1.

Următoarele reprezintă criterii de definire a asfixiei perinatale cu excepția:

a. pH-ul din sângele din cordon <7
b. cianoză generalizată
c. APGAR 3 la 1 minut care se menține sub 3 la 5 și la 10 minute
d. semne de encefalopatie hipoxic-ischemică (tulburări de tonus și reflexe)
e. modificări la nivelul altor organe

2. Mecanismele de producere a asfixiei perinatale sunt, cu excepția:

a. afectarea oxigenării materne
b. scăderea fluxului snguin placentar și/sau de la nivelul placentei la făt
c. afectarea schimburilor gazoase la nivel placentar sau la nivel tisular fetal
d. scăderea necesarului de oxigen la nivel placentar
e. creșterea necesarului de oxigen la făt

3. Secvența de producere a apneei secundare include, cu excepția

a. tegumente palid-cenușii
b. pulsații absente la nivelul cordonului ombilical
c. TA normală
d. FC scăzută/absentă
e. lipsa răspunsului la stimuli

4. Secvența de producere a apneei primare include, cu excepția

a. respirații neregulate, rapide
b. cianoză
c. mișcări spontane la nivelul buzelor și pleoapelor
d. trebuie inițiată VPP cu balon și mască-despre asta nu scrie nimic, doar ce
am scris mai jos este dat ca manevra (manevra asta este initiata in apnee
secundara)
e. TA ușor scăzută-e gresita (normal, TA crescuta sau normal)
O simplă stimulare prin introducerea sondei de aspiraţie sau/şi stimulare tactilă
poate produce gaspuri sau reluarea respiraţiei

5. Valoarea normală a pH-ului în artera ombilicală la naștere este

a. 7,30
b. 7,24
c. 7,34
d. 7,20
e. 7,29-am facut media unor valori gas pe net

6. Modificările produse de asfixie la nivel renal includ următoarele, cu excepția

a. oligoanurie
b. creșterea ureei și creatininei
c. tromboza venei renale
d. necroză tubulară acută
e. hidronefroză

7. Complicațiile neurologice ale asfixiei perinatale includ

a. hemoragie subaponevrotică
b. microinfarcte cerebrale
c. hidrocefalie prin stenoza ductului Sylvius

1
 d. necroză la nivelul trunchiului cerebral
e. necroză la nivelul scoarței cerebeloase

8. Complicațiile pulmonare ale asfixiei includ următoarele, cu excepția

a. hemoragia pulmonară
b. EPA
c. BMH
d. aspirație de meconiu
e. emfizem pulmonar interstițial

CURS 2

9. Următoarele reprezintă semne de efort respirator după Silverman, cu excepția

a. tiraj intercostal
b. bombare toracică
c. tahipnee >60 resp/min
d. balans toraco-abdominal
e. bătăi ale aripilor nazale

10. Între cauzele SDR se numără următoarele, cu excepția: (toate sunt cauze??)
a. pneumonia congenitală
b. hemoragia pulmonară
c. anemia precoce
d. tulburări metabolice
e. malformații congenitale de cord (MCC)

11. Următorii reprezintă factori de risc pentru BMH, cu excepția

a. prematuritatea
b. tulburări în creșterea intrauterină
c. sex masculin
d. rasa albă
e. NNMD (nn din mame diabetice)

12. Următoarele reprezintă semne pentru BMH, cu excepția

a. tahipnee
b. bradicardie
c. tiraj intercostal
d. cianoză
e. hipotensiune

13. Următoarele stadii de afectare și gravitate în BMH sunt corecte

a. stadiul 1 – imagine normală
b. stadiul 1 – voalare difuză
c. stadiul 2 – voalare difuză
d. stadiul 2 – desen reticulo-granular
e. stadiul 3 – bronhogramă aerică

1-imagine normală
2-voalare difuză
3-desen reticulo-granular, aspect de geam mat

2
4-geam mat+bronhogramă aerică+ștergerea umbrei cordului

14. Factorii predispozanți pentru TTN (tahipneea tranzitorie neonatală) sunt următorii, cu
excepția
a. operația cezariană
b. sexul masculin
c. nn SGA
d. diabetul matern
e. prematuritate extremă

15. Semnele clinice ale TTN includ

a. debut după primele 24 ore
b. tahipnee-in carte zice concret >100 resp/min; nu doar tahipnee
c. retracții intercostale
d. sindrom septicemic
e. geamăt
deci e posib sa fie C rasp corect

16. Sindromul de aspirație de meconiu nu poate produce

a. pneumonie chimică
b. atelectazie
c. alterarea raportului V/P
d. pneumotorax
e. pleurezie

17. Examenul radiologic în SAM

a. diametrul antero-posterior crescut
b. bombarea diafragmului
c. emfizem pulmonar
d. atelectazii
e. pneumotorax

CURS 3

18. Gradul I de EHI nu include

a. tonus normal
b. simptome cu durata <24 h
c. Moro diminuat
d. mioză
e. absența convulsiilor

19. Gradul II de EHI nu include

a. convulsii focale sau multifocale
b. hipotonie moderată
c. microvoltaj δ și θ
d. mioză
e. agitație-e sg corecta

3
 20. Gradul III de EHI include
a. supt absent
b. Moro absent
c. durata simptomelor între 2 și 14 zile
d. decerebrare intermitentă
e. letargie/obnubilare ???

21. Terapiile experimentale pentru EHI includ?????????????????????

a. AINS
b. AIS
c. vitamina B6
d.
e.

CURS 4

29. Care din următoarele infecții nu este inclusă în sindromul TORCH

a. toxoplasmoza
b. hepatita B
c. infecția HIV
d. rujeola (e RUBEOLA)
e. infecția cu CMV

30. Clinic, toxoplasmoza congenitală se poate manifesta cu:.

a. icter prelungit, keratită, hidrocefalie
b. anemie, microcefalie, hemoragie intraventriculară
c. convulsii, icter, detresă respiratorie
d. limfadenopatie, otalgii, microoftalmie
e. hepatită, micro/hidrocefalie, hipoacuzie

Infecție simptomatică de gravitate medie: icter precoce și prelungit,

hepatosplenomegalie, anemie, hidrocefalie, microcefalie.
Severitate crescută: febră, hepatosplenomegalie, hidro/microcefalie,
hiperbilirubinemie directă, corioretinită, anemie, limfadenopatie, anomalii LCR, convulsii,
calcificări intracraniene.
Nou născut asimptomatic: pleiocitoză, proteinorahie, corioretinită, calcificări
intracraniene ± deficite tardive neurologice (mai ales tulburări de vedere).

31. Tratamentul toxoplasmozei la nou născut

a. pirimetamină 2 mg/kgc/zi
b. sulfadiazină 100 mg/kgc/zi
c. spiramicină 100 mg/kgc/zi-in 2 prize, oral
d. pirimetamină 20 mg/kgc/zi
e. sulfadiazină 50 mg/kgc/zi

32. Semne sugestive pentru infecția HIV sunt, cu excepția

a. infecție candidozică persistentă
b. scădere ponderală persistentă >10% din greutatea la naștere
c. scăderea sub percentilul 5 pentru curba G-T la 2 măsurători consecutive la 30
zile

4
 d. diaree cronică
e. febră intermitentă sau constantă, documentată peste 30 zile

33. Profilaxia infecției cu VHB se face prin

a. spălarea precoce a secrețiilor infectate de pe tegumentele nou născuților
din mame AgHBs pozitive
b. vaccinarea antiVHB a nou născuților proveniți din mame AgHBs pozitive,
după schema 0-2-6
c. vaccinarea antiVHB a tuturor nou născuților după primele 24h de viață și
continuarea după schema 0-1-6
d. administrarea de Ig antiVHB în doză de 5ml i.m nou născuților din mame
AgHBs pozitive
e. administrarea de Ig antiVHB tuturor nou născuților în primele 12h de viață

34. Sindromul rubeolei congenitale include

a. malformații cardiace, otalgie
b. malfomații digestive, cataractă
c. MCC, cataractă, surditate
d. DZ, detresă respiratorie
e. hepatosplenomegalie, hipoacuzie/surditate

35. Infecția perinatală cu VHS

a. poate fi localizată la piele, ochi, gură
b. poate fi localizată la sistemul nervos periferic
c. poate fi localizată la nivel osos
d. se poate manifesta cu tetraplegie flască
e. se poate manifesta cu hipoacuzie
36. Simptomele sifilisului congenital sunt incluse în triada
a. febră, limfadenopatie, atrezie choanală
b. rinită, pemfigus palmo-plantar, splenomegalie
c. meningită, conjunctivită, surditate
d. pemfigus palmo-plantar, dehiscență palatină, echimoze
e. hepatosplenomegalie, rinită, modificări osoase epifizare

37. Modificările radiologice în sifilisul congenital

a. leziunile sunt localizate de obicei la nivelul epifizelor oaselor lungi
b. apar mai ales în cazul copiilor asimptomatici
c. eroziunile focale implică tibia distală
d. ocazional se întâlnește absența centrilor de osificare ale extremităților
inferioare
e. semnul Wimberger semnifică prezența benzilor radioopace transverse
alternând cu zone de radiotransparență

38. Tratamentul sifilisului congenital include

a. penicilina G cristalină i.m (fals, e i.v.)
b. durata de 28 zile în cazul nou născuților cu encefalopatie sifilitică (fals, e 21
zile)
c. penicilină 50.000 UI/kgc/zi 10-14 zile (fals)
d. 50.000 UI/kgc/zi în prima zi
e. 100.000 UI/kgc/zi în 2 prize în zilele 2-7

5
39. Care din următoarele nu reprezintă un factor de risc pentru infecțiile perinatale
a. corioamniotita
b. membrane rupte >6h
c. febra maternă
d. colonizarea vaginală cu SGB
e. nașterea prematură

40. Riscul de infecție precoce cu streptococ β hemolitic grup B este mare în următoarele
situații, cu excepția
a. nou născut cu vârsta gestațională (VG) >37 săptămâni
b. membrane rupte >18h
c. febră intrapartum
d. corioamniotită
e. femei cu colonizare vaginală ridicată

41. Infecția stafilococică cu tipul fagic 2 poate provoca

a. omfalită
b. osteomielită
c. impetigo bulos
d. meningită
e. abcese ale țesutului moale

42. Următoarele reprezintă strategii universale de prevenție a infecțiilor nosocomiale, cu

excepția
a. spălarea mâinilor
b. folosirea de rutină a mănușilor pentru orice manevră efectuată nou
născutului
c. folosirea mănușilor în cazul contactului direct cu sângele/ alte fluide
d. folosirea echipamentelor de protecție tip bonete/măști
e. folosirea consumabilelor de unică folosință

43. Următoarele reprezintă semne clinice prezente în septicemia neonatală

a. hipotermie
b. TRC <3 secunde (timp de recolorare capilara) – daca e cu exceptia asta e rasp
corect
c. tulburări de tonus
d. apnee
e. tulburări ale tranzitului intestinal

44. Tratamentul sepsisului neonatal include

a. amphotericină în infecția cu Herpes simplex
b. metronidazol în cazul infecției cu germeni anaerobi
c. acyclovir în infecțiile candidozice (fals)
d. oxacilină – Staphylococcus aureus
e. vancomicină – infecția cu stafilococi coagulazo-pozitivi (fals)

6
 CURS 2

45. Următoarele reprezintă cauze ale icterului neonatal, cu excepția

a. încărcare crescută cu bilirubină a celulei hepatice
b. scăderea clearance-ului de bilirubină din plasmă
c. tulburări de excreție a bilirubinei
d. tulburări de conjugare a bilirubinei
e. diminuarea circulației entero-hepatice

46. Care din următoarele nu reprezintă o caracteristică a icterului fiziologic

a. stare generală bună
b. hepatosplenomegalie
c. creștere a bilirubinei indirecte cu vârf în a 5a zi de viață
d. urini și scaune normal colorate
e. creștere a bilirubinei conjugate cu vârf în a7a zi de viață
47. Caracteristici ale icterului patologic
a. icterul debutează după 36h
b. icterul este cu bilirubină indirectă
c. bilirubina totală depășește 13 mg/dl
d. starea clinică a nou născutului este bună
e. nu necesită tratament

48. Etiologia icterului apărut după prima săptămână de viață poate fi

a. toxoplasmoza
b. infecția cu CMV
c. icter fiziologic
d. atrezia congenitală a căilor biliare
e. poliglobulia

49. Imunoprofilaxia icterului hemolitic prin incompatibilitate Rh se recomandă în

următoarele cazuri, cu excepția
a. orice femeie Rh – cu antecedente de avort
b. orice femeie Rh – cu nou născut Rh +
c. nou născut Rh – de sex masculin provenit din mamă Rh +
d. cazurile cu transfuzie feto-maternă
e. orice femeie Rh – cu antecedente de sarcină ectopică

50. Tratamentul icterului include

a. fenobarbital 15-20 mg/kgc
b. fenobarbital 40 mg/kgc
c. exsanguinotransfuzie
d. întreruperea alimentației la sân
e. AB cu spectru larg

51. Complicațiile fototerapiei pot fi, cu excepția

a. deshidratare
b. leziuni retiniene
c. eritem tegumentar
d. hipotermie
e. tranzit intestinal încetinit

7
 52. Semnele clinice ale icterului nuclear sunt următoarele, cu excepția
a. hipotonie
b. hipertonie
c. letargie
d. febră
e. hipotermie

Pașii inițiali ai reanimării

1. Din alternativele de mai jos, care din următoarele are rol primordial în determinarea
faptului dacă un nou născut impregnat meconial necesită intubație și aspirație?
a. consistența lichidului amniotic impregnat meconial
b. vigurozitatea nou născutului
c. scorul APGAR la 1 minut
d. istoricul unor anomalii ale ritmului cardiac fetal

2. Toate din următoarele, cu excepția uneia, sunt metode acceptate de a stimula un nou
născut pentru a respira. Metoda nepotrivită, care nu trebuie folosită niciodată, este
a. ștergerea cu un prosop cald
b. frecarea ușoară a spatelui copilului
c. ținerea copilului suspendat în aer și pălmuirea feselor
d. pălmuirea sau lovirea ușoară a plantelor

3. Cea mai eficientă acțiune în reanimarea unui nou născut apneic care nu a răspuns la
ștergerea spatelui este:
a. administrarea de oxigen în flux liber
b. lovirea plantelor
c. învelirea extremităților în prosoape reci și umede
d. ventilație asistată

4. În luarea deciziei dacă un nou născut cu lichid amniotic meconial necesită aspirare
traheală, termenul ”viguros” este definit de 3 caractere
1. FC >100 b/min
2. efort respirator puternic
3. colorație centrală rozată
4. tonus muscular bun

a. 2,3,4
b. 1,3,4
c. 1,2,4
d. 1,2,3

5. Cea mai bună intervenție inițială pentru un nou născut care respiră și nu are o FC
adecvată, dar care are de asemenea cianoză centrală, este de a:
a. administra oxigen 100% în flux liber
b. administra stimulare tactilă

8
 c. administra ventilație cu presiune pozitivă cu oxigen 100%
d. administra naloxonă

6. Care din următoarele desene este modul corect de a poziționa capul unui nou născut pt
aspirație
a.
b.
c.

7. După ce ați încălzit, poziționat, eliberat calea aeriană, șters, stimulat și administrat oxigen
după cum a fost necesar, ce veți evalua în continuare pentru a determina dacă sunt
necesare măsuri de reanimare în continuare?
1. respirațiile
2. FC
3. tonusul
4. colorația

a. 2,3,4
b. 1,3,4
c. 1,2,4
d. 1,3

8. După o naștere normală la termen, gura unui nou născut care plange este aspirată și
această acțiune este repetată pentru ”secreții excesive”. FC scade de la 120 la 80 b/min.
Dintre următoarele, cea mai potrivită acțiune ar fi să:
a. opriți aspirația și reevaluați FC
b. aspirați nările cu o sondă și reevaluați FC
c. începeți MCE și reevaluați FC
d. aspirați conținutul stomacului și reevaluați FC

9. Care desen arată modul incorect de a administra oxigen în flux liber unui nou născut care
este cianotic dar respiră bine?
a.
b.
c.
10. Meconiul gros este observat în lichidul amniotic al unui nou născut la termen. La naștere
cavitatea bucală, faringele și nasul nou născutului sunt aspirate. După ce nou născutul este
plasat sub o sursă de căldură radiantă, se observă că este palid, hipoton și nu prezintă efort
respirator. Acțiunea inițială este de :
a. a șterge copilul
b. a administra stimulare tactilă
c. a intuba și a aspira căile aeriene inferioare
d. a administra ventilație asistată pe mască și balon

11. Numărați FC a unui nou născut timp de 6 secunde și numărați 9 bătăi. Veți raporta o FC
de
a. 27 b/min
b. 45 b/min
c. 90 b/min
d. 180 b/min

9
12. Care din următoarele afirmații este adevărată în ceea ce privește aspirarea căilor
respiratorii când este prezent meconiul?
a. aspirați adânc și cu putere pentru a îndepărta tot excesul de lichid
b. aspirați întâi nasul apoi gura
c. folosiți o sondă pentru aspirație atașată la un dispozitiv de aspirație
d. presiunea negativă trebuie să fie de 200 mmHg

13. După evaluare și stimulare tactilă, FC a unui nou născut rămâne <100 b/min. În
continuare, cea mai potrivită intervenție ar fi:
a. să preveniți pierderea de căldură în continuare
b. sa administrați stimulare tactilă suplimentară
c. să administrați oxigen în flux liber
d. să administrați ventilație cu presiune pozitivă

Principiile reanimării

1. Pe ce semne se bazează în principal evaluarea nevoii de reanimare a unui nou născut?

1. respirațiile
2. TA
3. FC
4. colorația
a. 1,2,3
b. 1,3,4
c. 1,2,4
d. 2,3,4

2. Ce acțiuni trebuie întreprinse dacă un nou născut nu respiră după stimulare tactilă?
a. aspirați secrețiile nou născutului
b. continuați stimularea tactilă
c. administrați oxigen în flux liber
d. administrați ventilație cu presiune pozitivă cu oxigen

3. Nou născuții care au apnee secundară:

a. răspund la stimulare tactilă
b. necesită imediat intubație
c. răspund la administrare de oxigen
d. necesită ventilație cu presiune pozitivă cu oxigen

4. Ce procent aproximativ din nou născuți necesită cel puțin o formă de asistență pentru a
începe să prezinte respirații spontane și regulate?
a. 1%
b. 3%
c. 10%
d. 20%

10
5. În ce ordine au loc modificările cardiorespiratorii după nașterea normală a unui nou
născut la termen?
1. închiderea canalului arterial
2. eliminarea lichidului pulmonar fetal din alveole
3. expansiunea plămânilor cu aer inspirat
4. începe deschiderea arteriolelor pulmonare
a. 1,4,3,2
b. 2,1,3,4
c. 3,2,4,1
d. 4,2,1,3

6. Când un nou născut nu realizează o tranziție normală la naștere care din următoarele
poate fi prezentă?
a. cianoză
b. tahicardie
c. creștere a sensibilității centrului respirator
d. toate de mai sus

7. Care din următoarele nu este asociată cu apneea secundară?

a. concentrația sanguină scăzută a oxigenului
b. TA crescută
c. FC scăzută
d. nivel crescut de acizi în sânge (acidoză)

8. Ce caracteristici ale apneei primare o disting pe aceasta de apneea secundară?

a. răspunde la stimulare tactilă
b. FC în scădere
c. gasping
d. TA în scădere

9. Nou născuții prematuri pot prezenta probleme speciale în timpul reanimării din cauza:
a. deficienței pulmonare de surfactant, fapt ce face ventilația dificilă
b. controlului inadecvat al tensiunii
c. vaselor sanguine fragile de la nivelul creierului care sunt predispuse la
sângerare
d. toate de mai sus

10. Care este numărul minim de persoane antrenate ale căror primă responsabilitate este
îngrijirea nou născuților care trebuie să fie prezente la fiecare naștere? ??????
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

11. Când un nou născut este apneic la naștere:

a. trebuie să se aștepte până când se determină scorul APGAR la 1
minut înainte să se înceapă tratamentul
b. stimularea tactilă trebuie administrată imediat
c. intubația trebuie efectuată imediat
d. trebuie administrată imediat naloxonă

11
12. Secvența preferată pentru reanimarea neonatală este de a:
1. determina scorul APGAR
2. iniția respirația
3. asigura o cale aeriană liberă
4. menține circulația
a. 1,4,3
b. 3,2,1
c. 2,4,1
d. 3,2,4

13. Unui nou născut i s-a administrat ventilație cu presiune pozitivă timp de 30 secunde.
FC 55 b/min. Ce trebuie să faceți în continuare?
a. administrați numai stimulare tactilă
b. începeți MCE și continuați ventilația cu presiune pozitivă
c. administrați numai MCE
d. opriți ventilația cu presiune pozitivă

7. Care din următoarele este (sunt) dezavantaj(e) ale unui balon de reanimare auto-
gonflabil?
a. balonul se va expansiona chiar dacă nu există o etanșare bună între mască și
fața copilului
b. necesită un rezervor de oxigen pentru a se putea administra oxigen cu
concentrație mai mare de 40%
c. nu poate fi folosit pentru a se administra cu siguranță oxigen în flux liber
d. toate de mai sus

9. Toate din cele ce urmează trebuie realizate înainte de a asista ventilația cu un balon de
reanimare, cu excepția:
a. alegerii unui balon de dimensiuni adecvate
b. evaluării scorului APGAR la 1 minut
c. asigurării permeabilității căilor aeriene
d. poziționării capului nou născutului

14. Toate cele ce urmează sunt semne de îmbunătățire ale stării unui nou născut, cu o
excepție:
a. creșterea FC
b. îmbunătățirea colorației
c. scăderea tonusului (relaxare musculară)
d. respirații spontane

18. Când se folosește un balon autogonflabil pentru reanimarea nou născutului este
important ca:
a. orificiul pentru aer al balonului să permită aerului din cameră să intre în
balon
b. concentrația oxigenului să fie de 40% (fals)
c. masca să fie plasată neetanș pe fața nou născutului (fals)
d. balonul să aibă rezervor de oxigen

12
 Masajul cardiac extern

2. MCE trebuie întotdeauna însoțit de:

a. administrare de adrenalină
b. ventilație cu presiune pozitivă cu oxigen 100%
c. intubație endotraheală
d. administrare de volum-expanderi

3. Când se coordonează ventilația cu presiune pozitivă cu MCE, câte din fiecare sunt
efectuate în fiecare minut:
a. 40 respirații, 120 compresii
b. 30 respiratii/ventilatii, 90 compresii
c. 60 r, 120 c
d. 20 r, 80 c

4. Care din următoarele este profunzimea adecvată de comprimare a sternului când se

efectuează MCE la un nou născut?
a. la o profunzime de 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui
b. la o profunzime de 1/3 inch
c. până când simțiți porțiunile anterioare ale vertebrelor
d. la o profunzime la care procesul xifoid poate atinge ficatul

5. Persoana care efectuează MCE trebuie să asiste persoana care efectuează ventilația:
a. numărarea cu voce tare pentru a coordona efortul
b. fiind foarte tăcut pentru a evita distragerea atenției reanimatorului care
efectuează ventilația cu presiune pozitivă
c. numărarea în gând pentru a menține constantă FC
d. asigurarea că fiecare ventilație e însoțită de o compresie cardiacă simultană

8. Odată ce ați început MCE bine coordonat cu ventilația, când trebuie să vă opriți
pentru a verifica FC a nou născutului?
a. în momentul evaluării scorului APGAR de la 5 minute
b. după ce nou născutul începe să prezinte respirații spontane
c. după 30 sec de MCE
d. după 60 sec de MCE

9. Un nou născut a necesitat inițial MCE, dar o reevaluare arată o FC de 70 b/min. Ce

trebuie să faceți?
a. continuați să administrați MCE până când FC >80 b/min
b. opriți MCE, continuați ventilația cu presiune pozitivă cu o frecvență 40-60
resp/min (fals)
c. administrați adrenalină
d. încercați cardioversia (electroșoc pentru revenirea în ritm sinusal) (fals)

10. MCE constă în compresii ritmice ale sternului care:

1. cresc presiune intratoracică
2. comprimă cordul pe coloana vertebrală
3. pompează sânge în vene
4. circulă sângele spre organele genitale

13
 a. 1,2,3
b. 1,2,4
c. 1,3,4
d. 2,3,4

11. Imediat după naștere un nou născut este cianotic, hipoton și apneic. Nou născutul nu
răspunde la stimulare și FC=40 b/min. Care din următoarele măsuri este cel mai
probabil să aducă FC la normal?
a. ventilația cu presiune pozitivă
b. administrarea de adrenalină
c. administrarea de atropină
d. administrarea de bicarbonat de sodiu

12. Care din următoarele va crește siguranța și eficiența MCE?

a. lăsarea celor 2 degete sau a policelor în contact cu toracele nou născutului
în timpul de decompresie
b. comprimarea constantă cu o profunzime de 2 până la 4
c. alternanța compresii:ventilații 1:1
d. administrarea simultană a compresiilor și a ventilațiilor cu o frecvență de 40-60
resp/min

13. Care din următoarele afirmații este adevărată cu privire la MCE coordonat cu
ventilația cu presiune pozitivă?
a. MCE trebuie administrat simultan cu ventilația
b. la fiecare 3 respirații se administrează o compresie toracică (fals)
c. un ciclu de 4 evenimente/ 3 compresii + 1 ventilație trebuie să dureze 2 sec
d. pentru a optimiza coordonarea acestor măsuri terapeutice o persoană trebuie
să.....

90 compr. Toracice + 30 ventilatii

3 compr. : 1 ventilatie

14. Pentru tehnica policelor și tehnica celor 2 degete trebuie:

a. să folosiți un suport moale pentru spatele copilului pentru a preveni
traumatismul pielii
b. să folosiți locuri diferite de administrare, profunzimi și frecvențe diferite
c. să înclinați bărbia copilului (bărbia în piept)
d. să asigurați un suport dur pentru spate
După o naștere rapidă, un nou născut este apneic, hipoton și cianotic cu o FC=40
b/min. Lichidul amniotic este clar. În ce ordine trebuie să efectuați următorii pași în
cazul în care nou născutul continuă să nu răspundă?
1. începeți ventilația cu presiune pozitivă cu oxigen 100%
2. poziționați rapid nou născutul, îndepărtați scutecele ude, aspirați gura
și nasul, ștergeți nou născutul și stimulați nou născutul
3. determinați FC a nou născutului
4. începeți MCE

a. 3,1,4,2
b. 1,2,3,4

14
 c. 2,1,3,4
d. 3,4,2,1

6. Când se efectuează MCE la un nou născut ventilația trebuie să fie:

a. administrată cu o frecvență de 40-60/min
b. administrată cu o frecvență de 40/min
c. interpuse cu MCE după fiecare respirație
d. interpuse o respirație după fiecare a treia compresie cardiacă

 Administrarea MCE poate avea consecințe periculoase. Care din următoarele nu este
un rezultat potențial periculos al MCE?
e. fracturi costale
f. scoaterea gazului din stomac
g. lacerarea ficatului prin presiunea xifoidului
h. lezarea plămânilor

Folosirea balonului și a măștii de reanimare

1. Balonul dumneavoastră de reanimare de anestezie nu se expansionează. Care din

următoarele nu este un motiv posibil?
a. spărtură în balon
b. etanșarea neadecvată a măștii
c. valvă de control a fluxului deschisă prea mult
d. inexistența unui rezervor de oxigen atașat

2. Care diagramă(e) arată poziția corectă a măștii faciale pentru a ventila nou născutul?
a. 1,4
b. 1
c. 1,3
d. 1,2

3. Care din următoarele acțiuni trebuie întreprinse cu o sondă orogastrică

a. introduceți mai degrabă prin gură decât prin nas
b. după ce îndepărtați conținutul gastric, închideți capătul sondei pentru a preveni
ieșirea aerului din stomac
c. lipiți sonda de pieptul nou născutului
d. toate de mai sus

4. Cea mai bună metodă de a verifica dacă ventilația cu presiune pozitivă pe care o
administrăm este adecvată este de:
a. a permite manometrului de presiune să se ridice >30 cmH2O
b. a asculta zgomotele respiratorii
c. a observa o ridicare și o coborâre vizibilă a toracelui
d. a observa o îmbunătățire a colorației

5. Care din următoarele afirmații este adevărată în legătură cu un balon de reanimare de

anestezie?
a. poate fi folosit pentru a administra oxigen în flux liber

15
 b. nu necesită o etanșare strânsă între față și mască pentru a se efectua ventilația
c. se expansionează fără o sursă de gaz comprimat
d. necesită un rezervor de oxigen

6. Ce concentrație de oxigen se va putea administra la un nou născut cu un balon

autogonflabil cu un rezervor de oxigen și atașat la o sursă de oxigen 100%?
a. 30-40%
b. 50-60%
c. 70-80%
d. 90-100%
7.
a.
b.
c.
d.
8. Toate cele ce urmează , cu o singură excepție, determină cantitatea de presiune care
este eliberată de un balon de reanimare autogonflabil:
a. set point-ul valvei de suprapresiune (pop-off)
b. prezența unei scurgeri de aer între mască și fața nou născutului
c. prezența unui rezervor de oxigen
d. nivelul de presiune folosit pentru a comprima balonul

9. Care din următoarele este o caracteristică de dorit a unei măști faciale?

a. formă anatomică
b. destul de mare pentru a acoperi bărbia, nasul și gura
c. margine moale
d. toate de mai sus

10. În timpul fazelor inițiale ale ventilației cu presiune pozitivă, respirațiile trebuie
administrate cu o frecvență de ... resp/min
a. 10-20
b. 20-40
c. 40-60
d. 60-80

11. Unui nou născut i s-a administrat ventilație cu presiune pozitivă, el are FC >100 b/min
și respiră spontan. Trebuie:
a. să continuați administrarea ventilației cu presiune pozitivă
b. să intubați traheea și să continuați să administrați ventilația cu presiune
pozitivă
c. să opriți ventilația cu presiune pozitivă
d. să opriți ventilația cu presiune pozitivă, să administrați stimulare blândă
și să administrați oxigen în flux liber

12. Dacă un nou născut necesită ventilație cu presiune pozitivă cu mască și balon mai mult
de câteva minute:
a. trebuie introdusă o sondă orogastrică
b. trebuie introdusă o cale aeriană orală
c. trebuie administrată adrenalină
d. nou născutul trebuie repoziționat

16
13. Pentru estimare, lungimea sondei orogastrice care trebuie introdusă trebuie să fie egală
cu:
a. distanța dintre șoldul și piciorul nou născutului
b. distanța de la piramida nazală la lobul urechii + distanța de la lobul
urechii la procesul xifoid
c. distanța între piramida nazală și organele genitale ale nou născutului
d. distanța de la lobul urechii la ombilic

15. Locul adecvat pentru poziționarea dumneavoastră când folosiți balonul de reanimare
este:
a. la capul sau la piciorul copilului
b. pe o parte sau la capul copilului
c. pe o parte sau la picioarele copilului
d. numai pe partea dreaptă a copilului

16. Toate cele ce urmează sunt avantaje ale unui balon de anestezie, cu o excepție:
a. poate fi folosit oricând pentru a administra oxigen 100%
b. este ușor de văzut când nu există o etanșare adecvată la fața copilului
c. se va expansiona în orice situație după ce a fost comprimat, chiar și fără o ...
comprimat
d. poate fi simțită complianța relativă a plămânului la comprimarea balonului

Medicație

1. Care sunt căile adecvate pentru administrarea adrenalinei în cadrul reanimării

neonatale?
1. i.v
2. s.c
3. endotraheal
4. i.m

a. 1,2
b. 2,3
c. 1,3
d. 2,4

2. Adrenalina nu este indicată înainte să fi restabilit ventilația adecvată deoarece:

1. veți irosi timp prețios în care ar trebui să vă focalizați pe restabilirea
unei ventilații și a unei oxigenări adecvate
2. adrenalina nu este imediat disponibilă, cum este echipamentul de
ventilație
3. expansionarea plămânilor cu aer va permite o mai bună dispersare a
adrenalinei
4. adrenalina va crește lucrul mecanic și consumul de oxigen al inimii,
fapt ce ar putea duce la apariția unei leziuni miocardice nenecesare

17
 a. 1,2
b. 2,4
c. 2,3
d. 1,4

3. Doza recomandată de adrenalină:

a. 0,1 la 0,3 ml/kg dintr-o soluție 1:10.000
b. 1 la 3 ml dintr-o soluție 1:10.000
c. 0,1 la 0,3 ml dintr-o soluție 1:10.000
d. 1 la 3 ml dintr-o soluție 1:10.000

4. Care medicament poate fi administrat pe o sondă endotraheală?

1. adrenalină
2. naloxonă
3. bicarbonat de sodiu
4. albumină

a. 1,2
b. 2,3
c. 3,4
d. 2,4

5. Care din următoarele nu este o soluție recomandată în mod curent pentru tratamentul
hipovolemiei acute?
a. ser fiziologic
b. albumină
c. soluție Ringer lactat
d. sânge 0-negativ (la care se face proba de compatibilitate cu sânge matern
dacă timpul o permite)

6. Care sunt indicațiile pentru folosirea bicarbonatului de sodiu?

1. reanimarea prelungită
2. FC<60 b/min în pofida a 30 sec de ventilație asistată asociată cu
MCE
3. acidoza metabolică severă, suspectată sau probată
4. paloare, pulsuri slabe și răspuns slab la reanimare

a. 1,3
b. 1,2
c. 2,3
d. 2,4

7. De ce ar putea fi nociv bicarbonatul de sodiu administrat i.v prea devreme în cursul

reanimării?
a. bicarbonatul are un conținut de sodiu scăzut
b. bicarbonatul hipoton este caustic pentru calea aeriană
c. bicarbonatul duce la o producție suplimentară de CO2
d. sodiul se poate transforma în cristale de sare care ar putea bloca vasele de
sânge

18
 8. Când se administrează un volum expander la un nou născut cu G=2400 g, cantitatea
administrată este:
a. 0,24 ml
b. 2,4 ml
c. 24 ml
d. 240 ml

9. Când se administrează un volum expander la un nou născut cu G=2400 g el trebuie

administrat:
a. i.v și rapid
b. i.v și lent
c. i.m și rapid
d. intratraheal și lent

10. Care sunt doza, calea de administrare și ritmul de administrare corect pentru
bicarbonatul de sodiu?

Doza Calea de administrare Ritm de administrare

a 2 mEq/kg dintr-o soluție 0,5 mEq/ml Vena ombilicală Lent (nu mai repede
(4,2%) de 1 mEq/min)
b 0,1-0,3 ml/kg dintr-o soluție 1:10.000 Sonda endotraheală Rapid
sau vena ombilicală
c 10 ml/kg Vena ombilicală Încet (peste 5-10
min)
d 2 mEq/kg dintr-o soluție 0,5 mEq/ml Sonda endotraheală Rapid
(4,2%)

11. Care sunt indicatorii clinici ai șocului hipovolemic?

Aspectul tegumentar Puls FC Răspuns la

stimulare
a Paloare persistentă după Slab ↑/↓ Slab
administrare de oxigen
b Cianoză persistentă după Puternic ↓ Slab
administrare de oxigen
c Paloare persistentă după Puternic ↑ Bun
administrare de oxigen
d Cianoză persistentă după Slab ↓ Bun
administrare de oxigen

12. Care din următoarele reprezintă o complicație potențială a administrării de adrenalină

în exces sau al perfuziei rapide cu bicarbonat de sodiu în tratamentul nou născutului
prematur?
a. bradicardie excesivă
b. boală cronică pulmonară
c. hemoragie intracraniană
d. hipotensiune

19
 13. Care din cursanții următori a indicat corect medicamentele recomandate a fi folosite în
mod curent în reanimarea neonatală?

Medicație Cursant A Cursant B Cursant C Cursant D

Atropină x
Clorură de calciu x x x
Adrenalină x x x
Izoproterenol x x
Naloxona x x
Nitroglicerina x x
Bicarbonat de sodiu x x
Volum-expander x x

a. cursant A
b. cursant B
c. cursant C
d. cursant D

Intubarea oro-traheală

1. Care din următoarele e indicație pentru IOT?

a. lichidul amniotic meconial cu aspect de ”piure de mazăre” la nou născut
b. ventilație pe mască și balon ineficientă/prelungită
c. hernie inghinală congenitală suspectată (fals)
d. nici una de mai sus

2. Care din următoarele e o afirmație corectă?

a. poziția de extensie ușoară a gâtului permite vederea optimă a glotei
b. hiperextensia gâtului nou născutului ridică glota în raza dumneavoastră
c. flexia pe piept a bărbiei nou născutului permite vizualizarea directă a glotei
d. sondele endotraheale cu capăt îngustat sunt preferabile pentru nou născut

3. Care din următoarele metode de măsurare de la vârf la bază este cea mai bună ...
corecte a sondei endotraheale

Gn estimată (kg) Distanța de introducere (cm) de la buza superioară

A B C D
1 5 10 7 6
2 6 9 8 7
3 7 8 9 8
4 8 7 10 9

a. A formula e =G(kg)+6 cm
b. B
c. C
d. D

20
4. Care 2 repere anatomice trebuie să fie vizibile înainte de introducerea unei sonde?
a. carina și traheea
b. esofagul și valecula
c. esofagul și carina
d. corzile vocale și glota

5. Care sunt semnele clinice ale unei poziții corecte a sondei endotraheale?
a. ridicare a toracelui cu fiecare respirație
b. condensarea vaporilor în interiorul sondei în cursul expirului
c. zgomote respiratorii la nivelul ambelor câmpuri pulmonare, dar nu deasupra
stomacului
d. toate de mai sus

6. Tentativele de intubație trebuie să fie limitate la:

a. 10 sec
b. 20 sec
c. 30 sec
d. 40 sec
7. O tentativă de IOT a unui nou născut nu este încununată de succes și a trecut limita de
timp. Ce trebuie făcut în continuare?
a. evaluarea efortului respirator
b. reîncercarea IOT
c. inițierea ventilației cu presiune pozitivă cu oxigen 100%
d. stimularea nou născutului
8. Care din următoarele este modul corect de a ridica limba pentru a vizualiza regiunea
faringiană?
a.
b.
c.
d.
9. Dacă vedeți limba înconjurând lama laringoscopului (ca în figura următoare) care din
următoarele este cea mai bună soluție corectoare?
a.
b.
c.
d.
10. Dacă vedeți pereții esofagului în jurul lamei laringoscopului (ca în figura următoare),
care din următoarele este cea mai bună soluție corectoare?
a.
b.
c.
d.
11. Sunteți chemați la camera de gardă deoarece un nou născut prematur a fost adus la
spital de o ambulanță. Nou născutul este intubat, dar încercările de a-l ventila nu sunt
încununate de succes. Nu se produce ridicarea toracelui și zgomotele date de intrarea
aerului par să se audă numai deasupra părții drepte a sternului. Imediat trebuie:
a. să scoateți sonda și să ventilați nou născutul pe mască și balon
b. să introduceți sonda încă 1 cm și să verificați plasarea ei
c. să introduceți un ac în hemitoracele drept
d. să scădeți presiunea de ventilație

21
 12. Care dintre cursanți a identificat corect reperele înainte de a introduce prin glotă o
sondă endotraheală?

Reper Cursant A Cursant B Cursant C Cursant D

1 Epiglota Valecula Epiglota Glota
2 Esofagul Coarda vocală Coarda vocală Coarda vocală
3 Glota Glota Glota Epiglota
4 Coarda vocală Esofagul Esofag Esofagul

a. cursant A
b. cursant B
c. cursant C
d. cursant D

13. Anticipați nașterea pe cale vaginală a unui făt cu VG = 30săpt (G estimată 1250g) care
necesită suport ventilator. Ce dimensiuni de sondă este potrivită pentru acest nou
născut?
a. 2,5 mm
b. 3,0 mm
c. 3,5 mm
d. 4,0 mm

Considerații speciale

1. În cazul unui nou născut care a răspuns la ventilația cu presiune pozitivă prin
normalizarea FC și a colorației dar continuă să prezinte tonus muscular scăzut și nu
respiră spontan, care din următoarele ar putea fi prezente?
a. nou născutul ar putea avea o boală neuromusculară
b. medicația administrată mamei ar fi putut trece de placentă și să fi sedat nou
născutul
c. nou născutul ar putea avea o leziune cerebrală
d. toate de mai sus

2. Care medicament poate determina convulsii dacă este administrat la un nou născut al
unei mame dependente de narcotice?
a. soluție Ringer lactat
b. naloxona
c. adrenalina
d. bicarbonat de sodiu

3. Doza si calea de administrare a naloxonei:

a. 0,01 mg/kg s.c sau i.m
b. 0,1 mg/kg endotraheal sau i.v
c. 1 mg/kg s.c sau i.m
d. 10 mg/kg endotraheal sau i.v

22
4. La 1h după ce un nou născut cu lichid amniotic meconial a primit ventilație cu
presiune pozitivă în sala de nașteri el suferă o desaturare acută și prezintă zgomote
respiratorii diminuate pe o parte. Cel mai probabil diagnostic este:
a. hernie diafragmatică congenitală
b. hemotorax
c. encefalopatie hipoxic-ischemică
d. pneumotorax

5. Indicațiile pentru administrarea de naloxonă la un nou născut în sala de nașteri includ:

1. depresie respiratorie severă
2. ventilația cu presiune pozitivă a normalizat FC și colorația
3. un istoric de terapie cu sulfat de magneziu (MgSO4) administrată
mamei pentru tratamentul preeclampsiei
4. un istoric de administrare de narcotice la mamă în decursul ultimelor
4h
a. 1,2,3
b. 2,3,4
c. 1,2,4
d. 1,3,4

6. Ar putea fi rezonabil să se oprească reanimarea unui nou născut în sala de nașteri dacă,
în pofida unor eforturi complete și adecvate de reanimare, FC este absentă de:
a. 3 min
b. 5 min
c. 8 min
d. 15 min
7. Atrezia choanală trebuie luată în considerare la un nou născut cu detresă respiratorie la
care:
a. sondă nu poate fi introdusă în stomac pe cale orofaringiană
b. zgomotele respiratorii sunt inegale
c. sondă nu poate fi trecută pe calea ambelor nări în orofaringe
d. abdomenul este scafoid (plat)

8. Care din următoarele sunt modalități adecvate de tratament în sala de nașteri pentru un
nou născut care ar putea avea hernie diafragmatică congenitală?
1. plasare în decubit ventral și introducerea unei sonde în nazofaringe
2. intubație rapidă
3. încercarea de a trece prin ambele nări o sondă în faringe
4. introducerea unei sonde orogastrice de diametru mare, bine fixate

a. 1,2
b. 2,4
c. 3,4
d. 2,3

9. Neinițierea reanimării în sala de nașteri este adecvată în:

a. anencefalie
b. VG < 23 săpt sau Gn < 400g
c. trisomia 13 sau 18 confirmate
d. toate de mai sus

23
 10. O întârziere în reanimarea unui nou născut în suferință poate fi adecvată când:
a. lasă un interval de timp pentru ca personalul suplimentar să ajungă în sala de
nașteri pentru a asista la reanimare
b. permite nou născutului o șansă să decidă pentru el
c. vă permite să discutați aspectele legate de copil cu părinții
d. nu este adecvată în nici o situație

11. Convulsiile în prima sau a doua zi după reanimare pot fi determinate de:
1. hipoglicemie
2. hipocalcemie
3. hipermagneziemie
4. encefalopatie hipoxic-ischemică

a. 1,2,4
b. 1,3,4
c. 2,3,4
d. 1,2,3

12. Un nou născut în vârstă de 2 zile care se află la secția de rooming-in este găsit hipoton,
cianotic și bradicardic. Prima prioritate ar trebui să fie:
a. IOT și administrare de adrenalină
b. administrare de MCE
c. restabilirea unei ventilații adecvate
d. plasarea în decubit ventral și introducerea unei sonde în faringe

13. Care din următoarele sunt complicații potențiale ce pot fi văzute după reanimare?

Creier Rinichi Metabolism Sistem cardio-vascular

A Convulsii Necroză tubulară acută Hipermagneziemie HTA
B Apnee ITU Hipokaliemie hipoTA
C Convulsii Necroză tubulară acută Hipoglicemie hipoTA
D Apnee Uremie și creatininemie scăzută Hipercalcemie Circulație periferică îmbunătățită

24