SCHELETUL ANTEBRATULUI

Scheletul Antebratului radius ulna

Antebratul are doua oase paralele: ulna (situat in prelungirea degetului mic) si radius (situat in
prelungirea policelui ). Aceste doua oase se articuleaza prin epifizele lor, ramanand insa distantate
la nivelul diafizelor printr-un spatiu eliptic (denumit spatiul interosos).
Examinate pe scheletul articulat, se observa ca radiusul depaseste ulna prin epifiza lui inferioara si
este depasit de aceasta prin epifiza superioara. Ca urmare, ulna precumpaneste in formarea
articulatiei cotului, iar radiusul in formarea articulatiei radiocarpiene. Diafizele celor doua oase sunt
prismatice triunghiulare, fiecare prezentand deci trei fete si trei margini.

Orientarea acestor elemente descriptive este usor de retinut, daca tinem seama de aceasta forma
prismatic-triunghiulara a diafizelor, ce se privesc printr-una din marginile lor, numite margini
interosoase. Acestea delimiteaza spatiul interosos.

1. ULNA este un os lung si pereche, situat in partea mediala a antebratului, in

prelungirea degetului mic. Pe scheletul articulat el este putin oblic (de sus in jos si
medio-lateral), formand cu humerusul un unghi cu deschiderea laterala.
Ulna - vedere laterala Ulna prezinta de studiat doua elemente: corpul si cele doua epifize.
Orientare: se pune in sus extremitatea mai voluminoasa, anterior se pune scobitura acestei
extremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a osului.

CORPUL este putin concav inainte, prezentand trei fete si trei margini.

Fata anterioara prezinta gaura nutritiva, in partea superioara a fetei inserandu-se muschiul flexor
profund al degetelor, iar in partea inferioara muschiul patrat pronator.
Fata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica in jos si medial. Deasupra
acestei linii oblice se delimiteaza o suprafata triunghiulara, ce este loc de insertie pentru muschiul
anconeu. Portiunea inferioara este impartita si ea printr-o linie verticala, intr-o fasie mediala si o
fasie laterala.

Pe fasia mediala a fetei posterioare se insera muschiul extensor ulnar al carpului iar pe cea laterala
se insera sus muschiul supinator, iar mai jos muschii lung abductor al policelui, scurt extensor al
policelui, lung extensor al policelui si extensorul indicelui.

Fata mediala este larga in portiunea superioara, ingustandu-se in partea inferioara, fiind de altfel
palpabila sub piele.

Marginea anterioara este bine pronuntata, incepand de la procesul coronoid si terminandu-se la

procesul stiloid.
Marginea posterioara proemina sub piele. Marginea pleaca de pe olecran, descinde sub forma unei
creste sinuoase (de forma unui S), si dispare apoi in treimea inferioara a diafizei.
Marginea laterala sau interosoasa da insertie membranei interosoase. Aceasta membrana uneste
corpurile celor doua oase ale antebratului (ulna si radius). In sus, membrana se bifurca si
delimiteaza o suprafata triunghiulara, in care este situata incizura radiala a epifizei proximale.
Ramura de bifurcatie posterioara este numita in termeni medicali creasta muschiului supinator
pentru insertia muschiului omonim.

Extremitatea sau epifiza superioara este formata din doua proeminente osoase: o proeminenta
verticala (numita olecran) si o proeminenta orizontala (numita procesul coronoid). Cele doua
proeminente formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ce priveste
anterior, numita scobitura trohleara. Aceasta scobitura trohleara se articuleaza cu trohleea
humerusului si prezinta o creasta anteroposterioara, ce raspunde santului de pe trohleea
humerusului. Pe partea laterala a procesului coronoid se gaseste o fetisoara articulara semilunara
(numita incizura radiala sau scobitura radiala) care se articuleaza cu capul radiusului.
Dedesubtul procesului coronoid se gaseste tuberozitatea ulnei (pe care se insera muschiul brahial).
Olecranul se palpeaza cu usurinta pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe acesta inserandu-se
muschiul triceps brahial.

Extremitatea sau epifiza inferioara prezinta doua formatiuni: capul si procesul stiloid. Aceste doua
formatiuni se palpeaza usor sub piele.
1.Capul reprezinta un segment de cilindru. Suprafata laterala a acestuia se numeste circumferinta
articulara si se articuleaza cu incizura ulnara a radiusului. Fata inferioara a capului intra in contact
cu discul fibrocartilaginos al articulatiei radioulnare distale.
2. Procesul stiloid este situat pe partea mediala a capului, fiind o prelungire conoida, cu varful in
jos. Intre cap si procesul stiloid se formeaza un sant (situat pe fata posterioara a osului) prin care
trece tendonul muschiului extensor ulnar al carpului

Radius si ulna - scheletul antebratului

2. RADIUSUL este un os lung si pereche, situat la partea laterala a antebratului, in

dreptul policelui. Prezinta ca elemente de studiu un corp si doua epifize.
Orientare: Se asaza in jos extremitatea cea mai voluminoasa, posterior fata ei prevazuta cu santuri,
lateral procesul descendent al acestei extremitati.
Radiusul - scheletul antebratuluiRadiusul - vedere anterioara si posterioara
CORPUL este prismatic triunghiular si, ca atare, are trei fete (fata anterioara, posterioara si laterala)
si trei margini (marginea anterioara, posterioara si mediala). Corpul este palpabil in jumatatea lui
inferioara.

Fata anterioara este ingusta in portiunea superioara, pe ea gasindu-se gaura nutritiva. In portiunea
superioara a fetei anterioare se insera muschiul flexor lung al policelui, iar in portiunea inferioara
muschiul patrat pronator.

Fata posterioara este rotunjita in portiunea superioara, unde raspunde muschiului supinator. Fata
posterioara este plana si usor excavata in restul intinderii, unde se insera muschiul lungul abductor
si scurtul extensor ai policelui.

Fata laterala prezinta la partea mijlocie o tuberozitate pronatorie (pentru insertia muschiului rotund
pronator).
Deasupra rugozitatii, fata laterala este acoperita de muschiul supinator, care la acest nivel este
strabatut de ramura profunda a nervului radial.

Fracturile osului la acest nivel pot intersecta nervul, acest raport avand o mare importanta practica.
Marginea anterioara este pronuntata in partea superioara, insa dispare in treimea inferioara.
Marginea posterioara exista numai in portiunea mijlocie.
Marginea mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inferioara a corpului,
bifurcandu-se si delimitand astfel o suprafata triunghiulara. La baza acestui triunghi se gaseste
scobitura (sau incizura ulnara) a radiusului. Pe marginea mediala se prinde membrana interosoasa.

Extremitatea sau epifiza superioara (proximala) este compusa din trei elemente: capul,colul si
tuberozitatea radiusului.
1.Capul este un segment de cilindru plin, mai inalt in portiunea mediala. Fata lui superioara prezinta
o depresiune, numita foseta capului radial care raspunde capitulului humerusului. Circumferinta
capului raspunde scobiturii radiale de pe ulna. Cand se executa miscari de rotatie ale antebratului,
capul se poate palpa sub epicondilul lateral al humerusului.
2. Colul este portiunea ingusta care leaga capul de corp si este oblic indreptat de sus in jos si latero-
medial, formand cu capul un unghi deschis lateral.
3. Tuberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala, situata sub col, pe ea inserandu-se
muschiul biceps brahial.

Extremitatea sau epifiza inferioara (distala) este comparata cu o piramida trunchiata, ce prezinta
patru fete si o baza, ea putandu-se explora aproape in intregime.
Fata mediala a epifizei prezinta scobitura ulnara destinata articularii cu capul ulnei.
Fata laterala prezinta un sant pentru trecerea tendoanelor muschilor lung abductor si scurt extensor
ai policelui. Aceasta fata se continua in jos cu procesul stiloid. Procesul stiloid se poate inspecta si
palpa, coborand mai jos decat procesul stiloid al ulnei.
Fata posterioara prezinta mai multe creste verticale, care delimiteaza santuri. Prin santuri aluneca
tendoane ale muschilor extensori ai manii si ai degetelor. La mijlocul fetei posterioare se gaseste o
creasta verticala (adesea palpabila sub piele) numita tuberculul dorsal care o imparte in doua
santuri. Lateral de tubercul se afla un sant prin care trec tendoanele muschilor extensori radiali ai
carpului si medial de tubercul se afla alt sant subdivizat printr-o creasta verticala mai mica in alte
doua santuri: un sant lateral mai mic pentru lungul extensor al policelui si un sant medial mai larg
pentru tendoanele extensorului degetelor si extensorului indexului.

Faţa anterioara este concava de sus in jos, dand insertie muschiului patrat pronator.
Baza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi, al carui varf se prelungeste lateral pe
procesul stiloid. Baza este subdivizata printr-o creasta antero-posterioara, in doua fete secundare: o
fata laterala, triunghiulara, in raport cu scafoidul, si o fata mediala, patrulatera, in contact cu
semilunarul.