Geografia Resurselor Laborator

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
Programul de studii universitare de licență: GEOGRAFIE
GEOGRAFIA RESURSELOR
Lucrări practice
Anul I, sem. I
An universitar 2021 - 2022
Geografia resurselor naturale LP inițial
PRODUSE CARTOGRAFICE, TIPURI DE HĂRŢI, DIAGRAME ŞI

GRAFICE UTILITZATE ÎN EVALUĂRILE CANTITATIVE ŞI
CALITATIVE ALE RESURSELOR ȘI ÎN GEOGRAFIA ECONOMICĂ
Ca ştiinţă teoretic-aplicativă, de contact între ştiinţele naturii şi cele sociale, geografia

resurselor naturale operează cu mijloace, principii, tehnici, metode ce permit atât ordonarea
informaţiilor, dar şi descoperirea sau explicarea fenomenelor abordate.
Una dintre principalele metode folosite în geografia resurselor, ca parte a geografiei
economice, este metoda cartografică. Se apelează la această metodă specific geografică ca la un
instrument de cunoaştere şi de expresie a proceselor şi fenomenelor, elementelor geografice, în
scopul cunoaşterii spaţiale, a extinderii şi structurii acestora, surprinse în diferite etape ca şi a
relaţiilor de cauzalitate existente la un moment dat.
Modelele cartografice (hărţi, diagrame, schiţe, profile) redau într-un ansamblu sincron
corelaţiile spaţiale dintre fenomenele şi procesele reprezentate, atât în dinamica lor, în funcţie de
timp, cât şi în raport cu intensitatea modului de manifestare în spaţiu. Informaţiile dobândite prin
observare vor fi valorificate în descrierea sistemului/procesului cercetat.
Metoda statistico-matematică permite înregistrarea, prelucrarea şi generalizarea unui
mare volum de date caracteristice pentru diferite etape ale desfăşurării fenomenului. Această
metodă facilitează utilizarea aparatului statistic în geografie, compararea fenomenelor din punct
de vedere cantitativ şi folosirea tehnicilor moderne de calcul. Modelele matematice permit
stabilirea de legături cauzale între două procese, fenomene, sisteme aflate în interdependenţă.
Harta constituie reprezentarea în plan orizontal (ceea ce implică anumite deformări), în
mod convenţional (prin semne, simboluri, culori) a suprafeţei terestre sau a unei părţi a acesteia,
generalizată (prezintă elementele esenţiale) şi micşorată pe baza unor relaţii matematice
(utilizând scara de proporţie, coordonatele geografice). Analiza elementelor înscrise pe hartă
permite obţinerea imaginii raporturilor spaţiale, privirea sintetică a corelaţiei fenomenelor
geografico-economice. Hărţile pot fi împărţite după mai multe criterii, printre care scara,
culorile, conţinutul sau destinaţia lor etc. După conţinut, hărţile pot fi generale sau speciale. Deşi
pot reprezenta acelaşi teritoriu, deosebirile de conţinut impun mari diferenţe între hărţi.
Harta economico-geografică reprezintă cartografic fenomenele care intră în sfera de
preocupări ale geografiei economice şi geografiei resurselor.
În categoria elementelor social-economice reprezentate pe o hartă se includ:
- aşezările omeneşti (prin semne convenţionale plane ce redau suprafaţa acestora pe
hărţile la scară mare, în vreme ce pe hărţile la scară mică sunt înlocuite cu semne circulare, în
funcţie de numărul locuitorilor şi importanţa politico-administrativă),
- căile de comunicaţie (trasate diferit, după importanţa lor administrativă, după
amenajarea lor – asfaltate, pietruite, cu pământ etc.),
- detaliile politico-administrative (frontiere, limitele diferitelor regiuni ori unităţi
administrative etc.),
- detaliile economice şi culturale (unităţi industriale, miniere, resurse naturale, culturi
agricole, instituţii sanitare, de învăţământ, radio, televiziune etc.).
În categoria metodelor folosite pentru a reda elementele social-economice, inclusiv pe
cele legate de resursele naturale si valorificarea lor, pe hărţile speciale se încadrează: metoda
fondului calitativ, metoda semnelor dimensionale, metoda punctului, metoda izoliniilor, metoda
cartogramei, metoda cartodiagramei, metoda liniei de mişcare.
Metoda fondului calitativ redă diferenţele calitative în plan teritorial, în repartiţia unor
procese, fenomene, elemente ale cadrului reprezentat. Diferenţele pot fi evidenţiate cu nuanţe sau
tente de culoare diferite (Anexa 1). În reprezentarea categoriilor de folosinţă a terenurilor (arabil,
păşuni şi fâneţe, vii, livezi, fond forestier, suprafeţe acvatice, mlăştinoase, suprafeţe construite
etc.) această metodă are o largă aplicabilitate. Peste tentele cromatice pot fi aplicate haşuri care
scot în evidenţă diferenţele structurale.
Dezavantajul acestei metode este acela că nu pune în evidenţă intensitatea fenomenului.
Metoda semnelor dimensionale este foarte sugestivă pentru redarea grafică a
fenomenelor social-economice. Ea permite atât localizarea în spaţiu a elementelor geografice, cât
şi aprecierea cantitativă a acestora; semnele dimensionale cele mai utilizate în acest scop sunt
cele având caracter geometric (cercuri, pătrate, dreptunghiuri). Pentru o mai bună evaluare a
fenomenelor prezentate, trebuie respectate proporţiile între semne (în valoare absolută ori
relativă) (Anexa 2).
Metoda punctului este o metodă de reprezentare ce are aplicaţie în redarea distribuţiei
geografice a unor elemente economice ori sociale, punând în evidenţă atât localizarea în spaţiu,
cât şi deosebirile de ordin cantitativ. Este frecvent utilizată în redarea repartiţiei terenurilor
cultivate pe unităţi mici. Alegerea dimensiunilor punctelor este cea mai importantă condiţie
pentru ca reprezentarea grafică să fie uşor de interpretat. Dacă unităţile teritoriale sunt diferite,
mărimea punctului trebuie raportată la valoarea cea mai redusă a fenomenului reprezentat. Există
puncte cu o răspândire reală, ceea ce presupune amplasarea lor acolo unde se află fenomenul
2
caracterizat şi puncte cu o răspândire uniformă, la intervale egale, care dau o imagine
aproximativă a răspândirii fenomenelor.
Metoda izoliniilor este aplicată frecvent în reprezentarea elementelor fizico-geografice.
Izolinia reprezintă linia ce uneşte punctele cu valori egale ale aceluiaşi parametru (exemplu:
izohipsele (altitudine), izobatele (adâncime), izotermele (temperatură), izohietele (precipitaţii),
izobarele (presiune atmosferică), izofreate (adâncimea apei freatice), izodine (rezistenţa solului
la arat), izogonă (direcţia vântului, declinaţia magnetică), izogramă (umezeala specifică),
izohalină (salinitate) etc.
Dintre izolinii, în redarea fenomenelor economico-geografice sunt utilizate izocronele;
acestea sint linii ce unesc punctele cu acelaşi moment de declanşare a unui fenomen sau linii care
închid spaţii corespunzătoare intervalelor de timp necesare pentru parcurgerea, cu acelaşi mijloc
de transport, a distanţei până la un centru de apel dat, având ca unitate de măsură un timp stabilit
(de regulă o oră sau o jumătate de oră). Suprafeţele dintre două izocrone formează câmpurile
izocronale. O astfel de reprezentare poate reda distribuţia geografică a locurilor în care se
practică navetismul, de unde se deplasează forţa de muncă spre locul de convergenţă, depinde de
mijloacele şi de infrastructura de transport.
Metoda liniilor de mişcare este o metodă de reprezentare folosită pentru redarea
cartografică a dinamicii fenomenelor economice şi sociale în timp şi spaţiu. Sugerează mişcarea
de-a lungul unor trasee sau pe anumite trasee. Este frecvent utilizată în transporturi, turism, în
aprovizionarea cu materii prime şi bunuri. Se reprezintă prin linii ori benzi de diferite lăţimi,
prevăzute cu săgeţi, care arată orientarea sau sensul mişcării. Există trei tipuri de linii de mişcare:
vectori (săgeţi), liniile de mişcare schematice şi liniile de mişcare exacte (Anexa 2).
Metoda cartogramei (Anexa 3) este o metodă de reprezentare cartografică analitică –
privită cantitativ, în limitele unităţilor administrativ-teritoriale – a variaţiei intensităţii unui
fenomen demografic, economic ori social, pusă în evidenţă prin nuanţe/tente de culoare diferite
ori haşuri diferite, potrivit unei scale stabilite, fiind similară metodei fondului calitativ. Este
folosită pentru a pune în evidenţă deosebirile dintre unităţile teritoriale pe care se întâlnesc
aceleaşi fenomene/elemente geografice, dar de intensităţi diferite. Cartograma redă atât
deosebirile spaţiale, cat şi deosebirile de intensitate a fenomenului/elementului reprezentat.
Această metodă are dezavantajul că, realizându-se la nivelul unităţilor administrative, nu
evidenţiază diferenţele cantitative la nivel teritorial mai redus; pe de altă parte, sunt foarte bine
sugerate diferenţele cantitative între unităţile administrative considerate. După conţinutul şi
modul de redare a fenomenelor se disting: cartograme directe, cartograme selective, cartograme
structurale, cartograme geometrice (pseudo-cartograme), cartograme tridimensionale
(stereocartograme).
3
Metoda cartodiagramei (Anexa 4, 5) reprezintă o metodă de reprezentare aproximativă
a unui fenomen pe o hartă-bază, prin diagrame de acelaşi fel, care ilustrează valori diferite,
raportate la o unitate teritorială (în general administrativă). Cu ajutorul cartodiagramei pot fi
reliefate fenomene economico- şi social-geografice în maifestarea lor cantitativă, atât în valori
absolute, cât şi relative. Cartodiagramele permit comparaţii simultane între teritorii sau perioade
diferite cu privire la fenomenele redate grafic.
Calculul şi reprezentarea matematico – statistică constituie o parte integrantă a
geografiei economice. În acest fel se ajunge la o apropiere mai rapidă în rezolvarea multor
probleme specifice geografiei: studiul repartiţiei spaţiale, autocorelaţiile, regionarea, analiza
vecinătăţilor, raporturile dintre populaţie şi resursele din care trăieşte etc.
Diagrama este o metodă de reprezentare ce aparţine, în primul rând statisticii, dar care
este larg utilizată şi în geografia umană şi economică; prin linii, puncte sau figuri geometrice,
realizate după reguli precise, se vizualizează datele statistice care caracterizează un fenomen sau
un proces. Fiind vorba despre desene geometrice liniare sau în spaţiu, diagramele şi diversele
tipuri de grafice au avantajul că, în raport cu textul, redau mai concret şi mai sintetic fenomenele
cercetate, atât sub raport cantitativ, cat şi calitativ. Sunt utilizate în descrierea, compararea şi
explicarea genetico-cauzală şi funcţională a diferitelor elemente sau fenomene geografice (fizice,
sociale sau economice). Există: histograme/diagrame în coloane, batoane sau benzi,
cronograme/historiograme, diagrame polare, areograme, diagrame triunghiulare, dragrame
structurale circulare, pătrate de structură etc.
Diagramele trebuie să fie cât mai exacte şi expresive, să îndeplinească mai multe
condiţii, între care: să nu reprezinte mai mult de patru elemente, fenomene, pentru a nu se
încărca desenul, să aibă o scară pentru redarea cantitativă a elementelor comparative, o legendă
pentru a fi înţelese, un titlu corespunzător.
Pregătirea lor se face înainte de executare prin adunarea datelor statistice, sistematizate
în tabele, mai ales în cazul datelor bogate, de ordin economic, demografic etc.
Asociate altor reprezentări grafice, precum cartoschemele, ele înfăţişează repartiţia
teritorială a diverselor fenomene geografice, devenind cartograme sau cartodiagrame. Prin
asociere sau suprapunere, diagramele pot reda mai multe fenomene, ceea ce le măreşte şi mai
mult importanţa ştiinţifică şi didactică.
Diagramele sunt foarte diferite ca aspect şi mod de construcţie, iar criteriile de clasificare
sunt şi ele numeroase. Din punct de vedere geografic, trei criterii interesează în mod deosebit:
1. Scara - diagrame cu scară aritmetică (reprezentare în progresie aritmetică) – la care
intervalul de ordin „n” se obţine prin adunarea unei mărim constante pe toată scara, la interval de
ordin n-1,
4
- diagrame la scară logaritmică (reprezentare în progresie geometrică) – unde
intervalul de ordin „n” se obţine prin înmulţirea unei mărimi constante (de regulă 10) la
intervalul de ordin n-1.
Scara liniară se poate înscrie pe oricare din liniile marginale ale sistemului de
coordonate carteziene (în cazuri mai rare se trasează chiar şi trei scări, două pe abcisă şi una pe
ordonată), sau ale celui tridimensional. Există, deci, trei categorii de diagrame liniare: cu o scară,
fie pe abcisă, fie pe ordonată; cu două scări, cu trei scări – în general la blocdiagrame,
stereograme, la diagrama triunghiulară etc.
2. Modul de reprezentare grafică – din acest punct de vedere se disting:
- diagrame liniare (rezultate din unirea punctelor înscrise pe reţeaua rectangulară a
graficului pe baza scării marginale),
- diagrame areale (reprezentări în suprafaţă, prin figuri geometrice – pătrate, cercuri,
semicercuri, triunghiuri etc.),
- diagrame volumetrice (reprezentări în spaţiu, folosinduţse corpuri geometrice – cub,
paralelipiped – cunosc-nduţse trei dimensiuni se obţine o rezultantă de ansamblu),
- diagrame sub formă de figuri sau desen artistic.
3. Valoarea metodică şi ştiinţifică:
- diagramele de comparaţie,
- diagramele de corelaţie,
- diagramele de calcul grafic.
Câteva tipuri de diagrame
Cronograma sau historiograma (Fig. 1) este diagrama liniară folosită pentru
reprezentarea grafică a seriilor de date dinamice, exprimate în valoare absolută ori relativă, care
se realizează pe baza unei reţele rectangulare şi a unui sistem de axe.
Fig. 1 Dinamica mondială a suprafeţelor viticole şi a producţiei de struguri (1961 - 2011)

Sursa datelor prelucrate: FAOSTAT, 2013, http://www.fao.org/faostat/en/#data, accesat
octombrie 2015
5
Histograma (Fig. 2, 3) este o diagramă de comparaţie, care se foloseşte pentru
vizualizarea - prin coloane, prisme volumetrice etc. - unor serii de date dinamice sau a unor
elemente componente ale unui fenomen colectiv dat (exemplu: producţia de cărbuni si petrol la
nivelul marilor regiuni geografice).
Diagrama structurală circulară (Fig. 4), pătratul de structură (Fig. 5), diagrama sub
formă de dreptunghi reprezintă diagrame în suprafaţă aplicate la cele mai variate cazuri, prin
care se respectă proporţionalitatea elementelor reprezentate dar care prezintă şi avantajul de a
evidenţia raportarea părţilor la întreg. Mai mult decât în cazul diagramelor liniare, unde
raportarea la întreg nu se face peste tot, aici atenţia trebuie să fie atrasă în primul rând de suma
sau întregul analizat şi reprezentat şi de raporturile ce se stabilesc între diversele categorii
componente ori între acestea şi întreg.
Fig. 2 Emisiile de dioxid de carbon, pe regiuni

(Sursa: EIA – Energy Information Administration)
Fig. 3 Ponderea energiei nucleare în producţia

naţională de energie
(Sursa: International Atomic Energy Agency)
Fig. 4. Suprafaţa agricolă, după

modul de folosinţă (2011, mii ha)
Sursa datelor prelucrate: Anuarul
Statistic al României, 2012 – INS,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-
online/, accesat octombrie 2014
6
Fig. 5 Diagrama structurală sub forma de
pătrat (pătratul de structură)
Sursele: Erdeli G. et al. (2000), Geografie
economică mondială (stg), Rotillon G. (2005),
L’economie des resources naturelles (dr)
Alte tipuri de diagrame (Fig. 6 - 8)

Graficul nor de puncte se utilizează pentru a prezenta şi a compara două sau mai multe
seturi de date cantitative/numerice; fiecare punct de pe grafic are coordonate pe axa orizontală,
cât şi pe cea verticală.
Fig. 7 Relaţia PNB/loc. – energie

utilizată/loc. la nivel de stat
Fig. 6 Corelații între rata medie anuală a creșterii

populației urbane și cea a populației rurale (scatterplot)
Fig. 8 Diagrama cauza şi efect
(diagrama Ishikawa)
7
ANEXE
Anexa 1. Potenţialul productiv al solurilor României

Sursa: http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/index.htm, accesat octombrie 2018
Anexa 2. Legăturile aeriene interne directe ale aeroporturilor din România, 2007
Sursa: http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/index.htm, accesat octombrie 2018
8
Anexa 3 Forţa de muncă din agricultura (cartograma)
Sursa: Erdeli G. et al. (2000), Geografie economică mondială
Anexa 4 Compataţie între PNB total şi populaţia totală la nivel de stat, ca procent
din totalul mondial (cartodiagramă)
Sursa: Rotillon G. (2005), L’economie des resources naturelles
9
Anexa 5 Corelații între diferențierile teritoriale ale ponderii populaţiei urbane şi repartiția
aglomeraţiilor urbane în anul 2014
Sursa: http://esa.un.org/unpd/wup/Maps/CityDistribution/CityPopulation/CityPop.aspx
Anexa 6. Tipuri de dinamică profesională între 1966 și 2002, în România (clasificare

ascendentă ierarhică)
Sursa: http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm
10
Geografia resurselor LP 1
RELAȚII ÎNTRE RESURSELE UMANE ȘI RESURSELE NATURALE

POSIBILITĂȚI DE ACCES LA RESURSE PRIMARE ÎN RAPORT CU NIVELUL DEZVOLTĂRII
DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI ȘI INDICELE GHI (GLOBAL HUNGER INDEX)
1. Dinamica populației Terrei
Ce se va întâmpla în secolul XXI? Va progresa dezvoltarea economică și socială mai rapid decât creșterea populației? Se va
demonstra că lumea poate susține o populație mai mare decât este ea acum? (Haupt & Thomas, 2006 cit. de Nedea Petronela, 2012).
Mediul este un sistem constituit din geosferele Terrei (atmosfera, hidrosfera, litosfera, biosfera) asupra cărora acționează
factorii de natură cosmică (radiația solară, radiațiile cosmice, forțele de atracție selenară și solară etc.), de natură geofizică (forța
gravitațională, câmpul magnetic, mișcările tectonice, etc.) și factorii antropici (rezultați prin acțiunea de exploatare a resurselor
terestre de către om și de utilizare a lor).
Abordând relația dintre geosfere și economie, Vintilă Mihăilescu (1973) considera că Pământul întreg este un sistem
organic funcționând după legi proprii, fiind un partener al omului, în sensul de furnizor de resurse care trebuie cunoscut și menținut
în condițiile unui echilibru ecologic.
Numărul locuitorilor de astăzi (7,773 mld. în 2020 și 7,837 mld. în 2021, conf. https://www.prb.org/worldpopdata/) este
consecința unei evoluții foarte îndelungate. După multe sute de mii de ani, în anul 1830, se ajunge la un miliard de locuitori. După
numai o sută de ani, în anul 1930, se atinge al doilea miliard, după 30 de ani (1960) al treilea, după 14 ani (1974) al patrulea, al
cincilea în 1987 și al șaselea în 1999. Creșterea rapidă a numărului de locuitori, pe de-o parte și de scurtare a timpului de adăugare
la populația Terrei a câte un miliard de locuitori reprezintă una din cele mai importante probleme actuale.
Relația dintre creșterea demografică și progresele înregistrate în sistemele de producție demonstrează faptul că istoria
resurselor umane nu poate fi înțeleasă și explicată decât în strânsă legătură cu istoria economică a umanității.
Explozia demografică ce a caracterizat dezvoltarea societății umane în secolul al XX-lea nu trebuie considerată singurul
factor responsabil pentru toate problemele economice care au accentuat decalajul dintre țările dezvoltate și cele în curs de
dezvoltare. Fiecare om este un consumator dar și un producător de bunuri materiale, în condițiile integrării sale în
structurile economice ale societății.
Fig. 1 Dinamica populației mondiale pe parcursul istoriei Fig. 2 Dinamica populației vs. cea a
Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 60 principalelor producții agricole în ultima
jumătate de secol Sursa: Greiner Alyson, 2014, p. 79
Fig. 3 Dinamica populației mondiale și a resurselor de hrană în teoriile Fig. 4 Scenarii neo-malthusiene pentru dinamica
lui Malthus vs. dinamica reală a celor două elemente populației și unor resurse naturale
Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 66 Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 67
Fig. 5
Modelul tranziției
demografice, derivate
din tendințele
populației vest-
europene înainte, în
timpul și după
Revoluția Industrială
Sursa: Greiner Alyson, 2014,

p. 77
2. Distribuția geografică a resurselor umane

Răspândirea populației Terrei evidențiază mari inegalități spațiale ca urmare a unui lung proces de evoluție, ca și a unor influențe
foarte diferite. Din suprafața totală a uscatului, doar 1/3 este locuită, evidențiindu-se regiuni nelocuite sau slab populate și regiuni de mare
(concentrare) aglomerare umană. Asia și Africa dețin în 2020 aproape trei sferturi din populația mondială. Numai Asia concentrează circa
59,5% din populația Globului, Africa 17,2%, Europa 9,6%, America 13,1% și Oceania 0,6% (procesare: https://www.prb.org/international/).
Valorile densității continentelor, ale unor regiuni ale acestora, dar mai ales cele statale acoperă o paletă foarte variată. Unele
state au o populație foarte redusă în raport cu suprafața acestora printre acestea aflându-se: Mongolia, Namibia, Mauritania, Australia,
Islanda (fiecare cu valori între 1,5 – 3 loc/kmp) etc. În contrast cu acestea se află teritorii cu densități deosebit de ridicate de 200-500
loc/kmp (Germania, Marea Britanie, Belgia, Țările de Jos, Filipine, Cisiordania, Gaza, Israel, Liban, India, Coreea, Japonia etc.) între
500 –1000 loc/kmp (Taiwan, I. Marshall, Bahrein, Bangladesh etc.) și chiar peste 1000 loc/kmp (Malta, Barbados, Bermude).
Fig. 6 Distribuția numărului de locuitori la nivelul statelor lumii (2020, milioane persoane)
Sursa: https://www.prb.org/international/indicator/population/snapshot, accesat oct. 2021
Tabel 1 Populația principalelor state în 2020
Stat Mil. pers. Stat Mil. pers. Stat Mil. pers.
China 1.402,4 Pakistan 220,9 Rusia 146,7
India 1.400,1 Brazilia 211,8 Mexic 127,8
SUA 329,9 Nigeria 206,1 Japonia 126,0
Indonezia 271,7 Bangladesh 169,8 TOTAL MONDIAL 7.772,9
Sursa: https://www.prb.org/international/indicator/population/table, accesat oct. 2021
2
Fig. 7
Distribuția densității
populației mondiale
(un punct = 10.000
pers)
Sursa: Stutz & Warf,
2012, p. 60
Fig. 8
Diferențieri statale
ale bilanțului
natural (rata
natalității minus
rata mortalității)
Sursa: Stutz & Warf,
2012, p. 78
Fig. 9 Tendințe dinamice ale populației regionale Fig. 10 Efecte ale creșterii demografice din statele în curs de
Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 80 dezvoltare/subdezvoltate Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 81
3
Fig. 11 Rata bilanțului natural
(diferența dintre rata natalității și
rata mortalității). Indicatorul redă
tendința de evoluție demografică,
fără a ține seama de migrație
Mondial: 1,2%
Africa: 2,6%
Asia: 1,0%
Europa: -0,1%
America de N: 0,3%
America de S: 0,9%
https://www.prb.org/international/i
ndicator/rate-natural-
increase/snapshot/, accesat oct.
2021
Fig. 12 Speranța de viață la

naștere (numărul mediu de ani
pe care un nou-născut poate
spera să ii trăiască in condițiile
mortalității curente)
Mondial: 73 ani
Africa: 64
Asia: 73
Europa: 79
America de N: 79
America de S: 76
53
85
ndicator/life-expectancy-birth-
total/snapshot, accesat oct. 2021
Fig. 13 Ponderea populației cu

vârste de 65 de ani și peste
(ponderea actuală estimată a
acestui segment demografic
adesea considerat ca o
„populație dependentă”)
Mondial: 9%
1% 29% Africa: 3%
EAU, Qatar Asia: 9%
Europa: 19%
America de N: 17%
America de S: 9%
ndicator/age65/snapshot/,
accesat oct. 2021
4
3. Structuri relevante ale resurselor umane
La nivel mondial, natalitatea masculină este mai mare decât cea feminină, dar și mortalitatea mai ridicată. La grupele
vârstei tinere se observă o ușoară predominare a sexului masculin, apoi, la grupele de vârstă adulte predomină sexul feminin.
Potențialul resurselor de muncă, ca și greutatea specifică a populației active din mediul urban și rural este dat de
raporturile dintre grupele de vârstă ale populației.
În cadrul oricărui stat sau regiune, structura pe grupă de vârste a populației este influențată direct de natalitate, mortalitate,
de migrațiile de populație, de războaie sau de diferite calamități naturale. Astfel, reprezentarea grafică „piramidele” – evidențiază,
după formarea lor, raporturile, dintre principalele grupe de vârstă și sexe.
Fig. 14 Structura pe grupe de vârstă s-a modificat în ritmuri Fig. 15 Structura pe grupe de vârstă și sexe a statelor dezvoltate
diferite în plan regional, între 1970 și 2014 Sursa: World vs. cea a statelor în curs de dezvoltare, reflectată de piramidele
Population Data Sheet, 2014, www.worldpopdata.org, accesat 2018 demografice Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 82
Fig. 16
Piramidele
demografice
reflectă
condiții
economice
variate.
Studiu de
caz:
comunități
selectate
din SUA
Sursa:
Stutz & Warf,
2012, p. 83
5
În funcție de structura pe grupe de vârste și de sex, de gradul de dezvoltare al economiei și de nivelul de pregătire, în
cadrul unei populații se distinge populația ocupată, cea care-si câștigă singură existența și populația întreținută sau inactivă.
În țările în curs de dezvoltare, o persoană activă întreține patru persoane inactive. Numărul mare al populației tinere
creează mari probleme legate de ocuparea forței de muncă.
În țările dezvoltate economic, în prezența unui ritm de creștere redus la populației, există în prezent o rată ridicată a
șomajului, fapt ce generează mari perturbări sociale, necesitatea introducerii unor reforme economice și o preocupare susținută de
reconversie a forțelor de muncă.
Un rol important în ansamblul vieții social-economice a fiecărui stat îl ocupă migrația forței de muncă. Cauzele migrațiilor
sunt multiple. O cauză esențială rezidă în procesele de suprapopulare, marcate prin rupturi dintre numărul populației și resurse,
având drept efect reducerea veniturilor și imposibilitatea satisfacerii consumului, iar posibilitățile de muncă devin din ce în ce
mai limitate.
În situația în care creșterea naturală a populației nu este urmată de o creștere corespunzătoare a forței de muncă, ca și a
venitului din țara sau regiunea geografică respectivă, atunci apare o suprapopulare urmată de o deplasare a populației spre alte zone.
Această suprapopulare nu reprezintă o simplă consecință demografică ci ea este urmarea condițiilor economice dintr-o țară sau alta, în
anumite etape de dezvoltare. De asemenea mișcările migratorii au fost determinate de motive istorice, religioase, politice, ca și de
cataclisme, epidemii, poluare sau chiar de ordin psihologic.
Fig. 17 Principalele direcții ale fluxurilor migraționiste

intercontinentale
(stânga sus)
Fig. 18 Studiu de caz 1: fluxuri migraționiste

ilegale/nedocumentate dinspre Mexic spre SUA
(stânga jos)
Fig. 19 Studiu de caz 2: fluxuri migraționiste spre/în

interiorul Europei
(dreapta jos)
Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 88 - 90
4. Studiu de caz: accesul la resursele de hrană. Indicele GHI (Global Hunger Index)
Termeni-cheie: FOAMETE, MALNUTRIȚIE, SUBNUTRIȚIE
Indicele GHI (The Global Hunger Index/Indicele pentru evaluarea foametei la nivel global sau indicele de înfometare)
reprezintă un instrument menit să evalueze foametea – insuficiența accesului la resurse alimentare - la nivel global, regional, statal.
Cele patru componente ale GHI
1. Subnutriția: proporția persoanelor subnutrite (pondere din populația totală) –reflectă ponderea populației caracterizate prin aport
caloric insuficient.
2, 3 Subdezvoltarea copiilor sub cinci ani din cauza alimentației insuficiente (doi indicatori referitori la proporția copiilor cu o
greutate sub înălțimea normală - reflectând subnutriție acută și înălțime sub normala vârstei lor - reflectând subnutriție cronică).
4. Mortalitate infantilă: rata mortalității copiilor sub vârsta de cinci ani (parțial reflectând sinergii fatale ale nutriției inadecvate și
mediului nefavorabil).
Scara severității GHI, pe baza scorurilor la nivel agregat al celor 4 indicatori (http://ghi.ifpri.org/methodology/)
scăzut moderat serios alarmant extrem de alarmant
6
Anexa 1. Valorile statale ale GHI în 1992 (Sursa: http://www.globalhungerindex.org/pdf/en/2017/appendix-d.pdf, accesat 2018)
STAT/TERITORIU 1992 1992 1992
STAT/TERITORIU STAT/TERITORIU
(date din 90 - 94) (date din 90 - 94) (date din 90 - 94)
Belarus — Azerbaidjan — Benin 44,5
Bosnia & — 19,5 35,4
El Salvador Namibia
Herțegovina
Chile 5,9 Suriname 17,0 Togo 45,8
Costa Rica 7,5 Rep. Dominicană 23,8 Laos 52,3
Croația — Maroc 18,7 Botswana 33,8
Cuba 10,5 Thailanda 25,8 Côte d'Ivoire 32,9
Estonia — Oman 20,8 Bangladesh 53,6
Kuweit 20,0 Mauritius 17,4 Malawi 58,2
Letonia — Iordania 13,4 Mauritania 39,4
Lituania — Venezuela 15,2 Burkina Faso 47,0
Muntenegru — Liban 11,4 Mali 51,4
România 9,3 Ecuador 22,3 Rwanda 53,3
Turcia 14,3 Uzbekistan — Guineea 46,5
Ucraina — Albania 20,8 Etiopia —
Uruguay 9,7 Turkmenistan — Guineea-Bissau 44,5
Bulgaria 7,9 Guyana 22,3 Angola 65,8
Slovacia — Mongolia 37,5 Tanzania 42,9
7,0 19,8 Papua Noua —
Argentina Malaezia
Guinee
Kazahstan — Nicaragua 36,1 Djibouti 60,3
Rep. Macedonia — 25,9 —
Honduras Rep. Congo
de Nord
Federația Rusă — Africa de Sud 18,5 Niger 66,2
Mexic 14,0 Egipt 20,1 Comore —
Serbia — Ghana 41,9 Mozambic 63,6
Iran 17,5 Gabon 24,2 India 46,2
Armenia — Vietnam 40,2 Nigeria 48,8
China 25,9 Bolivia 36,7 Uganda 41,2
Columbia 14,6 Senegal 37,5 Pakistan 42,7
Tunisia 15,4 Sri Lanka 31,6 Zimbabwe 35,8
Trinidad & Tobago 14,5 Myanmar 55,6 Liberia 51,2
Georgia — Filipine 30,5 Coreea de Nord 31,9
Brazilia 15,9 Guatemala 28,5 Timorul de Est —
Paraguay 16,7 Camerun 40,0 Afghanistan 50,2
Arabia Saudită 14,3 Nepal 42,5 Sudan —
Jamaica 12,0 Indonezia 35,0 Haiti 51,6
Peru 28,7 Irak 21,8 Sierra Leone 57,2
Fiji 11,5 Gambia 35,2 Zambia 48,5
Panama 19,9 Swaziland/Eswatini 24,0 Madagascar 43,9
Republica Kârgâză — Kenya 39,1 Yemen 43,5
Algeria 17,5 Cambodgia 45,8 Ciad 62,5
26,5 Rep. 52,2
Lesotho
Centrafricană
Note: — Datele nu sunt disponibile sau nu sunt prezentate. Unele țări (precum cele post-sovietice) nu existau în granițele prezente
în anul/perioada de referință din Anexă.
** În contextul modificărilor metodologice, clasamentele și scorurile din perioada 2000 - 2020 (publicate în ultimul Raport GHI -
https://www.globalhungerindex.org/pdf/en/2020.pdf) nu pot fi comparate cu exactitate cu cele din 1992 (publicate în Raportul GHI anterior -
http://www.globalhungerindex.org/pdf/en/2017/appendix-d.pdf)
7
Anexa 2. Valorile statale ale GHI în perioada 2000 – 2020 (Sursa: https://www.globalhungerindex.org/ranking.html, accesat oct. 2021)
Rang 2000 Stat 2000 2006 2012 2020 Modificare absolută Modificare procentuală
între 2000 și 2020 între 2000 și 2020
8
Desemnări PROVIZORII ale severității
(pentru statele cu date inclomplete)
Stat Desemnare P Stat Desemnare P
Note: — Datele nu sunt disponibile sau nu sunt prezentate. Unele țări nu existau în granițele prezente în anul/perioada de referință din Anexă.
* Clasamentul ține seama de scorurile GHI din 2020. Țările care au scoruri identice pentru 2020 au același rang (de exemplu, Macedonia de N și Rusia
sunt ambele clasate pe locul 18). Celor 17 țări cu scoruri GHI 2020 mai mici de 5 nu le sunt atribuite ranguri individuale, ci sunt clasate colectiv cu rangurile
1-17. Diferențele dintre scorurile lor sunt minime.
9
Anexa 3. Repartizarea statelor pe regiuni și corelații semnificative cu mediile regionale și globale
AFRICA DE VEST AFRICA CENTRALĂ ȘI DE SUD
Notă: Guineea, Guineea-Bissau și Niger se află în subregiunea Africii de Vest, dar nu sunt afișate din cauza datelor insuficiente pentru
Notă: Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo și Guineea Ecuatorială se află în subregiunea Africii Centrale, dar nu sunt
calcularea scorurilor GHI. Datele existente și valorile indicatorilor provizorii pentru aceste țări au fost incluse în calculul scorurilor
afișate din cauza datelor insuficiente pentru calcul scorurilor GHI. Datele existente și valorile indicatorilor provizorii pentru aceste țări au
regionale și globale ale GHI.
fost incluse în calculul scorurilor regionale și globale ale GHI.
AFRICA DE EST
ASIA DE VEST ȘI AFRICA DE NORD
Notă: Bahrain, Libia, Qatar, Republica Arabă Siriană și Yemen se află în regiunea Asia de Vest și Africa de Nord, dar nu sunt afișate, din
cauza datelor insuficiente pentru calcularea scorurilor GHI. Datele existente și valorile indicatorilor provizorii pentru aceste țări au fost
incluse în calculul scorurilor regionale și globale ale GHI. Țările cu scoruri GHI < 5 sunt prezentate în ordine alfabetică.
Notă: Burundi, Comore, Djibouti, Eritreea, Somalia, Sudanul de Sud, Uganda, Zambia și Zimbabwe se află în subregiunea Africa de Est,
dar nu sunt afișate din cauza datelor insuficiente pentru calcularea scorurilor GHI. Datele existente și valorile indicatorilor provizorii
pentru aceste țări au fost incluse în calculul scorurilor regionale și globale ale GHI.
ASIA DE SUD, EST ȘI SUD-EST EUROPA ȘI ASIA CENTRALĂ
Notă: Afganistan, Bangladesh, Bhutan, India, Nepal, Pakistan și Sri Lanka se află în Asia de Sud (în sensul figurii regionale), în timp ce Notă: Republica Moldova și Tadjikistan se află în regiunea Europa și Asia Centrală, dar nu sunt afișate, din cauza datelor insuficiente
restul țărilor se află în Asia de Est și de Sud-Est. Bhutan (Asia de Sud) și Laos și Papua Noua Guinee (Asia de Sud-Est) nu sunt afișate, pentru calcularea scorurilor GHI. Datele existente și valorile indicatorilor provizorii pentru aceste țări au fost incluse în calculul scorurilor
din cauza datelor insuficiente pentru calcularea scorurilor GHI. Datele existente și valorile indicatorilor provizorii pentru aceste țări au fost regionale și globale ale GHI. Țările cu scoruri GHI mai mici de 5 sunt prezentate în ordine alfabetică.
incluse în calculul scorurilor regionale și globale ale GHI.
AMERICA DE SUD AMERICA CENTRALĂ ȘI CARAIBE
Nota: Țările cu scoruri GHI < 5 sunt prezentate în ordine alfabetică.
11 Sursa: https://www.globalhungerindex.org/pdf/en/2020/appendix-f.pdf, accesat oct. 2021

Anexa 4. Dinamica scorurilor globale și regionale ale GHI
Anexa 5. Denumirea statelor în limba engleză și în limba română

Afghanistan Afganistan Gabon Gabon Niger Niger
Albania Albania Gambia Gambia Nigeria Nigeria
Algeria Algeria Georgia Georgia North Macedonia Macedonia de Nord
Angola Angola Ghana Ghana Oman Oman
Argentina Argentina Guatemala Guatemala Pakistan Pakistan
Armenia Armenia Guinea Guineea Panama Panama
Azerbaijan Azerbaidjan Guinea-Bissau Guineea-Bissau Papua New Guinea Papua Noua Guinee
Bahrain Bahrain Guyana Guyana Paraguay Paraguay
Bangladesh Bangladesh Haiti Haiti Peru Peru
Belarus Belarus Honduras Honduras Philippines Filipine
Benin Benin India India Qatar Qatar
Bhutan Bhutan Indonesia Indonezia Romania România
Bolivia (Plurinat. State of) Bolivia Iran (Islamic Republic of) Iran Russian Federation Federația Rusă
Bosnia & Herzegovina Bosnia și Herțegovina Iraq Irak Rwanda Rwanda
Botswana Botswana Jamaica Jamaica Saudi Arabia Arabia Saudită
Brazil Brazilia Jordan Iordania Senegal Senegal
Bulgaria Bulgaria Kazakhstan Kazahstan Serbia Serbia
Burkina Faso Burkina Faso Kenya Kenya Sierra Leone Sierra Leone
Burundi Burundi Korea (DPR) Rep. Pop. Dem. Coreea Slovakia Slovacia
Cambodia Cambodgia Kuwait Kuweit Somalia Somalia
Cameroon Camerun Kyrgyzstan Kârgâzstan South Africa Africa de Sud
Central African Republic Republica Centrafricană Lao PDR Laos South Sudan Sudanul de Sud
Chad Ciad Latvia Letonia Sri Lanka Sri Lanka
Chile Chile Lebanon Liban Sudan Sudan
China China Lesotho Lesotho Suriname Suriname
Colombia Columbia Liberia Liberia Syrian Arab Republic Siria
Comoros Comore Libya Libia Tajikistan Tadjikistan
Congo (Republic of) Republica Congo Lithuania Lituania Tanzania (United Rep. of) Tanzania
Costa Rica Costa Rica Madagascar Madagascar Thailand Tailanda
Côte d'Ivoire Coasta de Fildeș Malawi Malawi Timor-Leste Timorul de Est
Croatia Croația Malaysia Malaezia Togo Togo
Cuba Cuba Mali Mali Trinidad & Tobago Trinidad și Tobago
Dem. Rep. of the Congo Rep. Democrată Congo Mauritania Mauritania Tunisia Tunisia
Djibouti Djibouti Mauritius Mauritius Turkey Turcia
Dominican Republic Republica Dominicană Mexico Mexic Turkmenistan Turkmenistan
Ecuador Ecuador Moldova (Rep. of) Rep. Moldova Uganda Uganda
Egypt Egipt Mongolia Mongolia Ukraine Ucraina
El Salvador El Salvador Montenegro Muntenegru Uruguay Uruguay
Equatorial Guinea Guineea Ecuatorială Morocco Maroc Uzbekistan Uzbekistan
Eritrea Eritreea Mozambique Mozambic Venezuela (Boliv. Rep. of) Venezuela
Estonia Estonia Myanmar Myanmar Viet Nam Vietnam
Eswatini Eswatini (fost Swaziland) Namibia Namibia Yemen Yemen
Ethiopia Etiopia Nepal Nepal Zambia Zambia
Fiji Fiji Nicaragua Nicaragua Zimbabwe Zimbabwe
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Greiner Alyson (2014), Visualising Human Geography: at Home in a Diverse World, John Wiley & Sons, Inc., SUA
Nedea Petronela-Sonia (2012), Geografie economică mondială, Editura Universitară, București
Stutz F., Warf B. (2012), The World Economy: Geography, Business, Development, Pearson Education
https://www.prb.org/ - Site oficial PRB/Population Reference Bureau, accesat octombrie 2021
https://www.globalhungerindex.org – Global Hunger Index, accesat octombrie 2021
CERINȚE
1. Realizați cartograma Dinamica (2000-2020) și distribuția spațială a indicelui GHI (2020).
Lucrați conform instrucțiunilor din documentul LP 1_Aplicație cartografică, folosind QGis.
2. Prezentați caracteristicile dinamice și diferențierile spațiale (regionale/statale) înregistrate de acest indice în perioada 2000-
2020, cu accent pe momentul final al analizei. Urmăriți elementele obligatorii ale unei lucrări științifice (Introducere, Date și metode,
Rezultate și discuții, Concluzii, Bibliografie).
Pentru aspecte tehnice legate de elaborarea unei prezentări este indicat să consultați și Normele de tehnoredactare ale lucrării de licență
(http://geografie-craiova.ro/wp-content/uploads/norme_tehnoredactare.pdf).
Lucrați conform instrucțiunilor din documentul LP 1_Template interpretare.
Geografia resurselor LP 1: aplicație practică
RELAȚII ÎNTRE RESURSELE UMANE ȘI RESURSELE NATURALE

Dinamica şi caracteristicile actuale ale GHI (Global Hunger Index)
Observație referitoare la modul de lucru pe parcursul întregului semestru

Pe o altă partiție decât cea care susține sistemul de operare al calculatorului personal
(ceea ce înseamnă că nici pe Desktop) studenții își vor crea dosarul personal aferent lucrărilor
practice la disciplina Geografia resurselor, acesta purtând chiar numele disciplinei. Structura
acestuia va cuprinde dosare separate aferente fiecărei lucrări practice (cu titlurile LP1,
LP2....etc.) și un dosar în care vor fi stocate informațiile spațiale/GIS descărcate, primite sau
prelucrate de către fiecare student (cu titlu Baza_GIS).
Dosarul aferent fiecărei lucrări practice va conține datele statistice necesare reprezentării
grafice/cartografice (și harta/diagramele obținute: Figură_LP1_NUME Prenume,
Figură_LP2_NUME Prenume....etc.), precum și informațiile necesare interpretării datelor statistice
prelucrate și reprezentate (și documentul obținut: Interpretare_LP1_NUME Prenume,
Interpretare_LP2_NUME Prenume...etc.). Numele, prenumele sunt cele ale studentului respectiv.
Elementele grafice vor fi obținute în cadrul aplicațiilor practice, iar interpretările vor
respecta structura generală a unei lucrări științifice și normele de tehnoredactare specifice lucrării
de licență (http://geografie-craiova.ro/wp-content/uploads/norme_tehnoredactare.pdf). Un model
pentru structurarea și formatarea interpretării va fi furnizat la începutul semestrului.
Obținerea datelor necesare aplicației practice

Date spațiale: accesați https://www.naturalearthdata.com/ - meniul Downloads, de unde
veți descărca setul de date vectoriale (tip poligon)1 corespunzătoare granițelor teritoriilor și
statelor lumii. Acestea vor fi salvate în dosarul disciplinei (Geografia resurselor) – dosarul
Baza_GIS. Datele descărcate vor fi dezarhivate și redenumite Statele_lumii.
Date statistice: accesați site-ul oficial al GHI, respectiv baza de date ce conține valorile
calculate pentru indicator în anul 20202 (https://www.globalhungerindex.org/ranking.html).
Observați valorile corespunzătoare celor patru ani (2000, 2006, 2012, 2020), precum și cele două
tipuri de valori calculate pentru a evidenția dinamica din această perioadă. Observați diferitele
În situația în care site-ul indicat are temporar probleme tehnice, datele spațiale necesare vă vor fi furnizate.
1
În situația în care site-ul indicat are temporar probleme tehnice, datele statistice necesare vă vor fi furnizate.
2
posibilități de sortare a datelor (Fig. 1). Pentru introducerea lor in baza de date, veți opta pentru
sortarea alfabetică după denumirea statelor/teritoriilor.
a.
b.
Fig. 1 Posibilități de sortare a datelor referitoare la valorile GHI: a. alfabetic, după

denumirea statelor/teritoriilor; b. crescător, în funcție de valorile indicatorului în 2020
Sursa: https://www.globalhungerindex.org/ranking.html
Alte materiale necesare: descărcați suportul informațional aferent LP1 și imaginea

denumită Dinamica regionala_GHI.png și salvați-le în dosarul LP1.
Utilizarea datelor în cadrul aplicației practice

1. Dacă nu ați făcut deja acest lucru, copiați datele în dosarul personal, respectiv în
dosarul corespunzător datelor spațiale (Baza_GIS) și LP1.
2. Lansați aplicația QGIS, deschideți un proiect nou și introduceți datele necesare

- Verificați să fie activ Layers Panel. Dacă nu este, veți deschide meniul View - Panels și veți
bifa această opțiune (Fig. 2).
Fig. 2 Layers Panel activ și posibilitatea de activare

2
- Salvați proiectul cu denumirea Proiect_LP1 în dosarul disciplinei (Geografia resurselor),
respectiv în dosarul LP_1. Pe parcursul prelucrării datelor, nu uitați să salvați din timp în timp
modificările pe care le aduceți proiectului.
- Introduceți datele spațiale de tip vector (respectiv ne_10m_admin_0_countries.shp) din
dosarul vostru personal. Adăugarea datelor vectoriale se face în felul următor: click stânga pe
meniul Layer -> Add Layer -> Add Vector Layer (Fig. 3). Pentru a introduce datele vectoriale
apăsați pe butonul Browse (…) care vă duce la toate folderele din sistem și puteți naviga la
fișierul/fișierele cu care trebuie să lucrați. Pentru aplicația curentă, extensia fișierului trebuie să
fie *.shp (dar, observați că există și alte opțiuni de extensii de tipul *.kml (Google Earth) și *.tab
(MapInfo). Apăsați butonul Add, iar după introducerea tuturor straturilor necesare, apăsați Close.
Fig. 3 Introducerea unui strat vectorial într-un proiect QGIS
- Repetați introducerea stratului vectorial ne_10m_admin_0_countries.shp, astfel încât să apară de

trei ori în Layers Panel. Redenumiți cele trei straturi astfel: cel de jos Valorile GHI (2020), cel din
mijloc Dinamica GHI (%, 2000 - 2020) (Fig. 4) și cel de sus State neincluse/valori insuficiente.
Fig. 4 Redenumirea unui strat în QGIS
3
3. Explorarea entităților geografice introduse în proiect (pas instructiv)
- Cele mai multe funcții pentru a găsi datele sunt situate în două bare de instrumente care sunt
de asemenea disponibile în cadrul View menu. Pentru informații referitoare la o entitate
geografică anume, folosiți butonul Identify Features.
- Cele mai multe iconițe sunt intuitive și auto-explicate. Dacă nu sunteți sigur ce funcție are,
plasați cursorul mouse-ului peste acea icoană. Un text pop-up va apărea cu explicații suplimentare.
- Pentru a deschide tabelul de atribute a entităților spațiale, puteți să faceți click dreapta pe
denumirea stratului și să selectați Open attribute table, sau dați click pe butonul de deschidere a
tabelului de atribute din bara de instrumente (Open attribute table) (Fig. 5).
Fig. 5. Deschiderea tabelului de atribute al unui strat vectorial
- Există mai multe moduri de a alege un subset de caracteristici. Verificați opțiunile ce pot fi
văzute făcând click-stânga pe butoanele Select Features by area or single click, Select Features
using an expression (unde fereastra pop-up afișează diferite metode de selectare a
caracteristicilor), respectiv Deselect Features from all layers. Aceste butoane sunt disponibile în
barele de instrumente din cadrul cadrul View menu, precum și în tabela de atribute.
4. Lucrul cu entitățile geografice introduse în proiect

- Inspectați componența tabelului de atribute al stratelor tematice vectoriale.
- Pentru a vă fi mai ușor să lucrați numai cu informațiile dorite, puteți dezactiva/ascunde
temporar unele coloane de atribute. In acest sens: click dreapta pe titlul unei coloane, iar din lista
derulantă puteți selecta Hide column (va fi ascunsă numai coloana curentă) sau Organize
Columns (puteți debifa temporar mai multe coloane) (Fig. 6).
4
- Observați cele două moduri de vizualizare a informațiilor din cadrul tabelului de atribute
(Form View - Fig. 6. a sau Table View - Fig. 6. b).
a. b.
Fig. 6. Organizarea coloanelor în cadrul tabelului de atribute al unui strat vectorial
- Introducerea unor informații noi în tabelul de atribute al unui strat vectorial existent prin
completare manuală. În cazul în care nu există o coloană destinată noilor date care trebuie
introduse, aceasta trebuie creată. Pentru acest lucru, activați modul de editare (Toggle editing
mode) și introduceți o coloană/câmp nou (New field), care va purta numele GHI_2020. Setați
proprietățile câmpului nou creat după ce ați observat tipul de date statistice care trebuie introduse
în acest câmp (observațiile pleacă de la ierarhizarea valorilor GHI pentru anul 2020 pe site-ul
indicat mai sus și după modalitatea indicată). Aceste proprietăți se referă la tipul de date
introduse și lungimea valorilor, pentru aplicația actuală fiind valabile cele evidențiate în figura 7.
Fig. 7. Modul de editare și introducerea unui câmp nou în tabelul de atribute

5
- Observați și existența iconului de ștergere a unui câmp de atribute pe aceeași bară de
instrumente.
- Procedați în mod similar și pentru introducerea noului câmp de atribute numit GHI_00_20%
(acesta va stoca informațiile referitoare la modificarea GHI între 2000 și 2020, exprimate în
procente/Percent change since 2000).
- Populați cele două câmpuri de atribute nou create cu valorile preluate de pe site-ul oficial
GHI (indicat mai sus). Organizați alfabetic denumirile statelor și teritoriilor (click stânga pe titlul
coloanei NAME_EN). Optimizați-vă modul de vizualizare a diferitelor ferestre necesare achiziției
datelor în tabelul de atribute (Fig. 8). Dacă poziția unui stat nu vă este cunoscută, îl puteți selecta
din tabel (click stânga pe numărul său curent) și va fi evidențiat și pe hartă (Fig. 8). Vor fi
incluse în câmpuri numai valorile statistice aferente statelor și teritoriilor care apar în baza de
date GHI. Pentru celelalte entități veți păstra Null values.
Fig. 8. Exemplu de optimizare a ferestrelor și evidențiere a entităților teritoriale

(state/teritorii)
- După ce ați completat șirurile de date de pe coloanele nou-introduse pentru toate entitățile
spațiale care prezintă valori în baza GHI, finalizați editarea apăsând butonul Toogle editing mode
și salvați editările făcute (Save în caseta de dialog Stop editing care apare)
- Inspectați din nou componența tabelului de atribute al celor două strate tematice introduse.
Dacă este nevoie, salvați modificările aduse proiectului, închideți-l și apoi redeschideți-l.
6
5. Reprezentarea datelor și realizarea hărților
- Reprezentarea elementelor prin simbol unic
Accesați proprietățile stratului tematic State neincluse/valori insuficiente și selectați
Symbology. În lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare, selectați Single symbol.
Accesați opțiunea Simple fill și modificați caracteristicile simbolului (interior/fill și
contur/stroke) ca în figura 9, astfel încât să obțineți reprezentarea de pe fundal.
Fig. 9 Proprietățile stratului tematic și simbologia
- Reprezentarea elementelor specifice cartogramelor

Accesați proprietățile stratului tematic Valorile GHI (2020) și selectați Symbology. În
lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare, selectați Graduated (Fig. 11), iar în caseta
de dialog care apare selectați câmpul după care se va face reprezentarea (Value: GHI_2020),
tipul de simbologie (Symbol – așa cum este, Simple fill).
Pentru formatul legendei alegeți 1 la precizie (Precision 1).
Veți selecta împărțirea datelor în patru clase valorice, corespunzătoare celor patru clase
de severitate GHI din 2020, respectiv severitate scăzută, moderată, serioasă, alarmantă.
Observați că pentru valorile specifice anilor anteriori exista și clasa GHI ≥ 50.0 – severitate
extrem de alarmantă - Fig. 10.
Fig. 10 Scara de severitate GHI. Valori și reprezentare

Sursa: https://www.globalhungerindex.org/about.html
7
Veți avea selectat Classes: 4 și veti avea bifat Link class boundaries. Veți edita manual
limitele celor patru clase prin dublu click stânga pe fiecare clasă valorică desemnată automant
(apare caseta Enter Class Bounds pe care o veti completa cu valorile maxime ale fiecărei clase) –
Fig. 11. Veți edita manual culorile celor patru clase valorice, astfel încât să fie similare
reprezentării scării de severitate GHI (Fig. 10). Veți termina aceste operațiuni cu Apply și OK.
Fig. 11 Proprietățile stratului tematic, simbologia graduală și editarea caracteristicilor

claselor
Accesați proprietățile stratului tematic Dinamica GHI (%, 2000 - 2020) și selectați
Symbology. În lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare, selectați Graduated, iar în
caseta de dialog care apare selectați câmpul după care se va face reprezentarea (Value:
GHI_00_20_%). Selectați patru clase de reprezentare a datelor pe care le veți defini ca în Tabelul 1.
Tabel 1 Caracteristicile claselor de reprezentare a dinamicii GHI in intervalul 2000 - 2020
Clasa Limite valorice Reprezentare hașuri
1. Scădere foarte semnificativă -76,0 la -50,0 linii verticale și orizontale continue intersectate
2. Scădere semnificativă -50,0 la -25,0 linii verticale continue
3. Scădere limitată și medie -25,0 la 0 linii orizontale continue
4. Creștere 0 la 59,9 linii orizontale întrerupte
Pentru definirea claselor valorice, urmați pașii prezentați mai sus (Fig. 11).
Pentru editarea reprezentării, accesați simbolul fiecăreia dintre cele patru clase, iar în caseta
Symbol selector ce apare definiți reprezentările astfel astfel:
8
▪ Fill (conținut): hașuri (hashed black / sau X, line pattern fill) de culoare neagră,
grosime 0,3 mm, cu diferențierile prezentate în Tabel 1.
▪ Outline (linie de contur): linie simplă (solid line), de culoare neagră, 0,3 mm.
Caracteristicile sunt valabile pentru toate cele patru clase clase. Un model pentru
reprezentare vă este oferit în figura 12.
Fig. 12 Exemplificarea procesului de reprezentare prin hașuri
6. Pregătirea hărții pentru export (Fig. 13)

- Selectați Project – New Print Layout. Denumiți harta Figura_LP1_NUME Prenume
(ultimele două fiind datele de identificare a studentului)
- Introduceți reprezentarea în proiectul de hartă (folosiți iconul Add map) și dimensionați-o
astfel încât să ocupe aproximativ totaă suprafața de afișare. Deplasați harta în poziția dorită
folosind butonul Move item content. Pentru dimensionarea hărții, explorați toate opțiunile de
dimensionare ale hărții (exemplu: scale - 80000000).
- Introduceți legenda (Add legend), scara hărții (Add scalebar), orientarea (Add North arrow).
Modificați dimensiunile și plasamentul acestor elemente și modificați denumirea categoriilor
de la legendă, astfel încât să optimizați afișarea.
- Introduceți caseta cu sursa datelor procesate (Add label).
- Introduceți imaginea Dinamica regionala_GHI.png (Add Picture – Fig. 13) și poziționați-o
așa cum se observă în schița model (Fig. 14).
- Introduceți titlul hărții (Add label) așa cum se poate observa în schița model (Fig. 14).
7. Exportul și salvarea hărții
- Folosiți meniul Layout – opțiunea Export as image.
9
- Selectați formatul .png, selectați rezoluția 300 dpi și denumiți harta Figura_LP1_NUME Prenume.
- Salvați harta în dosarul LP1 din Geografia resurselor. O veți încărca pe Google Classroom
până la termenul limită stabilit și postat acolo.
Move item/mișcă element

Move item content/miscă
conținutul elementului
Add map/inserare hartă

Add picture/inserare
imagine
Add label/inserare
etichetă/text
Add legend/inserare
legend
Add scalebar/inserare
scară
Add North Arrow/inserare
orientare
Fig. 13 Pașii necesari în pregătirea hărții pentru export
Fig. 14. Schiță generală a hărții care trebuie realizată
10
OBSERVAȚIE
În același dosar personal veți salva și documentul Interpretare_LP1_NUME Prenume
ce va cuprinde dezvoltarea planului furnizat și discutat și va respecta structura generală furnizată
în documentul model. Îl veți încărca pe Google Classroom, la tema corespunzătoare, până la
termenul limită stabilit și postat acolo.
11
CAPTAREA RESURSELOR SOLARE

ȘI VALORIFICAREA LOR ECONOMICĂ
Majoritatea formelor de energie regenerabilă au ca sursă primară energia solară.
Încălzirea diferențiată a atmosferei şi a oceanului în diferite zone geografice contribuie la
formarea curenților de aer și astfel, la generarea de energie eoliană. Ciclul apei în natură și prin
urmare, existența apelor curgătoare, începe cu evaporarea care se produce în principal la nivelul
oceanului planetar tot ca urmare a radiației solare, făcând astfel posibilă valorificarea
hidroenergiei. Dezvoltarea plantelor se produce în urma unor procese biochimice al căror motor
principal îl constituie radiația solară care induce fotosinteza. Biomasa obținută este utilă pentru
producerea de căldura sau biocombustibili (Maican E., 2015)
FOTOVOLTAIC> φώς:phos (lumina, Gr.) și voltaic, însemnând electric, de la numele fizicianului
Italian Volta, după care este numita și unitatea de măsura volt (Compania Green Seiro. Dicționar).
Originea resurselor energetice solare se află în procesele termonucleare de transformare a
hidrogenului în heliu, sursa lor fiind practic inepuizabilă daca se are în vedere faptul că durata de viață a
Soarelui este de încă 5 mld. ani. La partea superioară a atmosferei terestre, cantitatea de energie solară
receptată este de 1,94 cal/cm²/min, potențialul mediu la nivel planetar fiind apreciat la 1.500 KWh/m²/an
(Aur N. S., 2008). Energia solară totală disponibilă la nivelul Terrei este de 3850 ZJ (zettajouli)/an (Smil
V., 2005), o valoare, teoretic, mult mai mare decât consumul mondial de energie. Aur N. S. (2008)
apreciază că potențialul heliotermic este evaluat la 12600 miliarde tone combustibil convențional din care
81% se consumă în evaporare, iar 16% în fotosinteză, rămânând disponibil doar în proporție de 3%.
Distribuția teritorială a resurselor energetice solare, de care depinde și captarea, conversia și
valorificarea lor economică, depinde în mare măsură de forma Pământului, de mișcările pe care acesta
le execută, de repartiția nebulozității, precum și alte proprietăți fizice ale atmosferei. Pământul primește
174 PW (petawatti) de radiație solară la partea superioara a atmosferei. Călătorind prin această
geosferă, o parte din radiația solară (insolație) este reflectată sau absorbită. Condițiile atmosferice medii
(nori, praf, poluanți) reduc suplimentar insolația reflectând-o sau prin absorbție. Absorbția energiei
solare prin convecția atmosferică (transport sensibil de căldură) și prin evaporare și condensarea
vaporilor de apă (transport latent de căldură) este un element fundamental în apariția vânturilor și a
ciclului apei. Condițiile atmosferice reduc atât cantitatea de insolație, dar și calitatea radiației solare,
afectându-i spectrul și difuzând aproximativ 20% din lumină (https://marine.rutgers.edu) (Fig. 1 - 4).
Aproximativ jumătate din radiația ce a traversat atmosfera Terrei este în spectrul electromagnetic
vizibil, urmând ca pondere spectrul infraroșu, în vreme ce doar o cantitate redusă este în spectrul
ultraviolet (IPCC, Natural Forcing of the Climate System, 2007).
1
Principalii factori ce condiționează valorificarea energiei solare sunt durata și intensitatea
strălucirii soarelui. Aceasta are valori mai mari în regiunile tropicale si subtropicale cu un climat
arid, scăzând apoi spre Ecuator, dar și spre latitudinile mari. Regiunile optime pentru captarea
căldurii solare sunt Europa sudică, nordul Africii, Orientul Mijlociu, sudul Americii de Nord, sudul
Africii, Australia și o parte din America de Sud (Fig. 5). Modul de utilizare a energiei solare poate
îmbrăca multiple forme, în funcție de domeniu și tehnologia disponibilă, printre cele mai
importante aplicații ale sale fiind cele ce se referă la încălzire (în mod direct, prin panouri solare
termice ori prin pompe de căldură), iluminat (de zi, hibrid etc.), generarea de electricitate (prin
celule solare/fotovoltaice, sau în centrale termice solare/heliocentrale), transport, desalinizare etc.
2
Fig. 5 Distribuția radiației solare la nivel regional (kwh/m²) Sursa: 2011 GeoModel Solar
O mare răspândire o au panourile solare, sau captatorii solari, dar alături de acestea se
folosesc tehnologii moderne pentru conversia fotovoltaică în uzinele heliotermice, care captează
radiația solară cu ajutorul oglinzilor parabolice.
Există mai multe tipuri de tehnologii pentru valorificarea resurselor solare, funcționând
în prezent instalații solare de tip fotovoltaic (PV - transformă lumina soarelui în curent electric
prin utilizarea efectului fotoelectric) sau termic (CSP – sisteme de concentrare a energiei solare
prin captare și focalizare) (Fig. 6, 7). Se adaugă sistemele SHC - tehnologiile solare de încălzire
și răcire colectează energie termică de la soare și o folosesc pentru a furniza căldură încălzire și
3
răcire cu apă și spații pentru aplicații rezidențiale, comerciale și industrial
(https://www.seia.org/initiatives/solar-technologies). Așadar, transformarea energiei solare în
energie electrică poate fi realizată fie indirect, trecând prin alte forme de energie, fie direct:
1. Indirect: principiul se referă la concentrarea energiei
solare, prin focalizare, asupra unor rezervoare sau tuburi care conțin
un lichid având o capacitate calorică ridicată. Agentul fluid
supraîncălzește apa până la stadiul de vapori, care pun în mișcare o
turbină. Sistemele de focalizare pot fi sub forma colectoarelor
parabolice sau de jgheaburi reflectorizante. În ambele situații există
dispozitive ce permit urmărirea mișcărilor aparente ale Soarelui.
2. Direct: celulele fotovoltaice transformă direct energia
solară în electricitate, fiind dispozitive semiconductoare bazate
Foto 1 Arbore fotovoltaic
pe siliciu. Principiul a fost cunoscut încă din 1839, dar prima (Sursa:
http://commons.wikimedia.org/
celulă fotovoltaică a fost realizată abia în 1954, în SUA. wiki/File:Gleisdorf.Solarbaum.jpg)
Fig. 6 Utilizări ale resurselor solare la nivel global
4
b
Exemple de tehnologii utilizate pentru gătit solar (a, b)
a
Exemple de utilizare a tehnologiei PV pentru

asigurarea energiei in spațiile de birouri (c), în cele
rezidențiale (d), in transporturi (e) e
Fig. 7 Alte utilizări ale resurselor solare
Sursa: Trends in Photovoltaic Applications, IEA – International Energy Agency, http://www.iea-pvps.org/
Utilizarea tehnologiei fotovoltaice a prezentat o dinamică remarcabilă pe parcursul

ultimilor ani, chiar într-o perioadă economică dificilă. După o creștere record în 2011, piața PV
globală s-a stabilizat pentru câțiva ani, noile capacități adăugate în 2012 situându-se ușor sub
cele din 2011 (Tabel 1). In 2012, mai mult de 100 GW PV erau instalate la nivel mondial –
valoare capabilă de producerea a cel puțin 110 TWh electricitate în fiecare an. Acest volum de
energie era suficient pentru acoperirea necesarului anual a peste 30 milioane gospodării (Sursa:
Global Market Outlook For Photovoltaics 2013-2017, EPIA).
În cadrul Global Market Outlook for Photovoltaics, 2014 – 2018 (EPIA) se apreciază că
valoarea capacității fotovoltaice cumulate ce era funcțională în 2013 se situa la 138.856 MW (din aceasta,
81.488 MW revenind Europei, 21.992 – APAC, 13.727 – Americii, 18.600 – Chinei, 953 – Orientului
Mijlociu și Africii, iar 2.098 – altor state). Capacitatea nou-instalată în 2013 fusese de 38.352 MW, la
nivel mondial, valorile cele mai importante revenind Europei (10.975 MW), APAC (9.833), Americii
(5.362 MW) și Chinei (11.800 MW), în vreme ce alte regiuni dețin valori puțin semnificative.
Ultimii ani au cunoscut ritmuri diferite de creștere (Fig. 8), capacitățile adăugate în
2020 situându-se în jurul valorii de 138,2 GW (respectiv circa 18% din capacitățile totale
cumulate ce funcționau la finele respectivului an (Fig. 12) (Global Market Outlook for Solar
Power 2021-2025).
5
Tabel 1. Evoluția capacității fotovoltaice instalate anual la nivel mondial, 2000 – 2013
MW
Nota1: RoW – restul statelor lumii; MEA – Orientul Mijlociu și Africa; APAC – Asia-Pacific; Metodologia pentru
colectarea datelor în RoW a fost modificată în 2012
Nota2: Tabelul 1 este preluat fără modificări din sursa citată (în limba engleză).
Ca atare → , (eng.) = . (rom.) și invers.
Sursa: Global Market Outlook For Photovoltaics 2014-2018, EPIA
GW GW
116,9
102,4
99,1
76,6
50,6
40,1
Fig. 8 Evoluția capacității fotovoltaice instalate anual la nivel Fig. 9 Evoluția capacității fotovoltaice
instalate anual la nivel mondial, 2021-
mondial, 2000-2020
2025. Scenarii
Sursa: Global Market Outlook for Solar Power 2021-2025 (și rapoartele anterioare),
http://www.solarpowereurope.org
GW
Fig. 10 Structura regională a capacității fotovoltaice Fig. 11 Dinamica celor mai importante 10 piețe
instalate anual (2012 - 2020) fotovoltaice ale lumii în 2019 și 2020 (capacitate anuală
instalată)
Sursa: Global Market Outlook for Solar Power 2021-2025, http://www.solarpowereurope.org
6
Tabel 2. Evoluția capacității fotovoltaice instalate cumulate la nivel mondial, 2000 – 2013
MW
Nota1: RoW – restul statelor lumii; MEA – Orientul Mijlociu și Africa; APAC – Asia-Pacific; Metodologia pentru
colectarea datelor în RoW a fost modificată în 2012
Nota2: Tabelul 1 este preluat fără modificări din sursa citată (în limba engleză).
Ca atare → , (eng.) = . (rom.) și invers.
Sursa: Global Market Outlook For Photovoltaics 2014-2018, EPIA
GW GW
633,7
509,3
404,5
306,5
229,3
178,4
Fig. 12 Evoluția capacității fotovoltaice instalate cumulate la Fig. 13 Evoluția capacității fotovoltaice
instalate cumulate la nivel mondial, 2021-
nivel mondial, 2000-2020
2025. Scenarii
Sursa: Global Market Outlook for Solar Power 2021-2025 (și rapoartele anterioare),
http://www.solarpowereurope.org
Fig. 14 Structura regională a capacității fotovoltaice instalate Fig. 15 Ponderea celor mai importante 10 piețe fotovoltaice
cumulate (2012 - 2020) ale lumii în 2020 (capacitate cumulată instalată)
Sursa: Global Market Outlook for Solar Power 2021-2025, http://www.solarpowereurope.org
7
Tabel 3. Evoluția capacității fotovoltaice instalate cumulate în principalele state 1992 – 2014 (MW)
(Sursa: Trends 2015 in Photovoltaic Applications, IEA – International Energy Agency, http://www.iea-pvps.org/)
Tabel 4. Prezent și perspective ale principalelor piețe fotovoltaice mondiale (2020 - 2025)
2020 2025 2021-2025 2021-2025 Perspective
Stat Rata anuală
Capacita Capacitate Capacitate de suport
te totală totală, nou compusă politic
(MW) Scenariul adăugată de creștere
mediu (MW) (MW) (%)
Nota: Tab. 4 și 5 sunt preluate fără modificări din sursa citată (în limba engleză). Ca atare → , (eng.) = . (rom.) și invers.
(Sursa: Global Market Outlook for Solar Power 2021-2025)
8
Studiu de caz: Uniunea Europeană
GW GW
Fig. 16 Evoluția capacității fotovoltaice instalate anual la Fig. 17 Evoluția capacității fotovoltaice instalate
nivelul UE, 2000-2020 anual la nivelul UE, 2020-2024. Scenarii
Sursa: EU Market Outlook for Solar Power, 2020 – 2024
GW GW
Fig. 18 Evoluția capacității fotovoltaice instalate cumulate la Fig. 19 Evoluția capacității fotovoltaice instalate
cumulate la nivelul UE, 2020-2024. Scenarii
nivelul UE, 2000-2020
Sursa: EU Market Outlook for Solar Power, 2020 – 2024
Tabel 5. Prezent și perspective ale principalelor piețe fotovoltaice europene (2018 - 2023)
GW
Fig. 20 Dinamica celor mai importante 10 piețe
fotovoltaice ale UE în 2018 și 2019
(capacitate anuală instalată)
(Sursa:
EU Market Outlook for
Solar Power, 2020 – 2024)
9
Aur N. S. (2008), Geografie economică mondială, Ed. Sitech, Craiova
Maican E. (2015), Sisteme de energii regenerabile, Ed. Printech, București, accesat
online la adresa http://isb.pub.ro/docs/Energii_regenerabile.pdf, la 27.10.2020
Smil Vaclav (2005), Energy at the Crossroads: Global Perspectives and Uncertainties,
The MIT Press
* * *, Global Market Outlook for Solar Power, 2021 – 2025, Solar Power Europe,
https://www.solarpowereurope.org/global-market-outlook-2021-2025/, accesat 21.X.2021
* * *, EU Market Outlook for Solar Power, 2020 – 2024,
https://www.solarpowereurope.org/european-market-outlook-for-solar-power-2020-2024/, accesat 21.X.2021
* * *, Trends in Photovoltaic Applications, IEA – International Energy Agency,
http://www.iea-pvps.org/, accesat 20.X.2017
https://web.archive.org/web/20070929100134/http://www.grida.no/climate/ipcc_tar/wg1/
041.htm#121, IPCC, Natural Forcing of the Climate System, accesat 20.X.2017
http://www.greenseiro.ro/dex_fotovoltaic, Compania Green Seiro. Dicționar, accesat
21.X.2020
https://marine.rutgers.edu/cool/education/class/yuri/erb.html, Earth Radiation Budget
http://solargis.info/doc/71 - © 2011 GeoModel Solar s.r.o, accesat 20.X.2017
https://eosweb.larc.nasa.gov/sse/ - NASA, Surface meteorology and Solar Energy,
accesat 20.X.2017
CERINȚE
1. Realizați cartodiagrama Distribuția capacității fotovoltaice instalate în principalele
state (trecut, prezent și perspective).
Produsul cartografic obținut va fi salvat în format .png, denumit Harta_LP2_Nume
Prenume student și încărcat în Google Classroom până la data indicată.
2. Prezentați caracteristicile dinamice și diferențierile spațiale (globale, regionale și

statale) înregistrate în domeniul valorificării resurselor solare (analiza statistică pentru perioada
2000 - 2020, cu accent pe momentul final al analizei) și perspectivele acestui sector al
valorificării resurselor.
Documentul ce conține prezentarea va fi salvat în format .doc/docx, denumit
Interpretare_LP2_Nume Prenume student și încărcat în Google Classroom până la data indicată.
10
CAPTAREA RESURSELOR SOLARE

ȘI VALORIFICAREA LOR ECONOMICĂ
Distribuția capacității fotovoltaice instalate în principalele state
(trecut, prezent și perspective)

Date spațiale
Pentru aplicația curentă sunt necesare statele și teritoriile lumii (layer de tip vectorial –
poligon)1. Acestea au fost salvate în dosarul disciplinei (Geografia resurselor) – dosarul
Baza_GIS (forma dezarhivată: Statele_lumii).
Date statistice
Sursa primară a acestora este reprezentată de rapoartele internaționale: Global Market
Outlook for Solar Power, 2021 – 2025, Solar Power Europe,
https://www.solarpowereurope.org/global-market-outlook-2021-2025/ și EU Market Outlook for
Solar Power, 2020 – 2024, https://www.solarpowereurope.org/european-market-outlook-for-solar-power-
2020-2024/. Datele statistice au fost sintetizate și incluse în documentul LP 2_Resursele solare si
valorificarea lor, transmis studenților înainte de desfășurarea aplicației practice. Pentru aplicația
cartografică prezentă sunt necesare datele statistice din documentul menționat, Tabel 3 (Coloana
2000, MW corespunzătoare capacității fotovoltaice instalate cumulate în principalele state -
MW) și Tabel 4 (Coloana 2020 Total capacity – MW / Capacitate fotovoltaică totală în 2020 și
Coloana 2021-2025 Compound annual growth rate, % / Rata anuală compusă de creștere a
capacității fotovoltaice instalate între 2021 și 2025).
Materiale necesare: descărcați suportul informațional aferent lucrării practice 2.

Geografia resurselor - dosarul corespunzător LP2.
Datele spațiale au fost descărcate de pe https://www.naturalearthdata.com/ și transmise la începutul semestrului.

1
- După deschiderea unui proiect nou, salvați-l cu titlul Proiect_LP2 în dosarul personal
(Geografia resurselor – LP2). Nu omiteți să salvați proiectul pe măsură ce aduceți modificări.
- Verificați să fie activ Layers Panel. Dacă nu este, veți deschide meniul View - Panels și veți
bifa această opțiune (vezi LP1_Aplicație).
- Introduceți datele spațiale de tip vector (respectiv statele_lumii.shp) din dosarul vostru
personal, Baza_GIS. Pentru a vă reaminti cum introduceți un strat vectorial, vedeți
LP1_Aplicație. Pentru aplicația curentă, extensia fișierului trebuie să fie *.shp.
- Repetați introducerea stratului vectorial statele_lumii.shp, astfel încât să apară de patru ori în
Layers Panel. Puteți folosi metoda introducerii de la pasul anterior sau puteți duplica stratul deja
introdus (click dreapta pe denumirea stratului și Duplicate layer: Fig. 1a.). Redenumiți cele patru
straturi (click dreapta pe denumirea stratului și Rename layer: Fig. 1b.) astfel încât ordinea și
denumirile lor să fie similare celor din figura 1. Tot aici, observați posibilitate de a scoate un strat din
proiect dacă l-ați introdus accidental sau nu vă este necesar (click dreapta pe denumirea stratului și
Remove layer: Fig. 1c.).
1.c
(%, 2021-2025)
1.b
1.a
(MW, 2020)
Click dreapta pe denumire stat
Fig. 1 Dublarea, redenumirea și scoaterea unui strat în/din proiectul QGIS
3. Lucrul cu entitățile geografice introduse în proiect

- Inspectați componența tabelului de atribute al stratelor tematice vectoriale. Pentru a vă
reaminti cum deschideți tabelul de atribute al unui stat vectorial, cum puteți organiza
(dezactiva/ascunde temporar) unele coloane de atribute, vedeți LP1_Aplicație. Pentru aplicația
curentă, puteți avea vizibile numai coloanele Continent și NAME_EN.
2
mode) și introduceți o coloană/câmp nou (New field). Pentru a vă reaminti cum activați modul de
editare, cum creați sau ștergeți o coloană de atribute - vedeți LP1_Aplicație. Pentru aplicația
curentă, trebuie introduse trei câmpuri noi care să aibă denumirile și caracteristicile din tabelul
1. Setați proprietățile fiecărui câmp nou creat după ce ați observat tipul de date statistice care
trebuie introduse în acest câmp. Aceste proprietăți se referă la tipul de date introduse și
lungimea valorilor, pentru aplicația actuală fiind valabile cele evidențiate în Tabelul 1.
Tabel 1. Caracteristicile câmpurilor ce trebuie introduse pentru aplicația curentă

Nr. Nume/Name Caracteristici Sursa datelor care trebuie OBSERVAȚIE
crt. introduse IMPORTANTĂ
1 TotMW2000 tip/type: Real, suportul de LP furnizat, Tabel 3, Înainte de a crea un
lungime/length: 4, Precision: 1 Coloana 2000, MW camp nou, verificați
2 TotMW2020 tip/type: Integer, suportul de LP furnizat, Tabel 4, tipologia datelor
lungime/length: 6 Coloana 2020 Total capacity - care trebuie
MW introduse:
3 Rata21_25 tip/type: Integer, suportul de LP furnizat, Tabel 4, - valori – dacă da, ce
lungime/length: 2 Coloana 2021-2025 Compound fel de numere sunt?
Annual Growth Rate - % - text; dată etc.
- Populați cele trei câmpuri de atribute nou create cu valorile preluate din sursele indicate în
Tabelul 1 de mai sus (respectiv LP 2_Resursele solare si valorificarea lor, Tabel 3 și Tabel 4).
Pentru a facilita procedura de introducere a datelor statistice în tabelul de atribute, organizați
alfabetic denumirile statelor și teritoriilor (click stânga pe titlul coloanei NAME_EN). Vor fi
incluse în câmpuri numai valorile statistice aferente statelor care apar în tabelele indicate ca
sursă de date. Pentru celelalte entități veți păstra Null values.
- Optimizați-vă modul de vizualizare a diferitelor ferestre necesare achiziției datelor în tabelul
de atribute (Fig. 2). Dacă poziția unui stat nu vă este cunoscută, îl puteți selecta din tabel (click
stânga pe numărul său curent) și va fi evidențiat și pe hartă (Fig. 2). Dacă știți poziția unui stat pe
hartă, dar nu îl găsiți în tabel, selectați-l pe hartă și va fi evidențiat și în tabel (în mod
suplimentar, puteți afișa în tabel numai entitățile spațiale selectate) (Fig. 2).
- După ce ați completat șirurile de date pe coloanele nou-introduse pentru toate entitățile spațiale care
prezintă valori în baza statistică indicată, finalizați editarea apăsând butonul Toogle editing mode
și salvați editările făcute (Save în caseta de dialog Stop editing care apare).
- Inspectați tabelul de atribute al stratelor tematice introduse. Salvați modificările aduse proiectului.
3
Instrument pentru selecție/Select features
Instrument pentru anularea selecției/Deselect features
TotMW2020 Rata21_25 TotMW2020 Rata21_25

(%, 2021-2025)
NULL NULL
(MW, 2020)
NULL NULL
Sursa
datelor
statistice
Vizualizarea Vizualizarea
tuturor entităților Vizualizarea
entităților spațiale entităților
spațiale în selectate (și spațiale
tabel numai a lor) în selectate pe
tabel hartă
Fig. 2. Exemplu de optimizare a ferestrelor (sursă de date, tabel de atribute, hartă) și

evidențiere a entităților teritoriale (state/teritorii) prin selecție

- Reprezentarea elementelor prin simbol unic
Accesați proprietățile stratului tematic Valori nesemnificative/lipsă date și selectați
Symbology. În lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare, selectați Single symbol. Accesați
opțiunea Simple fill și modificați caracteristicile simbolului (interior/fill = gol și contur/stroke = linie
simplă, neagră) ca în figura 3, astfel încât să obțineți numai reprezentarea granițelor.
(%, 2021-2025)
Varianta 2
Varianta 1
Exemplu
reprezentare
Fig. 3 Proprietățile stratului tematic și simbologia (simbol unic, numai conturul poligonului)
4
Accesați proprietățile stratului tematic Capacitatea fotovoltaică instalată cumulată
(MW, 2000) și selectați Symbology. În lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare,
selectați Graduated, iar în caseta de dialog care apare selectați câmpul după care se va face
reprezentarea (TotMW2000). Selectați trei clase de reprezentare a datelor pe care le veți defini ca în
Tabelul 2. Veți avea bifată opțiunea Link class boundaries. Pentru definirea claselor valorice (a
limitelor acestora) și editarea reprezentării/simbologiei, urmați pașii prezentați în detaliu în
cadrul LP1_Aplicație. Veți termina aceste operațiuni cu Apply și OK.
Tabel 2 Caracteristicile claselor de reprezentare a capacității fotovoltaice instalate cumulate (MW, 2000)
Clasa Limite valorice Reprezentare hașuri Observație
1. Valori reduse 0,1 la 10 linii orizontale întrerupte Grosimea liniei de contur si
2. Valori medii 10,1 la 100 linii orizontale continue a hașurilor va fi de maxim
3. Valori mari 100,1 la 400 linii verticale și orizontale continue intersectate 0,3 in toate cazurile.
Accesați proprietățile stratului tematic Capacitatea fotovoltaică instalată cumulată

(MW, 2020) și selectați Symbology. În lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare,
selectați Graduated, iar în caseta de dialog care apare selectați câmpul după care se va face
reprezentarea (TotMW2020). Pentru simbolizare veți alege una dintre gamele de culori/color
ramps predefinite. Veți selecta împărțirea datelor în cinci clase valorice, corespunzătoare celor
din figura 4. Veți avea selectat Classes: 5 și veti avea bifat Link class boundaries. Veți edita
manual limitele celor cinci clase prin dublu click stânga pe fiecare clasă valorică desemnată
automant (apare caseta Enter Class Bounds pe care o veti completa cu valorile maxime ale
fiecărei clase). Veți termina aceste operațiuni cu Apply și OK.
(%, 2021-2025)
(MW, 2020)
1000,00-5000,00 1000 - 5000
100000,00-253404,00 100000 - 253404
Dublu click
stânga
Fig. 4 Proprietățile stratului tematic, simbologia graduală și editarea caracteristicilor claselor

5
- Reprezentarea elementelor specifice cartodiagramelor. Accesați proprietățile stratului
tematic Rata anuală compusa de creștere a capacității instalate (%, 2021 – 2025) și selectați
Diagrams. În lista derulantă corespunzătoare tipului de diagrame, selectați Histogram.
Observați și celelalte tipuri de grafice disponibile.
- Accesați Attributes, iar din lista aferentă de coloane atributive selectați-o pe cea
corespunzătoare ratei de creștere a capacității PV instalate (Rata21_25). După selecție, apăsați
butonul + pentru a o introduce în lista din dreapta. Observați că pot fi efectuate selecții
multiple. Dacă ați introdus un câmp greșit, selectați-l și apăsați butonul - . În lista din dreapta,
unde a fost introdus câmpul ce urmează a fi utilizat pentru reprezentare, la Legend, modificați
denumirea astfel încât să conțină numai anii specifici (Fig. 5).
- Accesați Rendering și modificați grosimea (Bar width = 2) și spațierea coloanelor (Bar
spacing = 0). Debifați Show Axis. Explorați și celelalte opțiuni de aici.
- Pentru modificarea înălțimii diagramelor, accesați meniul Size – Scaled size – Attribute:
Rata21_25, Maximum value: Find – Apply – OK (ați găsit valoarea maximă de pe câmpul de
reprezentat). Explorați diferitele dimensiuni ale coloanelor. Pentru situația de față veți folosi
înălțimea/Bar length = 15,0 (Fig. 5).
- Veți parcurge și celelalte meniuri (Placement, Option, Legend) selectând plasarea peste
centroid, cu orientarea diagramelor în sus și inserarea simbolurilor pentru diagrame.
- După reprezentarea coloanelor, îndepărtați culoarea de fundal de pe teritoriul statal astfel
încât să rămână numai conturul granițelor. Pentru aceasta, veți accesa meniul Simbology și
veți proceda întocmai ca și la reprezentarea stratului Valori nesemnificative/lipsă date.
(%, 2021-2025)
(%, 2021-2025)
Rata21_25 2021-2025
TotMW2020
Rata21_25
Fig. 5 Proprietățile stratului tematic,

reprezentarea/modificarea diagramelor
6
5. Pregătirea hărții pentru export
- Selectați Project – New Print Layout și denumiți compoziția de hartă Hartă_LP2. Ca și în
cazul proiectului, nu uitați să salvați din timp în timp compoziția de hartă (Layout-ul).
- Introduceți reprezentarea în compoziția de hartă (folosiți iconul Add map) și dimensionați-o astfel încât
să ocupe aproximativ ¾ din suprafața de afișare. Deplasați harta în poziția dorită folosind butonul Move
item content. Explorați opțiunile de dimensionare a hărții (setați Scale astfel încât să fie vizibile toate
continentele locuite permanent). Dați contur/Frame negru, simplu reprezentării cartografice (Fig. 6).
- In mod similar, introduceți din nou reprezentarea cartografică în același proiect de hartă,
pentru a avea medalionul cu Europa. Dimensionați această a doua hartă ca în figura 6 și
folositi scara optimă (exemplu: Scale - 1:20000000). Deplasați harta în poziția dorită folosind
butonul Move item content. ). Dați contur/Frame negru, simplu reprezentării cartografice.
- Introduceți legenda (Add legend), scara hărții (Add scalebar), orientarea (Add North arrow).
Modificați dimensiunile și plasamentul acestor elemente și modificați denumirea categoriilor
de la legendă, astfel încât să optimizați afișarea (Fig. 6). Pentru textul de la legendă folosiți font
10 pentru titlu și 8 pentru toate celelalte.
- Introduceți caseta cu sursa datelor procesate (Add label) poziționați-o așa cum se observă în
schița model. Introduceți titlul hărții (Add label) așa cum se poate observa în schița model (Fig. 6).
Pentru a vă reaminti cum pot fi introduse toate elementele menționate mai sus, vedeți figura
dedicată din cadrul Aplicației practice LP1.
(%)
2021-2025
(MW, 2020)
1000 - 5000
253404
Fig. 6. Schiță generală a hărții care trebuie realizată (valorile reprezentate aici nu sunt cele reale,
constituie numai un model)
7
- Folosiți meniul Layout – opțiunea Export as image (Fig. 7).
- Selectați formatul .png, selectați rezoluția 300 dpi și denumiți harta Figura_LP2_NUME Prenume.
- Salvați harta în dosarul LP2 din Geografia resurselor. O veți încărca pe Google Classroom
până la termenul limită stabilit și postat acolo.
Fig. 7 Pașii necesari în pregătirea hărții pentru export
OBSERVAȚIE
în documentul model. Îl veți încărca pe Google Classroom, alături de harta realizată
(Figura_LP2_NUME Prenume) până la termenul limită stabilit și postat acolo.
8
RESURSELE ATMOSFEREI.
VALORIFICAREA ECONOMICĂ A ENERGIEI FURNIZATE DE VÂNT
Areale optime pentru utilizarea economică a resurselor eoliene

Energia eoliană reprezintă rezultatul conversiei resurselor eoliene în forme utile, precum
electricitatea, prin folosirea turbinelor eoliene.
Energia eoliană depinde, în primul rând, de intensitatea și frecvența vântului, zonele cele mai
favorabile pentru utilizarea economică a acestui tip de resurse fiind cele ale vânturilor permanente, cu
incidență a alizeelor și vânturilor de vest, sau cu brize puternice (Fig. 1). Zonele litorale și montane sau
cele insulare, unde frecvența și intensitatea vânturilor sunt ridicate, constituie cele mai importante
areale pentru instalarea turbinelor eoliene. Ca regulă generală, centralele eoliene pot funcționa cu
eficiență în zonele în care viteza medie a vântului este de minim 10 mph (16 km/h sau 4.5 m/s).
Turbinele eoliene generează energie la viteze cuprinse între 4 și 25 m/s, la viteze superioare turbina
fiind oprită pentru că poate fi avariată (EWEA, 2017).
Fig. 1.
Viteza medie anuală
a vantului (iulie 1983
– iunie 1993)
Sursa: NASA, cit. de
Enciclopedia
Wikipedia, 2021
A se vedea și:
https://earth.nullschool
.net/#current/wind/surf
ace/level/orthographic
=14.88,9.62,343
!
Fig. 2. Pamântul
noaptea. Sunt
evidențiate arealele
cele mai importante
pentru consumul de
electricitate
Sursa: NASA, Earth at
Night
Mijloace tradiționale și moderne pentru valorificarea resurselor eoliene
Deși morile de vânt tradiționale au fost utilizate din vremuri străvechi (mai ales în regiunea
Orientului Apropiat), cele dintâi turbine eoliene au apărut în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar acestea
nu au rezistat concurenței centralelor cu păcură. Crizele energetice, creșterea prețului petrolului au readus,
însă, în actualitate acest tip de instalații, cărora li s-au adus numeroase perfecționări, ajungându-se la folosirea
turbinelor cu putere mai mare de 1 MW (Aur N. S., 2008, Peptenatu D. et al. 2005, Erdeli G., 2000).
Vechea tehnologie a morilor de vânt (Fig. 3) utiliza energia eoliană doar pentru punerea în
funcțiune a anumitor mașinării (utilizate, la rândul lor, pentru a măcina cerealele sau pentru a pompa
apa). Utilizarea tehnologiei prezente permite generarea de electricitate prin convertirea rotației
paletelor turbinei în curent electric, cu ajutorul unui generator electric.
Fig. 3. Vechi mori de vânt în localitatea Nashtifan, Iran

(Sursa: The 1,000-Year-Old Windmills Still in Use Today, National Geographic)
Intermitența curenților de aer și imposibilitatea de stocare a electricității impun cuplarea

instalațiilor eoliene cu alte surse de energie (ex. cuplate cu generatoare Diesel). Alte dezavantaje sunt date
de distanțele mari dintre zonele cu potențial ridicat și concentrările umane și de mărimea suprafețelor
necesare pentru instalarea centralelor eoliene (Aur N. S., 2008, Peptenatu D. et al. 2005, Erdeli G., 2000).
Potențialul eolian al Terrei este mult mai mare decât producția totală de energie electrică
realizată pe Glob în prezent. Potențialul energetic al vânturilor ar putea asigura majoritatea energiei
electrice în state precum Argentina, Chile, Marea Britanie, Federația Rusă etc. (Erdeli G., 2000)
Amplasarea turbinelor eoliene (Fig. 4, Fig. 5)

a. Pe uscat – în general în regiuni colinare sau muntoase, pe culmile situate la cel puțin
trei kilometri depărtare de cel mai apropiat țărm. Utilizează accelerația topografică.
b. În apropierea coastei/litoralului – situate pe uscat, la mai puțin de trei kilometri de
țărm, sau pe mare, la mai puțin de zece kilometri de țărm. O importantă sursă este încălzirea și răcirea
diferită a maselor de apă și a celor continentale pe parcursul a 24 de ore.
2
c. În larg – situate la 10 kilometri sau mai mult depărtare de țărm. Avantaje deosebite sunt date de
diminuarea poluării fonice și estetice. Viteza medie a vântului este, în general, mai mare deasupra maselor de apă.
d. Aeropurtate – există ca proiect sau prototip, ori se fac unele încercări de comercializare
a unor turbine suspendate.
e. Turbinele eoliene sunt construite astfel încât să atingă înălțimi cât mai mari, cât mai
departe de nivelul solului, acolo unde este vânt mai puternic. Turbine eoliene pe zgârie-nori –
reprezintă o variantă a turbinei eoliene aeriene, care urmărește maximizarea fluxurilor de aer de la
înălțime. Printre primele clădiri în care au fost încorporate aceste turbine eoliene sunt cele ale Bahrain
World Trade Center – un cuplu de poduri conectează ambele clădiri si sprijină trei turbine imense, care
au aproape 30 m în diametru. Folosesc vânturile puternice ale Golfului Persic, care se intensifica din
cauza marginilor în forma de velă ale ambelor clădiri (CEZ, 2021).
Fig. 4 Turbine eoliene amplasate pe uscat, în apropierea țărmului și pe mare

(Sursa: Global Energy Group; Offshore Wind in Europe. Key trends and statistics 2019, WindEurope)
Fig. 5 Zgârie-
nori cu turbine
eoliene (de la
stânga la dreapta:
The Strata SE1
(Londra), Bahrain
World Trade
Center, Pearl
River Tower
(Guangzhou),
Hess (Discovery)
(Sursa: https://buildingtheskyline.org/wind-turbines/)
Tower (Houston)
Turbinele eoliene sunt inspirate din mecanismul de funcționare al morilor de vânt și sistemul
este similar până într-un punct. Scopurile, componentele si dimensiunile lor sunt, însă, total diferite. O
turbină eoliană transformă energia cinetică a vântului în energie mecanică. Dacă această energie este
folosită ca atare, direct de către instalație, sistemul poartă numele de moară de vânt. Dacă energia
3
mecanică este mai departe transformată în energie electrică, sistemul poartă numele de generator
eolian, turbină eoliană sau convertor de energie eoliană. O fermă eoliană (centrală eoliană) este
formată din mai multe turbine eoliene localizate în apropiere și interconectate cu un sistem de colectare
de voltaj mediu (de obicei 34,5 kw) și cu o rețea de fibre optice. Această electricitate de voltaj mediu
ajunge, prin intermediul unui transformator, la un sistem de transmisie cu voltaj ridicat și la rețeaua
electrică. Pentru a diminua neajunsurile generate de intermitența vânturilor, s-a propus crearea unei
super-rețele de ferme eoliene interconectate în vestul Europei (din Danemarca, Marea Britanie, până
în sudul Franței și Spania). Un parc eolian funcționează ca o singura centrala electrică și trimite
energia electrica produsă la rețea, de unde este transmisă la consumatorii finali (CEZ, 2021).
Fig. 6 Schița unei turbine cu axă verticală Fig. 7 Turbină eoliană Fig. 8 Turbină eoliană
Sursa: EWEA, www.ewea.org Darrieus MagLev
Sursa: Global Energy Group Sursa: Romstal, 2021
Deși turbinele eoliene moderne sunt sisteme cu o lungă evoluție și cu peste 8.000 de componente
(CEZ, 2021), schema clasică a unei turbine cu ax orizontal cuprinde câteva elemente-cheie:
-Butucul rotorului (permite montarea palelor turbinei);
-Palele (de obicei sunt realizate cu tehnologii similare celor utilizate în industria
aeronautică, din materiale care să asigure simultan rezistență mecanică, flexibilitate,
elasticitate și greutate redusă);
- Nacela (protejează componentele turbinei, care se montează în interiorul acesteia:
arborele principal, sistemul de pivotare, generatorul electric etc.);
- Pilonul (susține turbina eoliană şi permite accesul în vederea exploatării şi executării
operațiilor de întreținere și reparații. În interiorul pilonilor sunt montate atât rețeaua de
distribuție a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă);
- Arborele principal al turbinelor eoliene (are turație redusă şi transmite mișcarea de
rotație, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turație cu roți dințate);
- Multiplicatorul de turație (are rolul de a mări turația de la valoarea redusă a arborelui
principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric);
- Generatorul electric (are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turație
ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul
magnetic generat de stator şi astfel, în spire se induce curent electric);
-Sistemul de răcire al generatorului electric (preia excesul de căldură produs în timpul
funcționării acestuia);
-Sistemul de pivotare al turbinei eoliene (are rolul de a permite orientarea turbinei după
direcția vântului);
-Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat
este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei când viteza vântului depășește
4 m/s, respectiv oprirea turbinei când viteza vântului depășește 25 m/s.
Fig. 9 Schița generală a unei turbine eolienne cu ax orizontal
(Surse: https://eeoliana.wordpress.com/turbinele-eoliene/,
https://www.1energy.ro/constructia-si-functionarea-turbinelor-eoliene,
http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-
line/SISTEME%20EOLIENE/Lates_Sisteme_Eoliene_2012.pdf)
4
Fig. 10
Dezvoltarea
turbinelor
eoliene
offshore.
Concepte
existente
pentru
fundație și
prototipuri
Sursa: NREL,
National
Renewable
Energy
Laboratory,
2017
Printre producătorii majori de turbine eoliene se numără: Alstom, Enercon, Gamesa, General
Electric, Goldwind, Hitachi, Mitsubishi, Siemens, Sinovel, Suzlon, Vensys, Vestas etc.
(https://www.ttonline.ro/revista/energie/turbine-eoliene-variante-constructive-si-particularitati).
Evoluția capacității eoliene instalate anuale și cumulate, la nivel mondial și european.

Capacitatea eoliană instalată în principalele state
Tabel 1. Dinamica infrastructurii eoliene globale în 1997 – 2020
An Capacitatea eoliană instalată anual la Capacitatea eoliană instalată cumulată
nivel global (GW) la nivel global (GW)
Total Din care offshore/în Total Din care
larg offshore/în larg
1997 1,5 0* 7,6 0*
1998 2,5 0* 10,2 0*
1999 3,4 0* 13,6 0*
2000 3,8 0* 17,4 0*
2001 6,5 0,1 23,9 0*
2002 7,3 0,2 31,1 0*
2003 8,1 0,3 39,4 1
2004 8,2 0,1 47,6 1
2005 11,5 0,1 59,1 1
2006 14,7 0,1 74,0 1
2007 20,3 0,3 93,9 1
2008 26,9 0,4 120,7 1,2
2009 38,5 0,6 159,1 1,8
2010 39,1 0,9 198,0 2,9
2011 40,6 0,9 238,1 3,9
2012 45,0 1,2 282,9 5,2
2013 36,0 1,6 318,7 6,8
2014 51,7 1,5 369,9 8,5
2015 63,8 3,4 432,7 11,9
2016 54,9 2,2 487,3 14,2
2017 53,5 4,5 539,1 18,7
2018 50,7 4,4 591,0 23,0
2019 60,8 6,2 650,0 29,0
2020 93,0 6,1 743,0 35,0
Nota: *valorile sunt 0 sau nesemnificative
Sursele: GWEC, Global Wind Statistics 2014, Global Wind Report. Annual market update 2017, Global Wind Report 2018,
2019 și 2021, https://gwec.net/market-intelligence/resources
5
Tabel 2. Capacitatea eoliană instalată anual la nivelul marilor regiuni geografice (MW, 2008 - 2017)
Pentru valorile prezentate pe pagina curentă: , (eng.) = . (rom.) şi invers; Sursa: GWEC,Global Wind Report 2016, 2017
Tabel 3. Distribuția regională/statală a capacității eoliene instalate pe uscat (2018-2020)

Instalații Total MW Instalații noi Total capacități Instalații noi Total capacități
noi capacități pe uscat/onshore 2019 2019 2020 2020
2018 2018 (,=semn mii)
Sursa: Global Wind Report 2019 și 2021
Studiu de caz: Valorificarea resurselor eoliene offshore

Tabel 4. Distribuția regională/statală a capacității eoliene instalate în larg (2018-2020)
Instalații Total MW Instalații noi Total capacități Instalații noi Total capacități
noi capacități în larg/offshore 2019 2019 2020 2020
2018 2018 (,=semn mii)
Sursa: Global Wind Report 2019 și 2021

6
Fig. 11 Principalele caracteristici regionale/statale ale valorificării resurselor eoliene offshore
Sursa: Global Offshore Wind Report 2021
Scenarii pentru valorificarea energiei eoliene în larg/offshore

Noi capacități eoliene instalate anual la nivel mondial. Scenarii.
Onshore și Offshore
Numai Offshore (a. – d.)
Fig. 12.a.
Nivel
global
7
Fig. 12.b.
Europa
Fig. 12.c.
Asia
Fig. 12.d.
America
Fig. 12 Estimări ale evoluției capacității instalate anual pentru valorificarea resurselor eoliene
offshore: a. nivel global, b. Europa, c. Asia, d. America
Sursa: Global Offshore Wind Report 2021
8
Bibliografie selectivă
Aur N. S., (2008), Geografie economică mondială, Edit. Sitech, Craiova
Peptenatu D., Drăghici C., Cepoiu Andreea-Loreta (2005), Geografie economică
mondială, Editura Universitară, Bucureşti
Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D. (2000), Geografie economică mondială, Edit.
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Global_Annual_10m_Average_Wind_Speed.png,
NASA, cit. de Enciclopedia Wikipedia, accesat X.2021
https://www.nasa.gov/mission_pages/NPP/news/earth-at-night.html, NASA, Earth at Night,
accesat X.2021
https://www.youtube.com/watch?v=3qqifEdqf5g, The 1,000-Year-Old Windmills Still in Use
Today, National Geographic, accesat X.2021
http://global-energy-group.com, Global Energy Group, accesat X. 2017
https://windeurope.org/about-wind/statistics/offshore/european-offshore-wind-industry-key-
trends-statistics-2019/, Offshore Wind in Europe. Key trends and statistics 2019, Wind Europe, accesat
X.2020
http://www.ewea.org/wind-energy-basics/how-a-wind-turbine-works/, EWEA/European
Wind Energy Association, accesat X. 2017
https://www.nrel.gov/wind/, NREL, National Renewable Energy Laboratory, accesat X. 2017
http://gwec.net/publications/global-wind-report-2/, GWEC, Global Wind Statistics 2014,
Global Wind Report. Annual market update 2017, accesat X.2018
https://gwec.net/members-area-market-intelligence/reports/, Global Wind Report 2018,
Global Wind Report 2019, accesat 2.11.2020
https://gwec.net/global-offshore-wind-report-2020/, Global Offshore Wind Report 2020,
accesat 2.11.2020
https://www.cezinfo.ro/portal-eficienta/stiri-si-articole/energia-eoliana/, Site oficial CEZ,
accesat X. 2021
https://blog.romstal.ro/ce-sunt-turbinele-eoliene-si-cum-functioneaza/, accesat XI, 2021
Cele mai recente rapoarte globale ale GWEC:
https://gwec.net/market-intelligence/resources, GWEC, Global Wind Report 2021, accesat
X.2021
https://gwec.net/market-intelligence/resources/, Global Offshore Wind Report 2021, accesat
X.2021
9
Cerințe
1. Completați fig. 1 – 3 din LP3_Aplicație grafică, cu privire la caracteristicile dinamice și
actuale ale valorificării resurselor eoliene.
2. Prezentați caracteristicile dinamice și diferențierile spațiale (globale, regionale, statale) înregistrate

în domeniul valorificării resurselor eoliene (analiza statistică pentru perioada 2000-2020, cu accent pe
momentul final al analizei). Urmăriți elementele obligatorii ale unei lucrări științifice (Introducere, Date și
metode, Rezultate și discuții, Concluzii, Bibliografie) și documentul model oferit anterior.
Planul prezentării cuprinde următoarele idei:
- Areale geografice favorabile utilizării resurselor eoliene (din punct de vedere natural);
- Principalele tehnologii folosite pentru valorificarea resurselor eoliene de-a lungul timpului;
- Dinamica globală a capacității eoliene instalate (anual şi cumulat) pe parcursul ultimelor
două decenii;
- Diferențieri ale distribuției capacității eoliene instalate la nivelul marilor regiuni geografice;
- Caracteristicile structurii regionale actuale (2019, 2020) ale pieței energiei eoliene; exemple
relevante de state care valorifică acest tip de resurse în fiecare regiune.
- Studiu de caz: principalele caracteristici actuale și de perspectivă ale pieței energiei eoliene
offshore.
- Avantaje şi puncte slabe ale utilizării resurselor eoliene.
10
RESURSELE ATMOSFEREI.
Valorificarea economică a energiei furnizate de vânt

Date statistice furnizate (a se vedea rapoartele internaționale citate la bibliografia
extinsă a suportului informațional) și Microsoft Excel.

Geografia resurselor - dosarul LP3.
2. Realizați historiograma Dinamica infrastructurii eoliene globale în 1997 – 2020.
Veți folosi Microsoft Excel, iar sursa datelor utilizate va fi Tabelul 1 din cadrul suportului
informațional furnizat.
3. Realizați diagramele structurale circulare Distribuția regională a capacității
eoliene nou-instalate (2020) și Distribuția regională a capacității eoliene cumulate (2020).
Veți folosi Microsoft Excel, iar sursa datelor utilizate va fi Tabelul 3 din cadrul suportului
informațional furnizat.
4. Realizați histograma Principalele state deținătoare de infrastructură eoliană
instalată (capacități cumulate, 2020). Veți folosi Microsoft Excel, iar sursa datelor utilizate va
fi Tabelul 3 din cadrul suportului informațional furnizat.
OBSERVAȚIE
Fiecare dintre cele trei tipuri de produse grafice va fi realizat/salvat într-o foaie nouă a
aceluiași document Excel. Documentul se va numi LP3_Resurse eoliene, iar foile vor fi
denumite, în ordine Dinamica globală, Structură regională, Ierarhie statală. Documentul Excel
va fi salvat în dosarul personal (Geografia resurselor – LP3) și va fi încărcat pe Google
Classroom la data programată pentru trimiterea temei.
în documentul model. Îl veți încărca pe Google Classroom, alături de documentul Excel, până la
termenul limită stabilit și postat acolo.
PRINCIPALII PAȘI CARE TREBUIE PARCURȘI
În documentul Excel nou-creat LP3_Resurse eoliene, foaia de lucru Dinamica globală

(Fig. 1), creați coloana pentru ani și cele șase coloane aferente capacităților eoliene instalate
anual și cumulat în perioada 1997 – 2020. Indicatorii folosiți pentru aplicația curentă sunt cei din
Tabel 1 – suportul informațional furnizat. Pentru simplificare, după crearea coloanelor și
introducerea datelor, structura informațiilor din Excel va fi similară celei din Fig. 1.
Tabel Excel Tabel sursă date
Folile introduse pentru lucrarea curentă Introducere foaie nouă Sursele ce vor fi citate pentru graficul realizat
Titlurile și datele coloanelor introduse pentru Dinamica globală
Fig. 1 Structura informațiilor introduse în foaia de lucru Dinamica globală
Atenție, în figura de mai sus, virgula este separator pentru zecimale (nu pentru mii).
Verificați care este simbolul folosit în aplicația voastră pentru acest scop (, sau .); poate fi de
ajutor să observați, de exemplu, folosirea ei pentru același scop unitar indiferent de numărul de
cifre care apar după virgulă. Pentru optimizarea afișării valorilor (pentru a avea o imagine
unitară a valorilor folosite în prezenta lucrare), le vom modifica astfel încât toate să aibă o
zecimală (acest pas nu influențează graficul rezultat). Pentru aceasta, selectați toate celulele ce
conțin/vor conține valori, click dreapta – Format cells – selectați afișarea numerelor cu o cifră
după virgulă (Fig. 2).
Pentru calcularea valorilor de pe coloanele aferente capacităților anuale instalate
onshore/pe uscat (coloana D din Fig. 1), aflați diferența dintre capacitățile totale nou-instalate
într-un an și capacitățile nou-instalate offshore în acel an. Selectați celula 2 de pe coloana D, iar
apoi, în bara de inserare a funcției, selectați celulele ce trebuie utilizate și definiți operațiile care
2
trebuie efectuate pentru a afla diferența menționată mai sus (Fig. 3). După aflarea primului
rezultat, selectați celula și extindeți aplicarea formulei folosite la întreaga coloană (Fig. 3).
Procedați în mod similar pentru a afla valorile de pe coloana Capacitatea eoliană
instalată cumulat la nivel global (onshore, GW).
Fig. 2 Formatarea celulelor și optimizarea afișării
Extinderea
formulei
Fig. 3 Calcularea valorii corespunzătoare primei celule de pe coloana Capacitatea eoliană

instalată anual la nivel global (onshore, GW) și extinderea formulei pentru calcul automat
Pentru reprezentarea grafică a valorilor de pe coloanele aferente capacităților

anuale/cumulate totale și instalate onshore, selectați valorile de pe coloanele respective/coloanele
3
B, D, E, G din Fig. 3 (selecții multiple sunt posibile folosind tasta Ctrl). Puteți face selecția
folosind sau nu și titlul coloanei; pentru a observa cum se realizează diferite tipuri de editare a
graficului, pentru prezentul exercițiu vom selecta numai valorile de pe cele patru coloane (Fig. 4).
După realizarea selecției, accesați meniul Insert, selectați Charts – All charts – tip
combinat/Combo (Fig. 4). Pentru a optimiza afișarea celor două tipuri de valori (anuale și
cumulate), veți folosi două forme de reprezentare (coloane și linii) și două axe (primară și
secundară - Fig. 4).
Selecție multiplă
Fig. 4 Selectarea valorilor și introducerea tipului necesar de grafic
Modificați titlul, legenda etichetele axelor (Fig. 5). Observați și explorați posibilitățile
suplimentare de editare a graficelor realizate (fonturi, culori, proprietăți axe etc. – Fig. 5, Fig. 6).
Grafic inițial
Proprietățile graficului –
click dreapta
1997 - 2020
Editarea
Editarea etichetelor axei
Grafic editat
elementelor de orizontale
la legendă
Fig. 5 Editări esențiale ale graficului

4
1997 - 2020
Fig. 6 Editări suplimentare ale graficului
După ce ați adus toate modificările necesare graficului, copiați-l ca imagine în

documentul Interpretare_LP3_NUME Prenume. Îl veți numerota corespunzător (urmând
modelele anterior oferite de numerotare și formatare a titlului) și îl veți discuta/cita în textul
secțiunii Rezultate și discuții (urmând modelul discutat anterior).
Salvați documentul Excel și mergeți la pasul următor – Foaia de lucru 2 – Structură regională.
În documentul Excel nou-creat LP3_Resurse eoliene, foaia de lucru Structura regională
(Fig. 7), creați coloana pentru nivelul regional și cele patru coloane aferente capacităților eoliene
instalate anual și cumulat în 2020. Indicatorii folosiți pentru aplicația curentă sunt cei din Tabel 3
– suportul informațional furnizat. Pentru simplificare, după crearea coloanelor și introducerea
datelor, structura informațiilor din Excel va fi similară celei din Fig. 7.
Tabel Excel Tabel sursă date
Atenție: valorile din

tabel 3 sunt preluate
ca atare din sursa
citată. Astfel, în limba
engleză – deci și în
acest tabel, virgula
este semn al prezenței
clasei miilor.
Pentru simplificare, în
documentul Excel veți
omite introducerea
oricărui simbol pentru
delimitarea clasei
miilor (fără virgulă).
Sursa ce va fi citată pentru prelucrarea datelor în graficele realizate
Fig. 7 Structura informațiilor introduse în foaia de lucru Structura regională

5
Pentru calcularea ponderilor de pe coloanele aferente capacităților anuale nou-instalate
în 2020 și capacităților cumulate în același an (coloanele D și E din Fig. 7), folosiți valorile
regionale cunoscute pentru fiecare dintre cei doi indicatori (coloana B și coloana C), totalul
mondial aferent și aplicați regula de 3 simplă (cunoașteți 3 elemente și îl puteți afla pe al 4-lea).
Exemplificare: selectați celula 2 de pe coloana D, iar apoi, în bara de inserare a funcției,
selectați celulele ce trebuie utilizate și definiți operațiile care trebuie efectuate pentru a afla
ponderea capacităților nou-instalate în Americi în totalul mondial (Fig. 8). Procedați în mod
similar pentru a afla valorile celorlalte regiuni (coloana D), precum și ponderile regionale
aferente capacităților cumulate din 2020 (coloana E). După modelul de mai sus, formatați
valorile calculate astfel încât să fie rotunjite la o cifră după virgulă (Fig. 2).
Formulă Rezultat
Fig. 8 Calcularea valorii corespunzătoare primei celule de pe coloana Instalații noi (%, AN
referință)
ATENȚIE: în exemplul de mai sus, calculele sunt făcute pentru anul 2019 DAR STUDENȚII VOR
CALCULA ȘI REPREZENTA VALORILE DIN 2020
Pentru reprezentarea grafică a valorilor de pe coloanele aferente capacităților regionale
anuale/cumulate în 2020 (%), selectați pe rând valorile calculate de pe coloanele respective/coloanele
D, E din fig. 8. După realizarea unei selecții, accesați meniul Insert, selectați Charts – All charts –
Pie/Diagramă structurală circulară (Fig. 8). După modelul descris mai sus, editați legenda și titlul.
Observați și explorați posibilitățile suplimentare de editare a graficului realizat (fonturi, culori,
introducerea de etichete suplimentare precum valorile procentuale etc. – Fig. 9).
Inserare diagramă
Valori procentuale calculate și utilizate
Diferite editări ale graficului realizat
Fig. 5 Introducere și editări ale diagramei structurale circulare referitoare la distribuția

regională a capacității eoliene nou-instalate (AN referință)
ATENȚIE: în exemplul de mai sus, calculele sunt făcute pentru anul 2019 DAR STUDENȚII VOR
CALCULA ȘI REPREZENTA VALORILE DIN 2020
6
Procedați în mod similar pentru obținerea celei de a doua diagrame (cea referitoare la
distribuția regională a capacității eoliene cumulate (2020).
După ce ați adus toate modificările necesare graficelor, copiați-le ca imagine în
documentul Interpretare_LP3_NUME Prenume. Le veți numerota corespunzător (urmând
modelele anterior oferite de numerotare și formatare a titlului) și le veți discuta/cita în textul
secțiunii Rezultate și discuții (urmând modelul discutat anterior).
În condițiile în care ritmul de lucru nu va permite realizarea histogramei Principalele
state deținătoare de infrastructură eoliană instalată (capacități cumulate, 2020) în cadrul LP
efectuat online, aceasta va deveni parte a unei teme ulterioare și nu trebuie realizată individual
pentru lucrarea practică 3.
Salvați documentul Excel LP3_Resurse eoliene și postați-l ca temă pe Google
Classroom, alături de documentul Interpretare_LP3_NUME Prenume, până la data indicată.
7
Geografia resurselor naturale LP 4
RESURSELE HIDROSFEREI.
Diferențieri regionale ale disponibilității resurselor de apă dulce în raport cu populația și ale utilizării acestor resurse
RATR/loc.
(m³/an/loc., 2017)
Lipsa date
Deficiență absolută
Deficiență cronică
Stress
Stress ocazional/local Fig. 1 Diferențieri teritoriale ale resurselor de apă
totale reînnoibile/RATR (eng.:TRWR), în raport cu populația (m³/an/loc.)
Resurse abundente la nivel național, posibil stress local Sursa: https://www.fao.org/aquastat/en/geospatial-information/maps/, accesat noiembrie 2021
Fig. 2 Precipitațiile medii anuale

(mm/an)
Sursa: Idem Fig. 1
Fig. 3 MARII CONSUMATORI. Densitatea populației (loc./km²)

Sursa: http://www.fao.org/nr/water/aquastat/maps/
Fig. 4 MARII CONSUMATORI.
Ponderea populaţiei urbane şi repartiția aglomerațiilor urbane
Sursa: https://population.un.org/wup/Maps/
Rata de Populația
creștere (%) urbană în 2018
Fig. 5 MARII CONSUMATORI.

Rata de creștere a aglomerațiilor urbane între 1990 - 2018
Sursa: https://population.un.org/wup/Maps/, accesat noiembrie 2021
Tabel 1. Problema apei în contextul Declarației Mileniului și Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
Declarația Mileniului a Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi
constituit între 2000-2015 unica care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Acțiunile vizează în
agendă globală în domeniul egală măsură statele dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare. Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare
dezvoltării asupra căreia a Durabilă (ODD) cu orizont 2030. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM).
existat un acord la cel mai înalt 1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.
nivel şi care includea ținte 2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției şi promovarea unei agriculturi durabile.
precise (8 ODM/MDG). 3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.
1. Reducerea sărăciei extreme şi a 4. Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate şi promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.
foametei 5. Egalitate de gen – Realizarea egalității de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.
2. Realizarea accesului universal la 6. Apă curată şi sanitație – Asigurarea disponibilității şi managementului durabil al apei şi sanitație pentru toți.
educație primară 7. Energie curată şi la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.
3. Promovarea egalității de gen şi 8. Muncă decentă şi creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării
emanciparea femeilor depline şi productive a forței de muncă şi a unei munci decente pentru toți.
4. Reducerea mortalității infantile 9. Industrie, inovație, infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovației.
5. Îmbunătățirea sănătății materne 10. Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor şi de la o țară la alta.
6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei 11. Orașe şi comunități durabile – Dezvoltarea orașelor şi a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.
şi a altor boli 12. Consum şi producție responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producție durabile.
7. Asigurarea sustenabilității mediului 13. Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.
8. Crearea unui parteneriat global 14. Viața acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.
pentru dezvoltare 15. Viața terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor,
Surse: combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.
https://www.mae.ro/node/35919 16. Pace, justiție şi instituții eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la
http://www.un.org/millenniumgoals justiție pentru toți şi crearea unor instituții eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.
https://www.un.org/sustainabledevel 17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global
opment/development-agenda/ pentru dezvoltare durabilă.
În același sens, informații importante despre relația resurselor de apă cu populația sunt furnizate de World Water Assessment Programme
(UNESCO WWAP): http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/water/wwap/wwdr/wwdr4-2012/
2
km³/an
Amenajari lacustre*
Menajer/municipalități
Industrie
Agricultura
(*pierderi
prin evalorare)
Fig. 6 Volumul de apă extras la nivel de locuitor (în scop agricol, menajer, industrial)
Sursa: AQUASTAT, 2019, https://www.fao.org/aquastat/en/geospatial-information/maps/, accesat noiembrie 2021
Fig. 7 Dinamica volumului de apă extras la nivel global (1900 - 2010)
http://www.fao.org/nr/water/aquastat/water_use/image/WithTime_eng.pdf
Tabel 2. Disponibilitatea apei dulci – Precipitațiile şi resursele reînnoibile interne de apă (IRWR)
Precipitații Resursele reînnoibile interne de apă Volum de apa extras Populația Suprafață
dulce (2015)
Volum/an Volum/an % din res. per Total* km3/an din total Total Total
Continent/Regiune
mm/an 3
(km sau 10 9 3
(km sau 10 9
mond. de apă capita, 3
(km /an) Mun. Ind. Agr. 1000 pers 1000 ha
m3) m3) dulce 2015 (m3)
MONDIAL 814 108 963 42 810 100,0 5 829 4 001 464 768 2769 7 344 837 13 387 760
Africa, din care: 678 20 371 3 931 9,2 3 319 227 33 9 184 1 184 500 3 006 724
Africa de Nord 96 550 47 0,1 256 106 14 3 89 183 085 575 289
Afr. Sub-Sahariană, din care: 815 19 821 3 884 9,1 3 879 121 19 6 96 1 001 415 2 431 435
Sudano-Saheliană 311 2 679 160 0,4 992 42,8 2,1 0,6 40,2 160 828 861 030
Golful Guineei 1 356 2 877 952 2,2 3 450 16,5 6,5 2,6 7,4 275 908 212 198
Africa Centrală 1 425 7 593 1 876 4,4 13 604 2,8 1,3 0,5 1,0 137 913 532 866
Africa Orientală 912 2 669 285 0,7 1 094 20,1 3,0 0,3 10,8 260 732 292 769
Africa Sudică 656 3 107 270 0,6 1 934 24,6 5,5 2,1 16,9 139 641 473 406
I-le din Oc. Indian 1 514 895 341 0,8 12 918 14,3 0,6 0,2 13,5 26 393 59 166
Asia, din care: 828 26 855 11 865 27,7 2 697 2 556 234 253 2069 4 399 750 3 243 039
Orientul Mijlociu 217 1 422 484 1,1 1 444 276 25 20 231 335 174 656 399
Asia Centrală 273 1 271 242 0,6 2 420 145 7 10 128 99 841 465 576
Asia de Sud şi Est 1 139 24 163 11 139 26,0 2 809 2 135 202 224 1710 3 964 735 2 121 064
Americile, din care: 1 104 44 408 19 536 45,6 19 725 859 123 321 415 990 390 4 023 924
America de Sud 1 638 29 012 12 724 29,7 30 428 216 36 26 154 418 177 1 770 800
Am. Centrală şi Caraibe 2 018 1 515 735 1,7 8 397 33 8 6 20 87 482 75 068
America de Nord 637 13 881 6 077 14,2 12 537 610 79 289 241 484 731 2 178 056
Europa, din care: 545 12 564 6 576 15,4 8 895 334 69 181 84 739 324 2 306 614
Europa Nordică 937 1 235 836 2,0 31 500 8,8 2,7 4,9 1,2 26 540 131 851
Europa Occidentală 929 1 319 621 1,4 2 385 99,4 21,0 73,5 4,9 260 231 142 056
Europa Centrală 669 745 249 0,6 2 250 40,5 9,3 27,6 3,6 110 692 111 325
Europa Mediteraneană 731 801 423 1,0 3 159 98,8 17,9 25 55,9 133 854 109 555
Europa Estică (fara Rusia) 587 599 136 0,3 2 104 20 4,3 10,6 5,1 64 550 102 002
Federația Rusă 460 7 865 4 312 10,1 30 058 66,2 13,4 39,6 13,2 43 457 1 709 825
Oceania, din care: 590 4 765 902 2,1 29 225 25 5 4 16 30 873 807 459
Australia şi N. Zeelandă 574 4 598 819 1,9 28 739 25 5 4 16 28 498 800 893
Alte i-le din Oc. Pacific 2 550 167 83 0,2 35 053 0,1 0,03 0,01 0,05 2 375 6 566
*include apa obținută prin desalinizare, utilizarea directă a apelor reziduale municipale tratate și a apei agricole drenate NOTA: Vezi Anexa 1 pentru componența grupărilor de state
(Sursa: FAO. AQUASTAT.database, http://www.fao.org/nr/water/aquastat/data/query/index.html?lang=en, accesat octombrie 2019)
3
Tabel 3. Situația resurselor de apă la nivel statal (2018 sau datele cele mai recente disponibile în baza de date Aquastat)
Suprafața Populația Resursele Resursele Volum de Volum de Volum de Volum de Volum de ODM 7.5 SDG 6.4.2.
totală totală regenerabile regenerabile apa extras apa extras apa extras apa extras apa ex- Ponderea Presiunea
Densitatea
Stat (mii ha) (mii loc.) totale de totale de TOTAL (% agricultu- (% industrie) (% menajer/ tras/cap. loc volumului de apă asupra
populației
apă/TRWR* apă/cap loc. 9 3
(10 m / an) ră) municipal) extras din resurselor de
(loc/km2)
(109 m3/ an) (m3/loc/an) resursele totale apă (%)
regenerabile
Afghanistan 65 286 37 172 56,94 65,33 1 758 20,37 98,17 0,832 0,9984 548,1 31,05 54,76
Albania 2 773 2 883 104 30,2 10 476 0,958 68,16 10,23 21,61 332,3 3,172 5,757
Algeria 238 174 42 228 17,73 11,67 276,3 10,46 63,76 1,826 34,41 247,7 84,01 137,9
Andorra 47 77,01 163,8 0,3156 4 098
Angola 124 670 30 810 24,71 148,4 4 817 0,7058 20,78 33,95 45,27 22,91 0,4755 1,872
Antigua și Barbuda 44 96,29 218,8 0,052 540,1 0,0115 15,65 21,74 62,61 119,4 8,462 8,462
Argentina 278 040 44 361 15,95 876,2 19 752 37,78 73,93 10,59 15,48 851,6 4,301 10,46
Armenia 2 974 2 952 99,25 7,769 2 632 2,714 69,34 4,79 25,87 919,5 34,93 54,75
Australia 774 122 24 898 3,216 492 19 761 17,36 69,26 17,48 13,26 697,3 2,354 4,658
Austria 8 388 8 891 106 77,7 8 739 3,492 2,208 77,17 20,62 392,8 4,492 9,644
Azerbaidjan 8 660 9 950 114,9 34,67 3 485 12,17 92,36 4,348 3,296 1 223 35,09 53,73
Bahamas 1 388 385,6 27,78 0,7 1 815
Bahrain 78 1 569 2 012 0,116 73,91 0,4344 33,31 3,246 63,44 276,8 133,7 133,7
Bangladesh 14 757 161 377 1 094 1 227 7 604 35,87 87,82 2,147 10,04 222,3 2,923 5,723
Barbados 43 286,6 666,6 0,08 279,1 0,081 67,65 7,654 24,69 282,6 87,5 87,5
Belarus 20 760 9 453 45,53 57,9 6 125 1,391 29,91 31,78 38,32 147,2 2,401 4,581
Belgia 3 053 11 482 376,1 18,3 1 594 3,994 1,127 80,37 18,5 347,8 21,83 49,07
Belize 2 297 383,1 16,68 21,73 56 736 0,101 67,72 20,99 11,29 263,7 0,4647 1,26
Benin 11 476 11 485 100,1 26,39 2 298 0,234 25,21 12,82 61,97 20,37 0,4926 0,9752
Bhutan 3 839 754,4 19,65 78 103 395 0,338 94,08 0,8876 5,03 448 0,4332 1,414
Bolivia 109 858 11 353 10,33 574 50 559 2,088 91,95 1,533 6,513 183,9 0,3638 1,177
Bosnia și Herțegovina 5 121 3 324 64,91 37,5 11 282 1,069 2,662
Botswana 58 173 2 254 3,875 12,24 5 430 0,193 35,75 12,12 52,12 85,62 1,577 2,018
Brazilia 851 577 209 469 24,6 8 647 41 281 64,59 58,14 15,76 26,1 308,4 0,7472 1,423
Brunei 577 429 74,34 8,5 19 815 0,092 5,761 164,7 214,5 1,082 3,466
Bulgaria 11 095 7 052 63,56 21,3 3 021 5,425 13,35 70,71 15,94 769,3 25,47 40,1
Burkina Faso 27 422 19 751 72,03 13,5 683,5 0,818 51,43 2,653 45,92 41,41 6,059 7,82
Burundi 2 783 11 175 401,6 12,54 1 122 0,2801 79,26 5,355 15,39 25,06 2,234 10,19
Capul Verde 403 543,8 134,9 0,3 551,7 0,027 92,59 1,481 5,926 49,65 8,433 8,433
Cambodgia 18 104 16 250 89,76 476,1 29 299 2,184 94 1,511 4,487 134,4 0,4587 1,037
Camerun 47 544 25 216 53,04 283,1 11 229 1,088 67,71 9,61 22,68 43,16 0,3844 1,56
Canada 987 975 37 075 3,753 2 902 78 275 35,03 7,534 78,51 13,95 944,8 1,227 3,666
Rep. Centrafricană 62 298 4 666 7,49 141 30 216 0,0725 0,5517 16,55 82,9 15,54 0,0514 0,3356
Ciad 128 400 15 478 12,05 45,7 2 953 0,8796 76,42 11,79 11,79 56,83 1,925 4,295
Chile 75 610 18 729 24,77 923,1 49 285 32,37 90,89 5,128 3,985 1 728 9,222 21,62
China 960 001 1 459 378 152 2 840 1 946 598,1 64,4 22,32 13,28 409,8 20,84 43,22
Columbia 114 175 49 661 43,5 2 360 47 522 28,59 73,45 13,99 12,56 575,7 1,186 4,189
Comore 186,1 832,3 447,2 1,2 1 442 0,01 47 5 48 12,01 0,8333 0,8333
Congo 34 200 5 244 15,33 832 158 647 0,0917 4,362 26,17 69,47 17,49 0,0055 0,0274
Costa Rica 5 110 4 999 97,84 113 22 603 3,196 72,03 7,51 20,46 639,2 2,702 5,211
Côte d'Ivoire 32 246 25 069 77,74 84,14 3 356 1,162 51,64 20,83 27,54 46,35 1,381 5,088
Croația 5 659 4 156 73,44 105,5 25 383 0,718 10,58 26,04 63,37 172,7 0,6379 1,496
Cuba 10 988 11 338 103,2 38,12 3 362 6,959 64,94 10,63 24,43 613,8 18,25 23,94
Cipru 925 1 189 128,6 0,78 655,9 0,286 0 5,944 38,81 240,5 26,54 28,29
Cehia 7 888 10 666 135,2 13,15 1 233 1,59 3,019 55,97 41,13 149,1 12,1 24,19
RPD Coreea 12 054 25 550 212 77,15 3 020 8,658 76,35 13,23 10,43 338,9 11,22 27,74
RD Congo 234 486 84 068 35,85 1 283 15 261 0,6836 10,52 21,47 68,01 8,132 0,0533 0,2269
Danemarca 4 292 5 752 134 6 1 043 1,075 58,86 4,691 36,45 186,8 17,91 29,06
Djibouti 2 320 958,9 41,33 0,3 312,9 0,019 15,79 0 84,21 19,81 6,333 6,333
Dominica 75 71,62 95,5 0,2 2 792 0,02 5 0 95 279,2 10 10
Rep. Dominicană 4 867 10 627 218,4 23,5 2 211 9,078 83,31 7,269 9,418 854,2 30,37 39,55
Ecuador 25 637 17 084 66,64 442,4 25 895 9,918 81,43 5,535 13,04 580,5 2,241 6,782
Egipt 100 145 98 424 98,28 57,5 584,2 77,5 79,16 6,968 13,87 787,4 134,8 141,2
El Salvador 2 104 6 421 305,2 26,27 4 091 2,118 67,56 10,06 22,38 329,9 8,062 13,21
Guineea Ecuatorială 2 805 1 309 46,67 26 19 863 0,0198 5,051 15,15 79,8 15,13 0,0762 0,1835
Eritreea 12 177 3 453 28,36 7,315 2 119 0,582 94,5 0,1718 5,326 168,6 7,956 11,18
Estonia 4 534 1 323 29,18 12,81 9 680 1,609 0,2946 95,84 3,861 1 216 12,56 17,41
Eswatini 1 736 1 136 65,45 4,51 3 969 1,068 94,19 1,938 3,867 939,9 23,68 77,56
Etiopia 113 624 109 224 96,13 122 1 117 10,55 91,84 0,4844 7,679 96,57 8,646 32,26
Fiji 1 827 883,5 48,36 28,55 32 315 0,0849 58,89 11,31 29,8 96,1 0,2974 0,2974
Finlanda 33 845 5 523 16,32 110 19 918 2,8 14,29 71,43 14,29 507 2,545 6,64
Franța 54 909 64 991 118,4 211 3 247 27,01 10,9 69,14 19,96 415,6 12,8 23,64
Gabon 26 767 2 119 7,917 166 78 329 0,1391 28,97 10,14 60,89 65,64 0,0838 0,5022
Gambia 1 130 2 280 201,8 8 3 509 0,1016 38,58 20,87 40,55 44,56 1,27 2,21
Georgia 6 970 4 003 57,43 63,33 15 821 1,291 35,46 16,28 48,26 322,5 2,039 4,206
Germania 35 725 83 124 232,7 154 1 853 28,48 1,402 62,08 36,51 342,6 15,87 33,5
Ghana 23 854 29 767 124,8 56,2 1 888 1,465 73,06 6,486 20,46 49,2 2,578 6,315
Grecia 13 196 10 522 79,74 68,4 6 501 10,12 80,09 3,24 16,67 962 14,8 20,48
Grenada 34 111,5 327,8 0,2 1 794 0,0141 14,89 0 85,11 126,5 7,05 7,05
Guatemala 10 889 17 248 158,4 127,9 7 416 3,324 56,74 18,14 25,12 192,7 2,599 5,742
Guineea 24 586 12 414 50,49 226 18 205 0,89 67,42 6,742 25,84 71,69 0,3938 1,369
Guineea-Bissau 3 613 1 874 51,88 31,4 16 753 0,19 75,79 6,263 17,95 101,4 0,5573 1,496
Guyana 21 497 779 3,624 271 347 879 1,445 94,34 1,412 4,243 1 855 0,5331 3,298
Haiti 2 775 11 123 400,8 14,02 1 261 1,45 83,38 3,517 13,1 130,4 10,34 13,38
Honduras 11 249 9 588 85,23 92,16 9 613 1,607 73,3 7,094 19,6 167,6 1,744 4,621
Ungaria 9 303 9 707 104,3 104 10 713 4,505 11,51 74,55 13,94 464 4,26 7,651
Islanda 10 300 336,7 3,269 170 504 881 0,2783 0,1078 71,15 28,75 826,5 0,1706 0,3941
India 328 726 1 352 642 411,5 1 911 1 413 761 90,41 2,234 7,359 562,6 33,88 66,49
Indonezia 191 686 267 671 139,6 2 019 7 542 222,6 85,21 4,103 10,69 831,8 11,03 29,7
Iran 174 515 81 800 46,87 137 1 675 93,3 92,18 1,179 6,645 1 141 67,82 81,29
Irak 43 505 38 434 88,34 89,86 2 338 33,57 91,48 5,332 3,187 873,5 37,35 47,14
Irlanda 7 028 4 819 68,56 52 10 791 1,427 4,555 36,44 59 296,1 2,744 20,04
Israel 2 207 8 382 379,8 1,78 212,4 2,271 51,65 4,615 44,03 271 62,47 95,94
Italia 30 207 60 627 200,7 191,3 3 155 34,19 49,73 22,52 27,75 563,9 17,8 30
Jamaica 1 099 2 935 267 10,82 3 688 1,354 8,419 81,24 10,34 461,4 12,47 12,47
Japonia 37 790 127 202 336,6 430 3 380 79,3 67,72 13,87 18,41 623,4 18,44 36,46
Iordania 8 932 9 965 111,6 0,937 94,03 1,044 53,13 3,113 43,76 104,8 96,44 100,1
Kazahstan 272 490 18 320 6,723 108,4 5 918 25,03 63,16 22,09 14,74 1 366 21,72 32,65
Kenya 58 037 51 393 88,55 30,7 597,4 4,032 80,21 7,515 12,28 78,45 13,13 33,24
Kuweit 1 782 4 137 232,2 0,02 4,834 1,25 62,27 1,864 35,86 302,1 3 850 3 850
Kârgâzstan 19 995 6 304 31,53 23,62 3 746 7,66 92,69 4,386 2,924 1 215 32,63 50,04
Laos 23 680 7 062 29,82 333,5 47 228 7,32 95,9 2,322 1,776 1 037 2,195 4,772
Letonia 6 459 1 928 29,86 34,94 18 118 0,1772 30,55 18,79 50,66 91,88 0,5248 1,08
Liban 1 045 6 859 656,4 4,503 656,5 1,84 38,04 48,91 13,04 268,2 40,24 58,79
4
Suprafața Populația Resursele Resursele Volum de Volum de Volum de Volum de Volum de ODM 7.5 SDG 6.4.2.
totală totală regenerabile regenerabile apa extras apa extras apa extras apa extras apa ex- Ponderea Presiunea
Densitatea
Stat (mii ha) (mii loc.) totale de totale de TOTAL (% agricultu- (% industrie) (% menajer/ tras/cap. loc volumului de apă asupra
populației
apă/TRWR* apă/cap loc. 9 3
(10 m / an) ră) municipal) extras din resurselor de
(loc/km2)
(109 m3/ an) (m3/loc/an) resursele totale apă (%)
regenerabile
Lesotho 3 036 2 108 69,44 3,022 1 433 0,0438 8,676 45,66 45,66 20,77 1,449 2,566
Liberia 11 137 4 819 43,27 232 48 143 0,1459 8,43 36,6 54,97 30,28 0,0629 0,2643
Libia 175 954 6 679 3,796 0,7 104,8 5,83 83,19 4,803 12,01 872,9 817,1 817,1
Lituania 6 529 2 801 42,9 24,5 8 746 0,2544 22,46 23,73 53,81 90,81 1,038 1,834
Luxemburg 259 604,2 233,3 3,5 5 792 0,0522 0,9579 3,64 95,4 86,39 1,491 4,328
Madagascar 58 730 26 262 44,72 337 12 832 13,56 95,89 1,194 2,914 516,2 3,993 11,26
Malawi 11 848 18 143 153,1 17,28 952,4 1,357 85,94 3,516 10,55 74,78 7,852 17,5
Malaysia 33 080 31 528 95,31 580 18 396 5,488 45,65 29,9 24,45 174,1 1,156 3,439
Maldive 30 515,7 1 719 0,03 58,17 0,0059 0 5,085 94,92 11,44 15,67 15,67
Mali 124 019 19 078 15,38 120 6 290 5,186 97,86 0,0771 2,063 271,8 4,322 8,003
Malta 32 439,2 1 373 0,0505 115 0,064 39,06 1,562 57,81 145,7 85,15 85,15
Mauritania 103 070 4 403 4,272 11,4 2 589 1,35 90,58 2,355 7,066 306,6 11,83 13,25
Mauritius 204 1 267 621,2 2,751 2 171 0,596 51,01 1,846 47,15 470,3 21,48 21,48
Mexic 196 438 126 191 64,24 461,9 3 660 88,83 75,72 9,548 14,74 703,9 19,23 44,46
Monaco 0.2027 38,68 19 083 0,005 0 0 100 129,3
Mongolia 156 412 3 170 2,027 34,8 10 977 0,4624 54,26 35,94 9,797 145,9 1,329 3,395
Muntenegru 1 381 627,8 45,46 0,1609 1,057 39,03 59,91 256,3
Maroc 44 655 36 029 80,68 29 804,9 10,43 87,78 2,032 10,19 289,5 36,46 50,75
Mozambic 79 938 29 496 36,9 217,1 7 360 1,473 73,05 1,697 25,25 49,94 0,6785 1,751
Myanmar 67 664 53 708 79,38 1 168 21 743 33,39 88,56 1,493 9,952 621,7 2,846 5,802
Namibia 82 429 2 448 2,97 39,91 16 301 0,288 69,79 4,861 25,35 117,6 0,7063 0,8616
Nauru 2 10,67 533,5 0,01 937,2
Nepal 14 718 28 096 190,9 210,2 7 482 9,497 98,14 0,3106 1,554 338 4,518 8,312
Țările de Jos 3 739 17 060 456,3 91 5 334 8,099 3,731 71,98 24,29 474,7 8,9 16,38
Noua Zeelandă 26 771 4 743 17,72 327 68 942 4,92 65,19 24,07 10,74 1 037 3,02 8,048
Nicaragua 13 037 6 466 49,59 164,5 25 446 1,545 76,72 4,765 18,52 238,9 0,9381 2,692
Niger 126 700 22 443 17,71 34,05 1 517 1,751 87,73 2,056 10,22 78,02 5,131 7,454
Nigeria 92 377 195 875 212 286,2 1 461 12,47 44,17 15,75 40,08 63,69 4,358 9,668
Macedonia de Nord 2 571 2 083 81,02 6,4 3 073 0,8604 38,26 26,24 35,49 413,1 16,31 25,27
Norvegia 38 521 5 338 13,86 393 73 624 2,691 31,39 39,8 28,81 504,2 0,6848 2,046
Oman 30 950 4 829 15,6 1,4 289,9 1,873 82,59 12,71 4,698 387,8 116,7 116,7
Pakistan 79 610 212 228 266,6 246,8 1 163 183,4 93,98 0,7632 5,26 864,4 78,1 118,2
Palestina 602 4 863 807,8 0,837 172,1 0,3895 45,06 8,241 46,7 80,09 35,81 42,75
Panama 7 532 4 177 55,45 139,3 33 351 1,211 36,83 0,5118 62,66 290 0,8696 0,9011
Papua Noua Guinee 46 284 8 606 18,59 801 93 071 0,3921 0,255 42,74 57 45,56 0,049 0,1322
Paraguay 40 675 6 956 17,1 387,8 55 746 2,413 78,62 6,382 15 346,9 0,6223 1,835
Peru 128 522 31 989 24,89 1 880 58 763 16 91,8 0,5188 6,375 500,2 1,869 6,545
Filipine 30 000 106 651 355,5 479 4 491 94 72,32 17,15 10,25 881,4 19,57 28,66
Polonia 31 269 37 922 121,3 60,5 1 595 10,03 13,85 64,93 21,22 264,5 15,86 33,22
Portugalia 9 223 10 256 111,2 77,4 7 547 6 56,99 30,49 14,73 585 7,919 12,32
Puerto Rico 887 3 040 342,7 7,1 2 336 3,275 3,466 72,22 24,31 1 077 12,32 19,54
Qatar 1 149 2 782 242,1 0,058 20,85 0,881 26,11 3,973 69,92 316,7 431 431
Rep. Coreea 10 032 51 172 510,1 69,7 1 362 27,08 58,93 16,43 24,64 529,2 41,89 85,22
Rep. Moldova 3 385 4 052 119,7 12,27 3 028 0,837 5,137 77,42 17,44 206,6 6,822 12,43
România 23 840 19 506 81,82 212 10 869 6,416 22,24 60,85 16,91 328,9 3,026 6,007
Rusia 1 709 825 145 734 8,523 4 525 31 053 64,82 28,76 44,79 26,46 444,8 1,432 4,122
Rwanda 2 634 12 302 467 13,3 1 081 0,1839 55,46 11,15 33,39 14,95 1,383 6,089
Saint Kitts și Nevis 26 52,44 201,7 0,024 457,7 0,0156 1,282 0 98,72 297,5 50,83 50,83
Saint Lucia 62 181,9 293,4 0,3 1 649 0,0429 70,86 0 29,14 235,9 14,3 14,3
Saint Vincent și Grenadines 39 110,2 282,6 0,1 907,4 0,0085 0 0,0235 99,98 77,14 7,9 7,9
Sao Tome și Principe 96 211 219,8 2,18 10 330 0,0409 62,59 1,467 35,94 193,8 1,876 1,876
Arabia Saudită 214 969 33 703 15,68 2,4 71,21 24 79,17 5,833 14,28 712,1 1 000 1 000
Senegal 19 671 15 854 80,6 38,97 2 458 2,221 92,98 2,611 4,412 140,1 5,699 11,81
Serbia 8 836 8 803 99,62 162,2 18 426 5,558 12,82 75,42 11,77 631,3 3,426 6,263
Seychelles 46 97,1 211,1 0,0137 6,569 27,74 65,69 141,1
Sierra Leone 7 230 7 650 105,8 160 20 915 0,2122 21,54 26,15 52,31 27,74 0,1326 0,4958
Singapore 72.4 5 757 7 952 0,6 104,2 0,6594 4 51 45 114,5 81,85 81,85
Slovacia 4 903 5 453 111,2 50,1 9 188 0,612 13,25 38,95 47,79 112,2 1,111 2,395
Slovenia 2 027 2 078 102,5 31,87 15 338 0,961 0,3122 81,89 17,79 462,5 3,015 6,498
I.lele Solomon 2 890 652,9 22,59 44,7 68 468
Somalia 63 766 15 008 23,54 14,7 979,5 3,298 99,48 0,0606 0,4548 219,7 22,44 24,53
Africa de Sud 121 909 57 793 47,41 51,35 888,5 19,85 57,91 21,41 20,68 343,5 38,66 63,56
Sudanul de Sud 63 391 10 976 17,31 49,5 4 510 0,658 36,47 34,19 29,33 59,95 1,329 4,226
Spania 50 596 46 693 92,29 111,5 2 388 31,22 65,23 19,11 15,66 668,6 28 42,56
Sri Lanka 6 561 21 229 323,6 52,8 2 487 12,95 87,36 6,419 6,218 609,8 24,52 90,79
Sudan 185 411 41 802 22,55 37,8 904,3 26,93 96,19 0,2784 3,527 644,4 71,26 118,7
Suriname 16 382 576 3,516 99 171 878 0,6159 70 22 8,005 1 069 0,6221 3,951
Suedia 44 743 9 972 22,29 174 17 449 2,375 3,158 56,63 40,21 238,2 1,365 3,427
Elveția 4 129 8 526 206,5 53,5 6 275 1,768 9,056 36,36 54,59 207,4 3,185 6,499
Siria 18 518 16 945 91,51 16,8 991,6 16,76 87,53 3,672 8,801 989,1 83,11 124,4
Tadjikistan 14 138 9 101 64,37 21,91 2 407 9,774 75,49 16,47 8,042 1 074 44,61 64,48
Thailanda 51 312 69 428 135,3 438,6 6 317 57,31 90,37 4,846 4,78 825,4 13,07 23,01
Timorul de Est 1 487 1 268 85,27 8,215 6 479 1,172 91,38 0,1706 8,447 924,3 14,27 28,27
Togo 5 679 7 889 138,9 14,7 1 863 0,223 34,08 2,825 63,09 28,27 1,517 3,392
Trinidad și Tobago 513 1 390 270,9 3,84 2 763 0,3832 4,358 33,64 62 275,7 8,755 20,33
Tunisia 16 361 11 565 70,69 4,615 399 3,845 76,28 1,193 22,53 332,4 81,92 96
Turcia 78 535 82 340 104,8 211,6 2 570 59,38 87,12 5,18 11,09 721,2 28,87 45,38
Turkmenistan 48 810 5 851 11,99 24,77 4 233 27,95 94,3 3,001 2,701 4 778 112,5 143,6
Uganda 24 155 42 729 176,9 60,1 1 407 0,637 40,66 7,849 51,49 14,91 1,06 5,828
Ucraina 60 355 44 246 73,31 175,3 3 961 11,2 41,56 36,48 21,96 253,2 6,107 13,87
Emiratele Arabe Unite 7 120 9 631 135,3 0,15 15,57 5,055 59,35 2,058 39,57 524,8 1 667 1 667
UK 24 361 67 142 275,6 147 2 189 8,42 14,05 12 73,95 125,4 5,727 14,35
Tanzania 94 730 56 313 59,45 96,27 1 710 5,184 89,35 0,4823 10,17 92,06 5,385 12,96
SUA 983 151 327 096 33,27 3 069 9 383 444,3 39,66 47,2 13,14 1 358 14,48 28,16
Uruguay 17 622 3 449 19,57 172,2 49 923 3,66 86,61 2,186 11,2 1 061 2,125 9,786
Uzbekistan 44 892 32 476 72,34 48,87 1 505 58,9 92,29 3,616 4,092 1 814 120,5 168,9
Vanuatu 1 219 292,7 24,01 10 34 167
Venezuela 91 205 28 887 31,67 1 325 45 868 22,63 73,85 3,506 22,64 783,3 1,707 7,54
Vietnam 33 123 95 546 288,5 884,1 9 253 82,03 94,78 3,747 1,47 858,5 9,259 18,13
Yemen 52 797 28 499 53,98 2,1 73,69 3,565 90,74 1,823 7,433 125,1 169,8 169,8
Zambia 75 261 17 352 23,06 104,8 6 040 1,572 73,28 8,27 18,45 90,6 1,5 2,835
Zimbabwe 39 076 14 439 36,95 20 1 385 3,771 80,64 2,157 17,21 261,2 18,86 35,41
*NOTĂ: TRWR = acronimul în limba engleză pentru Resurse de apă regenerabile totale. Definiție: TRWR reprezintă suma resurselor interne de apă regenerabile (IRWR) și resurselor
externe de apă regenerabile (ERWR). Indicatorul corespunde cantității maxime teoretice anuale de apă disponibilă pentru o țară la un moment dat. Criteriu de calcul: [Total resurse de
apă regenerabile] = [Total apă de suprafață regenerabilă]+[Total apă subterană regenerabilă]-[Suprapunere între apa de suprafață și apele subterane] (Sursa:
https://www.fao.org/aquastat/statistics/popups/itemDefn.html?id=4188, accesat noiembrie 2021).
Sursa: http://www.fao.org/nr/water/aquastat/data/query/results.html, accesat noiembrie 2021
5
Anexa 1. Componența grupărilor de state, conform clasificării FAO
Continent/Regiune Denumirile regiunilor, subregiunilor și statelor în engleză Denumirile regiunilor, subregiunilor și statelor în română
Africa, din care:
Africa de Nord Africa/Northern Africa: Algeria, Egypt, Libya, Morocco, Tunisia Africa/Africa de Nord: Algeria, Egipt, Libia, Maroc, Tunisia
Afr. Sub-Sahariană, din care:
Africa | Sub-Saharan Africa | Sudano-Sahelian: Burkina Faso, Cabo Africa | Africa Sub-Sahariană | Sudano-Saheliană: Burkina
Sudano-Saheliană Verde, Chad, Djibouti, Eritrea, Gambia, Mali, Mauritania, Niger, Sene- Faso, Capul Verde, Ciad, Djibouti, Eritreea, Gambia, Mali,
gal, Somalia, South Sudan, Sudan Mauritania, Niger, Senegal, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan
Africa | Sub-Saharan Africa | Gulf of Guinea: Benin, Côte Africa | Africa Sub-Sahariană | Golful Guineei: Benin, Côte
Golful Guineei d'Ivoire, Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Liberia, Nigeria, Sierra d'Ivoire, Ghana, Guineea, Guineea-Bissau, Liberia, Nigeria,
Leone, Togo Sierra Leone, Togo
Africa | Sub-Saharan Africa | Central Africa: Angola, Came- Africa | Africa Sub-Sahariană | Africa Centrală: Angola, Came-
Africa Centrală roon, Central African Republic, Congo, Democratic Republic of run, Republica Centrafricană, Congo, Republica Democrată Con-
the Congo, Equatorial Guinea, Gabon, Sao Tome and Principe go, Guineea Ecuatorială, Gabon, Sao Tome și Principe
Africa | Sub-Saharan Africa | Eastern Africa: Burundi, Ethio- Africa | Africa Sub-Sahariană | Africa Orientală: Burundi,
Africa Orientală
pia, Kenya, Rwanda, Uganda, United Republic of Tanzania Etiopia, Kenya, Ruanda, Uganda, Tanzania
Africa | Sub-Saharan Africa | Southern Africa: Botswana, Africa | Africa Sub-Sahariană | Africa Sudică: Botswana,
Africa Sudică Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambique, Namibia, South Africa, Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de
Zambia, Zimbabwe Sud, Zambia, Zimbabwe
Africa | Sub-Saharan Africa | Indian Ocean Islands: Comoros, Africa | Africa Sub-Sahariană | I-le din Oc. Indian: Comore,
I-le din Oc. Indian
Madagascar, Mauritius, Seychelles Madagascar, Mauritius, Seychelles
Asia, din care:
Asia | Middle East: Arabian Peninsula (Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Asia | Orientul Mijlociu: Peninsula Arabă (Bahrain, Kuweit, Oman,
Saudi Arabia,United Arab Emirates, Yemen), Caucasus (Armenia, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Yemen), Caucazul (Ar-
Orientul Mijlociu
Azerbaijan, Georgia), Iran (Islamic Republic of), Near East (Iraq, Israel, menia, Azerbaidjan, Georgia), Iran (Republica Islamică Iran), Orientul
Jordan, Lebanon, Palestine, Syrian Arab Republic, Turkey) Apropiat (Irak, Israel, Iordania, Liban, Palestina, Siria, Turcia)
Asia | Central Asia: Afghanistan, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Asia | Asia Centrală: Afghanistan, Kazahstan, Kârgâzstan,
Asia Centrală
Tajikistan, Turkmenistan, Uzbekistan Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan
Asia | Southern and Eastern Asia | South Asia: Bangladesh, Asia | Asia de Sud şi Est | Asia de Sud: Bangladesh, Bhutan,
Bhutan, India, Maldives, Nepal, Pakistan, Sri Lanka India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri Lanka
Asia | Southern and Eastern Asia | East Asia: China, Democratic Asia | Asia de Sud şi Est | Asia de Est: China, Republica Demo-
People's Republic of Korea, Japan, Mongolia, Republic of Korea crată Populară Coreea, Japonia, Mongolia, Republica Coreea
Asia de Sud şi Est Asia | Southern and Eastern Asia | Mainland Southeast Asia: Cambo- Asia | Asia de Sud şi Est | Asia continentală de Sud-Est:
dia, Lao People's Democratic Republic, Myanmar, Thailand, Viet Nam Cambodgia, Laos, Myanmar, Thailanda, Vietnam
Asia | Southern and Eastern Asia | Maritime Southeast Asia: Asia | Asia de Sud şi Est | Asia maritimă de Sud-Est: Brunei
Brunei Darussalam, Indonesia, Malaysia, Papua New Guinea, Darussalm, Indonezia, Malaysia, Papua Noua Guinee, Filipine,
Philippines, Singapore, Timor-Leste Singapore, Timorul de Est
Americile, din
care:
Americas | Southern America | Guyana: Guyana, Suriname Americile | America de Sud| Guyana: Guyana, Suriname
Americas | Southern America | Andean: Bolivia (Plurinational State Americile | America de Sud | Arealul Andin: Bolivia, Co-
of), Colombia, Ecuador, Peru, Venezuela (Bolivarian Republic of) lumbia, Ecuador, Peru, Venezuela (Bolivarian Republic of)
America de Sud
Americas | Southern America | Brazil: Brazil Americile | America de Sud | Brazilia: Brazilia
Americas | Southern America | Southern America: Argentina, Chile, Americile | America de Sud | America de Sud: Argentina, Chile,
Paraguay, Uruguay Paraguay, Uruguay
Americas | Central America and Caribbean | Central America Americile | Am. Centrală şi Caraibe: America Centrală (Beli-
(Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua, ze, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua,
Am. Centrală şi Panama), Greater Antilles (Cuba, Dominican Republic, Haiti, Jama- Panama), Antilele Mari (Cuba, Dominican Republic, Haiti, Jama-
Caraibe ica), Lesser Antilles and Bahamas (Antigua and Barbuda, Bahamas, ica), Antilele Mici și Bahamas (Antigua și Barbuda, Bahamas,
Barbados, Dominica, Grenada, Saint Kitts and Nevis, Saint Lucia, Barbados, Dominica, Grenada, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia,
Saint Vincent and the Grenadines, Trinidad and Tobago) Saint Vincent și Grenadines, Trinidad și Tobago)
Americas | Northern America | Northern America: Canada, United Americile | America de Nord | America de Nord: Canada,
America de Nord States of America Statele Unite ale Americii
Americas | Northern America | Mexico: Mexico Americile | America de Nord | Mexic: Mexic
Europa, din care:
Europe | Western and Central Europe | Northern Europe: Europa | Europa Occidentală și Centrală | Europa Nordică:
Europa Nordică
Denmark, Faroe Islands, Finland, Iceland, Norway, Sweden Danemarca, Insulele Feroe, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
Europe | Western and Central Europe | Western Europe: Europa | Europa Occidentală și Centrală | Europa Occidentală: Andor-
Europa Occidentală Andorra, Austria, Belgium, France, Germany, Ireland, Liechten- ra, Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg,
stein, Luxembourg, Netherlands, Switzerland, United Kingdom Țările de Jos, Elveția, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
Europe | Western and Central Europe | Central Europe: Europa | Europa Occidentală și Centrală | Europa Centra-
Europa Centrală Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Czechia, Hungary, lă: Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria,
Montenegro, Poland, Romania, Serbia, Slovakia, Slovenia Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia
Europe | Western and Central Europe | Mediterranean Europe: Europa | Europa Occidentală și Centrală | Europa Medite-
Europa Meditera-
Albania, Cyprus, Greece, Holy See, Italy, Malta, Monaco, North raneeană: Albania, Cipru, Grecia, Vatican, Italia, Malta,
neană
Macedonia, Portugal, San Marino, Spain Monaco, Macedonia de Nord, Portugalia, San Marino, Spania
Europe | Eastern Europe | Eastern Europe: Belarus, Estonia, Latvia, Europa | Europa de Est | Europa de Est: Belarus, Estonia,
Europa Estică (fara Rusia)
Lithuania, Republic of Moldova, Ukraine Letonia, Lituania, Republica Moldova, Ucraina
Federaţia Rusă Europe | Eastern Europe | Russian Federation: Russian Federation Europa | Europa de Est | Federația Rusă: Federația Rusă
Oceania, din care:
Australia şi Noua Zeelandă Oceania | Australia and New Zealand: Australia, New Zealand Oceania | Australia și Noua Zeelandă: Australia, Noua Zeelandă
Oceania | Pacific Islands: Cook Islands, Fiji, Kiribati, Marshall Islands, Oceania | Insule din Pacific: I.lele Cook, Fiji, Kiribati, I.lele
Alte i-le din Oc.
Micronesia (Federated States of), Nauru, Niue, Palau, Samoa, Solomon Marshall, S.F. Micronezia, Nauru, Niue, Palau, Samoa, I.lele
Pacific
Islands, Tokelau, Tonga, Tuvalu, Vanuatu Solomon, Tokelau, Tonga, Tuvalu, Vanuatu
Sursa: FAO, https://www.fao.org/aquastat/statistics/query/results.html, accesat noiembrie 2021
6
RESURSELE HIDROSFEREI
Diferențieri regionale ale disponibilității resurselor de apă în raport cu populația și
ale valorificării acestora
1. Pe baza datelor din Tabelul 2 (suport informațional LP 4), comentați succint

distribuția resurselor reînnoibile de apă și raportul acestora cu populația (porniți de la
caracteristicile continentale și faceți trimiteri la particularitățile sub-continentale, atunci când este
relevant. Pentru statele incluse în fiecare regiune, verificați Anexa 1.
Observații student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
2. Pe baza datelor din Tabelul 2 (suport informațional LP 4), calculați și prezentați structura
sectorială a volumului de apă extras la nivel global (deja calculat ca exemplu) și la nivelul marilor regiuni
geografice. În acest sens, completați tabelul de mai jos, iar ulterior prezentați profilul fiecărei regiuni.
Tabel 1 Structura sectorială și regională a consumului de apă
Volum de apă extras
Nivel regional Total Menajer Industrie Agricultură
km3/an % din total mondial % din totalul regional
MONDIAL 4 001 100,0 11,6 19,2 69,2
Africa
Asia
Americile
Europa
Oceania
Sursa: prelucrare FAO. AQUASTAT.database,
http://www.fao.org/nr/water/aquastat/data/query/index.html?lang=en, accesat octombrie 2019
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
3. Comentați succint Fig. 1 (categorii de state după caracteristicile raportului dintre resursele
de apă totale reînnoibile și populația lor), sprijinindu-vă şi pe informațiile furnizate în Tabelul 3 (suport
informațional LP 4). Oferiți exemple de state care să corespundă criteriilor din tabelul de mai jos.
Tabel 2 Valori extreme ale raportului dintre resursele de apă totale reînnoibile și populație
Valorile maxime ale resurselor Valorile minime ale resurselor
Nivel regenerabile totale de apă/cap loc. regenerabile totale de apă/cap loc.
regional (m³/loc./an) (m³/loc./an)
Stat Valoare Stat Valoare
MONDIAL
Africa
Asia
Americile
Europa
Oceania
Sursa: FAO. AQUASTAT.database,

http://www.fao.org/nr/water/aquastat/data/query/results.html, accesat noiembrie 2021
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Spațiile indicate pentru observațiile studenților sunt orientative. Vor fi prelungite sau
restrânse atât cât este necesar pentru prezentarea realizată de fiecare student. Această notă va fi
ștearsă înainte de predarea temei.
2
4. Prezentați schematic un studiu de caz la alegere referitor la dezechilibrul dintre
resursele de apă (suficiente cantitativ și adecvate din punct de vedere calitativ) și cererea
importantă din partea populației urbane (a marilor orașe). În acest scop, completați tabelul următor.
Tabel 3 Caracteristici ale deficienței resurselor de apă potabilă în mediul urban

Denumirea1 centrului urban sau
aglomerației urbane alese de student
(peste 300.000 locuitori)
Localizarea
(stat, continent, coordonate geografice)
Caracteristici statale2 importante legate
de resursele de apă
▪ resursele reînnoibile totale de
apă/cap loc. (m3/loc/an)
▪ volum total de apa extras (109 m3/ an)
▪ structura sectorială a volumului de
apă extras (agricultură, industrie,
municipal)
Populația3 centrului urban ales
▪ în 1950
▪ în 2020
Probleme4 principale care contribuie la
deficiența resurselor de apă potabilă
pentru populație (minim trei)
Exemple de propuneri pentru
atenuarea efectelor problemelor
identificate (minim una)
1Pentru alegerea centrului urban, precum și pentru prezentarea succintă a problemelor și a propunerilor de atenuare, puteți folosi idei din
documentarul Water for the Cities (https://www.films.com/ecTitleDetail.aspx?TitleID=6330 - urmărit și discutat la curs și postat
pe Clasa Google a disciplinei noastre).
2 Datele referitoare la caracteristicile statale sunt disponibile în Tabelul 3 din suportul informațional LP 4, respective în sursa primară de date
citată și acolo: FAO, AQUASTAT, http://www.fao.org/nr/water/aquastat/data/query/results.html
3 Pentru valori referitoare la populația centrelor/aglomerațiilor urbane cu mai mult de 300.000 locuitori în 2018 (și a localizării lor), puteți
folosi datele de la https://population.un.org/wup/Download/, respectiv documentul WUP2018-F12-Cities_Over_300K.xls (File 12:
Population of Urban Agglomerations with 300,000 Inhabitants or More in 2018, by country, 1950-2035 - thousands)
3
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI HIDROENERGETIC
Rolul resurselor de apă în cadrul producției globale de electricitate

La nivel global, circa 60% din toată energia electrică regenerabilă este generată de pe seama
resurselor de apă (Fig. 1, 2). În total, hidroenergia reprezintă aproximativ 16% din cantitatea globală de
energie electrică generată (2019, 2020). Utilizarea hidroenergiei în locul combustibililor fosili pentru
generarea de electricitate a contribuit la evitarea a peste 100 de miliarde de tone de dioxid de carbon în
ultimii 50 de ani (IHA, 2021a).
Combustibili fosili Surse nucleare Surse de apă Alte surse regenerabile
Fig. 1 Dinamica producției mondiale de energie electrică1 după sursă între 1971 și 2019 (TWh) și
rolul resurselor de apă în cadrul acesteia (IEA, 2021)
1973: 6.131 TWh 2019: 26.936 TWh

Fig. 2 Structura producției mondiale de energie electrică după sursă în 1973 și 2019 și rolul
resurselor de apă în cadrul acesteia (IEA, 2021)
1
Exclude generarea de energie electrică din stocarea apei prin pompare (IEA, Key World Energy Statistics, 2021,
https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2021).
2 Include valorificarea potențialului geotermal, solar, eolian, maree/valuri/resurse oceanice, biocombustibili, deșeuri, căldură și altele
(Idem).
Treizeci și cinci de țări au adăugat capacitate hidroenergetică în 2020, în scădere față de cele 50 de
țări care au adăugat asemenea capacități în 2019. Valoarea totală a capacităților nou-adăugate anual a
crescut, totuși, de la 15,6 GW (în 2019) până la 21 GW (în 2020). Țările cu cea mai mare creștere
individuală a capacității hidroenergetice instalate au fost China (13,8 GW) și Turcia (2,5 GW) (Fig. 3).
Capacități nou-
State fără Capacități nou- Capacități nou-
adăugate mai mici
capacități nou- adăugate între 200 adăugate peste
sau egale cu 199
adăugate – 1.999 MW 2.000 MW
MW
13.760
2.480
Fig. 3 Capacitățile hidroenergetice nou-adăugate în 2020. Situația la nivel statal (IHA, 2021c)
Totalul capacităților hidroenergetice nou-instalate în

anul 2020: 21.052 MW (=21,052 GW)
14.466
3.032
1.609
Fig. 4. Capacitățile hidroenergetice nou-instalate în 2020 (MW). Situația la nivel regional (IHA, 2021c)
2
a.
b. Fig. 5 Capacități hidroenergetice

funcționale totale (la nivel cumulat):
Asia de Est și Africa
arealul Pacific
America a. dinamica între 2016-2020 (GW);
Europa de Nord și America Asia de Sud
și Centrală
b. structura regională în 2020 (GW)
Centrală de Sud
(IHA, 2021c)
Tabel 1. Capacitățile hidroenergetice instalate totale și hidroenergia generată în 2020
Capacitate inst. cumulată Pompat Hidroenergie
Regiune/Stat (RO) Regiune/Stat (ENG)
(incl. pompat) (MW) (MW) generată (TWh)*
Asia de Est și arealul Pacific
Australia Australia 8.790 1.340 15
Cambogia Cambodia 1.330 - 3
China China 370.160 31.490 1.355,2
Taiwan Chinese Taipei 4.694 2.602 6
Fiji Fiji 125 - 1
Polinezia Franceză French Polynesia 47 - 0
Indonezia Indonesia 6.121 - 19
Japonia Japan 50.016 27.637 89
Laos Laos 7.376 - 19
Malaysia Malaysia 6.275 - 16
Mongolia Mongolia 23 - 0
Myanmar Myanmar 3.331 - 11
Noua Caledonie New Caledonia 78 - 0
Noua Zeelandă New Zealand 5.354 - 24
Coreea de Nord North Korea 5.010 - 12
Papua Noua Guinee Papua New Guinea 234 - 1
Filipine Philippines 4.385 685 8
Samoa Samoa 12 - 0
Coreea de Sud South Korea 6.506 4.700 7
Thailanda Thailand 4.513 1 5
Vietnam Viet Nam 17.111 - 52
TOTAL Asia de Est și arealul Pacific TOTAL East Asia and Pacific 501.490 69.454 1.643
Asia de Sud și Centrală
Afghanistan Afghanistan 461 - 1
Armenia Armenia 1.293 - 3
Azerbaidjan Azerbaijan 1.131 - 1
Bangladesh Bangladesh 230 - 1
Bhutan Bhutan 2.326 - 9
Georgia Georgia 3.449 - 8
India India 50.549 4.786 155
Iran Iran 12.169 1.040 28
Irak Iraq 2.753 240 2
Israel Israel 307 300 0
Iordania Jordan 12 - 0
Kazahstan Kazakhstan 2.730 - 10
Kârgâzstan Kyrgyzstan 3.892 - 15
Liban Lebanon 282 - 1
Nepal Nepal 1.278 - 3
Pakistan Pakistan 9.929 - 37
Rusia Russia 49.912 1.385 196
Sri Lanka Sri Lanka 1.809 - 5
Siria Syria 1.505 - 1
Tadjikistan Tajikistan 6.395 - 17
Turkmenistan Turkmenistan 5 - -
Uzbekistan Uzbekistan 2.005 - 7
TOTAL Asia de Sud și Centrală TOTAL South and Central Asia 154.421 7.751 498,11
3
Europa
Albania Albania 2.390 - 5
Andorra Andorra 45 - 0
Austria Austria 14.597 5.596 43
Belarus Belarus 97 - 0
Belgia Belgium 1.427 1.307 1
Bosnia și Herțegovina Bosnia and Herzegovina 2.513 420 6
Bulgaria Bulgaria 3.129 1.404 3
Croația Croatia 2.141 293 3
Cehia Czechia 2.268 1.171 3
Danemarca Denmark 9 - 0
Estonia Estonia 8 - 0
Insulele Faroe Faroe Islands 39 - 0
Finlanda Finland 3.263 - 16
Franța France 25.508 5.837 65
Germania Germany 11.022 6.364 25
Grecia Greece 3.400 703 3
Groenlanda Greenland 91 - 1
Ungaria Hungary 56 - 0
Islanda Iceland 2.086 - 12
Irlanda Ireland 529 292 1
Italia Italy 22.593 7.685 48
Kosovo Kosovo 92 - 0
Letonia Latvia 1.576 - 3
Liechtenstein Liechtenstein 35 - 0
Lituania Lithuania 1.016 900 1
Luxembourg Luxembourg 1.330 1.296 1
Macedonia Macedonia 674 - 1
Moldova Moldova 76 - 0
Muntenegru Montenegro 658 - 2
Țările de Jos Netherlands 38 - 0
Norvegia Norway 32.995 1.439 142
Polonia Poland 2.385 1.780 3
Portugalia Portugal 7.193 2.820 14
România Romania 6.313 92 16
Serbia Serbia 3.123 639 10
Slovacia Slovakia 2.522 1.017 5
Slovenia Slovenia 1.524 180 5
Spania Spain 20.409 6.117 33
Suedia Sweden 16.478 99 72
Elveția Switzerland 16.881 3.029 41
Turcia Turkey 30.984 - 77
Ucraina Ukraine 6.229 1.563 5
RegatulUnitalMariiBritaniiși Irlandeide Nord United Kingdom 4.712 2.833 8
TOTAL Europa TOTAL Europa 254.454 54.876 674
America de Nord și Centrală

Belize Belize 55 0
Canada Canada 82.000 177 383
Costa Rica Costa Rica 2.331 8
Cuba Cuba 68 0
Dominica Dominica 7 0
Republica Dominicană Dominican Republic 616 0
El Salvador El Salvador 575 2
Guadelupa Guadeloupe 11 0
Guatemala Guatemala 1.559 6
Haiti Haiti 60 0
Honduras Honduras 837 3
Jamaica Jamaica 30 0
Mexic Mexico 12.612 23
Nicaragua Nicaragua 157 1
Panama Panama 1.786 7
Puerto Rico Puerto Rico 100 0
Sf. Vincent și Grenadines Saint Vincent And The Grenadines 7 0
Statele Unite ale Americii United States 102.000 22,855 291
4
TOTAL America de Nord și Centrală Total North and Central America 204.811 23.032 724
America de Sud
Argentina Argentina 11.340 974 30
Bolivia Bolivia 735 - 3
Brazilia Brazil 109.271 30 410
Chile Chile 6.945 - 21
Columbia Colombia 11.941 - 46
Ecuador Ecuador 5.076 - 25
Guyana Franceză French Guiana 119 - 0
Guyana Guyana 3 - -
Paraguay Paraguay 8.810 - 49
Peru Peru 5.396 - 29
Suriname Suriname 190 - 1
Uruguay Uruguay 1.538 - 4
Venezuela Venezuela 15.393 - 72
TOTAL America de Sud TOTAL South America 176.757 1.004 690
Africa
Algeria Algeria 269 - 0,09
Angola Angola 3.836 - 10
Benin Benin 33 - 0
Burkina Faso Burkina Faso 34 - 0
Burundi Burundi 57 - 0
Camerun Cameroon 822 - 6
Republica Centrafricană Central African Republic 19 - 0
Comore Comoros 1 - -
Congo Congo 218 - 1
Coasta de Fildeș Cote D'Ivoire 879 - 2
Republica Democrată Congo Democratic Republic of the Congo 2.760 - 9
Egipt Egypt 2.876 - 12
Guineea Ecuatorială Equatorial Guinea 128 - 0
Eswatini Eswatini 60 - 0
Etiopia Ethiopia 4.074 - 14
Gabon Gabon 331 - 2
Ghana Ghana 1.584 - 7
Guineea Guinea 706 - 2
Kenya Kenya 837 - 4
Lesotho Lesotho 73 - 1
Liberia Liberia 93 - 1
Madagascar Madagascar 186 - 1
Malawi Malawi 371 - 1
Mali Mali 220 - 1
Mauritania Mauritania 48 - 0
Mauritius Mauritius 61 - 0
Maroc Morocco 1.770 465 2
Mozambic Mozambique 2.216 - 14
Namibia Namibia 347 - 1
Nigeria Nigeria 2.111 - 6
Reunion Reunion 134 - 0
Rwanda Rwanda 111 - 0
Sao Tome și Principe Sao Tome And Principe 2 - 0
Senegal Senegal 81 - 0
Sierra Leone Sierra Leone 64 - 0
Africa de Sud South Africa 3.596 2,912 6
Sudan Sudan 1.923 - 8
Tanzania Tanzania 596 - 2
Togo Togo 49 - 0
Tunisia Tunisia 66 - 0
Uganda Uganda 1.040 - 4
Zambia Zambia 2.400 - 14
Zimbabwe Zimbabwe 1.091 - 7
TOTAL Africa TOTAL Africa 38.174 3.377 139,54
TOTAL MONDIAL WORLD TOTAL 1.330.107 159.494 4.369
Nota:* - valori rotunjite. Sursa: prelucrare după IHA, 2021b
5
Tabel 2. Hidrocentrale operaționale cu o capacitate instalată de cel puțin 2.280 MW
(unele dintre acestea pot avea unități suplimentare în construcție, dar este listată doar capacitatea
instalată curentă)
Nume Anul completării
Capacitate Producție Aria inundată
hidrocentrală/baraj Stat Curs de apă (inclusiv capacități
instalată (MW) anuală (TWh) (km²)
hidroenergetic adăugate ulterior)
Three Gorges/Trei Defilee China Yangtze 22.500 111,8 1.084 2008/2012
Baihetan China Jinsha 16.000
Itaipu Paraguay/ Brazilia Paraná 14.000 103 1.350 1984/1991, 2003
Xiluodu China Jinsha 13.860 55,2 2014
Belo Monte Brazilia Xingu 11.233 39,5 441 2016-2019
Guri Venezuela Caroní 10.235 53,41 4.250 1978, 1986
Wudongde China Jinsha 10.200 39 2020-2021
Tucuruí Brazilia Tocantins 8.370 41,43 3.014 1984, 2007
1942/1950, 1973, 1975/1980,
Grand Coulee SUA Columbia 6.809 20 324
1983/1984, 1991
Xiangjiaba China Jinsha 6.448 30,7 95,6 2014
Longtan China Hongshui 6.426 18,7 2007/2009
Sayano-Shushenskaya Rusia Enisei 6.400 26,8 621 1985/1989, 2010/2014
Krasnoyarsk Rusia Enisei 6.000 15 2.000 1967/1972
Nuozhadu China Mekong 5.850 23,9 320 2014
Robert-Bourassa Canada La Grande 5.616 26,5 2.835 1979/1981
Churchill Falls Canada Churchill 5.428 35 6.988 1971/1974
Tarbela Pakistan Indus 4.888 13 250 1976
Jinping-II China Yalong 4.800 24,23 2014
Bratsk Rusia Angara 4.515 22,6 5.470 1961/1966
Laxiwa China Yellow 4.200 10,2 2010
Xiaowan China Mekong 4.200 19 190 2010
Ust Ilimskaya Rusia Angara 3.840 21,7 1.922 1980
Jirau Brazilia Madeira 3.750 19,1 258 2014/2016
Jinping-I China Yalong 3.600 17 82,5 2014
Santo Antonio Brazilia Madeira 3.580 21,2 490 2012/2016
Ilha Solteira Brazilia Paraná 3.444 17,9 1.195 1973
Ertan China Yalong 3.300 17 101 1999
Pubugou China Dadu 3.300 14,6 2009/2010
Macagua Venezuela Caroní 3.167,5 15,2 47,4 1961, 1996
C. hidroelectrică Xingó Brazilia São Francisco 3.162 18,7 60 1994/1997
Yacyretá Argentina/ Paraguay Paraná 3.100 20,09 1.600 1994/1998, 2011
Nurek Tadjikistan Vakhsh 3.015 11,2 98 1972/1979, 1988
Bath County PSP SUA - 3.003 3,32 3,3 1985, 2005/2009
Goupitan China Wu 3.000 9,67 94 2009/2011
Guanyinyan China Jinsha 3.000 13,62 2014/2016
Boguchany Russia Angara 2.997 17,6 2.326 2012/2014
W. A. C. Bennett Canada Peace 2.917 13,8 1.761 1968, 2012
Mica Canada Columbia 2.805 7,2 430 1973, 2015
La Grande-4 Canada La Grande 2.779 765 1986
Gezhouba China Yangtze 2.715 17,01 1988
Niagara Falls (US) SUA Niagara 3.840 0 1961
Volzhskaya (Volgogradskaya) Rusia Volga 2.671 12,84 3.117 1958/1961
Daniel-Johnson Canada Manicouagan 2.660 1.950 1970/1971, 1989/1990
Chief Joseph SUA Columbia 2.620 10,68 34 1958/1973/1979
Changheba China Dadu 2.600 10,8 2016/2017
Dagangshan China Dadu 2.600 11,43 2015/2016
Zhiguliovskaya (Samarskaya) Rusia Volga 2.488 11,7 6.450 1955/1957
Revelstoke Canada Columbia 2.480 8,75 115 1984, 2011
Paulo Afonso IV Brazilia São Francisco 2.462,4 1979/1983
Chicoasén (Manuel M. Torres) Mexico Grijalva 2.430 1980, 2005
La Grande-3 Canada La Grande 2.418 12,3 2.420 1984
Atatürk Turcia Eufrat 2.400 8,9 817 1990
Jinanqiao China Jinsha 2.400 11,04 2010
Sơn La Vietnam Black 2.400 10,25 440 2010/2012
Bakun Malaysia Balui 2.400 695 2011
Liyuan China Jinsha 2.400 10,7 14,7 2014/2015
Guandi China Yalong 2.400 11,87 2013
Porțile de Fier 1 Romania/ Serbia Dunărea 2.281,8 11,3 104,4 1970, 1998/2007, 2013/2016
Sursa: Enciclopedia Wikipedia, 2021
6
Bibliografie selectivă
IHA, 2021a, https://www.hydropower.org/net-zero, accesat noiembrie 2021
IHA, 2021b, https://www.hydropower.org/discover/hydropower-around-the-world, accesat
noiembrie 2021
IHA, 2021c, Hydropower Status Report, https://www.hydropower.org/status-report, accesat
noiembrie 2021
IEA, 2021, Key World Energy Statistics, https://www.iea.org/reports/key-world-energy-
statistics-2021, accesat octombrie 2021
Enciclopedia Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_largest_hydroelectric_power_stations,
accesat noiembrie 2021
7
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI HIDROENERGETIC
1. Pe baza datelor din Figura 4 și Tabelul 1 (suport informațional LP 5), reprezentați

grafic structura regională a capacităților hidroenergetice instalate (anuale și cumulate/totale) și a
hidroenergiei generate în anul 2020. În acest sens, folosiți documentul Excel primit ca model și,
după realizarea diagramei structurale, introduceți-o mai jos ca Figura 1. Comentați succint
distribuția valorilor calculate și reprezentate.
Fig. 1 Structura regională a capacităților hidroenergetice și a hidroenergiei generate în

anul 2020
Sursa: prelucrare după ....................................................
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Spațiile indicate pentru observațiile studenților sunt orientative. Vor fi prelungite sau
restrânse atât cât este necesar pentru prezentarea realizată de fiecare student. Această notă va fi
ștearsă înainte de predarea temei.
2. Pe baza datelor din Figura 5 și Tabelul 1 (suport informațional LP 5), identificați și
localizați cele mai importante state în domeniul hidroenergetic (2020). Folosind documentarea
din lucrările cuprinse în bibliografia minimală pentru examen, oferiți exemple de artere
hidrografice cu potențial/valorificare hidroenergetică. În acest sens, completați tabelul următor.
2. Tabel 1. Cele mai importante state după capacitățile hidroenergetice cumulate care
funcționau în 2020
Capacitate hidroenergetică
Nivel regional
totală/cumulată în 2020 (GW)
(regiunile geografice vor fi introduse în ordinea
(ordine descrescătoare)
descrescătoare a capacităților cumulate)
Stat Valoare
MONDIAL 1.
2.
Capacități globale cumulate (2020): 3.
Hidroenergie produsă (2020): 4.
5.
1. Asia de Est și arealul Pacific 1.
Capacități regionale cumulate (2020): 2.
Cursuri de apă cu potențial/valorificare 4.
hidroenergetică (minim 2): 5.
2. 1.
3. 1.
4. 1.
5. 1.
6. 1.
Sursele: ..............................................................................
2
3. Pe baza informațiilor din documentarul Porțile de Fier 1,
(https://www.youtube.com/watch?v=YTBkjywBJ04), răspundeți succint următoarelor întrebări:
I. Unde este localizat SHEN PF 11 (curs de apă și kilometru fluvial, state care îl
valorifică, localități importante din apropiere) și când a fost construită?
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
II. Care sunt principalele componente ce asigură funcționarea SHEN Porțile de Fier
1? Pentru a răspunde, precizați ce reprezintă cifrele 1, 2, 3, 4 din figura de mai jos.
1. ....................................................
2. ....................................................
3. ....................................................
4. ....................................................
III. Câte centrale hidroelectrice funcționează în cadrul SHEN PF1? Care sunt
principalele caracteristici ale centralei românești (putere instalată, energie produsă opț. ș.a.)?
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
IV. Menționați minim trei modificări socio-economice și/sau de mediu legate de

construcția SHEN PF1.
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
V. Menționați minim trei beneficii economice legate de funcționarea SHEN PF1.

.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
1 Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Porțile de Fier 1

3
RESURSELE LITOSFEREI. CĂRBUNII
REPARTIȚIA PRINCIPALELOR ZĂCĂMINTE DE CĂRBUNI PE GLOB
a. SUA b. Europa
c. CSI d. China
Fig. 1 Repartiția geografică a unor importante bazine carbonifere

Sursa: Neguț S. (coord.), 2010
DINAMICA PRODUCȚIEI DE CĂRBUNI ȘI FLUCTUAȚIILE EI GLOBALE ȘI REGIONALE
Tabel 1. Dinamica producției mondiale de cărbuni (1700 - 2020)

An Producție (mil. t) An Producție (mil. t) An Producție (mil. t) An Producție (mil. t)
1700 3 1950 2 231 2006 6 195 2014 7 934,1
1
1800 13 1973 3 074 2007 6 372 2015 7 726,8
1900 708 1980 3 699 2008 6 739 2016 7 268,6
1913 1 340 1991 5 000 2011 7 520 2017 7 548,8
2
1938 1 440 1999 4 584 2012 7 763,9 2018 7 813,3
2013 8 075,5 2019 7 921
2020 7 575
Sursele: Images economiques du monde, 2002 cit. de N. S.Aur, Geografie economică mondială, 2008; BP Statistical
Review of World Energy, 2007; Survey of Energy Resources 2009 si 2010, World Energy Resources, 2013; Key World
Energy Statistics, 2021 și Key Coal Trends, - IEA/International Energy Agency, 2020
Mil. t
OCDE*
OCDE
Europa și Eurasia non-OCDE China
Asia non-OCDE (fără China) Americile non-OCDE
Africa
Fig. 2. Dinamica producției mondiale de cărbuni în perioada 1971 – 2019 și caracteristici
ale structurii sale regionale (IEA, Key World Energy Statistics, 2020)
Tabel 2. Repartiția regională a producției mondiale de cărbuni (1973 vs. 2019)

Nivel regional 1973 (mil. t) 2019 (mil. t)
OCDE 1 712 1 635
Europa și Eurasia non-OCDE 753 673
Asia non-OCDE (fără China) 121 1 562
Africa 68 269
China 417 3 693
Americile non-OCDE 3 89
TOTAL 3 074 7 921
Sursa datelor prelucrate: IEA, Key World Energy Statistics, 2020
1
Sursa pentru 1973, 2020: IEA, Key World Energy Statistics, https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2021/supply, accesat noiembrie 2021
2
Sursa pentru perioada 2012 – 2014: http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/KeyCoalTrends.pdf, accesat noiembrie 2019
* Membrii OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică)/OECD (Organisation for Economic Co-operation and
Development), 2019: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania,
Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia,
Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, UK, SUA. Ulterior, în aprilie 2020 a devenit membră și
Columbia, iar în mai 2021 Costa Rica a devenit al 38-lea membru (https://www.oecd.org/about/, accesat noiembrie 2021)
PRODUCȚIA DE CĂRBUNI ÎN PRINCIPALELE STATE
Tabel 3. Distribuția rezervelor și producției de cărbune în plan regional (2011)
Stat/Regiune Rezerve de cărbune Producție R/P - ani
Mil tone
Africa de Sud 30156 251 > 100
Zimbabwe 502 2,7 > 100
Mozambic 212
Tanzania 200
Nigeria 190
Restul regiunii 357 2
Total Africa Subsahariană 31617 255,4
China 114 500 3 383,7 34
Coreea (Rep. Dem.) 600 33,4 18
Japonia 347 1,3 > 100
Coreea (Rep.) 126 2,8 45
Taiwan 1
Restul regiunii
Total Asia de Est 115574 3421
Fed. Rusă 157010 326.5 > 100
Germania 40548 189,462 > 100
Ucraina 33873 59,7 > 100
Serbia 13411 40,687 > 100
Turcia 8702 76,9 > 100
Polonia 5465 130,5 42
Total Europa 273 687 1 090,1
Columbia 6746 85,5 79
Brazilia 6630 5,505 > 100
Argentina 550 0,245 > 100
Venezuela 479 6,4 75
Chile 155 0,5 > 100
Restul regiunii 69
Total America de Sud şi Caraibe 14629 99
Iran 1122 2,3 > 100
Maroc 122
Algeria 59
Egipt 16
Restul regiunii
Total Africa de N si Or. Mijlociu 1319 2
Mexic 1211 15,7 77
Canada 6582 67,1 98
SUA 237 295 1 092 > 100
Total America de Nord 245 088 1174,8
India 60600 515,8 > 100
Kazakhstan 33600 124,7 > 100
Mongolia 2520 9,8 > 100
Pakistan 2070 3,9 > 100
Uzbekistan 1900 3,1 > 100
Restul regiunii 1 710 1
Total Asia Centrala si de Sud 102 400 658,5
Australia 76400 397,6 > 100
Indonezia 28017 353,3 79
Thailanda 1239 18,0 69
Noua Zeelanda 571 4,9 > 100
Laos 503 0,6 > 100
Total Asia de SE si arealul Pacific 107 216 819
TOTAL MONDIAL 891 530 7520,103 > 100
Sursa: WEC, World Energy Resources, 2014
1973
2019
Fig. 3. Principalele state

producătoare de cărbune
(Mtoe) în anul 1973 vs.
2019
Sursa: IEA, Atlas of Energy,
2021
Tabel 4. Principalele state producătoare de cărbune. Dinamici recente

Stat 2017 2018 2019 Modificare 2018 /2019
Mil. tone Mil. tone %
China 3397 3549 3693 144 4,1
India 722 776 769 -7 -0,9
SUA 703 686 640 -46 -6,7
Indonezia 495 548 616 68 12,4
Australia 499 485 503 18 3,7
Federația Rusă 388 419 418 -1 -0,3
Africa de Sud 257 256 254 -2 -0,8
Germania 175 169 131 -38 -22,3
Polonia 127 122 112 -10 -8,2
Kazahstan 101 108 105 -3 -2,7
Turcia 74,1 83,9 90 6,1 7,2
Columbia 90,5 84,3 82,1 -2,2 -2,6
Restul statelor lumii 522 518 508 -10 -2,0
Total UE28 464 444 375 -68 -15,4
Total OCDE 1762 1725 1635 -90 -5,2
Total non-OCDE 5789 6079 6286 207 3,4
TOTAL MONDIAL 7551 7805 7921 116 1,5
Sursa: IEA, Coal Information. Overview, 2020
ASPECTE ALE COMERȚULUI CU CĂRBUNI
Tabel 5. Principalele state și regiuni active în comerțul cu cărbune
Exportatori majori Cantități exportate (mil. t) Importatori majori Cantități importate (mil. t)
2017 2018 2019 2017 2018 2019
Indonezia 394 434 455 China 284 281 298
Australia 379 382 393 India 210 223 247
Fed. Rusă 190 210 217 Japonia 187 184 185
SUA 88 105 84 Coreea de Sud 139 136 130
Africa de Sud 71 70 81 Taiwan 68 67 67
Columbia 103 84 72 Vietnam 14 23 44
Canada 31 34 36 Germania 51 45 41
Mongolia 29 32 28 Turcia 38 38 38
Kazahstan 29 27 25
Filipine 6 5 14
Restul statelor lumii 46 35 31 Restul statelor lumii 387 397 373
Total UE28 12 9 8 Total UE28 175 167 134
Total OCDE 512 532 524 Total OCDE 583 566 532
Total non-OCDE 854 886 913 Total non-OCDE 794 827 892
TOTAL MONDIAL 1366 1418 1436 TOTAL MONDIAL 1377 1392 1424
Sursa: IEA, Coal Information. Overview, 2020
Fig. 4 Dinamica principalelor state Fig. 5. Ponderea principalelor state în

exportatoare de cărbune în perioada 1978 - structura exporturilor de cărbune în perioada
2019 1990 - 2019
Fig. 6 Dinamica principalelor state Fig. 7. Ponderea principalelor state în

importatoare de cărbune în perioada 1978 - structura importurilor de cărbune în
2019 perioada 1990 - 2019
Sursa figurilor 4 – 7: IEA, Coal Information. Overview, 2020
ASPECTE ALE CONSUMULUI DE CĂRBUNE
Nivel 1990 2019
spațial
Mondial 3.118 5.407
China 709 2.866

India 132 585
SUA 666 397
Japonia 115 163
Rusia 278 162
Africa de S. 102 130
Indonezia 6 115
UE 625 250
Restul statelor 486 739
lumii
OCDE 1.537 1.085
Fig. 8. Dinamica consumului de cărbune la nivelul principalelor state/regiuni (1990 - 2019)

Sursa: prelucrare după https://www.iea.org/data-and-statistics/charts/world-coal-consumption-1978-2019
Influența exploatării și valorificării cărbunilor asupra echilibrelor ecosistemice
a. b.
Cărbune Petrol Gaze naturale Altele
Fig. 9 Emisiile globale de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili, pe tip de combustibil
utilizat (mil. t CO2): a. dinamica între 1971-2019; b. structura în anii 1973 și 20193
Sursa: IEA, Key World Energy Statistics, 2021
a. b.
OCDE China
Americile non-OCDE Asia non-OCDE (fără China)
Africa Europa și Eurasia non-OCDE
Orientul Mijlociu Buncăre
Fig. 10 Emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili, pe regiuni (mil. t CO2):
a. dinamica între 1971-2019; b. structura în anii 1973 și 2019
3
Emisiile de CO2 din arderea combustibililor exclud emisiile din utilizarea non-energetică. În aceste grafice, șisturile bituminoase sunt agregate
cu cărbunele.
AUR N. S., (2008), Geografie economică mondială, Edit. Sitech, Craiova

NEGUŢ S. (coord.), (2010), Geografie economică mondială, Edit Meteor Press, București
WEC/World Energy Council, World Energy Resources, disponibil la adresa
http://www.worldenergy.org/wp-content/uploads/2013/09/WER_2013_1_Coal.pdf, accesat
20.10.2014
IEA/International Energy Agency, Coal Information. Overview (2020 edition),
disponibil la adresa https://webstore.iea.org/coal-information-overview-2020-edition, accesat la
25.11.2020
IEA/International Energy Agency, Key World Energy Statistics, 2020, disponibil la
adresa https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2020, accesat la 1.10.2021
IEA/International Energy Agency, Key World Energy Statistics, 2021, disponibil la
adresa https://iea.blob.core.windows.net/assets/52f66a88-0b63-4ad2-94a5-
29d36e864b82/KeyWorldEnergyStatistics2021.pdf, accesat 1.10.2021
IEA/International Energy Agency, Atlas of Energy, disponibil la adresa
http://energyatlas.iea.org/#!/tellmap/2020991907/0, accesat la 5.11.2021
Nume, prenume student: .......................................................................................
RESURSELE LITOSFEREI. CĂRBUNII
1. Pe baza datelor din Tabelul 1 și Figura 2 (suport informațional LP), comentați

succint dinamica producției mondiale de cărbune după 1700, cu accent pe ultima jumătate de
secol. Reliefați tendința generală, perioadele caracterizate prin ritmuri de creștere accentuată sau
prin declin, valorile semnificative (minime, maxime, valori actuale etc.).
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
2. Pe baza datelor din Tabelul 2 (suport informațional LP) și a documentului

Statistica_anexa.xlsx, calculați și prezentați grafic (prin diagramă structurală de tipul celei de la
LP anterior) structura producției de cărbune la nivelul marilor regiuni geografice, în anii 1973 și
2019. Discutați cele mai semnificative diferențe în structura regională a producției
carbonifere în această perioadă.
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................(Fig. 1).
Fig. 1 Structura regională a producției mondiale de cărbuni (1973 vs. 2019)

Sursa datelor prelucrate: ..................................................
3. Comparați datele din Tabelul 3 și Tabelul 4 (suport informațional LP) pentru a
evidenția principalele aspecte referitoare la ierarhia și la volumul extras de către primii zece
producători statali de cărbune în 2011 și 2019 (pentru a vă ușura observațiile, puteți introduce
un tabel care să cuprindă ierarhizările din cei doi ani).
Care este ponderea primelor trei state în producția mondială de cărbune din anul 2019 și
ce observație puteți face cu privire la acest lucru?
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
4. Comentați succint cele mai importante modificări în structura exporturilor de

cărbune între 1990 și 2019. Care sunt cei mai importanți exportatori statali actuali? Referindu-
vă numai la primii trei exportatori actuali: ce tendință au avut ei după 1990 și ce pondere
cumulată dețin în prezent în structura exporturilor mondiale?
Procedați în mod similar și în cazul importurilor.
Răspuns student - exporturi:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Răspuns student - importuri:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
5. Ce observații puteți face în legătură cu impactul de mediu pe care îl are

utilizarea combustibililor fosili în ultima jumătate de secol (1973 – 2019)? În acest sens,
precizați care este contribuția arderii cărbunelui la poluarea prin emisii de CO2 și care sunt cei
mai importanți poluatori statali/regionali prin emisii de CO2 din arderea combustibililor fosili.
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
2
OBSERVAȚII (vor fi șterse înainte de predarea materialului)
Pe spațiul marcat cu verde mai sus trebuie introdusă diagrama structurală realizată în
Excel.
Spațiile marcate cu ........................................ trebuie completate cu observațiile și
analizele studenților. Spațiul dedicat răspunsurilor va fi mai extins decât cel marcat prin puncte.
Eventualele tabele introduse vor avea număr, titlu, sursă.
Informațiile preluate vor avea sursele precizate.
Varianta completată de către fiecare student va fi denumită NUME
Prenume_LP6_Aplicație și va fi încărcată pe Google Classroom ca răspuns la tema postată
pentru această lucrare.
3
RESURSELE LITOSFEREI. PETROLUL ȘI GAZELE NATURALE
I. PETROLUL
Prospecțiunile realizate în mod special în ultima jumătate a secolului trecut și pe

parcursul secolului nostru au contribuit la evidențierea unor noi zăcăminte de hidrocarburi și la
creșterea rezervelor cunoscute.
Conform PB (2021), cea mai mare parte a rezervelor cunoscute de petrol din 2020 (Tabel
1) este cantonată în subsolul Orientului Mijlociu (48,3% din total), regiune urmată de America de
Sud și Centrală (cu 18,7%) și de America de Nord (14,0%). Valori mai reduse, deși notabile,
corespund rezervelor deținute de statele CSI (8,4%) și de Africa (7,2%). Regiunea Asia-Pacific
(Australia, Brunei, China, India, Indonezia, Malaezia, Thailanda, Vietnam ș.a.), cu 2,6% din
rezervele mondiale cunoscute și Europa (cu 0,8%) se situează pe ultimele poziții. Statele membre
OPEC1 dețineau în acel an 70,1% din rezervele cunoscute, iar statele membre OCDE dețineau 15%.
Tabel 1. Rezervele de țiței brut în principalele state deținătoare (2020)

Stat Rezerve Rezerve Stat Rezerve Rezerve
(mld. barili) (mld. tone) (mld. barili) (mld. tone)
Venezuela 303,8 48,0 Kuweit 101,5 14,0
Arabia Saudită 297,5 40,9 Emiratele Arabe Unite / EAU 97,8 13,0
Canada 168,1 27,1 SUA 68,8 8,2
Iran 157,8 21,7 Libia 48,4 6,3
Irak 145,0 19,6 Nigeria 36,9 5,0
Rusia 107,8 14,8 Kazahstan 30,0 3,9
Total mondial: 1.732,4 miliarde barili / 244,4 miliarde tone
Sursa: BP, Statistical Review of World Energy 2021, accesat decembrie 2021
1973: 2252 Mtoe
2019: 4049 Mtoe
Mtoe
Industrie Aviație
Transport feroviar
Transport rutier Altele (incl. agricultură, servicii
Navigație comerciale, publice, transporturi speciale)
Rezidențial Utilizare non-energetică
Fig. 1 Dinamica consumului total de petrol, pe sectoare (Mtoe2, 1971 - 2018). Dreapta: Structura
sectorială a consumului de petrol (1973 vs. 2019) Sursa: IEA, Key World Energy Statistics, 2020 și 2021
1
OPEC (www.opec.org - The Organization of the Petroleum Exporting Countries) este Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol. În 2019, statele
membre erau: Algeria, Angola, Rep. Congo, Arabia Saudită, Ecuador*, Emiratele Arabe Unite, Guineea Ecuatorială, Gabon, Iran, Irak, Kuweit, Libia,
Nigeria, Venezuela. *Fost membru, Qatar s-a retras la 1.01.2019, iar de la 1.01.2020, Ecuador a decis să se retragă. În prezent sunt 13 state membre.
2
Mtoe – Million Tonnes of Oil Equivalent. Tona Echivalent Petrol (TEP) este o unitate de măsură convenită la nivel international, în mod special
pentru a reda valorile referitoare la productia, comertul si consumul de electricitate. TEP măsoară energia produsă prin arderea unei tone de
petrol. Compoziția chimică a petrolului variază, de aceea se ia o medie propusă de Agenția Internațională a Energiei (TWh = 0.086 Mtoe)
Fig. 2 Ponderea petrolului folosit în
transporturi în cadrul consumului
total de petrol (%, 2019)
Sursa: IEA, Atlas of Energy. Oil,
http://energyatlas.iea.org/#!/tellmap/-
1920537974/4, accesat decembrie 2021
Tabel 2. Dinamica producției mondiale de petrol (mil. t, 1860 - 2020)

An 1860 1960 1970 1973 1979 1980 1989 1990 1995
Mil. t 0,1 1051 2336 2868 3189 3046 2915 2770 2481
An 2000 2004 2006 2011 2014 2016 2017 2018 2019 2020
Mil. t 3357 3441 3900 3797 4200 4321 4365 4482 4439 4141
Sursa: N. S. Aur (2008); Neguț S. et al. (2010); IEA, Key World Energy Statistics, 2013-2021
1973: 2868 Mt
Mt
OCDE Orientul Mijlociu

Africa
2019: 4439 Mt
Fig. 3 Dinamica producției de țiței brut în plan regional (Mt, 1971 - 2019).
Dreapta: Structura regională a producției de țiței brut (1973 vs. 2019)
Milioane tone
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

Restul statelor
lumii
OCDE/Organizația pentru Cooperare

și Dezvoltare Economică
Fig. 4 Dinamica comparativă producției de țiței brut în cadrul OPEC2 și OCDE (1971 - 2019)
Sursa: IEA, Oil Information. Overview, 2020
Fig. 5 Dinamica recentă și structura
Modificare 2017 - 2018
Modificare 2018 – 2019p producției de petrol în principalele state
58%
Pondere în prod. tot. a OCDE (stg. sus.)
OCDE (2019, axa dreaptă)
Fig. 6 Dinamica recentă (a) și structura
21% (b) producției de petrol în principalele
7% 6% 4% 5% state OPEC (jos)
Sursa: IEA, Oil Information. Overview, 2020
Mt a. b. 2019
Mt
Tabel 3. Producția de petrol în principalele state (mii t/mii barili 2011)
Sursa datelor: WEC, World Energy Resources. Oil, 2013

Tabel 4. Principalele state producătoare de țiței Tabel 5. Principalele state active în comerțul cu țiței
în perioada 2017 – 2019
Nr Stat Producția (Mt) % în tot. Exporturi 2017 2018 2019 Importuri 2017 2018 2019
mondial nete nete
2017 2018 2019* 2019 Nr. Stat Mt Mt Mt Nr. Stat Mt Mt Mt
1. SUA 563 666 742 16,7 1. Arabia 348 368 352 1. China 415 459 505
2 Fed. Rusă 548 554 560 12,6 Saudită
3. Arabia 560 575 546 12,3 2. Fed. Rusă 252 260 269 2. India 220 226 227
Saudită 3. Irak 187 190 195 3. SUA 349 292 202
4. Canada 237 259 265 6,0 4. Canada 131 148 154 4. Japonia 158 151 149
5. Irak 225 231 234 5,3 5. EAU 118 125 148 5. Coreea de 151 151 145
6. China 192 188 192 4,3 Sud
7. EAU 178 179 189 4,3 6. Kuweit 103 105 102 6. Germania 91 85 86
8. Iran 229 221 146 3,3 7. Nigeria 89 93 99 7. Spania 65 67 66
9. Brazilia 137 135 145 3,3 8. Kazahstan 70 70 8. Italia 69 63 65
10. Kuweit 149 148 144 3,2 9. Angola 75 67 63 9. Olanda 59 61 62
Restul statelor 1 1 326 1276 28,7 10. Mexic 59 10. Singapore 55 53
lumii 347 Alte state 563* 550* 531 Alte state 527 525 509
TOT. MONDIAL 4 365 4 482 4 439 100 TOTAL 2080 2082 2042 TOTAL 2162 2135 2069
Notă: 2019 =valori provizorii MONDIAL MONDIAL
Notă: *Din valoarea altor state, Iranul furniza în 2017 - 132 Mt și în 2018 – 106 Mt
Sursa datelor din tabelele 4 și 5: IEA, Key World Energy Statistics, 2018 - 2021
1973 2019
(SUA – val. maximă: 813 Mtoe/34,02 EJ;

Mexic: 84,8 Mtoe/3,6 EJ; Elveția: 8,6 Mtoe/0,36)
Fig. 7 Consumul total de petrol la nivel statal (2019 vs. 1973)

Sursa: IEA, Atlas of Energy. Oil, accesat decembrie 2021
Tabel 6. Petrolul și gazele naturale: exemple de puncte tari şi puncte slabe

Puncte tari Puncte slabe
Petrolul In prezent, indispensabil pentru transportul Volatilitate mare a prețului.
rutier şi industria petrochimică. Tensiuni geopolitice legate de arealele unde sunt
Rol foarte important în balanța localizate principalele zăcăminte.
comercială. Piața este dominată de principalii producători (OPEC
Combustibil flexibil, ușor de transportat. şi alte mari companii naționale ale petrolului - NOC)
Gazele Cel mai curat dintre combustibilii fosili. Câmpuri de exploatare mai extinse off-shore şi în areale
naturale Combustibil flexibil şi eficient pentru îndepărtate.
generarea de electricitate. Sunt necesare mari investiții in avans pentru
Rezerve dovedite mai mari decât în sistemele de transport şi distribuție.
trecut (reevaluări şi gaze de șist). Rute de aprovizionare tot mai lungi şi cost ridicat al infrastructurii.
Sursa: WEC, World Energy Resources. Oil. Natural Gas, 2013
II. GAZELE NATURALE
Paralel cu o creșterea producției și consumului de gaze naturale, prospecțiunile au

evidențiat și noi zăcăminte.
Conform PB (2021), cea mai mare parte a rezervelor cunoscute de gaze naturale din
2020 (Tabel 7) se afla în subsolul Orientului Mijlociu (40,3% din total), regiune urmată de
statele CSI (dominant Azerbaidjan, Kazahstan, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan), cu o valoare
cumulată de 30,1%. Valori cuprinse între 6 și 9% reveneau regiunii Asia-Pacific (8,8%),
America de Nord (8,1%) și Africa (6,9%). Cu cele mai reduse valori ale rezervelor cunoscute de
gaze naturale se înscriau America de Sud și Centrală (4,2%), precum și Europa - fără Rusia
(1,7%). Cea mai mare parte a acestor rezerve (respectiv 89,2%) erau cantonate în subsolul
statelor ce nu sunt membre OECD.
Tabel 7. Rezervele de gaze naturale în principalele state ale lumii (2020)

Stat Rezerve Rezerve Stat Rezerve Rezerve
(miliarde m³) (% din total) (miliarde m³) (% din total)
Federația Rusă 37.400 19,9 China 8.400 4,5
Iran 32.100 17,1 Venezuela 6.300 3,3
Quatar 24.700 13,1 Arabia Saudită 6.000 3,2
Turkmenistan 13.600 7,2 Emiratele Arabe Unite 5.900 3,2
SUA 12.600 6,7 Nigeria 5.500 2,9
Total mondial: 188.100 miliarde m³
Sursa: BP, Statistical Review of World Energy, 2021, accesat decembrie 2021
Tabel 8. Dinamica producției mondiale de gaze naturale (mld. mc., 1960 - 2019)
An 1960 1965 1970 1973 1975 1980 1985 2000
Mld. mc. 470 700 1082 1224 1300 1474 1591 2483
An 2002 2006 2011 2014 2016 2017 2018 2019 2020
Mld. mc. 2580 2865 34533 35244 3613 3768 3937 4089 4014
Sursa: Neguț S. et al. (2010); IEA, World Energy Resources, 2013 și Key World Energy Statistics, 2013-2021
1973: 1224 mld. mc.

Mld.
mc.
OCDE Orientul Mijlociu

Africa
Fig. 8 Dinamica producției de gaze naturale în plan regional

(mld. mc., 1971 - 2019). Dreapta: Structura regională a producției
2019: 4089 mld. mc.
de gaze naturale (1973 vs. 2019) Sursa: IEA, Key World Energy Statistics, 2020
3
Sursa: World Energy Resources, 2013 - http://www.worldenergy.org/wp-content/uploads/2013/09/WER_2013_3_Natural_Gas.pdf
4
Sursa 2014 - 2019: Key World Energy Statistics, IEA, 2015 - 2020, http://www.iea.org/publications/freepublications/publication/key-world-energy-statistics.html
Tabel 9. Structura regională a rezervelor şi producției de gaze naturale. Principalele state (2011)
Stat/ Rezerve Producții R/P
Regiune mld. mc. mld. mc. ani
Sursa datelor: WEC, World Energy Resources. Natural

Gas, 2013
Tabel 10. Principalele state producătoare de Tabel 11. Principalele state active în comerțul cu gaze
gaze naturale în perioada 2017 – 2019 naturale (2017- 2019)
Nr. Stat Producția (Mld. mc.) % în tot. Exporturi 2017 2018 2019* Importuri 2017 2018 2019*
mondial nete nete
2017 2018 2019* 2019 Nr. Stat Mld. mc. Nr. Stat Mld. mc.
1. SUA 760 862 955 23,4 1. Federația 217 236 265 1 China 86 116 122
2 Fed. Rusă 694 715 750 18,3 Rusă
3. Iran 214 231 232 5,7 2. Qatar 121 121 124 2 Japonia 115 111 105
4. China 142 160 178 4,4 3. Norvegia 123 118 113 3 Germania 85 89 103
5. Canada 184 190 177 4,3 4. Australia 62 77 95 4 Italia 69 67 71
6. Qatar 169 171 168 4,1 5. SUA 54 5 Mexic 50 52 57
7. Australia 105 118 142 3,5 6. Turkmenistan 55 56 52 6 Coreea de 49 56 54
8. Norvegia 128 126 119 2,9 Sud
9. Arabia 94 97 98 2,4 7. Canada 61 59 51 7 Turcia 54 50 44
Saudită 8. Algeria 54 52 43 8 Franța 43 43 44
10. Algeria 94 96 91 2,2 9. Nigeria 27 27 29 9 UK 37 39 39
Restul statelor lumii 1184 1171 1179 28,8 10. Malaezia 28 26 24 10 Spania 32 32 36
TOTAL 3768 3937 4089 100 Alte state 151 194 203 Alte state 296 297 324
MONDIAL TOT. MOND. 928 993 1053 TOT. MON. 916 952 999
Notă: 2019 =valori provizorii
Sursa datelor din tabelele 10 și 11: IEA, Key World Energy Statistics, 2018 - 2020
1973: 652 Mtoe
Industrie Rezidențial
Transport Servicii comerciale și publice
Utilizare non-energetică Altele: incl. agricultură, pescuit ș.a.
Fig. 9 Dinamica consumului total de gaze naturale, pe sectoare

(Mtoe, 1971 - 2019). Dreapta: Structura regională a consumului de
gaze naturale (1973 şi 2019) Sursa: IEA, Key World Energy Statistics, 2020 și 2021 2019: 1624 Mtoe
1973 2019
(SUA – val. maximă: 734,2 Mtoe/30,74 EJ; Canada: 111,5 Mtoe/4,67 EJ;
România: 9,1 Mtoe/0,38 EJ)
Fig. 10 Consumul total de gaze naturale la nivel statal (Mtoe, 2019 vs. 1973)
Sursa: IEA, Atlas of Energy. Natural Gas, accesat decembrie 2021
AUR N. S., (2008), Geografie economică mondială, Edit. Sitech, Craiova
NEGUȚ S. (coord.), (2010), Geografie economică mondială, Edit Meteor Press, București
BP, Statistical Review of World Energy, 2021, https://www.bp.com/en/global/corporate/energy-
economics/statistical-review-of-world-energy.html, accesat decembrie 2021
WEC/World Energy Council, World Energy Resources. Oil, 2013,
www.worldenergy.org/wp-content/uploads/2013/09/WER_2013_2_Oil.pdf, accesat la 20.10.2014
WEC/World Energy Council, World Energy Resources. Natural gas, 2013,
www.worldenergy.org/wp-content/uploads/2013/09/WER_2013_3_Natural_Gas.pdf., accesat la 20.10.2014
IEA/International Energy Agency, Oil Information. Overview (2020 edition),
https://www.iea.org/reports/oil-information-overview, accesat la 29.11.2020
IEA/International Energy Agency, Key World Energy Statistics, 2020,
https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2020, accesat la 5.10.2020
IEA/International Energy Agency, Key World Energy Statistics, 2021,
https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2021, accesat decembrie 2021
IEA/International Energy Agency, Atlas of Energy. Oil,
http://energyatlas.iea.org/#!/tellmap/-1920537974/4, accesat decembrie 2021
IEA/International Energy Agency, Atlas of Energy. Natural Gas,
http://energyatlas.iea.org/#!/tellmap/-1165808390/1, accesat decembrie 2021
www.opec.org – Site oficial al OPEC/The Organization of the Petroleum Exporting
Countries (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), accesat la accesat decembrie 2021
CERINTE
1. Realizați cartodiagrama Petrolul şi gazele naturale. Producția şi comerțul în

principalele state (2019) – LP 7_Cartodiagramă
2. Prezentați comparativ dinamica și structura regională a producției de petrol și gaze

naturale în ultima jumătate de secol (1970/1973 - 2019) – LP 7_Aplicație
3. Oferiți cinci exemple de state caracterizate ca fiind mari consumatoare de petrol în

2019. Sunt acestea mari producători şi/sau mari importatori? Procedați în mod similar pentru
gaze naturale – LP 7_Aplicație.
Geografia resurselor LP 7: realizarea cartodiagramei
RESURSELE LITOSFEREI. PETROLUL ȘI GAZELE NATURALE

Petrolul şi gazele naturale. Producția şi comerțul în principalele state (2018/2019)

Date spațiale
Pentru aplicația curentă sunt necesare statele și teritoriile lumii (layer de tip vectorial –
poligon)1. Acestea au fost salvate în dosarul disciplinei (Geografia resurselor) – dosarul
Baza_GIS (forma dezarhivată: Statele_lumii).
Date statistice și alte tipuri de informații

Sursa primară a acestora este reprezentată de rapoartele internaționale publicate de
IEA/International Energy Agency (respectiv Key World Energy Statistics, 2020 și 2021,
https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2020, accesat octombrie 2020 și
https://www.iea.org/reports/key-world-energy-statistics-2021, accesat decembrie 2021). Datele
statistice au fost sintetizate și incluse în documentul LP 7_Petrol_Gaze Naturale, transmis studenților
înainte de desfășurarea aplicației practice. Pentru aplicația cartografică prezentă sunt necesare datele
statistice din documentul menționat, Tabelele 4, 5, 10, 11 (coloanele aferente producțiilor, importurilor
și exporturilor din anul 2019). Va fi necesară și evidențierea membrilor OPEC (www.opec.org).

Geografia resurselor - dosarul LP 7.
- După deschiderea unui proiect nou, salvați-l cu titlul Proiect_LP7 în dosarul personal
(Geografia resurselor – LP7). Nu omiteți să salvați proiectul pe măsură ce aduceți modificări.
- Introduceți datele spațiale de tip vector (respectiv Statele_lumii.shp) din dosarul vostru
personal, Baza_GIS. Pentru a vă reaminti cum introduceți un strat vectorial, vedeți
LP1_Aplicație. Pentru aplicația curentă, extensia fișierului trebuie să fie *.shp.
- Redenumiți stratul introdus Graniță de stat și simbolizați toate entitățile sale în mod identic:
Single Symbol, Simple Fill, Fill style – no brush/fără culoare de conținut, Stroke style – solid
line/contur negru, 0,3 mm grosime.
Datele spațiale au fost descărcate de pe https://www.naturalearthdata.com/ și transmise la începutul semestrului.

1
- Deschideți tabelului de atribute al stratului tematic vectorial și organizați coloanele astfel
încât să rămână vizibile numai cele denumite Continent și NAME_EN. Pentru a vă reaminti cum
deschideți tabelul de atribute al unui stat vectorial, cum puteți organiza (dezactiva/ascunde
temporar) unele coloane de atribute, vedeți LP1_Aplicație.
mode) și introduceți o coloană/câmp nou (New field). Pentru a vă reaminti cum activați modul de
editare, cum creați sau ștergeți o coloană de atribute - vedeți LP1_Aplicație. Pentru aplicația
curentă, trebuie introduse cinci câmpuri noi care să aibă denumirile și caracteristicile din tabelul 1
de mai jos. Setați proprietățile fiecărui câmp nou creat după ce ați observat tipul de date
statistice care trebuie introduse în acest câmp. Aceste proprietăți se referă la tipul de date
introduse și lungimea valorilor, pentru aplicația actuală fiind valabile cele evidențiate în Tabelul 1.
Tabel 1. Caracteristicile câmpurilor ce trebuie introduse pentru aplicația curentă

Nr. Nume coloană Semnificație Caracteristici Sursa datelor ce OBSERVAȚIE
crt. nou-creată trebuie introduse IMPORTANTĂ
1 ProdP2019 Principalele state tip/type: Integer, suportul de LP Înainte de a
producătoare de lungime/length: 3 furnizat, Tabel 4 crea un câmp
petrol/țiței în anul 2019 Va fi introdusă valoarea efectivă nou, verificați
corespunzătoare producției tipologia
statale din 2019. datelor care
2 ComertP19 Principalele state tip/type: Text (string) suportul de LP trebuie
exportatoare și lungime/length: 20 furnizat, Tabel 5 introduse:
importatoare de țiței în Va fi introdusă caracteristica - valori – dacă
anul 2019, fiecare dintre potrivită fiecărui stat, dintre da, ce fel de
cele două categorii fiind cele de mai jos: numere sunt,
subîmpărțită valoric Exp. >100 Mt întregi sau cu
(după cum este Exp. 50–100 Mt zecimale?
evidențiat în coloana Imp. >100 Mt - text; dată etc.
Caracteristici) Imp. 50–100 Mt Verificați
3 ProdGN2019 Principalele state tip/type: Integer, suportul de LP lungimea
producătoare de gaze lungime/length: 3 furnizat, Tabel valorilor sau
naturale în anul 2019 Va fi introdusă valoarea 10 textului de
efectivă corespunzătoare introdus.
producției statale din 2019.
4 ComertGN19 Principalele state tip/type: Text (string) suportul de LP
exportatoare și lungime/length: 20 furnizat, Tabel
importatoare de gaze Va fi introdusă caracteristica 11
naturale în anul 2019, potrivită fiecărui stat, dintre
fiecare dintre cele două cele de mai jos:
categorii fiind Exp. >100 Mld. mc
subîmpărțită valoric Exp. 20–100 Mld. mc
(după cum este evidențiat Imp. >100 Mld. mc
în coloana Caracteristici) Imp. 20–100 Mld. mc
5 State_OPEC Statele member OPEN în tip/type: Text (string) suportul de LP
anul 2019 Va fi introdusă mențiunea furnizat, pag. 1,
OPEC (numai pentru statele www.opec.org
membre)
Ce lungime va avea?
2
- Populați cele cinci câmpuri de atribute nou create cu informațiile preluate din sursele
indicate în Tabelul 1 de mai sus. Pentru a facilita procedura de introducere a datelor statistice în
tabelul de atribute, organizați alfabetic denumirile statelor și teritoriilor (click stânga pe titlul
coloanei NAME_EN). Vor fi incluse în câmpuri numai datele aferente statelor care apar în
tabelele indicate ca sursă de date. Pentru celelalte entități veți păstra Null values.
- Optimizați-vă modul de vizualizare a diferitelor ferestre necesare achiziției datelor în tabelul
de atribute (Fig. 1). Amintiți-vă observațiile anterioare: dacă poziția unui stat nu vă este
cunoscută, îl puteți selecta din tabel și va fi evidențiat și pe hartă (Fig. 1). Dacă știți poziția unui
stat pe hartă, dar nu îl găsiți în tabel, selectați-l pe hartă și va fi evidențiat și în tabel (în mod
suplimentar, puteți afișa în tabel numai entitățile spațiale selectate) (Fig. 1).
Instrument pentru selecție/Select features
Instrument pentru anularea selecției/Deselect features
Vizualizarea entităților
spațiale selectate pe
hartă
Sursa datelor statistice
Vizualizarea
Vizualizarea entităților
tuturor spațiale
entităților selectate (și
spațiale în numai a lor) în
tabel tabel
Fig. 1. Exemplu de optimizare a ferestrelor (sursă de date, tabel de atribute, hartă) și

evidențiere a entităților teritoriale (state/teritorii) prin selecție
- Salvați suficient de des editările.

- După ce ați completat șirurile de date de pe coloanele nou-introduse pentru toate entitățile
spațiale care prezintă valori în tabelele sursă din LP 7_Petrol_Gaze naturale, finalizați editarea
apăsând butonul Toogle editing mode și salvați editările făcute (Save în caseta de dialog
Stop editing care apare).
- Inspectați tabelul de atribute al stratelor tematice introduse. Salvați modificările aduse proiectului.
- Introduceți stratul tematic vectorial inițial astfel încât el să apară de 5 ori în Layers Panel, și schimbați-i
numele cu următoarele denumiri (de sus în jos): Graniță de stat, Principalele state producătoare, Comerțul
cu gaze naturale (Mld. mc., 2019), Comerțul cu petrol (Mt, 2019), State membre OPEC (2019).
3
- Reprezentarea elementelor specifice cartodiagramelor

- Accesați proprietățile stratului tematic Principalele state producătoare și selectați
Diagrams. În lista derulantă corespunzătoare tipului de diagrame, selectați Histogram. Observați
și celelalte tipuri de grafice disponibile.
- Accesați Attributes, iar din lista aferentă de coloane atributive selectați-le pe cele
corespunzătoare producției de petrol și gaze naturale în 2019. După selecție, apăsați butonul +
pentru a le introduce în lista din dreapta. Observați că pot fi efectuate selecții multiple. Dacă ați
introdus un câmp greșit, selectați-l și apăsați butonul - . În lista din dreapta, unde a fost introdus
câmpul ce urmează a fi utilizat pentru reprezentare, la Legend, modificați denumirea astfel încât să
conțină denumirea elementului reprezentat, unitatea de măsură și anul de referință (Fig. 2/Fig. 2.a).
- Accesați Rendering și modificați grosimea (Bar width = 1,5) și spațierea
coloanelor (Bar spacing = 0). Debifați Show Axis. Explorați și celelalte opțiuni de aici.
- Pentru modificarea înălțimii diagramelor, accesați meniul Size – Scaled size –
Attribute: ProdP2019/ProdGN2019 → Maximum value: Find (va rămâne cea mai mare valoare
din cele două șiruri) → Apply → OK (ați găsit valoarea maximă de pe câmpurile de reprezentat).
Explorați diferitele dimensiuni ale coloanelor. Pentru situația de față veți folosi înălțimea/Bar
length = 20.
- Veți parcurge și celelalte meniuri (Placement, Option) selectând plasarea peste
centroid, cu orientarea diagramelor în sus.
- După reprezentarea coloanelor pe acest strat tematic, îndepărtați culoarea de fundal de
pe teritoriul statal astfel încât să rămână numai conturul granițelor. Pentru aceasta, veți accesa
meniul Simbology și veți proceda întocmai ca și la reprezentarea stratului Graniță de stat.

- Accesați proprietățile stratului tematic Comerțul cu petrol (Mt, 2019) și selectați
Symbology. În lista derulantă corespunzătoare tipului de simbolizare, selectați Categorized, iar în
caseta de dialog care apare selectați câmpul după care se va face reprezentarea (ComertP19).
Folosiți butonul Classify, iar apoi ștergeți ultima clasă din partea inferioară (cea de-a cincea, care
nu are nicio valoare referitoare la comerțul cu petrol; pentru ștergere: selectați clasa și folosiți
butonul ). Pentru reprezentarea celor patru clase rămase, folosiți gama de culori/Color ramp
RdYIGn (Color ramp → All Color Ramps; observați și alte game existente). Modul de
simbolizare și conținutul etichetelor Legendei vor fi cele din Fig. 2.b. Veți termina aceste
operațiuni cu Apply și OK.
4
- Procedați în mod similar și pentru reprezentarea celor patru clase ale stratului
Comerțul cu gaze naturale (Mld. mc., 2019). În acest caz, modul de simbolizare și conținutul
etichetelor Legendei vor fi cele din Fig. 2.c.
- Accesați proprietățile stratului State membre OPEC (2019) și reprezentați statele membre
folosind tot opțiunea Categorized. Va apărea numai categoria OPEC – culoarea galben (Fig. 2.d).
2019
Fig. 2.b
ComertP19
2019
Fig. 2.c
Fig. 2.a
Fig. 2.d
Fig. 2. Reprezentarea elementelor specifice lucrării practice curente
- În cazul stratului State membre OPEC (2019) aplicați etichete simple, cu denumirea
statelor respective. În acest scop, accesați proprietățile stratului → meniul Labels/Etichete și urmăriți
opțiunile din Fig. 3 cu privire la mărimea fontului, aplicarea bufferului și plasarea etichetei.
5
2019
Fig. 3 Introducerea etichetelor
4. Pregătirea hărții pentru export

- Selectați Project – New Print Layout și denumiți compoziția de hartă Hartă_LP7. Ca și în
cazul proiectului, nu uitați să salvați din timp în timp compoziția de hartă (Layout-ul).
- Deocamdată, veți avea inactivă/veți debifa în Layers Panel stratul referitor la statele membre
OPEC. Celelalte straturi rămân active.
- Introduceți reprezentarea în proiectul de hartă (folosiți iconul Add map ) și
dimensionați-o astfel încât să ocupe circa 4/5 din suprafața de afișare (Fig. 4). Deplasați harta în
poziția dorită folosind butonul Move item content . Pentru dimensionarea hărții, explorați
toate opțiunile de dimensionare ale hărții (puteți folosi Scale – 100.000.000). Dați contur negru,
simplu reprezentării cartografice (la proprietățile hărții/Item properties, bifați Frame/Contur).
- Introduceți legenda (Add legend), modificați fontul, dimensiunile și plasamentul
elementelor, modificați denumirile de la legendă (dacă nu ați modificat etichetele anterior)
eliminați din legendă stratul State membre OPEC (2019) (pentru aceasta, din cadrul
proprietăților hătții debifați Auto update, selectați elementul ce nu mai doriți să apară și apoi
folosiți butonul -) → astfel încât să optimizați afișarea (Fig. 4). Legenda introdusă nu va avea
contur și culoare de fundal, iar elementele sale vor fi scrise cu font 8 (excepție titlul LEGENDA,
care va fi scris cu font 10, bold).
- Introduceți scara hărții (Add scalebar) și orientarea (Add North arrow) și plasați-le în partea
centrală a paginii (Fig. 4). Modificați dimensiunile și plasamentul acestor elemente astfel încât să
optimizați afișarea.
-
6
- După ce ați finalizat toate modificările referitoare la prima parte a compoziției de hartă
(stratele tematice cu reprezentarea producției, exportului și importului), bifați opțiunile de
blocare a elementelor (hartă, legenda, scară, orientare) (Lock layers) - Fig. 4.
- Reveniți în proiect (Proiect_LP7) și modificați stratele tematice active (vor rămâne active
numai Graniță de stat și State membre OPEC (2019).
- În compoziția de hartă (Hartă_LP7), repetați toți pașii anteriori referitori la introducerea
hărții secunde (State membre OPEC (2019), a legendei sale și la modificările aferente lor.
- Aranjarea celor două reprezentări în pagină ar trebui să fie încadrată similar celei din figura 4.
- Folosind butonul Add label, introduceți titlul acestei reprezentări cartografice: Petrolul şi gazele
naturale. Producția şi comerțul în principalele state (2019)
Exemple de elemente
blocate
(pas esențial pentru
ca harta secundară să
fie diferită)
(Mt, 2019)
Fig. 4 Schiță generală a hărții care trebuie realizată (doar model, valorile pot varia)

- Folosiți meniul Layout – opțiunea Export as image.
- Selectați formatul .png, selectați rezoluția 300 dpi și denumiți imaginea NUME Prenume_
LP7_ Hartă.
- Salvați harta în dosarul LP7 din Geografia resurselor și încărcați-o pe Google Classroom, ca
răspuns la tema postată.
7
RESURSELE LITOSFEREI ŞI VALORIFICAREA ACESTORA

METALELE PREŢIOASE. AURUL
Producţia mondiala anuală (tone metrice/an),

axa verticala stg.
Producţia mondiala cumulată (tone metrice),
axa verticala dr.
Fig. 1. Dinamica producției de aur la nivel mondial, intre 1900 și 2011

Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gold_world_production.png, accesat 3.12.2017
(vezi și https://play.buto.tv/LdYnP, https://play.buto.tv/JNTbC și https://www.gold.org/goldhub/data/historical-
mine-production)
Total stocuri supraterane (sfârșitul

Unele estimări disponibile în
anului 2019): 197.576 tone prezent evidențiază faptul că circa 198 mii
Bijuterii: 92.947 tone (47,0%)
tone de aur au fost extrase pe parcursul
Investiții private: 42.619 tone (21,6%)
Participații oficiale: 33.919 tone (17,2%)
istoriei (Fig. 1, 2), din această cantitate,
Altele: 28.090 tone (14,2%) cca 2/3 fiind extrase după 1950.
Rezervele subsolice: 54.000 de tone
De vreme ce aurul este virtual
Fig. 2. Structura stocului de aur extras (final 2019) indestructibil, înseamnă că aproape
Sursa: Metals Focus; GFMS, Thomson Reuters, US întreaga cantitate este încă în jurul
Geological Survey, World Gold Council, nostru, într-o formă sau alta. Tot aurul
https://www.gold.org/about-gold/gold-supply/gold-mining/how- pur extras ar încăpea într-un cub cu
much-gold, accesat 6.12.2021 latura de cca 21 de metri (Fig. 2).
Bijuterii Tehnologie Investiții Bănci centrale Preț aur LBMA
a. Cererea totală
Electronice Alte sectoae industriale Stomatologie Preț aur LBMA b. Cererea în sectoare tehnice
Fig. 3 Principalele sectoare care au solicitat resurse de aur în perioada 2010 - 2020
Sursa: https://www.gold.org/goldhub/data/gold-supply-and-demand-statistics, accesat 6.12.2021
1.01.1970 8.12.2020
1,13 USD/gr 60,06 USD/gr
Fig.4. Dinamica preţului aurului (dolari US/gram) în perioada 1970 – 2020

Sursa: FastMarkets, ICE Benchmark Administration, Thomson Reuters, World Gold Council,
https://www.gold.org/goldhub/data/gold-prices, accesat 8.12.2020
Tabel 1. Cei mai importanți producători de aur (minier) la nivel mondial (tone, 2010- 2020)
Nivel teritorial 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Africa de Sud 210,0 205,3 179,8 179,5 168,6 162,0 162,6 154,0 128,0 111,3 99,2
Argentina 63,9 59,0 54,2 49,7 60,0 63,9 58,0 61,4 58,3 52,5 36,7
Australia 256,7 258,7 250,4 267,1 274,0 279,2 287,7 292,5 313,0 325,1 327,8
Brazilia 71,5 77,7 80,2 89,3 90,4 95,4 95,9 95,4 96,7 100,4 107,0
Burkina Faso 44,9 59,7 56,9 61,6 62,2 54,6 56,9 74,6 78,0 83,1 93,4
Canada 102,1 102,0 106,4 131,4 151,2 157,7 163,1 171,2 188,9 182,9 170,6
Chile 39,5 45,1 49,9 51,3 46,0 42,5 40,7 35,8 36,5 37,8 32,1
China 351,1 371,2 413,3 438,4 462,0 460,3 463,7 429,1 404,1 383,2 368,3
Coasta de Fildeș 7,8 13,2 13,0 14,5 19,4 22,2 23,6 25,7 24,1 32,5 36,4
Columbia 43,6 45,9 56,2 46,0 47,9 49,6 53,2 53,2 43,9 45,5 53,6
Ecuador 15,2 15,6 16,0 15,9 15,3 14,2 12,2 11,5 11,5 11,4 13,5
Egipt 4,7 6,3 8,2 11,1 11,7 13,7 17,1 16,9 14,7 14,9 14,1
Etiopia 8,1 10,2 11,3 11,4 12,0 12,6 11,2 11,0 10,0 10,5 10,0
Filipine 40,8 38,1 30,8 29,2 28,4 30,6 36,7 44,7 42,8 34,6 25,4
Finlanda 5,8 6,6 9,1 8,5 7,6 8,2 8,6 8,8 8,3 7,7 8,7
Ghana 94,3 96,8 106,0 105,8 106,3 95,4 131,4 133,3 149,1 142,4 138,7
Guineea 25,8 25,7 24,3 25,4 32,1 41,0 45,6 46,8 50,8 57,6 56,9
Guyana 11,9 13,9 15,6 18,4 17,3 18,2 23,0 22,3 19,2 19,7 18,2
Indonezia 132,3 110,2 82,6 90,0 93,5 115,1 118,4 117,6 153,0 92,3 100,9
Iran 5,0 6,0 6,0 7,0 10,0 11,0 11,0 11,0 11,0 11,0 10,5
Kazahstan 29,9 35,6 37,3 40,7 42,6 52,0 58,7 67,2 73,9 74,6 78,4
Kârgâzstan 19,0 19,7 11,3 20,2 19,3 18,7 21,2 21,0 21,9 26,0 24,3
Mali 42,7 42,6 47,6 55,9 60,4 71,4 82,1 73,9 88,3 96,8 93,8
Mauritania 9,0 8,8 8,2 9,9 10,0 9,1 8,1 10,1 10,7 15,1 15,6
Mexic 78,7 94,4 107,5 107,1 113,3 131,1 130,7 119,6 118,4 109,0 101,6
Mongolia 14,0 13,3 14,2 19,7 32,0 32,8 21,3 22,5 22,6 16,3 20,2
Namibia 3,3 2,7 2,9 3,5 3,7 7,9 9,1 9,8 9,0 8,9 8,8
Nicaragua 5,5 6,8 7,5 8,9 8,8 8,2 8,4 7,4 7,7 9,0 8,9
Noua Zeelandă 12,1 11,2 9,7 11,8 10,8 11,7 9,6 9,0 9,3 7,8 5,5
Papua Noua Guinee 69,7 63,8 59,0 64,6 58,4 60,9 62,9 63,0 67,1 71,1 53,1
Peru 184,8 183,8 189,8 182,4 171,1 170,5 166,0 166,6 162,6 143,3 97,8
RD Congo 18,0 21,0 24,8 25,3 35,4 41,2 42,5 47,0 63,0 62,9 60,9
Rep. Dominicană 0,1 0,5 4,2 26,6 36,2 31,2 38,0 35,3 31,7 31,8 28,3
Rusia 203,1 211,6 233,4 248,5 252,7 255,3 262,4 280,7 295,4 329,5 331,1
Senegal 5,4 4,8 7,4 8,2 8,6 8,7 10,2 11,6 16,5 17,3 15,8
SUA 231,3 233,9 234,6 230,1 210,0 216,7 229,1 236,3 224,9 200,4 190,2
Sudan 29,3 32,6 33,9 57,6 60,9 67,8 77,5 88,0 76,6 78,0 83,8
Suedia 6,2 5,9 6,1 6,4 6,5 6,3 6,5 7,8 7,9 8,1 8,2
Suriname 20,4 20,1 20,0 18,5 18,4 17,4 21,2 34,1 34,3 32,8 29,8
Tanzania 47,5 54,4 56,3 52,0 51,8 53,2 55,3 54,6 46,3 46,5 45,9
Turcia* 16,6 24,1 29,5 33,5 31,2 28,2 24,4 24,7 22,9 37,0 42,0
Uzbekistan 69,0 68,1 77,0 78,0 79,5 79,0 90,0 90,0 92,0 94,6 101,6
Venezuela 24,9 25,5 21,0 22,8 22,7 22,6 23,0 23,0 26,0 27,8 33,4
Zimbabwe 17,1 19,0 22,7 23,0 24,3 25,5 27,6 34,5 51,9 44,4 40,9
Alte state africane 54,0 68,7 75,6 73,8 75,5 86,8 104,0 110,4 117,6 117,3 117,0
Alte state asiatice 45,1 43,5 46,9 46,1 42,7 44,3 43,6 41,5 43,4 45,7 43,0
Alte state central și
sud-americane 23,3 26,2 24,9 27,4 47,6 34,2 31,5 35,5 36,2 50,0 34,4
Alte state din Oceania 2,0 3,4 3,6 3,1 2,0 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6
Alte state europene 4,7 5,5 7,7 8,9 9,6 10,7 12,7 13,8 13,3 15,8 18,2
Alte state membre ale CSI** 9,6 9,0 8,2 8,7 9,1 11,9 12,6 18,8 18,1 21,3 22,1
Total Africa 621,8 671,9 678,9 718,5 742,9 773,0 864,7 902,2 934,6 939,5 931,0
Total America
Centrală și de Sud 504,6 520,4 539,4 557,1 581,8 567,9 571,0 581,4 564,5 562,0 493,7
Total America de Nord 412,1 430,3 448,5 468,6 474,6 505,5 523,0 527,1 532,2 492,3 462,5
Total Asia 604,9 606,5 623,3 663,9 699,8 722,4 719,2 691,1 699,8 620,1 610,4
Total CSI** 330,5 344,0 367,2 396,1 403,2 416,9 444,9 477,8 501,3 546,0 557,4
Total Europa 16,7 18,0 22,9 23,9 23,7 25,2 27,8 30,5 29,5 31,6 35,1
Total Oceania 340,4 337,2 322,7 346,6 345,2 353,3 361,7 366,1 390,9 405,7 388,0
TOTAL MONDIAL 2.830,9 2.928,3 3.002,9 3.174,8 3.271,1 3.364,3 3.512,3 3.576,3 3.652,8 3.597,2 3.478,1
Notă: * Turcia va fi integrată la Asia; **CSI/Comunitatea Statelor Independente cuprinde 9 dintre republicile cuprinse în fosta Uniune Sovietică,
https://www.worldbank.org/en/programs/icp/brief/cis-program; pentru situația statistică de față, sunt nominalizate individual patru state membre
CSI: Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kârgâzstan.
Sursa: World Gold Council, https://www.gold.org/goldhub/data/historical-mine-production, accesat 13.12.2021
ANEXA 1
Fig. 5
Diferenţieri statale ale
resurselor aurifere şi
valorificării lor, în funcţie
de:
producţie (a.),
consum (b.),
rezervele din litosferă

(c.),
rezervele aflate în băncile

centrale (d.).
Sursa:
http://www.gold.org/gold-
mining/global-gold-facts-map
accesat XI.2017
4
Nume, prenume student: .......................................................................................
RESURSELE LITOSFEREI ŞI VALORIFICAREA ACESTORA

METALELE PREŢIOASE. AURUL
1. Care a fost tendința producției de aur pe parcursul ultimei sute de ani? Motivați
succint gândindu-vă la dinamica cererii și la domeniile de utilizare a aurului.
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
2. Care a fost tendința generală a prețului aurului pe parcursul ultimei jumătăți de secol? Ce
elemente semnificative remarcați pentru 2020 (tendință generală, minim/maxim cu aproximație)?
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
3. Prezentați succint structura regională a producției de aur în 2020. Ținând seama de

modificările regionale înregistrate între 2010 și 2020, care sunt regiunile care au avut cele mai
importante creșteri (menționați valorile absolute și procentuale aferente acestei tendințe)? Dar cele mai
semnificative scăderi (menționați valorile absolute și procentuale aferente acestei tendințe)?
Răspuns student:
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Oferiţi argumente economico-sociale și de mediu pro și contra exploatării aurului1.

Argumente pro (minim două):
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Argumente contra (minim două):
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
1
Pentru această cerință, puteți folosi inclusiv: https://academiaromana.ro/forumuri/pag_forum_RosiaMontana.htm (Academia Română),
http://www.gabrielresources.com/site/index.aspx, https://www.youtube.com/watch?v=2D-sIbnnpBI (Roșia Montană – un loc la marginea prăpastiei),
https://whc.unesco.org/en/list/1552.
5. Care sunt principalii producători regionali și statali de aur în anul 2020? Pentru a
răspunde succint acestei cerințe, completați/continuați tabelul următor: ierarhizați cei mai
importanți producători, structurându-i conform marilor regiuni geografice din care fac parte.
Tabel 1. Cei mai importanți producători regionali și statali de aur în anul 2020
Rang. CONTINENT STAT PRODUCTIE Modificarea
(ierarhizare (ierarhizare descendentă după (tone, 2020) producției între 2010
descendentă, 2020) valorile din 2020) și 2020
TOTAL MONDIAL 3.478,1 647,1 +22,9%
1. + sau -
2. + sau -
3. + sau -
4. AFRICA + sau -
5. + sau -
6. + sau -
7. Rang între + sau -
8. regiuni: .......... + sau -
9. + sau -
10. Ponderea regiunii + sau -
în producția
11. + sau -
mondială din
12. + sau -
2020: ....….. %
13. + sau -
14. + sau -
15. + sau -
Alte state africane + sau -
TOTAL AFRICA …… t ……%
Notă: Studentul va lăsa numai unul dintre cele două semne ale tendinței. + denotă creștere a producției în intervalul menționat,
iar – denotă scădere. Pentru nivelul statal este necesară numai această caracteristică a tendinței, nu și valoarea concretă a creșterii
ori scăderii. Pentru nivelul regional vor fi prezentate valorile creșterii sau scăderii în tone și % (i.e. diferența înregistrată între
2020 și 2010, raportată la anul 2010 văzut ca bază=100%)
Sursa datelor: ..........................................................
BIBLIOGRAFIE
.............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
OBSERVAȚII
Spațiile marcate cu ........................................ trebuie completate cu observațiile și analizele studenților.
Spațiul dedicat răspunsurilor va fi mai extins decât cel marcat prin puncte.
Tabelul va fi continuat cu secțiunile caracteristice tuturor celorlalte mari regiuni geografice/continente,
prezentate în ordine descrescătoare a valorilor din 2020.
Varianta completată de către fiecare student va fi denumită NUME Prenume LP8_Aplicație și va fi
încărcată pe Google Classroom, ca răspuns la tema postată.
Aceste observații vor fi șterse înainte de predarea materialului
2

Geografia Resurselor Laborator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Geografia Resurselor Laborator

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Programul de studii universitare de licență: GEOGRAFIE

PRODUSE CARTOGRAFICE, TIPURI DE HĂRŢI, DIAGRAME ŞI

Ca ştiinţă teoretic-aplicativă, de contact între ştiinţele naturii şi cele sociale, geografia

Fig. 1 Dinamica mondială a suprafeţelor viticole şi a producţiei de struguri (1961 - 2011)

Fig. 2 Emisiile de dioxid de carbon, pe regiuni

Fig. 3 Ponderea energiei nucleare în producţia

Fig. 4. Suprafaţa agricolă, după

Alte tipuri de diagrame (Fig. 6 - 8)

Fig. 7 Relaţia PNB/loc. – energie

Fig. 6 Corelații între rata medie anuală a creșterii

Anexa 1. Potenţialul productiv al solurilor României

Anexa 6. Tipuri de dinamică profesională între 1966 și 2002, în România (clasificare

RELAȚII ÎNTRE RESURSELE UMANE ȘI RESURSELE NATURALE

1. Dinamica populației Terrei

Sursa: Greiner Alyson, 2014,

2. Distribuția geografică a resurselor umane

Fig. 12 Speranța de viață la

Fig. 13 Ponderea populației cu

Fig. 17 Principalele direcții ale fluxurilor migraționiste

Fig. 18 Studiu de caz 1: fluxuri migraționiste

Fig. 19 Studiu de caz 2: fluxuri migraționiste spre/în

Sursa: Stutz & Warf, 2012, p. 88 - 90

scăzut moderat serios alarmant extrem de alarmant

AMERICA DE SUD AMERICA CENTRALĂ ȘI CARAIBE

Nota: Țările cu scoruri GHI < 5 sunt prezentate în ordine alfabetică.

11 Sursa: https://www.globalhungerindex.org/pdf/en/2020/appendix-f.pdf, accesat oct. 2021

Anexa 5. Denumirea statelor în limba engleză și în limba română

RELAȚII ÎNTRE RESURSELE UMANE ȘI RESURSELE NATURALE

Observație referitoare la modul de lucru pe parcursul întregului semestru

Obținerea datelor necesare aplicației practice

Fig. 1 Posibilități de sortare a datelor referitoare la valorile GHI: a. alfabetic, după

Alte materiale necesare: descărcați suportul informațional aferent LP1 și imaginea

Utilizarea datelor în cadrul aplicației practice

2. Lansați aplicația QGIS, deschideți un proiect nou și introduceți datele necesare

Fig. 2 Layers Panel activ și posibilitatea de activare

Fig. 3 Introducerea unui strat vectorial într-un proiect QGIS

- Repetați introducerea stratului vectorial ne_10m_admin_0_countries.shp, astfel încât să apară de

Fig. 4 Redenumirea unui strat în QGIS

Fig. 5. Deschiderea tabelului de atribute al unui strat vectorial

4. Lucrul cu entitățile geografice introduse în proiect

Fig. 6. Organizarea coloanelor în cadrul tabelului de atribute al unui strat vectorial

Fig. 7. Modul de editare și introducerea unui câmp nou în tabelul de atribute

Fig. 8. Exemplu de optimizare a ferestrelor și evidențiere a entităților teritoriale

Fig. 9 Proprietățile stratului tematic și simbologia

- Reprezentarea elementelor specifice cartogramelor

Fig. 10 Scara de severitate GHI. Valori și reprezentare

Fig. 11 Proprietățile stratului tematic, simbologia graduală și editarea caracteristicilor

Fig. 12 Exemplificarea procesului de reprezentare prin hașuri

6. Pregătirea hărții pentru export (Fig. 13)

Move item/mișcă element

Add map/inserare hartă

Fig. 13 Pașii necesari în pregătirea hărții pentru export

Fig. 14. Schiță generală a hărții care trebuie realizată

CAPTAREA RESURSELOR SOLARE

Fig. 6 Utilizări ale resurselor solare la nivel global

Exemple de utilizare a tehnologiei PV pentru

Utilizarea tehnologiei fotovoltaice a prezentat o dinamică remarcabilă pe parcursul

2. Prezentați caracteristicile dinamice și diferențierile spațiale (globale, regionale și

CAPTAREA RESURSELOR SOLARE

Obținerea datelor necesare aplicației practice

Utilizarea datelor în cadrul aplicației practice

Datele spațiale au fost descărcate de pe https://www.naturalearthdata.com/ și transmise la începutul semestrului.

Click dreapta pe denumire stat

Fig. 1 Dublarea, redenumirea și scoaterea unui strat în/din proiectul QGIS

3. Lucrul cu entitățile geografice introduse în proiect