile marginalizate, în special pentru populația de etnie romă
- Formularea și implementarea de măsuri de combatere a prejudecăților și a discriminării
împotriva romilor
- Sprijinirea și facilitarea accesului la locuri de muncă și programe de formare
profesională de calitate a persoanelor cu dizabilități
- Întărirea drepturilor fundamentale și combaterea discriminării prin asigurarea dezvoltării
și respectării drepturilor sociale fundamentale
- Promovarea egalității de gen, prin stimularea participării femeilor la viața economică,
științifică, socială, politică și civică
- Creșterea serviciilor specifice de educație cu accent deosebit pe prevenirea plasării
copiilor în instituții
- Creșterea accesului la servicii online pentru a promova integrarea în societatea
informațională
- Promovarea economiei sociale și a întreprinderilor sociale.

32
 CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ – ÎNFIINȚAREA UNUI CĂMIN DE ÎNGRIJIRE PENTRU
VÂRSTNICI

5.1 Argumentarea alegerii grupului vulnerabil – persoane în vârstă

Ca tară membră a ONU, România are obligația de a se alinia recomandărilor Adunării

Mondiale și de a elabora propria politică socială adaptată realității, un plan de acțiune național,
axat pe directiile principale ale Planului Națiunilor Unite, având în vedere că țara noastră se
confruntă cu un fenomen pronunțat de îmbătrânire a populației.
La nivelul Uniunii Europene, România constituie unul din exemplele negative referitoare la
proportiile dintre pensionari și salariați (un salariat sustine 1,5 pensionari), inregistrandu-se
consecintele asa-numitei „bombe demografice cu efect întârziat‖, bugetul asigurărilor sociale
fiind an de an cu un deficit alarmant.
În România, persoanele cuprinse în intervalul de vârsta de peste 60 de ani reprezentau în
anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populației, în anul 2000 un procent de 18,7%, în 2003
un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizează un procent de 22,3%.
Analiza acestei traiectorii demografice oferă un tablou îngrijorător a structurii pe vârste,
numai în ultimii 8 ani populația vârstnică înregistrând o creștere cu peste două procente.
În mediul rural, număr ul persoanelor de peste 60 de ani a crescut, grupele de vârstă din
această categorie având fiecare o pondere de cca. 5,6% fața de totalul populației. În urma
anchetei sociale efectuate de către factorii responsabili de la nivelul comunei Greaca, au rezultat
următoarele aspecte definitorii pentru situația existentă:
• persoanele intervievate sunt femei și barbati, de religie ortodoxă, cu vârste cuprinse între
52 și 89 de ani, necăsătoriți(e) sau vaduvi(e);
• dezvoltă relații de intrajutorare cu prietenii sau vecinii în limita posibilităților;
• neglijează starea igienică și au o sănătate precară;
• realizează activități curente, ale vieții de zi cu zi, fără ajutor, o parte dintre ei necesitând
sprijin la toaleta proprie, pentru alimentare și hidratare, utilizarea mijloacelor de transport și
respectarea indicațiilor privind tratamentul medical;
• sursele de venit sunt pensiile sau ajutorul social în cuantum cuprins între 100-823 Ron;
• dețin casă proprie, imobile de 2-3 camere sau se află în proprietatea părinților care sunt
de asemenea în situații precare;
• încălzirea locuințelor mobilate sau parțial mobilate se face cu lemne;
33
 • unele locuințe au energie electrică, televizor, aragaz, altele nu.
• În vederea asigurării unui mediu social care să susțină dezvoltarea durabilă a comunei și
care presupune implicit un nivel ridicat de responsabilitate socială, obiectivele înființării
unui camin de bâtrâni sunt:
• să asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de autonomie și siguranță;
• să ofere condiții de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea și demnitatea
persoanei vârstnice;
• să permită menținerea sau ameliorarea capacităților fizice și intelectuale ale persoanelor
vârstnice;
• să stimuleze participarea persoanelor vârstnice la viața socială;
• să faciliteze și să încurajeze legăturile interumane, inclusiv cu familiile și rudele
persoanelor vârstnice;
• să asigure supravegherea și îngrijirea medicală necesare, potrivit reglementărilor
existente la nivel european privind asigurările sociale de sănătate;
• să prevină și să trateze consecințele legate de procesul de îmbătrânire.

Serviciile de asistență socială care vor fi asigurate în cadrul viitorului cămin social Greaca
sunt: servicii de consiliere și asistență social, servicii de agrement și divertisment și socializare,
ajutor pentru menținerea sau readaptarea capacităților fizice ori intelectuale. De asemenea, vor fi
incluse servicii de tipul: sprijin pentru asigurarea unui regim constant de alimentative, sprijin
pentru menținerea ideii de apartenență la comunitate și la sistemul local de valori, precum și
sprijin pentru realizarea și menținerea igienei corporale.
Având în vedere aceste obiective și serviciile preconizate, căminul va asigura condiții
corespunzătoare de găzduire și hrană, recuperare, readaptare, petrecerea timpului liber,
socializare, asistență socială și psihologică. De asemenea, căminul va dispune și de locuri
destinate persoanelor cu dizabilități.
Principalele motive, care reflectă a starea de fapt, ce justifică necesitatea, oportunitatea și
eficiența a căminului social din comuna Greaca sunt:
• veniturile scăzute, reprezentate de pensie, ale categoriilor de persoane vizate;
• creșterea progresivă a costurilor de întreținere a locuinței, a prețurilor la alimente și
medicamente;
• extinderea sărăciei care afectează veniturile totale ale famililor, determinând reducerea
sau chiar sistarea ajutorului tradițional, acordat prin filiație persoanelor vârstnice (părinți,
bunici);
34
 • schimbările înregistrate la nivelul stilului de viață în cadrul familiei;
• migrația populației tinere din zonele rurale către zonele urbane sau migrația în alte țări,
numărul vârstnicilor fără sprijin fiind în creștere;
• Toate aceste aspecte determină nevoia, în continuă creștere, de a solicita servicii de
îngrijire din ce în ce mai costisitoare, mai ales dacă este vorba de asistența acordată în regim
instituționalizat.

5.2 Surse de finanțare a proiectului

Situația economică actuală a României nu permite alte metode fonduri decât cele obținute
prin finanțare europeană sau împrumuturi bancare. Fiecare entitate, în funcție de statutul ei –
companie privată, de stat, ONG sau Asociație, are de parcurs o serie de etape în vederea
obținerii finanțării. În primă instanță, după realizarea planului de afaceri, se impune alegerea
unui buget necesar inaugurării unui cămin pentru vârtsnici.
În funcție de bugetul stabilit și de disponibilitatea sumelor puse la dispoziție prin proiecte
europene, în cele din urmă se apelează și la un împrumut bancar.
În vederea realizării unui astfel de cămin, s-a ales Programul Operaţional pentru Dezvoltare
Rurală, măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale―, domeniul „Crearea şi
dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală―, acţiunea „Investiţii noi în infrastructura
socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale―.
Finanţarea poate fi primită numai de către un consiliu local sau o asociaţie de dezvoltare
intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în vigoare, sau de către o organizaţie
nonguvernamentală (ONG), aşezământ cultural sau instituţie de cult, definite conform legislaţiei
naţionale în vigoare.
Prin urmare, în cele mai multe cazuri, pentru alegerea unei finanțări externe, prin POS DRU,
este necesară o informare punctuală cu privire la condițiile de acordare a finanțării.
În primă instanță, orice proiect pentru care se dorește finanțare europeană demarează cu
tarsarea unor linii generale, de natură tehnico-economico a ceea ce se dorește a realiza (vezi
Cererea de finanțare).

35
Cerere de finanțare model

Barbu Alexandra
ID Programul Operaţional pentru Dezvoltare Rurală
Titlul proiectului CĂMINUL PENTRU BĂTRÂNI GREACA

Profilul meu
ID
Denumire organizaţie CASZR
Adresă poştă electronică CASZR@OFFICE.RO
Cod de înregistrare fiscală 198452306
Număr de înregistrare în
J40/192/2011
registrul comerţului
Anul înfiinţării 2013
Adresa poştală COM. GREACA, JUD. GIURGIU
Cod 87120
Localitate GREACA
Judeţele GIURGIU
Regiune GIURGIU
Nr. de la Registrul Asociaţiilor
296899
şi Fundaţiilor
TIPUL SOLICITANTULUI
Tipul solicitantului PERSOANĂ JURIDICĂ

REPREZENTANTUL LEGAL
Prenume şi Nume
Funcţie MEMBRU FONDATOR
Număr de telefon 0726892234
Număr de fax 0246246305
Adresă poştă electronică
Document de identitate
Emis de
La data de 03.03.2003

36
ACORDUL PRIVIND UTILIZAREA DATELOR
Sunt de acord ca datele
cuprinse în prezenta
înregistrare şi în formularele
referitoare la aplicant şi la
proiect să fie utilizate în
conformitate cu Legea nr.
DA
677/2001 privind protecţia
persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a
acestor date cu modificările şi
completările ulterioare
ALTE INFORMAŢII
Anul n*-2 2011
Număr mediu de angajaţi 30
Cifra de afaceri/venituri din
60.000 EUR
activităţi fără scop patrimonial
Profitul sau pierderea net(ă) a
exerciţiului financiar / excedent
6.000 EUR
reportat pe anul următor
(conform bilanţ)
Anul n*-1 2012
Număr mediu de angajaţi 45
Cifra de afaceri/venituri din
80.000 EUR
activităţi fără scop patrimonial
Profitul sau pierderea net(ă) a
exerciţiului financiar / excedent
7.500 EUR
reportat pe anul următor
(conform bilanţ)
Incadrarea în categoriile eligibile, conform Ghidului Solicitantului

Partenerii

PARTENERII IMPLICAŢI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Implementarea proiectului se
DA
face în parteneriat?
1

37
 ID Partener
Denumire organizaţie PRIMĂRIA COMUNEI GREACA
Număr înregistrare -
Adresa poştală COM. GRACA, JUD. GIURGIU
Persoana de contact BIVOLARU MIHAI
Descrierea activităţii
PUNE LA DISPOZIȚIE TEREN PENTRU
partenerului, relevantă pentru
CONSTRUCȚIE ȘI FOSTA CRAMĂ
acest proiect
Experienta relevanta a
partenerului pentru domeniul INGINER CONSTRUCTOR
proiectului
Activitatea/activităţile din
cadrul proiectului în care este EVALUAREA CONSTRUCȚIEI
implicat
Tipul partenerului PERSOANĂ FIZICĂ
Regiune/Ţara ROMÂNIA
Anul n*-2 2013
Număr mediu de angajaţi 55
Cifra de afaceri 85.000 EUR
Profitul sau pierderea net(ă) a
exerciţiului financiar (conform 7.000 EUR
bilanţ)
Anul n*-1 2012
Număr mediu de angajaţi 45
Cifra de afaceri 90.000 EUR
Profitul sau pierderea net(ă) a
exerciţiului financiar (conform 7.500 EUR
bilanţ)

INFORMAȚII PROIECT
ID COMPETITIVITATE REGIONALĂ ȘI OCUPAREA
FORȚELOR DE MUNCĂ
Titlul proiectului
DATELE DE CONTACT ALE PERSOANEI DESEMNATE PENTRU
MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Prenume şi Nume
Funcţie MANAGER PROIECT

38
 Număr de telefon
Număr de fax
Adresă poştă electronică

DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE

Domeniul major de intervenţie 5.2

TIPUL PROIECTULUI
Tipul proiectului PROIECT CU FINANȚARE EUROPEANĂ
NERAMBURSABILĂ

CLASIFICAREA DOMENIILOR
Clasificarea domeniilor -

LOCAŢIA PROIECTULUI
Regiunea principala SAT GREACA
Ţara ROMÂNIA
Regiunile COM. GREACA
Judeţele GIURGIU
Altele

OBIECTIVE ORIZONTALE ALE POS DRU

Obiective orizontale ale POS INCLUZIUNE SOCIALĂ PENTRU PERSOANE ÎN
DRU VÂRSTĂ

DURATA PROIECTULUI
Durata 36 LUNI
Exerienţa relevantă a
solicitantului pentru domeniul INGINER CONSTRUCTOR
proiectului

PARTENERIATUL ÎN CADRUL PROIECTULUI

Descrieţi parteneriatul pentru PRIMĂRIA COMUNEI GREACA PUNE LA
proiect DISPOZIȚIE TERENUL ȘI FOSTA CRAMĂ PENTRU
CONSTRUIREA CENTRULUI

DESCRIERE PROIECT 1
Obiectivul proiectului OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, DEZVOLTARE
SOCIALĂ

39
 Activităţile proiectului
Rezultate anticipate
Contextul proiectului
Justificarea necesităţii
implementării proiectului
Resursele alocate şi achiziţii de
bunuri, servicii şi lucrări
necesare pentru implementarea
proiectului
Managementul proiectului
Metodologia de implementare
(inclusiv calendarul
monitorizării)
Proiect generator de venit
DESCRIERE PROIECT 2
Sustenabilitatea proiectului
Egalitate de şanse
Alte obiective orizontale
Complementaritatea cu alte
strategii/programe/proiecte
Alte informaţii relevante
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI
Activitatea (*)
Anul – 1
1 MODERNIZAREA ȘI RECONSTRUIREA
CLĂDIRII FOSTA CRAMĂ
2 ACHIZIȚIONARE MOBILIER ȘI APARATE
3 CURSURI DE CALIFICARE
4 ACHIZIȚIONARE PRODUSE ALIMENTARE
5 REINVESTIRE ÎN MODERNIZARE ȘI
SERVICII SOCIALE, AGREMENT
CONDIȚII DE RELAXARE ȘI AGREMENT
EXISTENȚA UNEI FOSTE CRAME
RATA SOMAJULUI RIDICATĂ, PANORAMA
FRUMOASĂ
ACHIZIȚIONAREA VECHIULUI SPATIU, A
APARATELOR PENTRU ÎNTREȚINERE, A
MOBILIERULUI PENTRU ANSAMBLU
-
-
-
CAZARE, MASĂ, AGREMENT, ASISTENȚĂ
MEDICALĂ
ANGAJARE SOMERI, PERSOANE NECALIFICATE,
PERSOANE CU HANDICAP
CURSURI DE FORMARE PROFESIONALA în
DOMENIUL GASTRONOMIC, INSTRUCTORI
SPORT, CHINETOTERAPEUTI
INTEGRARE PE PIATA MUNCII CU AJUTORUL
CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALA
ASIGURARE TRANSPORT ANGAJATI
Organizaţia care implementează
proiectul (*)
„ORGANIZATIA CASZR”
40
 EXTINDERE
Anul - 2
1 EXTINDERE TEREN AGREMENT
2 MODERNIZARE CENTRU DE ÎNGRIJIRE
3 ACHIZIȚIONARE TEREN
Anul – 3
1 CULTIVARE POMI FRUCTIFERI, VIȚĂ DE VIE ȘI LEGUME

Date Financiare

PACHETUL DE FINANŢARE A PROIECTULUI

Total
EURO
1 Resurse umane (20 CALIFICATI, 10 NECALIFICATI) 400.000
2 Participanţi formatori (cursuri de calificare) 20.000
3 Alte tipuri de costuri (achizitie produse alimentare) 5.000
3.1 Din care FEDR (10% pentru AP 1-5 inclusiv, 15% pentru AP 6)
4 Rezerva de contingenta 5% max.
5 Total costuri directe (1+2+3+4) 4.000.000
6 Total cheltuieli generale de administraţie 700.000
7 VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI (5+6) 4.700.000
8 Din care activităţi transnaţionale 5.000
9 Din care activităţi externalizate ( IT, contabilitate, cărți de muncă) 5.000
10 Contribuţia solicitantului 20.000
ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ (7 -
11 60.000
10)
12 Valoarea neeligibilă a proiectului 5000
13 Valoarea totală a proiectului (7 + 12) 4.705.000

Justificarea bugetului cererii de

finantare

Indicatori

Indicatori

41
 ID Indicatori [1 output] Valoare
(EURO)
APARATE MEDICALE 2.500.0000
MOBILIER SALOANE DORMIT 1.350.000
MOBILIER 780.000
MAȘINI TRANSPORT 150.000
ACHIZIȚIE PRODUSE ALIMENTARE 5000
ACHIZITIE CLĂDIRE 900.000

Grup ţintă

GRUP ŢINTĂ

ID Grup ţintă Valoare

PERSOANE DE PESTE 60 DE ANI
PERSOANE CU HANDICAP UȘOR

Finantare anterioara
ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ PRIMITĂ ÎN PREZENT SAU
ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE
Aţi beneficiat de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea
Institutelor Financiare Internaţionale în ultimii 3 ani, relevantă pentru domeniul
proiectului?
NU

5.3 Ipoteze şi rezultate anticipate ale proiectului

A. Numele proiectului și amplasarea

1. Denumirea obiectivului de investiții: „Înfiițtare camin de îngrijire pentru bâtrani în
comuna Greaca, județul Giurgiu‖.
2. Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul) : Județul Giurgiu, comuna
Greaca.
3. Titularul investiției: Comuna Greaca, județul Giurgiu
4. Beneficiarul investiției: Comuna Greaca, județul Giurgiu
.

42
 B. Obiectivele proiectului
a) Obiectiv general.
Construirea și amenajarea unui spaţiu rezidenţial pentru bătrâni în vederea oferirii de servicii
sociale destinate persoanelor vârstnice în condiţii recomandate de legislaţia în vigoare.
b) Obiective specifice.
Reprezintă paṣii de urmat în atingerea obiectivului general dar ṣi efectele ṣi beneficiile
preconizate ale proiectului:
-realizarea/construirea unui spaţiu adecvat rezidenţei persoanelor vârstnice la standard europene ṣi
conform cu legislaţia în vigoare;
-asigurarea unor servicii sociale specializate:
• cazare de lungă durată
• cadru adecvat de găzduire ṣi îngrijire:
• servicii-masă
• îngrijire personal și medical
• asistență socială specializată
• activități de terapie ocupațională și de petrecre a timpului liber
• angajarea de personal calificat și specializat care să răspundă nevoilor specifice din
această instituție

C. Situația actuală și informații despre entitatea responsabilă cu implementarea

proiectului
Comuna Greaca, unitate administrativ-teritorială din județul Giurgiu.
Investiția avută în vedere prin prezenta documentație, respectiv înființarea unui cămin de
îngrijire bătrâni va fi amplasata în Greaca. Imobilul propus pentru construire este format dintr-
un singur corp de cladire Ds+P+2E, care va avea următoarele funcțiuni:
• locuire/cazare: total 10 camere duble, din care 1 cameră pentru persoane cu handicap fizic
• asistență medicală
• prepararea și servirea mesei
• spații de recreere și activități comune
Căminul va avea o capacitate de 20 persoane deservite de un personal de 6-8 persoane.
Comuna Greaca, prin Consiliul Local, este entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
din prezentul studiu.

D. Descrierea investiției
Căminul pentru bătrâni va fi realizat prin reabilitarea, modernizarea și extinderea unei
43
clădiri nefolosite din proprietatea publică a municipiului, cu fosta funcțiune de cramă.
Valoarea totală a proiectului se ridică la 4.7 milioane euro, din care 0.7 milioane euro
din surse proprii alocate din bugetul local, reprezentând 17,5% din valoarea eligibilă a
proiectului, și 4 milioane euro finanțare nerambursabilă. Menționam faptul că, autoritățile locale
vor construi și o cantină socială, proiecte menite a rezolva problemele sociale din zonă.

E. Necesitatea și oportunitatea promovarii investiției

Mai mult, peste 45% din populația României sunt persoane dependente, repartiția pe medii
de locuit fiind următoarea: 1/3 în mediul urban și 2/3 în mediul rural. Astfel, în mediul rural
erau înregistrate la nivelul anului 2007 cu aproape 10% mai multe persoane de peste 60 de ani
față de mediul urban, fapt care conduce la o rată de dependență bătrâni-adulți de 42,31%
pentru rural și de doar 21,57% pentru urban.19 Situația este cu atât mai gravă cu cât 75% dintre
săracii severi ai României sunt concentrați în mediul rural.
Odată cu fenomenul general de îmbătrânire a populației, societatea va trebui să facă față
următoarelor solicitări și presiuni:
• un număr crescut de pensionari;
• un număr crescut de persoane care trăiesc singure;
• mai mare incapacitate a familiei de a-și rezolva singură problemele legate de îngrijirea
membrilor aflați la vârste înaintate;
• nevoie crescută de servicii sociale și medicale destinate îngrijirii personale.
• în contextul dat, având în vedere că interesele și nevoile specifice acestui segment de
vârstă fac obiectul securității sociale, trebuie specificate o serie de aspecte importante din
punct de vedere social:
• vârsta a treia este caracterizată prin singurătate, izolare, precum și prin riscul crescut de
îmbolnăvire și invaliditate, generatoare de dizabilități, implicit de dependență;
• fără o asistență medicală și sociala de lungă durată, existența însăși a persoanelor
vârstnice poate fi compromisă.
Nivelul de dezvoltare și gradul de democratizare al societății sunt foarte concludent
exprimate prin calitatea protecției sociale a individului, prin densitatea și dotarea serviciilor de
asistență socială, în masură să satisfacă diversitatea nevoilor și cererilor de ajutor din partea
diferitelor grupuri de persoane.

19
Raportul global de dependenţă (tineri + vârstnici)/adulţi*100)

44
 Pe fondul aspectelor prezentate și cu raportare directa la nivel național, constatam că în
România situația centrelor sociale este următoarea:
• 19 camine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate îinsumată de de 2.121 paturi, aflate
în coordonarea metodologică a Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei;
• 84 de centre de îngrijire și asistență pentru adulții cu handicap, cu o capacitate totală de
10.230 paturi, reprezentând fostele camine de bătrâni și cămine spital aflate în coordonarea
metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap (39 foste cămine de bătrâni
și 45 foste camine spital care nu și-au schimbat profilul inițial):
• 17 instituții de asistență socială (cămine pentru persoane vârstnice și centre de zi)
susținute financiar de organizații neguvernamentale, pentru care se acordă subvenții de la
bugetul de stat, cu o capacitate totală de 776 locuri;
• 39 de servicii la domiciliu subvenționate de la bugetul de stat
Situația prezentată la nivel național scoate în evidență un decalaj pronunțat între nevoia de
asistență socială și oferta disponibilă, atât cantitativ cât și calitativ, realitate care se reflectă în
proporții similare la nivel național, regional, precum și la nivelul fiecărei localități în parte.
În afără riscului de batranete, acoperit de sistemul de securitate socială - prin asigurarea unei
pensii la un anumit nivel, în cazul persoanelor de vârsta a treia se întâlnește o situație
particulară, acestea având nevoie, în egală măsura, de doua tipuri de suport, respectiv servicii
sociale și servicii medicale.
Pe acest fond, prestarea în condiții optime a serviciilor sociale și de sănătate, în special a
celor de îngrijire personală, impun asigurarea unei infrastructuri adecvate, respectiv instituții de
asistență socială, care să permită continuarea decentă vieții vârstnicilor.
Mai mult, accentuarea gradului de sărăcie a majorității populației din mediul rural a generat,
pe lângă alti factori, și creșterea numărului de persoane și familii dependente din punct de
vedere social și medical.
Având în vedere cele specificate în urma analizei la nivel național, judetean și local,
considerăm că înființarea unui camin de bătrâni în comuna Greaca, județul Giurgiu este absolut
necesară, oportună și eficientă.

F. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi

atinse
Terenul ales de către beneficiar pentru dezvoltarea acestei investiții are o deschidere la
stradă de ~16,38m și o lungime de ~321m. Forma terenului nu permite distribuirea spațiilor
interioare de o parte și de alta a unui coridor de circulașie central, ci numai distribuirea acestor
45
spații pe o singură latură a coridorului.

Arhitectura:
Accesul principal în imobil se face pe latura de sud, corespunzătoare fațadei dinspre drumul
de acces. Imobilul mai are un acces secundar pe fațada de nord, pentru aprovizionare și un acces
pentru personalului de la bucătărie pe fațada de est. Accesul principal este prevăzut cu rampă
pentru facilitarea accesului persoanelor cu handicap locomotor.
Structura imobilului este de tip: cadre de beton-armat cu plansee de beton. Pereții de
exterior sunt din zidărie de cărămida tip Porotherm, placat cu termoizolatie de polistiren
extrudat. Tâmplăria exterioară este din lemn stratificat culoare maron, cu geam sistem
termoizolant.
Finisajul exterior va fi tencuiala decorativa culoarea albă – la parter. Etajul este învelit în
sită de lemn montată pe șipci de lemn, ce formează un volum unitar cu acoperișul. Acoperișul
este simetric, în două ape, cu structură de lemn și învelitoare de sită de lemn, așezată pe
astereala de lemn și termoizolat cu vataminerală bazaltică. La interior, pereții de
compartimentare vor fi din zidărie de cărămida și/sau placaj gips-carton cu vată minerală
bazaltică.
Finisajele interioare vor fi:
 Pardoseli: placaje ceramice, rășini epoxidice, mochetă
 Pereți: placaje ceramice, vopsitorii lavabile pe tencuială și/sau placaj
gips-carton
 Tavan: vopsitorii lavabile pe tencuială/ placaj gips-carton.
Finisajele exterioare vor fi:
 Pereți: tencuială decorativă culoare albă
 Tâmplărie de lemn cu geam sistem termoizolant
 Învelitoarea: sita de lemn așezată pe sarpanta de lemn
(panta 50%)
 Jgheburi și burlane din tablă
 Balustrade, mâini curente, saceac, pazie – din lemn
 Pardoseala teraselor exterioare va fi din placaj de piatră.
Conform exigențelor impuse de tema de proiectare, s-au asigurat spații pentru:
• cazare bătrâni aflati în îngrijire: sunt 20 camere de cazare cu câte 2 paturi fiecare,
dintre care o cameră este adaptată nevoilor persoanelor cu handicap fizic

46
 • asistența medicală
• spații de preparare și servire a mesei, cu spații de depozitare alimente
S-au amplasat hidranti exteriori.

Amplasament construcție propusă pe parcelă:

În jurul imobilului se va construi un trotuar de gardă. Utilități, dotări și lucrări de amenajare
specifice:
 Alimentare cu energie electrică: rețea edilitară.
 Alimentare cu apă: retea edilitară.
 Alimentare cu gaz: rezervor cu gaz lichid, amplasat în incintă, umplut periodic.
Rezervorul GPL va avea 5mc (5000L) și este amplasat la ~80m de imobil, în imediata
vecinătate a drumului comunal și a platformei de parcare în vederea asigurării unui acces usor
pentru realimentare. Racordarea imobilului, întreținerea și alimentarea rezervorului vor fi
asigurate de firme specializate și autorizate în acest sens.
 Evacuare ape uzate: microstație de epurare cu bazin de retenție vidanjabil. Apele uzate
provenite de la bucătăria imobilului vor fi trecute prin separatoare de grăsimi înainte de a fi
canalizate înspre microstația de epurare. Apele uzate purificate pot fi folosite la irigarea
terenului și la curățirea spatiilor exterioare: terase, platforme, trotuare, carosabile, etc.
 Evacuare ape pluviale de pe acoperiș: un sistem de jgheaburi, burlane, garguie și rigole
va evacua apele de la învelitoare și terase canalizându-le înspre bazinul vidanjabil și/sau
rezerva intangibilă de apă pentru situații de urgență. Apele pluviale provenind de pe
platformele auto vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi și apoi canalizate înspre bazinul
vidanjabil. Aceste ape pot fi folosite la irigarea terenului și la curățirea spațiilor exterioare:
terase, platforme, trotuare, carosabile, etc.
 Termoficare și apă caldă menajeră: centrală termică proprie alimentată cu gaz lichid
 Deșeuri menajere: depozitare în europubele amplasate pe platforma de beton special
amenajată. Evacuarea lor se va face periodic de firma specializată prin contract.
 Deșeurile medicale vor fi depozitate separat de cele menajere și gospodărite cf. legilor
în vigoare.
 Accesul se face direct din drum de acces comunal, pe latura dinspre sud.
 Terenul va fi împrejmuit cu perete de sprijin de beton și gard de panouri de lemn pe
soclu de beton
 Se vor amenaja 20 locuri de parcare auto în interiorul incintei.

47
 Rezistența:
La baza proiectarii de rezistenta au stat urmatoarele elemente:
o partiul de arhitectură, fațadele și secțiunile;
o situația concretă de pe teren privind terenurile adiacente amplasamentului;
o prescripțiile de specialitate care reglementează activitatea de proiectare;
o studiul geotehnic efectuat pe amplasament.
Categoria de importanta a constructiei, conform HGR 766/1997, este ―C‖.

Programul de verificare a calității execuției lucrărilor pe șantier:

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, se impune ca la realizarea lucrărilor,
beneficiarul, de comun acord cu constructorul, să solicite prezența proiectantului pe șantier,
pentru efectuarea verificărilor de calitate a execuției și respectarea întocmai, după programul de
mai jos:
a. Calitatea terenului de fundare:
o dupa deschiderea săpăturilor se va întocmi un proces verbal pentru a confirma
calitatea terenului de fundare și a aproba continuarea lucrărilor
b. Calitatea execuției fundațiilor:
o verificarea armăturilor;
o verificarea așezării mustăților pentru stâlpi și elevații;
o calitatea execuției betonării tuturor elementelor infrastructurii.
c. Calitatea execuției structurii din beton armat la fiecare nivel:
o cofrarea și armarea planseelor, poziționarea golurilor în plăci;
o cofrarea și armarea grinzilor și centurilor;
o cofrarea și armarea stâlpilor;
o calitatea betonării.
d. Calitatea execuției sarpantei:
o verificarea elementelor sarpantei ca dimensiuni și pozitie.
Beneficiarul și constructorul vor asigura condițiile materiale și tehnice necesare desfășurării
fără întrerupere a lucrărilor ce ar putea prejudicia calitatea construcției. Construcția proiectată
nu necesită o urmarire specială a comportării în timp.
Beneficiarul trebuie să asigure doar urmărirea curentă, conform legislatiei în vigoare și să
efectueze la timp lucrările de întreținere și reparații necesare.

48
 Instalații electrice:
Fazele determinante ale specialității instalații electrice sunt:
- realizarea prizei de pământ;
- asigurarea continuității prin sudura elementelor ce constituie priza de pământ;
- pozarea circuitelor;
- realizarea conexiunilor.

Descriere lucrărilor
Alimentarea cu energie electrică: receptorii de energie electrică prevăzuți în cadrul
investiției sunt alimentați la tensiunea de 0,4 kV.
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se va face din tabloul general TEG
amplasat în holul de la intrarea principală. Firida de branșament electric a fost propusă pe
peretele exterior al clădirii.

Instalații electrice și de iluminat

A fost prevăzut un iluminat normal. Gradul de iluminare este în concordanță cu destinația
fiecărei încăperi. Alimentarea cu energie electrică a corpurilor de iluminat normal se va realiza
din tabloul de distribuție.
Circuitele de alimentare folosite sunt constituite din: conductoare FY pentru faze și nul de
lucru protejate în tuburi IPEY montate îngropat. Aparatura de comandă se va monta în
apropierea ușilor îngropat sub tencuială, la înălțimile prevăzute în proiect.
La începerea lucrărilor de va întocmi prin grija investitorului un proces verbal de lucrării
ascunse, la care vor participa beneficiarul, executantul și proiectantul prin care se vor verifica
asigurarea continuității prin sudura a armăturilor înainte de betonare.
Se propune dotarea obiectivului cu o instalație de paratrăsnet echipată cu dispozitiv de
amorsare cu coborări la priza de pământ. Dispozitivul obține energia din câmpul electric
atmosferic care crește considerabil în timpul furtunilor, prin captatoarele inferioare.
Când descărcarea atmosferică este iminentă, apare o creștere bruscă a câmpului electric
local care este sesizată de dispozitivul electric de amorsare și primește comanda de a restitui
energia stocată sub forma unei ionizări la vârf (precizia remarcabilă de declanșare asigură o
funcționare la momentul critic imediat premergător descărcării principale).

Instalații de comunicatii date-voce și TV comercială:

Sistemul de cablare structurata este un ansamblu de elemente și subsisteme de cablare
49
organizate pe un schelet de cablare flexibil, având o topologie de tip stea, care oferă
utilizatorului facilități deosebite în administrarea, reorganizarea, remodelarea, reconfigurarea
structurii rețelelor locale precum și asigurarea întreținerii sistemului de telecomunicație al
clădirii.
Realizarea acestui sistem este reglementat de metodologii standardizate de proiectare,
instalare, testare, documentatii tehnice și etichetare.
Punctul de acces al cablurilor de curenți slabi aparținând furnizorilor de servicii (telefonie,
internet, și altele) se va stabili în faza de alegere a furnizorilor de servicii. Se va prevedea un
sistem de distributie TV comercială în intreaga cladire.

Sistemul de detectie și alarmare incendiu.

Acest sistem este alcătuit din:
o centrala de semnalizare și avertizare incendiu
o detectoare optice de fum
o detectoare de temperatură
o butoane de semnalizare
manuală
o elemente de semnalizare
acustică și optică;
Centrala de semnalizare și avertizare incendiu asigură comanda instalațiilor electrice care au
rol de siguranță la foc.

Măsuri PSI și tehnica securității muncii:

Atât în execuție cât și în exploatare s-a avut în vedere respectarea măsurilor de tehnica
securității muncii și PSI specifice acestor tipuri de lucrări cuprinse în normativele în vigoare din
care menționăm.

Instalații sanitare:
În proiect s-au prevăzut următoarele categorii de instalații sanitare:
- instalatii de alimentare cu apă menajeră rece și caldă ;
- instalații de canalizare menajeră;
- instalații de combatere a incendiului cu hidranți interiori ;
Instalații de alimentare cu apă menajeră rece, caldă:
Conducte de distribuție și legături:
50
 Aceste instalații au rolul de a asigura alimentarea cu apă pentru consum menajer a
armăturilor obiectelor sanitare din clădire, la debitele și presiunile de utilizare normate.
Apa caldă menajeră necesară consumurilor din clădire va fi preparată local, în puncte de
preparare apă caldă: camera centralei termice.
Apele pluviale de pe acoperișul căminului de bătrâni este colectată prin jgheaburi și burlane,
apoi printr-o rigolă și se strâng într-un bazin de retenție vidanjabil de capacitate 30 mc.
Exploatarea instalatiilor sanitare începe dupa receptia lucrarilor de constructii și instalatii
aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor în
conformitate cu prevederile contractuale și cu cerintele documentelor oficiale care certifica ca
instalatia poate fi data în folosinta.
Exploatarea instalatiilor sanitare trebuie să se faca astfel incat aceasta să mentina pe intreaga
durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate care au caracter de obligativitate:
• rezistenta și stabilitate;
• siguranță în exploatare;
• siguranță la foc;
• igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;
• izolația termică hidrofugă și economie de energie;
• protecție împotriva zgomotului.
Exploatarea instalațiilor trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a acestora, dar o
atenție deosebită trebuie acordată în primii 2 - 3 ani, după darea în folosință- perioadă de rodare
- în care apar multe defecte, determinate de defecțiuni de fabricație și executie, nedepistate la
probele și recepțiile finale.
Controlul și verificarea instalației au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă
privind starea tehnică a construcției, care, corelată cu activitatea de întreținere și reparații, au ca
obiectiv menținerea instalației la parametrii proiectați.
Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga instalație, pe categorii de elemente
ale instalației și pe operațiuni funcționale, consemnate în instrucțiunile de exploatare ale
instalației.
Revizia instalației se face periodic, conform indicațiilor menționate la fiecare element de
instalație și are ca scop cunoașterea stării instalației la un moment în vederea luării unor
eventuale măsuri pentru că instalația să funcționeze la parametrii proiectați.
Reparațiile curente se fac la unele elemente ale instalațiilor sau la o parte din acestea, care
pot afecta buna funcționare a întregii instalații sau a unei părti de instalație.
Reparațiile curente se fac pe baza constatărilor făcute la revizii sau preventiv, pentru
51
elementele susceptibile unor defecțiuni într-o perioadă apropiată de timp.
Reparațiile capitale se fac cu scopul ca, prin înlocuirea unor elemente de instalație, să se
asigure funcționarea instalației la parametrii prevăzuți în proiect sau la parametrii superiori
acestora (lucrări de modernizare).
Perioada și data reparației se stabilesc în funcție de constatările făcute cu ocazia reviziilor și
verificărilor în decursul exploatării, și de durata de viață normată, avându-se în vedere gradul de
uzură al elementelor instalației și influența în exploatare (pierderi de apă și energie, reparații
repetate etc.), frecvența apariției defecțiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc
Reparațiile accidentale sunt determinate de apariția neașteptată a unor defecțiuni, deteriorări
sau avarii a căror înlăturare imediată se impune pentru menținerea instalației în stare normală de
funcționare și de siguranță.
Se recomandă cuplarea activității de întreținere și exploatare a instalațiilor sanitare cu alte
tipuri de instalații existente în clădire, cu care în multe cazuri se condiționează.

Date tehnice ale investiției:

Prin tema de proiectare, beneficiarul reprezentat de către COMUNA GREACA, prin
Consiliul Local, solicită întocmirea documentației necesare în vederea înființării unui cămin de
îngrijire bătrâni în comuna Greaca. Proiectul propus contribuie la crearea și îmbunătățirea
serviciilor sociale și a infrastructurii sociale la nivelul comunei.
a) zona și amplasamentul
Obiectivul propus va fi amplasat în comuna Greaca.
b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Terenul aparține domeniului public al Comunei Greaca.
c) situația ocuparilor definitive de teren: suprafața totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan
Terenul destinat amplasamentului căminului este intravilan și are o suprafață de
3781,00 mp. Pentru acest obiectiv s-a întocmit studiu topografic și studiu geotehnic.
d) caracteristicele principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții,
specifice domeniului de activitate, și variantele constructive de realizare a investiției, cu
recomandarea variantei optime pentru aprobare;
o Funcțiune: cămin de îngrijire bătrâni
o Deschideri (m): 1,50 / 6,00
o Travei (m): 2,70 / 3,00 / 5,00
o Aria construită: Ac=547,32mp
52
 o Aria desfășurată: Ad=1208,53mp
o Număr de niveluri: 2
o Înălțimea de nivel (m)=3,00
o Volum construit: V=8459,71mc
Mai multe detalii despre variantele recomandate pentru construcţie, consultati Anexa 2, de la
pagina 57
f) situația existentă a utilităților și analiza de consum.
- necesarul de utilități propusa promovării.
- soluții tehnice de asigurare cu utilități.

Protectia așezărilor umane și a altor obiective de interes public

Prin C.U. nr. 55 din 18.09.2008, Primăria Comunei Greaca a considerat că funcțiunea
propusă prin această documentație este compatibilă cu amplasamentul pentru care s-a solicitat
certificatul.
În zona nu există monumente istorice și de arhitectură, zone de interes tradițional sau
obiective de interes public care să fie afectate de această investiție.
Pentru limitarea impactului vizual asupra vecinătăților, se recomandă reducerea perioadei de
execuție la timpul cel mai scurt posibil.

Gospodărirea deșeurilor generate de amplasament:

Deseurile rezultate sunt:
- deșeuri menajere (nepericuloase)
- deșeuri medicale (periculoase)
Deșeurile vor fi separate pe categorii și colectate separat în functie de natura acestora. În
cazul accidental în care nu se realizează separarea deșeurilor pe categorii, întreaga cantitate de
deșeuri se tratează ca deșeuri periculoase.
Deșeurile menajere rezultate se estimează la maximum 20 kg/zi și sunt alcătuite din
ambalaje rezultate. Vor fi colectate în pubele cu volum de 240 l, amplasate într-un loc amenajat
special, în incinta proprie, vor fi transportate ritmic de către firma de salubrizare cu care este
încheiat un contract, la cea mai apropiată rampă de gunoi. Astfel se va evita poluarea fondului
peisagistic, precum și apariția eventualelor focare de infecție.
În urma amenajării curții, solul și subsolul nu urmează a fi afectate în nici un fel (din punct
de vedere ecologic).

53
 Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului
Starea actuală a terenului este: teren liber de construcții. După încheierea lucrărilor de
execuție se vor evacua modulele destinate personalului, cabinele de WC ecologic; se vor
desființa platformele de beton și/sau fundațiile care au fost necesare pentru folosinta utilajelor și
echipamentelor grele (macarale, betoniere, etc) și/sau a depozitării materialelor de construcții.
Terenul va fi amenajat ca spațiu verde cu gazon și vor fi plantați arbuști/arbori decorativi.

54
 CONCLUZII

Sursele de finantare sunt diverse, iar modalităţile de atragere de fonduri sunt multiple şi intră
în sarcina tuturor celor care sunt implicaţi într-un proiect, indiferent de calitatea şi nivelul
implicării.
Atragerea fondurilor trebuie să aibă coerenţă şi ritm şi să se înscrie într-un interval de
timp util. Sumele pot fi asigurate la nivelul solicitării, dar pot fi şi sub aceste nivele, ceea ce
implică extinderea atragerii de fonduri, în special spre zona sponsorizării, pentru a asigura
sumele necesare în termenii prevăzuţi într-un proiect, pentru a nu fi constrânşi la
redimensionarea proiectelor în funcţie de sumele atrase. Exemplul de față, ce tratează metodele
de finanțare pentru incluziunea socială a unui grup vulnerabil exilat – persoanele în vârstă –
demonstrează aplicabilitatea și nevoia de succes a unor proiecte în domeniu.
Prelungirea speranței de viață și scăderea natalității au început să angreneze schimbări
culturale și strcuturale de amploare în societatea umană. Creșterea populației în vârstă, fapt
demonstrat anterior în această teză, conduce la necesitatea acordării unei mai mari atenții asupra
acestui grup social. Astfel, apare necesitatea înființării unui centru de îngrijire pentru vârstnici,
care va permite crearea unor condiții favorabile pentru odihnă, relaxare și prestarea de servicii
sociale pentru bătrâni.
Nu în ultimul rând, prestarea în condiții optime a serviciilor sociale și de sănătate, în
special a celor de îngrijire personală, impun asigurarea unei infrastructuri adecvate, respectiv
instituții de asistență socială, care să permită continuarea decentă vieții vârstnicilor.
Studiul de caz prezentat evidențiază beneficiile aduse unei zone prin crearea unui loc
special de îngrijire a persoanelor vârstnice. Majoritatea beneficiarilor sunt privați de
posibilitatea de a se întreține, prin urmare, acest tip de construcție are scopul de le oferi condiții
optime de viețuire și hrană, supraveghere a medicației, precum și recuperare fizică.
Persoanele în vârstă așteaptă cel puțin doi ani până la intrarea într-un centru de îngrijire,
deficitul de locuri în astfel de instituții este cronic. Având în vedere că această problemă persistă
de ceva timp, este nevoie de investiții majore în acest segment al instituțiilor de îmgrijire în
următorii 5-10 ani. Prin urmare, însăși scopul acestei lucrări este să îndrepte atenția spre metode
specifice de finanțare pentru un grup vulnerabil, care însă să aibă și aplicabilitate și o rată mare
de succes.
Accesarea unor suse de finantare nu este deloc un proces facil, iar în acest context
trebuie să se facă pentru proiecte concrete, de care organizaţia are într-adevăr nevoie.

55
 Procesul alegerii unei modalități corespunzătoare de finantare a afacerii pune presiune pe
etapele viitoare ale unui proiect social. Trebuie să se ia în considerare o multitudine de factori și
să se evalueze în contextul propriei afaceri și a nevoilor acesteia.
Ciclul de viață al firmei este diferit și influențează necesarul de finanțare, iar posibilitățile de
găsire a surselor corespunzătoare diferă. Astfel, în funcție de identificarea corectă a tipului de
finanțare necesitate, solicitanții vor face demersurile legislative și financiare pentru realizarea
proiectului. În cele din urmă, proiectul poate fi dus la începlinire, fără riscuri prea mari, dacă
toate aceste etape sunt parcurse corect, iar primul pas include alegerea tipului de finanțare.

56
 ANEXE

Anexa 1 – trimitere de la pagina 9

Tipuri de actori relevant implicaţi în

activităţi specifice economiei sociale Surse de finanţare. Instrumente. Politici.
- organizaţii voluntare care oferă servicii - unitatea pe langă care funcţionează (unităţi de cult,
pentru grupuri sociale vulnerabile sau asociaţii sau agenţi economici), din veniturile
aflate în risc proprii ale acesteia;
- fonduri externe atrase (programe de finanţare);
- alte fonduri: donaţii.
- grupuri de întrajutorare ale cetăţenilor - contravaloarea activiăţilor de voluntariat;
- gestionarea surselor locale (sprijin în
implementarea unor activităţi sociale finanţate de
comunitatea locală – primării etc.);
- donaţii ale membrilor grupului sau donaţii de la
agenţi economici, organizaţii etc.
- socetăţi cooperative - entităţi comerciale – profitul acestora se uilizează
pentru scopuri sociale;
- atragerea de surse externe prin proiecte;
- donaţii ale membrilor cooperativelor sau/ şi
donatori externi independenţi ( personae juridice
sau fizice)
- case de ajutor reciproc şi organizaţii - fonduri proprii din participarea membrilor ,
mutual potrivit schemelor participative asumate prin vot
democratic de către toţi membrii
- fundaţii şi asociaţii - finanţare prin atragerea directă de fonduri –
sponsorizări, donaţii, transferuri, parteneriate
- asociaţii şi fundaţii care desfasoară - finanţare de profit
activităţi economice prin entităţi
comerciale şi folosesc veniturile sau
profitul realizat în beneficial social sau
public
- întreprinderi individuale şi familial - cotele de participare a membrilor la constituirea
patrimoniului de afectaţiune;
- venituri din activităţi economice pentru susţinerea
de acţiuni sociale;
- activităţi cu finalitate în promovarea incluziunii
sociale (consiliere, instruire, recalificare sau
perfecţionare);
- promovează activităţi economice pentru ocuparea
persoanelor în dificultate ( produc şi
comercializează produse şi servicii)

57
 Anexa 2 – trimitere de la pagina 52

Nr. Denumire categorie Variante constructive Solutie

crt de lucrari V1 V2 rec.
1 Cladire
Amenajare teren Fundare directa
Bloc de fundatie din beton
Infrastructura slab armat, grinzi de
fundatii din beton armat
Cadre de beton-armat

Suprastructura

plansee de beton armat

Zidarie de Zidaria de BCA V1
Inchideri caramida
termoeficienta
Acoperis Sarpanta de lemn Sarpanta metalica V1
Trotuar Beton turnat rostuit Dale prefabricate V1
Platforme Pavaj piatra Covor asfaltic V1
auto/pietonale
2 Finisaje exterioare
Placaj ceramic Mozaic V1
Terase
andiderapant
Tencuiala Vopsitorii de V1
decorativa culoare alba exterior
Pereti

Sita
lemn stratificat cu PVC/Al V1
Timplarie sticla sistem
termoizolant
Invelitoare Sita Tabla V1
Lemn baituit si
Pazie/saceac
lacuit
Jgheaburi/burlane Tabla PVC V1
Mina curenta de Mina curenta V1
Balustrade lemn pemontanti metalica
metalici
Finisaje interioare

58
 Rasina epoxidica / Parcheturi / V1
Pardoseli placaje ceramice / placaje ceramice
mocheta
Vopsitorii lavabile Vopsitorii lavabile V1
Pereti
pe gips-carton pe tencuieli
Vopsitorii lavabile Vopsitorii lavabile V1
pe gips-carton / pe tencuieli
Tavane
Tavan suspendat
gips-carton
Scari: Rasina epoxidica lemn V1
trepte/contratrepte
Mina curenta lemn Mina curenta V1
Balustrade scari cu montanti metalica
metalici
Timplarie interioara Usi celulare MDF PVC V1
Retele
Apa Conducte din PPR
Canalizare (microstatie Conductele din
de epurare) polipropilena
conductoare FY
pentru faze și nul
Electrice de lucru protejate
in tuburi IPEY

montate ingropat.

Termice cupru

59
 BIBLIOGRAFIE

Lucrări consultate (adică articole, cărţi, studii)

1. Barbulescu Iordan Gheorghe, „UE de la economic la politic”, Editura Tritonic, 2005
2. Brezeanu Petre, „Finante europene”, Editura C.H.Beck, 2007
3. Counts Alex, „Reimagining Microfinance”, Stanford Social Innovation Review, 2008
4. Defourny Jacques şi Develtere Patrick, „Social economy. North and South” , HIVA, KU
Leuven, 1999
5. Hainsworth Jana , „Reinforcement of the Open Method of Coordination, as well as for
the adequate funding of programmes and initiatives which focus on poverty and exclusion”
6. Lukkarinen Margita, „Community development, local economic development and the
social economy”, Community Development Journal, 2005
7. Ordinul 56/2010 privind modificarea Schemei de ajutor de minimis „Ocuparea
temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru dezvoltarea comunităţilor locale",
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANOFM 308/2008 Art. 19
8. „Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană
comparată”, Bucureşti, 2012
9. „Raportul de țară privind microcreditarea în România, în contextul european‖ ,
Bucureşti, noiembrie 2012
10. Schlüter Rainer, , „Sortir du tunnel: créer un environnement favorable à l‘économie
sociale Coopératives et ES: Chiffres et tendances, 3 stratégies de réponse à la crise,
changements nécessaires”, CESE, 2010
11. Ziarul Financiar, iunie 2013, România

Site-uri consultate
12. http://www.oecd.org/regional/leed/ - Social economy: building inclusive economies‖,
OECD 2007
13. http://www.4lenses.org/setypology/hybrid_spectrum
14. http://www.socialinvestmentbusiness.org/our-funds/social-enterprise-investment-fund/
15. http://www.dh.gov.uk/en/Managingyourorganisation/Socialenterprise/SocialEnterpriseIn
vestment Fund/index.htm
16. http://www.ssireview.ord
17. http:// www .ec.europa.eu/epmf
18. http://www.fonduri-ue.ro

60