Hadrian

împărat roman (117-138)

Publius Aelius Traianus Hadrianus (n. 24

ianuarie 76, Italica, Hispania Baetica – d. 10 iulie 138, Hadrian
Baiae⁠(d), Italia), cunoscut ca Hadrian, a fost împărat Împărat Roman
roman între anii 117-138. Hadrian a fost al treilea
dintre așa-zișii „cei cinci împărați buni ai Imperiului
Roman”.

Biografie
Originar din provincia Baetica din Hispania, ca și
Traian, care îi este rudă și tutore și cu a cărui nepoată,
Vibia Sabina, se va căsători, Hadrian își începe cariera
în rândurile armatei. Guvernator al Siriei (din
116/117), Hadrian este adoptat de către Traian și, la
insistențele Plotinei, soția acestuia, desemnat pe patul
de moarte, succesor (8 august 117).

Începutul domniei lui Hadrian este marcat de Bust de marmură al împăratului Hadrian
„conspirația celor patru consulari”, soldată cu Date personale
executarea lor. Spirit neliniștit, sensibil, de o Nume la Publius Aelius Hadrianus
neobosită curiozitate, Hadrian a străbătut, în lungi naștere (de la naștere la adopție);
călătorii, toate provinciile imperiului, în care a Publius Aelius Traianus
petrecut mai mult timp decât la Roma. Hadrianus
(de la adopție la
încoronare)
A inițiat o serie de reforme în armată și justiție; arta și
Născut 24 ianuarie 76
arhitectura au înflorit în timpul domniei lui. În Italica, Hispania Baetica
capitală este restaurat Panteonul și se construiește Decedat 10 iulie 138 d.Hr. (62 de
Mausoleul său (viitorul Castel Sant'Angelo) – ani)
necropola împăraților romani până la Caracalla. Baiae⁠(d), Italia
Hadrian a acordat o deosebită atenție promovării Înmormântat Roma, Mausoleul lui
filosofiei și literaturii, manifestând o pronunțată Hadrian
înclinare pentru cultura greacă. El însuși era filosof și Cauza cauze naturale (insuficiență
scriitor, fiind autorul unor poezii în greacă și latină, decesului cardiacă)
discursuri, scrieri filologice și enciclopedice. Părinți Publius Aelius Hadrianus
Afer
Pe plan extern, Hadrian încheie pacea cu parții și Paulina
renunță la ultimele cuceriri ale lui Traian din Frați și surori Aelia Domitia Paulina[*]
provinciile Armenia, Asiria și Mesopotamia, fixând Căsătorit cu Vibia Sabina[1]
granița orientală pe Eufrat. Copii Antoninus Pius (adoptat)
Religie Religia în Roma antică
Legate de vizitele împăratului în Dacia, au loc două Ocupație suveran[*]
reorganizări administrative ale provinciei, împărțită în politician
119 în Dacia Superior și Dacia Inferior, iar în 123 în
Dacia Porolissensis, Dacia Superior și Dacia Inferior. militar
poet
În Britannia, Hadrian a construit zidul defensiv ce îi Apartenență nobiliară
va purta numele, și care trasa granița de nord a Titluri Împărat roman
Imperiului Roman. Familie Dinastia Antoninilor
nobiliară Aelii Hadriani[*]
În anul 132, intenția lui Hadrian de a înălța un templu Domnie
al lui Jupiter la Ierusalim a declanșat ultima mare Domnie 8 august 117 – 10 iulie 138
răscoală a iudeilor, condusă de Bar Kohba și (20 ani, 336 zile)
reprimată în 135. Predecesor Traian
Succesor Antoninus Pius
Hadrian rămâne una dintre cele mai originale Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Hadrian&action=edit&section=0)
personalități din galeria principatului.
 

Bustul lui Publius Aelius

Traianus Hadrianus, în armură,
la Muzeul de arheologie din
Sevilla, din Spania

Predecesor: Împărat Roman Succesor:

Traian 117 - 138 Antoninus Pius
Galerie de imagini

Bustul lui Publius Bustul lui Hadrian: Mausoleul lui

Aelius Traianus copie aflată la Muzeul Hadrian, Roma
Hadrianus, la Muzeul Pușkin din Moscova,
de arheologie din Federația Rusă, de
Veneția pe originalul aflat la
Muzeul Britanic din
Londra

Bibliografie
Cassius Dio or Dio Cassius Roman History. Greek Text and Translation by Earnest Cary (http://
www.archive.org/stream/diosromanhistory08cassuoft#page/424/mode/2up) at internet archive
Scriptores Historiae Augustae, Augustan History. Latin Text (http://penelope.uchicago.edu/Tha
yer/E/Roman/Texts/Historia_Augusta/Hadrian/1*.html) Translated by David Magie (http://penelo
pe.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Historia_Augusta/Hadrian/1*.html)
Aurelius Victor, Caesares, XIV. Latin „Caesares: text – IntraText CT” (http://www.intratext.com/I
XT/LAT0199/__P5.HTM). Intratext.com. 4 mai 2007. Accesat în 13 martie 2010.
Anon, Excerpta of Aurelius Victor: Epitome de Caesaribus, XIII. Latin „Epitome De Caesaribus:
text – IntraText CT” (http://www.intratext.com/IXT/LAT0210/__P5.HTM). Intratext.com. 4 mai
2007. Accesat în 13 martie 2010.

Inscriptions:

Eusebius of Caesarea, Church History (Book IV), „Church History” (http://www.newadvent.org/f

athers/250104.htm). www.newadvent.org. Accesat în 13 martie 2010.
Smallwood, E.M, Documents Illustrating the Principates of Nerva Trajan and Hadrian,
Cambridge, 1966.
Barnes, T. D. (1967). „Hadrian and Lucius Verus”. Journal of Roman Studies. 57 (1/2): 65–79.
doi:10.2307/299345 (https://doi.org/10.2307%2F299345). JSTOR 299345 (https://www.jstor.or
g/stable/299345).
Birley, Anthony R. (1997). Hadrian. The restless emperor. London: Routledge. ISBN 0-415-
16544-X.
Canto, Alicia M. (2004). „Itálica, patria y ciudad natal de Adriano (31 textos históricos y
argumentos contra Vita Hadr. 1, 3” (https://web.archive.org/web/20071015233845/http://dobc.u
nipv.it/dipscant/athenaeum/athenaeum.html). Athenaeum. 92.2: 367–408. Arhivat din original
(http://dobc.unipv.it/dipscant/athenaeum/athenaeum.html) la 15 octombrie 2007. Accesat în 5
iunie 2014.
Dobson, Brian (2000). Hadrian's Wall. London: Penguin.
Gibbon, Edward, The Decline and Fall of the Roman Empire, vol. I, 1776. The Online Library of
Liberty „Online Library of Liberty – The History of the Decline and Fall of the Roman Empire,
vol. 1” (http://oll.libertyfund.org/index.php?option=com_staticxt&staticfile=show.php%3Ftitle=13
65&Itemid=27). Oll.libertyfund.org. Accesat în 13 martie 2010.
 Lambert, Royston (1997). Beloved and God: the story of Hadrian and Antinous. London:
Phoenix Giants. ISBN 1-85799-944-4.
Speller, Elizabeth (2003). Following Hadrian: a second-century journey through the Roman
Empire. London: Review. ISBN 0-7472-6662-X.
Syme, Ronald (1997) [1958]. Tacitus. Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-814327-3.
Syme, Ronald (1964). „Hadrian and Italica”. Journal of Roman Studies. LIV: 142–9.
doi:10.2307/298660 (https://doi.org/10.2307%2F298660).
Syme, Ronald (1988). „Journeys of Hadrian” (http://www.uni-koeln.de/phil-fak/ifa/zpe/download
s/1988/073pdf/073159.pdf) (PDF). Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik. 73: 159–170.
Accesat în 12 decembrie 2006. Reprinted in Syme, Ronald (1991). Roman Papers VI. Oxford:
Clarendon Press. pp. 346–357. ISBN 0-19-814494-6.
Yourcenar, Marguerite (2005) [1951]. Memoirs of Hadrian. New York: Farrar, Straus and
Giroux. ISBN 0-374-52926-4.
Boatwright, Mary T. (2003). Hadrian and the cities of the roman empire. Princeton: Princeton
Univ Press. ISBN 0-691-09493-4.
Danziger, Danny; Purcell, Nicholas (2006). Hadrian's empire : when Rome ruled the world.
London: Hodder & Stoughton. ISBN 0-340-83361-0.
Everitt, Anthony (2009). Hadrian and the triumph of Rome. New York: Random House.
ISBN 978-1-4000-6662-9.
Gray, William Dodge (1919). „A Study of the life of Hadrian Prior to His Accession”. Smith
College Studies in History. 4: 151–209.
Gregorovius, Ferdinand (1898). The Emperor Hadrian: A Picture of the Greco-Roman World in
His Time (http://books.google.com/books?id=D20G5zMpPfUC). Mary E. Robinson, trans.
London: Macmillan.
Henderson, Bernard W. (1923). Life and Principate of the Emperor Hadrian. London: Methuen.
Ish-Kishor, Sulamith (1935). Magnificent Hadrian: A Biography of Hadrian, Emperor of Rome.
New York: Minton, Balch and Co.
Perowne, Stewart (1960). Hadrian. London: Hodder and Stoughton.

Vezi și
Mausoleul lui Hadrian

Legături externe
Hadrian, consolidare în loc de expansiune (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/
hadrian-consolidare-loc-expansiune) Arhivat (https://web.archive.org/web/20120121074638/htt
p://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/hadrian-consolidare-loc-expansiune) în 21
ianuarie 2012, la Wayback Machine., , Irina-Maria Manea, Historia
Hadrian – un demon pe tronul Romei (https://www.descopera.ro/cultura/2888591-hadrian-un-d
emon-pe-tronul-romei), 15 august 2008, Adrian Nicolae, Descoperă
Historia Augusta: Life of Hadrian (http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Historia
_Augusta/Hadrian/1*.html)
Hadrian coinage (http://www.wildwinds.com/coins/ric/hadrian/t.html)
Temple of Hadrian (http://www.britishtours.com/rome/piazza_di_pietra.html) Arhivat (https://we
b.archive.org/web/20100415002832/http://www.britishtours.com/rome/piazza_di_pietra.html) în
15 aprilie 2010, la Wayback Machine. QuickTime VR, Rome
Catholic Encyclopedia article (http://www.newadvent.org/cathen/07104b.htm)
A Bibliography (http://bsa.biblio.univ-lille3.fr/hadrien.htm) Arhivat (https://web.archive.org/web/2
0070606204110/http://bsa.biblio.univ-lille3.fr/hadrien.htm) în 6 iunie 2007, la Wayback
Machine.
 Major scultoric find at Sagalassos (Turkey) (http://www.archaeology.org/online/features/hadria
n/), 2 august 2007 (between 13 and 16 feet in height, four to five meters), with some splendid
photos courtesy of the Sagalassos Archaeological Research Project (http://www.archaeology.or
g/online/features/hadrian/1.html)
Hadrian, in: De Imperatoribus Romanis, An Online Encyclopedia of Roman Emperors (http://w
ww.roman-emperors.org/hadrian.htm)
Next exhibition on Hadrian in the British Museum (http://www.britishmuseum.org/whats_on/futu
re_exhibitions/hadrian.aspx), 24 July – 26 October 2008: "Hadrian, Empire and Conflict".
Curator: Thorsten Opper
"Emperor Hadrian, YouTube hero" (http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertai
nment/the_tls/article4470548.ece): a review by Tom Holland of the Hadrian Exhibition at the
British Museum, TLS (http://www.the-tls.co.uk), 6 august 2008.

1. ^ Union List of Artist Names (https://www.getty.edu/research/tools/vocabularies/ulan/), 5

februarie 2015, accesat în 21 mai 2021

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hadrian&oldid=15148396