Pe - Suport Curs

Emil Maxim (coordonator)
Teodora Roman Sabina Turnea
Managementul organizațiilor
Proiect economic
2022
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Referenți științifici:
Prof. dr. Alexandru Tofan

Prof. dr. Constantin Sasu
Tehnoredactare computerizată: Emil Maxim
Copyright © Emil Maxim, 2022

Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, copiată
sau transmisă, sub orice formă sau prin orice mijloace, fără permisiunea scrisă a autorilor.
2
CUPRINS
INTRODUCERE
UNITATEA DE STUDIU 1 PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI

1. Scurt istoric al organizației ........................................................................................ 8
2. Structura organizatorică ........................................................................................... 9
3. Procese de producție și tehnologii ............................................................................ 11
UNITATEA DE STUDIU 2 ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI

1. Activitatea de producție ............................................................................................ 16
2. Producția exercițiului ................................................................................................ 17
3. Personalul și salarizarea .......................................................................................... 19
4. Cheltuieli și costuri de producție .............................................................................. 27
5. Consumuri cumulate de resurse ............................................................................34
6. Capacitatea de producție .......................................................................................35
7. Câteva precizări privind mediul extern al organizației .........................................38
UNITATEA DE STUDIU 3 ELEMENTE DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC

1. Bilanțul contabil aferent exercițiului încheiat ......................................................40
2. Analiza veniturilor și cheltuielilor ............................................................................ 48
3. Echilibrul financiar ...............................................................................................49
4. Analiza rentabilității .............................................................................................54
5. Alți indicatori ........................................................................................................56
UNITATEA DE STUDIU 4 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

1. Alternative strategice ............................................................................................60
2. Analiza și previziunea pieței întreprinderii ..........................................................60
3. Obiective strategice și căi de acțiune ...................................................................69
4. Previziunea vânzărilor din produsul nou ..............................................................86
5. Previziunea producției fizice totale ......................................................................86
UNITATEA DE STUDIU 5 FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE UTILAJE ȘI

ECHIPAMENTE
1. Calculul necesarului de mașini, utilaje și echipamente ........................................90
2. Excedentul și deficitului de utilaje și echipamente ...............................................93
3. Planul de investiții ..................................................................................................... 96
UNITATEA DE STUDIU 6 FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE PERSONAL

1.Elemente de fundamentare .....................................................................................100
2.Fundamentarea necesarului de muncitori .............................................................100
3.Fundamentarea necesarului de personal de specialitate, administrativ și auxiliar .103
4.Excedentul și deficitul de personal ........................................................................106
3
UNITATEA DE STUDIU 7 FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE RESURSE

MATERIALE
1.Fundamentarea necesarului de materii prime și repere din afară...............................108
2.Fundamentarea necesarului de resurse materiale indirecte ...................................109
3.Fundamentarea necesarului de energie electrică ..................................................112
UNITATEA DE STUDIU 8 PLANIFICAEA COSTUILOR

1. Etapele fundamentării planului costurilor ............................................................116
2. Planificarea costurilor unitare și totale ...............................................................120
3. Strategii de preț ...........................................................................................................125
UNITATEA DE STUDIU 9 PLANIFICAREA VÂNZĂRILOR

1. Planificarea vânzărilor totale ...............................................................................128
2. Planificarea vânzărilor la intern și export ..........................................................128
3. Planificarea încasărilor din allte activități............................................................129
UNITATEA DE STUDIU 10 PREVIZIUNI FINANCIARE

1. Previziune și planificare financiară ……………………………………………………132
2. Asigurarea resurselor de finanțare … …………………………………………………132
3. Bugetul previzional anual ……………………………………………………………….146
UNITATEA DE STUDIU 11 PREVIZIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

1. Previziunea vânzărilor și a încasărilor .....................................................................152
2. Previziunea costurilor ................................................................................................156
3. Previziunea fluxurilor financiare ...............................................................................159
UNITATEA DE STUDIU 12 ANALIZA PREVIZIONALĂ A IMPACTULUI

STRATEGIEI
1. Analiza previzională a folosirii mijloacelor fixe ..................................................166
2. Analiza previzională a folosirii resurselor umane ................................................168
3. Analiza costurilor previzionate ............................................................................170
1. Analiza financiară previzională ...........................................................................171
BIBLIOGRAFIE
4
INTRODUCERE
Disciplina “Proiecte economice” se adresează studenților de la specializarea

Management și are ca scop dezvoltarea abilităților în fundamentarea strategiilor pentru o
organizație economică. Aceasta presupune elaborarea unei lucrări complexe și
interdisciplinare, fundamentată pe principiile teoriei sistemice și care implică folosirea
cunoștințelor de bază dobândite la disciplinele de specialitate parcurse deja în anii de studiu.
Însușirea conținutului acestei discipline se realizează în mare parte prin autoinstruire, prin
participarea directă la fundamentarea economică a deciziilor și a planurilor strategice necesare
funcționării unei organizații într-o economie în continuă schimbare. Însușirea metodologiei
de fundamentare a strategiei permite o mai bună înțelegere a mecanismului de funcționare al
organizației și duce la creșterea abilităților și competențelor în procesele de execuție și în
cele decizionale.
Plecând de la o anumită structură tehnologică a produselor fabricate și de la situația
economico-financiară a unei organizații, fiecare student își dezvoltă planul strategic pentru
propria organizație.
Obiectivele disciplinei
- însușirea metodologiei de fundamentare a strategiilor, demers esențial în

managementul strategic al unei organizații;
- dezvoltarea abilităților de analiză și calcule tehnico-economice;
- înțelegerea corelațiilor dintre planurile strategice la nivel funcțional;
- dezvoltarea abilităților de previziune și analiză previzională.
Însușirea conținutului disciplinei necesită studiul bibliografiei minimale
recomandate și participarea activă la toate orele programate.
Lucrări de verificare
Având în vedere caracterul aplicativ al disciplinei, aceasta presupune elaborarea

proiectului și a unor lucrări de verificare pentru care sunt prevăzute spații speciale în
5
materialul de studiu. Lucrările de verificare vor fi prezentate la întâlnirile programate

conform calendarului disciplinei.
Resurse suplimentare
Pentru însușirea conținutului disciplinei o sinteză este disponibilă pe platforma

media. Un model de proiect economic este prezent în biblioteca facultății unde poate fi
utilizat de către toți studenții.
Evaluarea activității
Evaluarea activității la această disciplină se face conform precizărilor din fișa

disciplinei, postată pe portalul facultății/elearning și pusă la dispoziția fiecărui student
odată cu materialele de studiu.
Prezența la activitățile programate este obligatorie.
Valori individuale
Fiecare student va primi de la cadrul didactic îndrumător cantitățile din produsele P1

și P2 pe care întreprinderea le-a vândut în anul asimilării în fabricație. Plecând de la aceste
cantități își va proiecta activitatea propriei organizații pentru care va fundamenta strategiile.
o Vânzări din produsul P1: …………………… buc.

o Vânzări din produsul P2: ……………………. buc.
6
UNITATEA DE STUDIU 1
PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI
Scop
Cunoașterea organizației pentru care va fi fundamentată strategia de dezvoltare și planul

strategic.
Obiective
 Cunoașterea profilului de producție și a produselor organizației

 Prezentarea structurii organizatorice
Timp de studiu: 1,0 ore
Teme de autoevaluare
Tema 1. Analizați organigrama societății comerciale

1. SCURT ISTORIC AL ORGANIZAȚIEI
Proiectul economic își propune prezentarea modalităților concrete de utilizare a

tehnicilor de gestiune previzională în cadrul unei societăți comerciale. Pentru a crește utilitatea
și sfera de aplicare a metodelor utilizate în vederea însușirii conținutului lucrării este abordat
domeniul industrial, o întreprindere de dimensiune medie. Însușirea tehnicilor folosite în
fundamentarea strategiilor de management pentru o astfel de societate comercială permite
oricărui specialist, prin simplificare sau extindere, să utilizeze astfel de tehnici și în cazul unor
societăți de dimensiuni mai mici sau mai mari.
Pentru perioada de timp de la lansarea pe piață până în anul t, prezentat detaliat în
proiect, este prezentată evoluția vânzărilor din produsele de bază fabricate:
- produsul P1 aflat în faza de declin a ciclului de viață;
- produsul P2 aflat spre faza de maturitate a ciclului de viață;
Utilajele din dotarea societății au un grad ridicat de uzură fizică și morală, majoritatea
având 7-8 ani de funcționare. Desfășurarea activității viitoare a societății este condiționată de
restructurarea acesteia în ceea ce privește activitatea de producție și retehnologizarea prin
modernizarea utilajelor și achiziționarea de noi utilaje. Aceste acțiuni necesită eforturi
financiare substanțiale care urmează a fi acoperite parțial din surse proprii și, în cea mai mare
parte, din împrumuturi.
O situație favorabilă are întreprinderea în ceea ce privește resursele de muncă: personal
cu o bună pregătire profesională, vârsta medie este de cca. 44 ani, iar vechimea medie în
întreprindere este de aproximativ 7 ani.
Restructurarea necesită și o analiză a organigramei, a modului de acoperire cu atribuții
a fiecărui post și a modului de încadrare cu personal.
Societatea comercială face parte din categoria societăților pe acțiuni și are ca obiect de
activitate:
a) producția și vânzarea de mărfuri industriale en-gross și en-detail, prin ateliere,
secții, laboratoare, magazine, depozite;
b) prestarea unor servicii de transport marfă cu mijloace proprii sau închiriate;
c) activități de import-export, reprezentanță comercială, intermediere pe baza de
comision, concesionare;
d) activități de pregătire și specializare personal, execuția de sisteme informatice și
programe pe calculator, reclamă, licitații, publicitate, public-relations, organizare
8
Prezentarea organizației
expoziții;
e) desfășurarea unor activități cu caracter social pentru salariații proprii.
Capitalul social este de 15.650.000 lei și este împărțit în 313.000 de acțiuni cu o valoare
nominală de 50 de lei pe acțiune.
2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Societatea comercială1 ".........................................................." SA este o unitate

economică în profilul căreia predomină activitatea de producție. Produsele realizate fac parte
din domeniul construcțiilor de mașini.
Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor
organizatorice și a relațiilor dintre acestea, prin intermediul cărora se realizează obiectul de
activitate al întreprinderii. Aceasta este formată din structura funcțională sau de conducere și
structura operațională (de producție și de concepție).
Structura funcțională este alcătuită din ansamblul persoanelor cu atribuții de conducere,
a subdiviziunilor organizatorice care asigură managementul organizației și a relațiilor dintre
acestea. Compartimentele organizației și modul de subordonare a acestora sunt prezentate în
figura nr.1.1.
Societatea este administrată și reprezentată de Consiliul de Administrație (CA) format
din trei membri. Președintele CA este managerul general al societății. Administratorii societății
numesc Comitetul de direcție și directorii executivi, fixează remunerația acestora, îi descarcă
de activitate, îi revocă și stabilesc atribuțiile acestora. Consiliul analizează periodic rapoartele
scrise de directori asupra operațiilor executate și analizează registrul deliberărilor Comitetului
de direcție.
1 Fiecare student va alege un nume comercial pentru propria societate
9
10
Conducerea executivă este formată din: managerul general; managerul tehnic;

managerul economic; managerul financiar-contabil; șeful departamentului calitate; șefi de
servicii și birouri. Structura operațională a societății cuprinde:
- două secții de producție;
- un atelier de cercetare-proiectare;
- un atelier de reparații (atelier mecanic sau mecano-energetic);
- laborator pentru controlul calității.
Activitatea societății se desfășoară astfel:
 în secția I - fabricarea reperului R1 și a subansamblului S1 care vor fi încorporate
în produsele finite (fig. nr.1.2 și 1.3);
 în secția a II-a - fabricarea produselor finite P1 și P2 destinate comercializării pe
piața internă și externă;
 în atelierul de cercetare proiectare se desfășoară activități legate de perfecționarea
tehnologiilor și produselor proprii și de asimilare în fabricație a unor produse noi.
Acesta este amplasat în clădirea administrativă;
 în atelierul de reparații se execută lucrări de întreținere și reparații pentru utilajele
din secțiile de producție și lucrări de exploatare a instalațiilor electrice, termice etc.,
aparținând societății comerciale. Suprafața atelierului este de 4300 metri pătrați;
 laboratorul calitate asigură controlul de calitate pentru produse, subansamble,
repere, materii prime și procese de producție.
 Clădirea administrativă are o suprafață totală de 3000 de metri pătrați.
3. PROCESE DE PRODUCȚIE ȘI TEHNOLOGII
Procesele de producție de bază se desfășoară în cele două secții amplasate una în

continuarea celeilalte pentru a se asigura continuitatea fluxului tehnologic de la magaziile de
materii prime până la cele de produse finite.
Secția I
Această secție funcționează într-o clădire cu o suprafață totală de 4500 mp în care sunt
amplasate utilajele, vestiarele, grupul social, magazii. Un utilaj ocupă în medie 10 mp, iar
suprafața totală disponibilă pentru amplasarea acestora este de 3800 mp.
11
Secția a II-a
Produsele finite sunt fabricate în secția a II-a care funcționează într-o clădire cu o
suprafață totală de 5000 mp din care pentru amplasarea utilajelor sunt disponibili 3500 mp,
restul suprafeței având destinație similară cu cea a secției I.
Fig. Nr. 1.2 Structura tehnologică a produsului P1
Fig. Nr. 1.3 Structura tehnologică a produsului P2
Pentru locurile de muncă manuale, suprafața necesară este, în medie, de 5 m2 pentru un

loc de muncă.
În secția I se execută două tipuri de procese de producție:
- procese de prelucrări mecanice, prin care se obține reperul R1;
- procese de asamblare pentru subansamble.
În secția a II-a se execută un volum redus de procese de prelucrări mecanice (pentru
prelucrarea materiei prime m4), ponderea principală deținând-o procesele de asamblare a
12
produselor P1 și P2.
Procesele de montaj se execută staționar, pe benzi transportoare.
Succesiunea operațiilor tehnologice și utilajele folosite sunt prezentate în tabelul nr.1.1.
Reperul R1 se realizează din materia primă m1 prelucrată pe utilaje tip f. Acesta se
încorporează în subansamblul S1 și, distinct, în produsul P2.
Reperul R2 se achiziționează de la terți.
Normele de servire pentru aceste utilaje sunt de un muncitor pe o mașină.
Subansamblul S1 se realizează din reperele R1, R2 și materia primă m4.
Produsele P1 și P2 se execută în secția a doua din materia primă m4 și repere,
subansamble care vin din secția I. Operațiile de montaj se realizează pe benzi transportoare.
La utilajele SA1 norma de servire este de doi muncitori pe utilaj.
Tabelul nr.1.1. Procese tehnologice și norme de timp

Produse, componente, operații Utilaje Norme de timp Categoria
Produse Componente, necesare Ore- Ore-om lucrării
operații utilaj
Reperul R1 I - mecanic Utilaje "f" 4,0 4,0 V
Subansamblul R1 4,0 4,0 V
S1 Montaj manual - 2,0 IV
Total subansamblul S1 4,0 6,0 4,67
Produsul P1 I - mecanic Utilaje SA1 2,0 4,0 IV
II- mecanic Utilaje SA2 3,0 3,0 VI
Montaj manual - - 10,0 VI
Total P1 5,0 17,0 5,53
Produsul P2 I- mecanic Utilaje SA1 4,0 8,0 IV
II- mecanic Utilaje SA3 5,0 5,0 V
Montaj manual - - 12,0 VI
Total P2 9,0 25,0 5,16
La stabilirea categoriei lucrării specialiștii din compartimentul de proiectare țin seama

de gradul de dificultate, precizia de prelucrare cerută, complexitatea utilajului pe care se execută
operația.
Dinamica vânzărilor este prezentată în tabelul nr. 1.2.
13
Tabelul nr. 1.3. Spațiile disponibile
Nr. Destinația spațiului Suprafața

crt. (mp)
1 Clădire administrativă 3000
2 Secția de producție I 3800
3 Secția de producție II 5000
4 Atelier de reparații 4300
Total 16100
Tabelul nr. 1.3. Evoluția vânzărilor în ultimii zece ani
Anul Produsul P1 Produsul P2

% Cantitate % Cantitate
(buc.) (buc.)
0 1 2 3 4
t-8 - (2014) 100 -
t-7 - (2015) 105 100
t-6 - (2016) 116 103
t-5 - (2017) 137 120
t-4 - (2018) 160 146
t-3 - (2019) 176 165
t-2 - (2020) 182 179
t-1 - (2021) 175 180
t - (2022) 168 195
Procentele din coloanele 1 și 3 reprezintă indici cu bază fixă ai dinamicii vânzărilor

de la lansarea produselor pe piață până în anul t.
14
ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI
Scop
Cunoașterea principalelor elemente care caracterizează potențialul, activitatea și

rezultatele unei societăți comerciale.
Obiective
 Familiarizarea studenților cu elemente de detaliu referitoare la societatea

comercială pentru care vor fundamenta strategiile.
 Cunoașterea principalelor caracteristici ale resurselor de care dispune
societatea comercială.
 Cunoașterea rezultatelor economice ale societății comerciale.
Tema 1 Calculați normele medii de amortizare pe componente structurale și

pe total întreprindere.
Tema 2 Explicați diferențele dintre costurile unitare determinate prin cele

două metode utilizate în proiect.
Tema 3 Calculați indicii agregați (sintetici) ai activității de producție pentru

anul 2021
1. ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE
Producția fizică din fiecare produs destinat comercializării se stabilește în funcție

de vânzările contractate, sau previzionate pe baza studiilor de marketing. Necesarul de
componente (subansamble, repere, semifabricate) se stabilește în funcție de cantitățile din
produsele în care se încorporează și consumurile specifice pe unitatea de produs. În
structura unui produs finit pot intra, în cantități diferite, mai multe componente, unele
aprovizionate din afară, altele fabricate în cadrul întreprinderii.
Relațiile de calcul diferă după cum se au în vedere produsele finite în care se găsesc
încorporate sau elementele imediat următoare sub aspectul complexității constructive.
Pentru anul t, produsele finite fabricate în vederea vânzării au fost:
QP1 = 5.000 buc.
QP2 = 8.500 buc
Plecând de la structura tehnologică a produselor destinate vânzării (fig. 1.2.) avem:
QR1 = 2QP1 + 3QP2 = 2×5000+3×8500 = 35.500 buc.
QS1 = 2QP1 + 2QP2 = 10.000+17.000 = 27.000 buc
Cantitatea care trebuie fabricată din reperul R1 poate fi calculată și plecând de la
semifabricatul S1 și produsul P2 (elementele de ordin imediat superior în care se
încorporează direct):
QR1 =QS1+QP2 = 27.000 + 8.500 =35.500 buc.
QP1, QP2... reprezintă cantitățile de fabricat din produsele P1, P2;
Distinct, trebuie să avem în vedere elementele care fac obiectul circulației interne
și produsele destinate vânzării.
Ca urmare a legăturilor dintre secții, pentru a simplifica volumul calculelor,
evidențele sunt organizate pentru entități care se deplasează dintr-o secție în alta și pentru
cele destinate vânzării.
16
Activitatea organizației
2. PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI
Principala activitate desfășurată în cadrul societății comerciale SC

"………................................." SA a fost activitatea de producție, concretizată în fabricarea
a două produse destinate pieței interne și externe: P1 și P2.
Tabelul nr.2.1. Producția fabricată
Indicii
Produse, Producția Prețuri unitare Indicii prețurilor
Nr. repere, fabricată (buc.) (lei) producției %
crt. subansamble fizice
Anul Anul Anul Anul %
t-1 t t-1 t
1 R1 33968 35500 - - 104,51
2 S1 25874 27000 104,35
3 P1 4843 5000 4800 4850 103,24 101,04
4 P2 8094 8500 6300 6800 105,02 107,94
Indicii individuali ai producției fizice sunt calculați cu relația:

q1
iq =  100 , în care:
q0
q1, q0 - producția fabricată în perioada curentă (anul t) și de bază (anul t-1).
Constatăm o creștere a producției fizice din produsul P1 cu 3,24 % și o creștere a
producției din P2 cu 5,02%. La interpretarea rezultatelor trebuie să avem în vedere faptul
că activitatea anului t-1 a fost influențată negativ de șomajul tehnic impus de pandemie.
Creșterea producției din produsul P1 nu are o justificare economică, dacă avem în vedere
dinamica prețului dar și alte cauze care vor fi identificate ulterior, prin analiza ciclului de
viață.
Indicii individuali ai prețurilor sunt calculați cu relația:
p1
ip =  100 , în care:
p0
p1 - prețul unitar al produsului în perioada curentă;
p0 - prețul unitar al produsului în perioada de bază (anul anterior).
Acești indici au fost:
- pentru produsul P1: 101,04%, o creștere cu 1,04%;
- pentru produsul P2: 107,94% , o creștere cu 7,94%.
17
Creșterea prețurilor este justificată de rata inflației dar aceasta ar fi trebuit să fie
mai mare, dacă avem în vedere creșterea prețurilor la resursele utilizate de întreprindere
cu 15-20%.
O imagine mai clară la nivelul întreprinderii obținem calculând indicii agregați.
Tabelul nr. 2.2. Elemente pentru calculul indicilor agregați
Produse Producția fabricată Prețuri q0 p0 q1 p1 q1 p0

Anul t-1 Anul t Anul t-1 Anul t
(q0) (q1) (p0) (p1)
P1 4843 5000 4800 4850 23246400 24250000 24000000
P2 8094 8500 6300 6800 50992200 57800000 53550000
Total 74238600 82050000 77550000
Indicii agregați se calculează cu relațiile:
- indicele volumului fizic:

∑ × . .
𝐼 =∑ × 100 = × 100 = 104,5%
× . .
- indicele agregat al prețurilor:

∑ × . .
𝐼 =∑ × 100 = × 100 = 105,8%
× . .
- indicele agregat al volumului activității (indicele valorii producției):

∑ × . .
𝐼 =∑ × 100 = × 100 = 110,5%
× . .
Are loc o creștere a valorii totale a producției cu 10,5%, fapt ce reflectă o situație
aproape staționară, dacă avem în vedere și rata inflației care a fost în anul t de peste 15%.
Cu toate că întreprinderea a obținut prețuri care pe total sunt cu 5,8% mai mari decât în
anul t-1, acestea sunt depășite de rata inflației. Indicele volumului fizic al producției crește
cu 4,5% dar o parte din cantitatea fabricată din produsul P1 rămâne pe stoc.
Pe lângă activitatea de producție și comercializare a produselor proprii, societatea
comercială realizează acte de comerț și cu produse achiziționate de la alte firme, activități
incluse în bilanț în categoria “Vânzări de mărfuri”. Contribuția activității de vânzare a
produselor preluate de la terți la realizarea cifrei de afaceri este însă nesemnificativă (o
18
pondere aproape staționară, de 2% în anul t-1 și 1,9% în anul t ), motiv pentru care nu se
va face o fundamentare distinctă a strategiilor pentru această activitate.
Tabelul nr. 2.3. Vânzări de mărfuri
Nr. crt. Specificație Valoare - lei -
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.520.400
2 Cheltuieli privind mărfurile 1.261.932
3 Cheltuieli cu vânzarea mărfurilor 227.452
Cheltuielile aferente acestor activități se regăsesc în categoria cheltuielilor
indirecte.
3. PERSONALUL ȘI SALARIZAREA
În anul de referință (anul t), societatea comercială "...................................." SA și-

a desfășurat activitatea cu un număr mediu scriptic de 479 de persoane. În anul anterior
numărul mediu scriptic a fost de 495 de persoane.
Tabelul nr. 2.4. Balanța timpului de muncă pe o persoană
Realizări
Nr.
Indicatorii timpului de muncă Pondere
crt. Zile
%
1 Număr de zile calendaristice 365
Zile nelucrătoare 137
2 a) concedii de odihnă 22
b) sărbători legale și repaus săptămânal 115
3 Timp maxim disponibil 228
Timp neutilizat - total, din care: 14,76 100
a) întreruperi de o zi întreagă sau în cadrul
3,21 21,75
schimbului
b) concedii maternitate și program redus maternitate 2,18 14,77
4 c) concedii de boală și program redus pe motive de
2,57 17,41
boală
d) învoiri, concedii fără plată 3,15 21,34
e) absențe nemotivate de o zi și în cadrul schimbului 1,8 12,2
f) alt timp nelucrat 1,85 12,53
5 Timp efectiv lucrat 213,24
6 Durata medie a zilei de lucru (ore) 7,48
7 Număr anual de ore efectiv lucrate 1595,04
19
Reducerea numărului de persoane este rezultatul creșterii productivității muncii.

Totuși, productivitatea muncii este scăzută în comparație cu cele mai bune realizări la
nivelul sectorului.
Timpul de muncă stabilit la începutul anului a fost de 1840 de ore/persoană iar
gradul de utilizare a fost de 86,7% pe total personal, cu diferențe pe categorii de persoane.
În ultima coloană a tabelului anterior sunt calculate ponderile diferitelor categorii
de timp nelucrat în totalul timpului neutilizat. Sunt necesare analize detaliate, pe cauze,
pentru a stabili măsuri de îmbunătățire a utilizării timpului de lucru. La o primă analiză
situația reflectă necesitatea unor măsuri pentru creșterea disciplinei în muncă și pentru o
mai bună organizare a activității.
Tabelul nr. 2.5. Structura personalului pe categorii (număr mediu scriptic)
Nr. Pondere
crt. Categorii de personal Număr (%)
1 Muncitori 382 79,7
2 Maiștri 19 4
3 Ingineri 28 5,8
4 Economiști 22 4,6
5 Juriști 1 0,2
6 Informaticieni 2 0,4
7 Alte categorii cu studii superioare 1 0,2
8 Personal administrativ și auxiliar 24 5
Total personal, din care: 479 100
Personal cu studii superioare 54 11,3
Personal cu studii medii, postliceale și profesionale 417 87,1
Personal necalificat 8 1,7
Tabelul nr. 2.6. Grila de salarizare
Salarii – lei/lună Salarii –lei/lună

Clasa de Medii La sfârșitul Clasa de Medii La sfârșitul
salarizare anuale anului salarizare anuale anului
1 2531 2635 10 4781 4969
2 2569 2681 11 5231 5438
3 2691 2794 12 6263 6516
4 2813 2925 13 6713 6975
5 2991 3123 14 7294 7585
6 3169 3281 15 8269 8598
7 3348 3479 16 9994 10388
8 3648 3788 17 11166 11616
9 3881 4041 18 13885 14438
20
Tabelul nr. 2.7. Intervale de salarizare pe categorii de personal
Nr. Categorii de personal Clase de

crt. salarizare
1 Muncitori necalificați 1-5
2 Funcții de execuție pentru activități administrative care nu 2-12
necesită pregătire superioară
3 Muncitori calificați 3-8
4 Maiștri 9-15
5 Personal cu pregătire superioară 6-16
6 Funcții de conducere la nivelul secțiilor și compartimentelor 14-17
funcționale
7 Funcții de conducere la nivelul societății comerciale 18-...
La salariile individuale se adaugă sporurile:

- spor de fidelitate: 3-25%, în funcție de vechimea în organizație;
- spor pentru lucrul pe timp de noapte: minim 15% din salariul de bază, pentru
cel mult 20% din totalul personalului.
Pentru fiecare categorie de lucrări sunt prevăzute în grilă mai multe clase de
salarizare, dintre care se stabilește una în funcție de specificul locului de muncă:
Tabelul nr. 2.8. Repartizarea claselor pe categorii de lucrări
Categoria Clase de Categoria Clase de

lucrării salarizare lucrării salarizare
I 2-4 IV 7-11
II 3-6 V 9-12
III 5-8 VI 10-15
Clasele 14-18 se acordă muncitorilor care execută lucrări de înaltă specialitate.

Pentru realizări sistematice deosebite în legătură cu calitatea produselor se acordă una sau
două clase de salarizare în plus față de clasa de încadrare, sau premii speciale pentru
calitate.
Salariile medii pe locuri de muncă sunt calculate plecând de la salariile medii
lunare aferente claselor de salarizare și raportarea acestora la un număr de 170 de ore pe
săptămână (valoare ceva mai mare decât cea reală pentru ușurința calculelor).
21
Tabelul nr. 2.9. Salarii medii pe locuri de muncă
Salariul Salarii Norma de Salarii pe

Produse, Clasa de lunar orare timp produs
Operații
repere salarizare
(lei) (lei/oră) (ore/buc.) (lei/buc.)
R1 I 10 4781 28,12 4 112,48
R1 10 4781 28,12 4 112,48
S1
Montaj 11 5231 30,77 2 61,54
Total S1 29 6 174,02
I 8 3648 21,46 4 85,84
II 12 6263 36,84 3 110,52
Montaj 14 7294 42,91 10 429,1
Total P1 36,79 17 625,46
I 8 3648 21,46 8 171,68
P2 II 11 5231 30,77 5 153,85
Montaj 15 8269 48,64 12 583,68
Total P2 36,37 25 909,21
Câștigurile medii orare ale muncitorilor pot să difere de salariile de încadrare fiind
influențate de intensitatea muncii, folosirea timpului de lucru, eventuale sporuri etc.
Tabelul nr. 2.10. Salarii directe în anul t
Nr.
Produse, repere Operații
crt. Salarii directe
1 Reperul R1 I 956.080
2 R1 3.036.960
Subansamblul S1
Montaj 1.661.580
Total S1 4.698.540
Total Secția I 5.654.620
2 I 429.200
Produsul P1 II 552.600
Montaj 2.145.500
Total P1 3.127.300
4 I 1.459.280
Produsul P2 II 1.307.725
Montaj 4.961.280
Total P2 7.728.285
Total Secția a II-a 10.855.585
Total întreprindere 16.510.205
Salarii directe + CO în Secția I 6.208.078
Salarii directe + CO în Secția a II-a 11.921.677
Salarii directe + CO pe întreprindere 18.129.755
22
In tabelul anterior sunt incluse concediile de odihnă (CO) pentru muncitorii direct
productivi din secțiile de producție
La calculul costurilor, concediile de odihnă sunt incluse în categoria cheltuielilor
indirecte.
Tabelul nr.2.11. Structura personalului de conducere, execuție de specialitate,

administrativ și auxiliar - număr mediu scriptic
Compartimente, funcții A B C D E F Total

1. Manageri 2 2 - - - - 4
2. Strategie și planificare 1 1 * 1 - 1 - 4
3. Resurse umane 2 * 1 - - 2 - 5
4. Organizarea producției și a
2* 1 - - 1 - 4
muncii
5. Aprovizionare, transporturi,
1* 1 - - 5 7 14
depozite
6. Marketing, vânzări 3 2* - - 1 - 6
7. Financiar - 3 * - - 2 - 5
8. Contabilitate - 4* 1 - 4 - 9
9. Protocol, relații cu publicul 1 1 1* - 1 - 4
10. Administrație, pază, PSI - 1 * - - 2 7 10
11. Oficiul juridic - - 1 - - - 1
12. Managementul calității 1 * 1 - 1 1 5 9
13. Atelier cercetare-proiectare 4 * 1 - - 1 2 8
14. Secția I 4* 1 - 6 1 - 12
15. Secția a II-a 5* 1 - 10 1 - 17
16. Atelier mecanic 2 * 1 - 2 1 - 6
17. Total, din care: 28 22 4 19 24 21 118
- personal de conducere 10 7 1 - - - 18
Notă: semnul * semnifică faptul că una dintre persoanele respective are funcție de
conducere.
LEGENDĂ A - ingineri;
B - economiști;
C - alte categorii cu studii superioare;
D - maiștri;
E – personal administrativ și auxiliar;
F – muncitori.
23
Tabelul nr.2.12. Structura personalului de conducere, execuție de specialitate,

administrativ și auxiliar la sfârșitul anului

1. Manageri 2 2 - - - 4
2. Strategie și planificare 1 2* 1 1 - 5
3. Resurse umane 1* 1 - 2 - 4
4. Organizarea producției și a
2* 1 - 1 - 4
muncii
5. Aprovizionare, transporturi,
1* 1 - 5 8 15
depozite
6. Marketing, vânzări 2 2* - 1 - 5
7. Financiar - 3* - 2 - 5
8. Contabilitate - 4* 1 3 - 8
9. Protocol, relații cu publicul 1 1 1* 1 - 4
10. Administrație, pază, PSI - 1* - 2 7 10
11. Oficiul juridic - - 1 - - 1
12. Managementul calității 1* 1 - 1 1 5 9
13. Atelier cercetare-proiectare 5* 1 - 1 2 9
14. Secția I 3* 1 - 7 1 - 12
15. Secția a II-a 5* 1 - 11 1 - 18
16. Atelier mecanic 2* 1 - 2 2 - 7
17. Total, din care: 26 23 4 21 24 22 120
- personal de conducere 10 7 1 - - - 18
Notă: semnul * semnifică faptul că una dintre persoanele respective are funcție de
conducere.
LEGENDĂ
A - ingineri;
B - economiști;
C - alte categorii cu studii superioare;
D - maiștri;
E – personal administrativ și auxiliar;
F – muncitori.
24
Tabelul nr. 2.13. Personalul societății pe componente structurale

(număr mediu scriptic)
Comp.
Nr. Secția Secția Atelier
Categorii de personal funcți- Total
crt. I a-II-a mecanic
onale
1 Muncitori direct productivi 109 166 - - 275
Muncitori indirect productivi și
2 28 32 26 21 107
de servire generală
3 Maiștri 6 10 2 1 19
4 Ingineri 4 5 2 17 28
6 Economiști 1 1 1 19 22
7 Juriști - - - 1 1
8 Informaticieni - - - 2 2
Alte categorii cu studii
9 1 1
superioare
5 Personal administrativ și auxiliar 1 1 1 21 24
10 Total 149 215 32 83 479
- din care, manageri 1 1 1 15 18
Tabelul nr. 2.14. Personalul societății pe componente structurale la sfârșitul anului
Comp.
Nr. Secția Secția Atelier
Categorii de personal funcți- Total
crt. I a-II-a mecanic
onale
1 Muncitori direct productivi 115 170 - - 285
Muncitori indirect productivi și de
2 28 32 26 22 108
servire generală
3 Maiștri 7 11 2 1 21
4 Ingineri 3 5 2 16 26
5 Personal administrativ și auxiliar 1 1 2 20 24
6 Economiști 1 1 1 20 23
7 Juriști - - - 1 1
8 Informaticieni - - - 2 2
9 Alte categorii cu studii superioare 1 1
10 Total, din care: 156 220 32 83 491
- personal cu studii superioare 50
-personal cu studii medii 431
-personal necalificat 8
25
Tabelul nr. 2.15. Salarii pe categorii de personal(valori medii)
Nr. Salarii lunare (lei/lună )

Categorii de personal
crt. Medii La 31 dec
1 Muncitori direct productivi în Secția I (inclusiv CO) 4746 4841
2 Muncitori direct productivi în Secția a II-a (inclusiv CO) 5985 6105
3 Muncitori indirect productivi în Secția I 3404 3472
4 Muncitori indirect productivi în Secția a II-a 3689 3763
5 Muncitori în Atelierul mecanic 4283 4369
6 Muncitori în Compartimentele funcționale 3085 3147
7 Maiștri* 5148 5251
8 Personal cu studii superioare (exclusiv manageri) 5076 5178
9 Personal administrativ și auxiliar 3015 3075
10 Personal de conducere 8136 8299
11 Manageri pe funcții 11250 11475
12 Manager general 15000 15300
Tabelul nr. 2.16. Structura personalului pe grupe de vârstă la sfârşitul anului
Grupe de vârstă – ani –

Categorii de
- 21- 26- 31- 36- 41- 46- 51- 56- 61
personal Total
20 25 30 35 40 45 50 55 60 -
1. Personal
cu studii 0 1 1 3 6 7 7 7 8 10 50
superioare
2. Maiştri 0 0 0 2 1 2 3 3 3 7 21
4. Personal
ad-tiv şi 0 3 1 1 1 3 3 5 3 7 27
auxiliar
5. Muncitori 0 5 9 43 59 90 82 65 30 10 393
Total 0 9 11 49 67 102 95 80 44 34 491
26
4. CHELTUIELI ȘI COSTURI DE PRODUCȚIE
Cheltuielile de producție, au o dinamică ascendentă atât pe unitatea de produs

cât și pe total activitate, în special ca urmare a creșterii prețurilor la resursele utilizate.
Tabelul nr. 2.17. Cheltuieli cu remunerarea personalului

- lei –
Nr. Atelier Comp.
crt. Categorii de personal Secția I Secția II mecanic funcționale Total
1 Muncitori direct productivi 5654620 10855585 16510205
Muncitori indirect productivi și
2 de servire generală 1143744 1416576 1336296 777420 4674036
3 Maiștri 370656 617760 123552 61776 1173744
Personal cu studii superioare,
4 exclusiv manageri 243648 304560 121824 1522800 2192832
Personal administrativ și
5 auxiliar 36180 36180 36180 759780 868320
6 Personal de conducere 97632 97632 97632 1073952 1366848
7 Manageri pe funcții 0 0 0 405000 405000
8 Manager general 0 0 0 180000 180000
Total 7546480 13328293 1715484 4780728 27370985
Alte cheltuieli cu salariile * 1802868 3287212 257323 717109 6064512
Total cheltuieli cu salariile 9349348 16615505 1972807 5497837 33435497
Cheltuieli indirecte cu salariile 3694728 5759920 1972807 5497837 16925292
*Sporuri, concedii de odihnă pentru muncitorii direct productivi (CO)
Tabelul 2.18. Materii prime și repere de la furnizori
Nr. Produse, Repere, Materii prime

crt. Subansamble la Cod Consum Preț unitar (lei/kg)
care se utilizează specific Mediu La sfârșitul
(kg/buc.) anului
0 1 2 3 4 5
1. Reperul R1 m1 9 12,0 14,0
2. Subansamblul S1 m4 6 36,0 42,0
3. Produsul P1 m4 40 36,0 42,0
4. Produsul P2 m4 60 36,0 42,0
5. Subansamblul S1 R2 1 75,0 105,0
Consumurile specifice pe produse prezentate în tabelul nr. 2.18 sunt consumuri

normate. Consumurile efective pot să difere incluzând unele pierderi care nu sunt de natură
tehnologică.
27
Tabelul nr. 2.19. Consum de energie electrică pe operații și produse
Pi** Energie pe produs

Produse Operații Utilaje Nt*
Valoare
Kw Kwh/buc.
(lei/buc.)
R1 I „f” 4 4 16 13,44
Montaj (2
S1 Banda 2 1,5 0,2 0,17
benzi)
I SA1 2 10 20 16,8
P1 II SA2 3 6 18 15,12
Montaj (2 benzi) Banda 1,5 1,08 0,91
Total P1 39,08 32,83
I SA1 4 10 40 33,6
P2 II SA3 5 10 50 42
Montaj(4 benzi) Banda 1,5 1,27 1,07
Total P2 91,27 76,67
Nt* - norma tehnică de timp (ore mașină/bucată);
Pi** - puterea instalată pe mașină.
Prețul mediu a fost de 0,84 lei pe kilowatt-oră, fără TVA
Tabelul nr. 2.20. Centralizatorul consumului de energie electrică
Consum
Cantitatea Consum total de energie electrică
Produse, repere, energie
fabricată
operații
(buc) (Kwh/buc.) Kwh Valoare (lei)
R1 – I 35500 16 568000 477120
S1 – I 27000 0,2 5400 4536
Total secția I 573400 481656
Total P1 5000 39,08 195400 164136
Total P2 8500 91,27 775795 651668
Total secția a II-a 971195 815804
Total energie directa 1544595 1297460
Energie pentru forță motrice în atelierul mecanic 950000 798000
Secția I 354450 297738
Energie electrică
Secția II-a 519825 436653
pentru iluminat și
alte consumuri Atelierul mecanic 288500 242340
generale Compartimente
401350 337134
funcționale
Total iluminat și alte consumuri 1564125 1313865
Total energie consumată 4058720 3409325
Energie indirectă 2514125 2111865
28
Tabelul nr. 2.21. Consumul de energie pe componente structurale

Nr. crt. Componente structurale Consum - kw Costul energiei
1 Secția I 927850 779394

2 Secția a II-a 1491020 1252457
3 Atelier mecanic 1238500 1040340
4 Compartimente funcționale 401350 337134
Total întreprindere 4058720 3409325
Tabelul nr.2.22. Cheltuieli directe în secțiile de producție – lei -

Categorii de cheltuieli Sectia I Sectia a II-a Total
Materii prime 9.666.000 25.560.000 35.226.000
Repere R2 2.025.000 0 2.025.000
Salarii directe 5.654.620 10.855.585 16.510.205
Contribuții asiguratorii pentru
127.229 244.251 371.480
muncă (CAM)
Energie directă 481.656 815.804 1.297.460
Total 17.954.505 37.475.640 55.430.145
29
Tabelul nr. 2.23. Amortizarea imobilizărilor corporale
Valoare Amorti-
Denumire Nr Na Anul*
zare
mijloc fix buc. Unitară Totală (%) DUR
(lei)
(lei/buc.) (lei)
Secția I
1. Clădire 1 2.400.000 2.400.000 2 48.000 t-9 40
2. Utilaje "f" 120 157.500 18.900.000 10 1.890.000 t-8 1
3.Benzi 1
2 90.000 180.000 12,5 22.500 t-6
transportoare
4.Alte mijloace 1,33
- 685.000 12 82.200 t-6
fixe
TOTAL secția I 22.165.000 9,22 2.042.700
Secția a II-a
1. Clădire 1 2.850.000 2.850.000 2 57.000 t-9 40
2. Utilaje 3
28 187.500 5.250.000 10 525.000 t-6
"SA1"
3. Utilaje 3
20 195.000 3.900.000 10 390.000 t-6
"SA2"
4. Utilaje 3
27 202.500 5.467.500 10 546.750 t-6
"SA3"
5.Benzi 1
6 90.000 540.000 12,5 67.500 t-6
transportoare
7.Alte mijloace 1,33
- - 980.000 12 117.600 t-6
fixe
TOTAL secția a II-a 18.987.500 8,97 1.703.850
Atelier reparații
1. Clădire 1 575.000 575.000 2 11.500 t-9 40
2. Mașini și 0,33
- - 1.252.000 12 150.240 t-7
utilaje
TOTAL atelier 1.827.000 8,85 161.740
Administrație generală
1. Clădire 1 3.375.000 3.375.000 2 67.500 t-9 40
2. Calculatoare 60 3.900 234.000 20 46.800 t-4 0
3. Autoturisme 4 117.000 468.000 20 93.600 t-3 1
4. Autocamioane 2 247.500 495.000 16 79.200 t-4 1,25
5. Alte mijloace - - 580.000 12 69.600 t-6 1,33
Total
5.152.000 6,92 356.700
administrație
Total general 48.131.500 8,86 4.264.990
* Anul punerii în funcțiune;
Na – norma de amortizare; DUR – durata de utilizare rămasă
Amortizarea este calculată prin metoda liniară pentru.
30
Tabelul nr. 2.24. Cheltuieli indirecte – anul t
Secția a II- Atelier Compar-

Elemente de cheltuieli Secția I Total
a mecanic timente
1. Materiale consumabile 118466 168514 67480 113422 467882
2. Combustibil, apă 27340 45142 4654 31360 108496
3.Carburanți 251237 251237
4. Energie electrică 297738 436653 1040340 337134 2111865
5. Alte cheltuieli materiale 84541 111986 26435 78653 301615
6. Salarii indirecte 3694728 5759920 1972807 5497837 16925292
7. CAM 83131 129598 44388 123701 380818
8. Amortizări și provizioane 2.042.700 1.703.850 161.740 356.700 4264990
9. Lucrări și servicii executate
443575 443575
de terți
10. Impozite, taxe și vărsăminte
197715 197715
asimilate
11. Protocol și publicitate 360300 360300
12. Deplasări, detașări,
450506 450506
transferări
13. Reparații 1559387 1758457 - - 3317844
14. Alte cheltuieli de exploatare 252792 252792
Total 7908031 10114120 3317844 8494932 26517083
Cheltuielile indirecte ale secțiilor pot fi repartizate pe produse în funcție de

cheltuielile directe și obținem astfel costurile la nivelul secțiilor, utile pentru decontările
interne:
Secția I 𝑘 = × 100 = 44,04483%
Secția a II-a 𝑘 = × 100 = 26,98852%
Cheltuielile generale ale societății comerciale se repartizează pe produse, în acest

caz, în funcție de costul de secție.
8494932
𝑘 = × 100 = 11,56524%
73452296
31
Tabelul nr. 2.25. Costul total pe elemente primare
Nr. Valoare
Elemente de cheltuieli %
crt. (lei)
0 1 2 3
1 Materii prime 35.226.000 42,99
2 Repere R2 2.025.000 2,47
3 Materiale consumabile 467.882 0,57
4 Combustibili, apa 359.733 0,44
5 Energie electrică 3.409.325 4,16
6 Alte cheltuieli materiale 301.615 0,37
7 Lucrări și servicii executate de terți 443.575 0,54
8 Impozite, taxe și vărsăminte asimilate 197.715 0,24
9 Salarii personal 33.435.497 40,8
10 CAM 752.299 0,92
11 Cheltuieli de protocol, publicitate 360.300 0,44
12 Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări 450.506 0,55
13 Amortizări și provizioane 4.264.990 5,2
14 Alte cheltuieli de exploatare 252.792 0,31
Total, 81.947.229 100
- din care cheltuieli materiale 41.789.555 51
Tabelul nr. 2.26. Costurile unitare ale produselor, reperelor și subansamblelor
Nr. Produse, repere, Cheltuieli Cheltuieli Cost unitar Preț unitar fără
crt. subansamble variabile fixe (lei/buc.) TVA (lei/buc.)
(lei/buc) (lei/buc)
1 Reperul R1 236,45 104,14 340,59 -
2 Subansamblul S1 590,54 260,10 850,64 -
3 Produsul P1 3293,44 1575,54 4868,98 4850
4 Produsul P2 4583,87 2192,87 6776,74 6800
32
Tabelul nr. 2.27. Costul total pe articole de calculație

Nr. Valoare Pondere
crt. Articole de calculație
( lei) %
0 1 2 3
1 Materii prime 35.226.000 42,99
2 Repere R2 2.025.000 2,47
3 Salarii directe 16.510.205 20,15
4 CAM pentru salariile directe 371.480 0,45
5 Energie directă 1.297.460 1,58
6 Total cheltuieli directe 55.430.145 67,64
7 Cheltuieli comune ale secțiilor 18.022.151 21,99
8 Cost de secție 73.452.296 89,63
9 Cheltuieli generale ale societății comerciale 8494932 10,37
10 Cost de producție 81.947.228 100
Tabelul nr. 2.28. Situația stocurilor la 31-12-20..
Nr. Preț/Cost Stoc

Denumirea resursei sau produsului U.M.
crt.
Unitar Cantitate Valoare
0 1 2 3 4 5
1 Materia primă m4 Kg 36 22500 810000
2 Materiale consumabile Lei - 608645
3 Combustibil Lei - 25270
4 Alte materiale Lei - 382750
5 Repere R2 buc 75 120 9000
Total stocuri materiale Lei 1835665
6 Repere R1 Buc. 340,59 60 20435
7 Subansamble S1 Buc. 850,64 55 46785
8 Produse finite P1 Buc. 4868,98 60 292139
9 Produse finite P2 Buc. 6776,74 91 616683
10 Mărfuri Lei 310100
Total stocuri de produse și mărfuri Lei 1286142
11 Producție în curs de execuție Lei 1754982
Total stocuri Lei 4876789
Notă: Stocurile de repere, subansamble, produse finite fabricate în întreprindere sunt

înregistrate la costuri de producție.
Stocurile materiale sunt înregistrate în prețuri de la sfârșitul anului.
Alte categorii de stocuri sunt înregistrate în bilanț.
Valoarea stocului de produse este calculată la cost de producție.
Alte materiale: obiecte de inventar, materiale de protecție, piese de schimb, diverse.
33
5. CONSUMURI CUMULATE DE RESURSE
Putem calcula costurile unitare ale produselor finite și pe baza consumurilor

cumulate de resurse. Pentru calculul consumurilor cumulate se pleacă de la structura
tehnologică a produselor finite și consumurile de resurse pe componente. Se determină
mai întâi consumurile directe de resurse pe unitatea de produs finit și apoi se
repartizează cheltuielile indirecte fără a mai ține seama de locurile în care se
înregistrează.
Tabelul nr. 2.29. Calculul cotei de cheltuieli indirecte
Nr. Secția
Categorii de cheltuieli Secția I Total
crt. a II-a
1 Materii prime 9666000 25560000 35226000
2 Repere R2 2025000 0 2025000
3 Salarii directe 5654620 10855585 16510205
4 CAM 127229 244251 371480
5 Energie directă 481656 815804 1297460
Total cheltuieli directe 17954505 37475640 55430145
Total cheltuieli indirecte 26517083
Cota de cheltuieli indirecte va fi calculată prin raportarea cheltuielilor indirecte

totale la cheltuielile directe totale:
26517083
𝑘 = × 100 = 47,83874%
55430145
Tabelul nr. 2.30 Costurile produselor calculate pe baza consumurilor cumulate

de resurse
Valori
Valori totale – mii lei Total mii
Articole de calculație unitare(lei/buc)
lei
P1 P2 P1 P2
1. Materii prime 2088 2916 10440000 24786000 35226000
2.Repere R2 150 150 750000 1275000 2025000
2. Salarii directe 973,5 1369,73 4867500 11642705 16510205
3.CAM 21,9 30,82 109519 261961 371480
4.Energie directa 60,04 117,32 300200 997220 1297420
Total cheltuieli directe 3293,44 4583,87 16467219 38962886 55430105
4. Cheltuieli indirecte 1575,54 2192,87 7877700 18639395 26517095
Cost de producție 4868,98 6776,74 24344900 57602290 81947190
Ambele metode conduc la aceleași costuri de producție. Pot să apară mici
diferențe care se explică prin rotunjirile la două zecimale.
34
6. CAPACITATEA DE PRODUCȚIE
Relația generală utilizată pentru calculul capacității de producție este următoarea:

C p = A  T  I , în care:
A - caracteristica dimensională a unităților de producție (număr de utilaje de același
tip, suprafață de producție, volum util etc.);
T - fondul de timp disponibil în perioada considerată ore/an, ore/trimestru etc.;
I - indicatorul de utilizare intensivă exprimat în unități fizice pe unitatea de
caracteristică dimensională (buc/h, t/h, buc./m2 etc.);
Pentru calculul capacității de producție și a gradului de utilizare a acesteia trebuie să avem
în vedere două situații:
I. Utilaje pe care se fabrică un singur produs
a) Calculul capacității de producție pentru utilajele tip j:

m j  Td j
Cp j 
Nt
Tdj - timpul anual disponibil al mașinilor din grupa j;

mj - numărul de mașini disponibile pentru produsele din grupa respectivă.
b) calculul gradului de utilizare a capacității de producție:
Qj
gj = 100 , pentru capacitatea totală (3 schimburi);
Cp j
Qj 3
gj =  100 , pentru capacitatea de regim.
Cp j ns
ns – numărul efectiv de schimburi pe zi în care funcționează utilajul.
II. Utilaje pe care se fabrică mai multe produse
În astfel de situații se utilizează metoda produsului reprezentativ, parcurgându-se

următoarele etape:
a) alegerea produsului (reperului) reprezentativ pentru fiecare utilaj în parte. Dacă
echivalarea se face pe baza normelor de timp se va alege produsul a cărui normă
este divizor al normelor celorlalte produse prelucrate pe utilaj;
35
b) calculul coeficienților de echivalență (ki):

Nt i
ki  , în care:
Nt e
Nti - norma de timp a reperului produsului i;
Nte - norma de timp a reperului, produsului reprezentativ (echivalent).
c) calculul producției în produse reprezentative:
Qei  Qi  k i
Qei - producția echivalentă din produsul i;
Qi - producția efectivă din produsul i.
d) calculul structurii producției (Sqi), prin raportarea producției echivalente realizată
din fiecare produs sau reper la producția echivalentă totală fabricată pe grupa
respectivă de utilaje:
Qei
Sqi  100
 Qe
e) calculul capacității de producție în produse reprezentative pentru utilajele tip j:
m j  Td j
Cp j 
Nt e
f) repartizarea capacității de producție pe produsele care se prelucrează la utilajul j:
Sqi
Cp ij  Cp j 
100
g) calculul capacității de producție în produse reale:
Cprij  cp ij / k i
h) calculul producției posibile în numărul efectiv de schimburi:

Cqsi = Cpri ( ns / 3 )
i) calculul gradului de utilizare a capacității de producție:
Qi
gi = 100 , pentru capacitatea totală;
Cpr i
Qi
gi = 100 , pentru capacitatea de regim.
Cq si
36
Tabelul nr.2.31 Utilizarea capacității de producție
a) Utilaje pe care se fabrică un singur tip de produs
Utilaje Qplan Nt Td Td Cp Cp gu gu
Produse
Cod Nr. 3 sch 1 sch. 3 sch 1 sch 1 sch. 3 sch.
Secția I
"f" 90 R1 35500 4 5975 1975 134438 44438 79,89 26,41
M 40 S1 27000 2 5800 1800 116000 36000 75,00 23,28
Secția a II-a
„SA2” 20 P1 5000 3 5900 1900 39333 12667 39,47 12,71
„SA3” 27 P2 8500 5 5875 1875 31725 10125 83,95 26,79
M 40 P1 5000 10 5800 1800 23200 7200 69,44 21,55
M 80 P2 8500 12 5800 1800 38667 12000 70,83 21,98
M – locuri de muncă pentru activități de montaj
b) Utilaje pe care se fabrică mai multe tipuri de produse
Gradul de utilizare într-un schimb de lucru

gu
Produse
1 sch
Pondere
Cod Nr Qplan Nt Nte ke Td Qe (%) Cpe Cpr
SA1 35 P1 5000 2 2 1 1880 5000 22,7 7478 7478 66,9
P2 8500 4 2 2 1880 17000 77,3 25422 12711 66,9
22000 100 32900
Gradul de utilizare în trei schimburi

Cod Nr
Produse
Cpe gu
Qplan Nt Nte ke Td Qe % Cpr 3 sch
SA1 35 P1 5000 2 2 1 5880 5000 22,7 23389 23389 21,4
P2 8500 4 2 2 5880 17000 77,3 79511 39756 21,4
22000 100 102900
Concluzii:
37
7. CÂTEVA PRECIZĂRI PRIVIND MEDIUL EXTERN AL

ORGANIZAȚIEI
Fundamentarea strategiilor organizației necesită identificarea, analiza și

înțelegerea mediului de afaceri în care aceasta funcționează. Ultimele ediții ale
standardelor ISO 9000 conțin cerințe explicite referitoare la faptul că organizația trebuie
să cunoască și să precizeze contextul în care își desfășoară activitatea (clauza 4.1
Organizația și contextul acesteia).
Pentru organizația analizată pot fi identificate principalele variabile ale
mediului intern în primele trei capitole ale prezentei lucrări.
În legătură cu mediul extern precizăm câteva componente specifice, referitoare
la piața achizițiilor și piața produselor finite livrate de întreprindere.
Piața organizației este în declin pentru produsul P1 și în creștere pentru produsul
P2. În anul t piața produsului P1 a fost de cca. 80.000 buc., mai mică cu 12% fața de
anul anterior. Din produsul P2 s-au vândut în anul t 60.000 de bucăți.
Cotele de piață ale întreprinderii pentru cele două produse au fost:
- Pentru produsul P1:
- Pentru produsul P2:
Pentru produsul P2 este în creștere și cererea pe piața externă.

Materiile prime utilizate la fabricarea produselor se obțin integral de pe piața
internă. Intreprinderea a întâmpinat dificultăți la aprovizionarea cu materia primă m1,
iar prețul acesteia a crescut în ultimul an cu peste 20%. A crescut și prețul materiei
prime m4 dar cu un ritm ceva mai mic. Întreprinderea nu are dificultăți în
aprovizionarea cu această materie primă.
Alte variabile ale mediului extern sunt comune majorității organizațiilor care
funcționează în țara noastră.
38
ELEMENTE DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC
Scop
Identificarea punctelor tari şi slabe ale organizaţiei în vederea fundamentării

strategiilor.
Obiective
Aprofundarea cunoştinţelor privind analiza pe bază de bilanţ
Înţelegerea şi interpretarea principalilor indicatori economico-financiari care

caracterizează starea şi situaţia unei societăţi comerciale.
Temă de autoevaluare
Tema 1. Realizaţi analiza activităţii societăţii comerciale pe baza ghidului din

prezentul capitol. Adăugaţi elemente noi pe baza cunoştinţelor însuşite la alte
discipline.
39
1. BILANŢUL CONTABIL AFERENT EXERCIŢIULUI ÎNCHEIAT

Bilanţul contabil se întocmeşte la finele fiecărui exerciţiu economico-financiar şi la
perioade mai mici de un an atunci când reglementările în vigoare o cer. Acesta se compune din:
bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţiile anexă şi raportul de gestiune.
BILANŢ
Încheiat la 31.12.20..... – lei -
Indicatori Nr. Sold la

rd. Începutul Sfârşitul
anului anului
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 1 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare 2 598.000 952.800
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi
3 714.965 1732300
active similar şi alte imobilizări necorporale
4. Fondul comercial 4 0 0
5. Active necorporale de explorare si evaluare a resurselor
5 0 0
minerale
6. Avansuri 6 0 0
TOTAL (rd. 01 la 06) 7 1.312.965 2.685.100
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1.Terenuri şi construcţii 8 14.394.000 15.210.000
2. Instalaţii tehnice şi maşini 9 7.920.670 3.956.080
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 10 209.200 92.800
4. Investiții imobiliare 11 0 0
5. Imobilizari corporale in curs de executie 12 152.000 50.000
6.Investitii imobiliare in curs de executie 13 0 0
7.Active corporale de explorare si evaluare a resurselor
14 0 0
minerale
8.Active biologice productive 15 0 0
9. Avansuri 16 200.060 250.000
TOTAL (rd. 08 la 16) 17 22.875.930 19.558.880
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acțiuni deținute la filiale 18 0 0
2.Împrumuturi acordate entităţilor din grup 19 0 0
3. Actiunile detinute la entitatile asociate si la entitatile
20 0 0
controlate in comun
4. Împrumuturi acordate entităţilor asociate si entitatilor
21 0 0
controlate in comun
5. Alte titluri imobilizate 22 0 0
40
Elemente de analiză diagnostic

anului anului
6. Alte împrumuturi 23 4.280 8.720
TOTAL ( rd. 18 la 23) 24 4.280 8.720
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd.07+17+24) 25 24.193.175 22.252.700
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 26 1.414.636 1.835.665
2. Producţia în curs de execuţie 27 1.405.008 1.754.982
3. Produse finite şi mărfuri 28 1.504.110 1.286.142
4. Avansuri 29 240.500 252.600
TOTAL STOCURI (rd. 26 la 29) 30 4.564.254 5.129.389
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 31 2.733.080 3.580.203
2. Sume de încasat de la entitățile afiliate 32 0 0
3. Sume de încasat de la entităţile asociate si entitatile
33 0 0
controlate in comun
4. Alte creanţe 34 310.420 512.050
5. Capitalul subscris şi nevărsat 35 0 0
6.Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul
35a 684.801 107.179
exercițiului financiar
TOTAL CREANŢE (rd. 31 la 35+35a) 36 3.728.301 4.199.432
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 37 0 0
2. Alte investiţii pe termen scurt 38 0 0
TOTAL (rd. 37+38) 39 0 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 40 469.370 552.137
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.30 + 36 + 39 + 40) 41 8.761.925 9.880.958
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (rd 43+44) 42 0 0
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (din ct. 471*) 43 0 0
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (din ct.
44 0 0
471*)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA 1 AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 45 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 46 1.700.000 1.500.000
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 47 0 0
4. Datorii comerciale - furnizori 48 1.930.992 3.439.200
5. Efecte de comerţ de plătit 49 0 0
6. Sume datorate entităților din grup 50 0 0
7 Sume datorate entităţilor asociate si entitatilor controlate in
51 0 0
comun
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind
52 1.045.465 2.036.919
asigurările sociale
TOTAL (rd. 45 la 52) 53 4.676.457 6.976.119
41

anului anului
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII
54 4.085.468 2.904.839
CURENTE NETE (rd. 41+43-53-70-73-76)
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.
55 28.278.643 25.157.539
25+44+54)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 56 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 57 3.540.491 620042
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 58 0 0
4. Datorii comerciale - furnizori 59 381.424 334.610
5. Efecte de comerţ de plătit 60 0 0
6. Sume datorate entităților din grup 61 0 0
7. Sume datorate entităţilor asociate si entităţilor controlate in
62 0 0
comun
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datorii pentru
63 0 0
asigurările sociale
TOTAL (rd.56 la 63) 64 3.921.915 954.652
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru beneficiile angajaților 65 0 0
2.Provizioane pentru impozite 66 0 0
3. Alte provizioane 67 0 0
TOTAL (rd. 65 la 67) 68 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS 0 0
1.Subvenţii pentru investiţii (rd. 70+71) 69 0 0
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 475*) 70 0 0
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 475*) 71 0 0
2.Venituri înregistrate în avans (rd.73 + 74) 72 0 0
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de
75 0 0
la clienţi (ct. 478)(rd.76+77)
Fond comercial negativ (ct.2075) 78 0 0
TOTAL (rd. 69 + 72 + 75 + 78) 79 0 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL 20.850.000 20.850.000
1.Capital subscris vărsat 80 20.850.000 20.850.000
2.Capital subscris și nevărsat 81 0 0
3Patrimoniul regiei 82 0 0
4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
83 0 0
(ct. 1018)
5.Alte elemente de capitaluri proprii (1031) 84 0 0
TOTAL (rd. 80 la 84) 85 20.850.000 20.850.000
42

anului anului
II. PRIME DE CAPITAL 86 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE 87 0 0
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 88 3.506.728 3.352.887
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 89 0 0
4. Alte rezerve 90 0 0
TOTAL (rd. 88 la 90) 91 3.506.728 3.352.887
Acţiuni proprii (ct. 109) 92 0 0
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.
93 0 0
141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 94 0 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A)
95 0 0
Sold creditor (117)
Sold debitor(117) 96 0 0
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
Sold creditor (121) 97 1.469.602 214.359
Sold debitor (121) 98 0 0
Repartizarea profitului (129) 99 1.469.602 214.359
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 85+86+87+91-
100 24.356.728 24.202.887
92+93-94+95-96+97-98-99)
Patrimoniul public(1016) 101 0 0
Patrimoniul privat(1017) 102 0 0
CAPITALURI - TOTAL (rd.100+101+102) 103 24.356.728 24.202.887
43
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

- lei -
INDICATORI Nr. Exerciţiul financiar
Precedent Încheiat
rd.
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 1 76.117.200 83.375.900
Producţia vândută 2 74.631.600 81.855.500
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 1.485.600 1.520.400
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 4 0 0
5 0 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul
general si care mai au in derulare contracte de leasing (ct.766*
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 6 0 0
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie

(ct.711+712)/Productia stocata
Sold creditor 7 2.309.211 2.610.314
Sold debitor 8 0 0
9 152.000 450.000
3. Venituri din producţia de imobilizari necorporale si corporale
(ct.721+ 722)/Productia imobilizata
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10 0 0
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11 0 0
6. Venituri din subvenții de exploatare 12 0 0
7. Alte venituri din exploatare (ct.751+758+7815) 13 0 0
-din care, venituri din fondul comercial negativ (ct.7815) 14 0 0
-din care, venituri din subvenții pentru investiții (ct.7584) 15 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 + 09 16 78.578.411 86.436.214
+ 10 + 11 + 12 + 13)
8.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 17 32.814.125 37.718.882
Alte cheltuieli materiale 18 254.282 301.615
b) Alte cheltuieli externe (cu energia şi apa) 19 2.876.896 3.769.058
Cheltuieli privind mărfurile 20 1.239.520 1.261.932
Reduceri comerciale primite (ct.609) 21 0 0
9. Cheltuieli cu personalul 22 32.645.310 34.187.796
a) Salarii și indemnizații 23 31.926.954 33.435.497
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 24 718.356 752.299
25 4.264.990 4.264.990
10. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi
necorporale (rd. 26 - 27)
a1) Cheltuieli 26 4.264.990 4.264.990
a2) Venituri 27 0 0
11. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28 0 0
b1) Cheltuieli 29 0 0
b2) Venituri 30 0 0
31 1.002.485 1.704.888
11) Alte cheltuieli de exploatare (rd.32 la 38)
44

Precedent Încheiat
rd.
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 32 884.122 1.254.381
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 33 85.165 197.715
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 34 0 0
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35 0 0
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare 36 0 0
11.6. Alte cheltuieli (ct.651+ 6581+ 6582 + 6583 + 6584 + 6588) 37 33.198 252.792
Cheltuieli cu dobanzile de refinantare 38 0 0
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39 0
Cheltuieli 40 0 0
Venituri 41 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE- TOTAL (rd. 17 la 20 - 21 42 75.097.608 83.209.161
+22 + 25 + 28 + 31 + 39)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
- Profit (rd. 16 - 42) 43 3.480.803 3.227.053
- Pierdere (rd. 42 - 16 44 0 0
12. Venituri din interese de participare 45 3.500 2.800
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 46 0 0
13. Venituri din dobânzi 47 54.030 51.314
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 48 0 0
14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 49 0 0
7418)
15. Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768+7615) 50 63.020 71.214
- din care, venituri din alte imobilizări financiare ( ct. 7615) 51 0 0
52 120.550 125.328
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 45+47+49+50)
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile 53 0 0
financiare deţinute ca active circulante (rd. 54 - 55)
Cheltuieli 54 0 0
Venituri 55 0 0
17.Cheltuieli privind dobânzile 56 1.820.500 2.992.400
din care cheltuieli în relațiile cu entităţile afiliate 57 0 0
Alte cheltuieli financiare 58 40.850 114.315
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 53+56+58) 59 1.861.350 3.106.715
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): 0 0
- Profit (rd. 52 - 59) 60 0 0
- Pierdere (59-52) 61 1.740.800 2.981.387
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62 78.698.961 86.561.542

CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63 76.958.958 86.315.876
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 62 - 63) 64 1.740.003 245.666
- Pierdere (rd. 63 - 62 65 0 0
19. Impozitul pe profit (ct.691) 66 270.400 31.307
45

Precedent Încheiat
rd.
20. Impozitul specific unor activități (ct. 695) 67 0 0
21. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 68 0 0
22. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR:
- Profit (rd. 64 - 65 - 66 - 67 - 68) 69 1.469.602 214.359
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67 + 68 - 64) 70 0 0
Creşterea rezervelor din profit 50.000 50.000
SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Valori brute
Nr.
Elemente de imobilizări Sold iniţial Creşteri Reduceri Sold final
rd.
I.Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire si cheltuieli 1 598.000 354.800 0 952.800
de dezvoltare
Alte imobilizări 2 714.965 1.017.335 0 1.732.300
Avansuri acordate pentru imobilizări 3 0 0 0 0
necorporale
Active necorporale de explorareși 4
evaluare a resurselor minerale
TOTAl (rd. 01 la 04) 5 1.312.965 1.372.135 0 2.685.100
II.Imobilizări corporale
Terenuri 6 7.850.000 0 0 7.850.000
Construcţii 7 9.200.000 0 0 9.200.000
Instalaţii tehnice şi maşini 8 38.117.500 0 0 38.117.500
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 9 814.000 0 0 814.000
Investiții imobiliare 10 0 0 0 0
Active corporale de exploatare și 11 0 0 0 0
evaluare a resurselor minerale
Active biologice productive 12 0 0 0 0
Imobilizări corporale în curs de 13 0 0 0 0
execuție
Investiții imobiliare în curs de 14 0 0 0 0
execuție
Avansuri acordate pentru imobilizări 15 0 0 0 0
corporale
Total (rd. 06 la 15) 16 55.981.500 0 0 55.981.500
Imobilizări financiare 17 4.280 4.440 0 8.720
Active imobilizate-total (rd. 05+16 18 57.298.745 1.376.575 0 58.675.320
+17)
46
SITUAŢIA AMORTIZĂRII ACTIVELOR IMOBILIZATE

- lei –
Nr. Amortizare Amortizare

Sold iniţial
Elemente de imobilizări rd. în cursul la sfârşitul
(Az t-1)
anului t anului t
I.Imobilizări necorporale
Cheltuieli de constituire şi de cercetare-
19 30.580 0 30.580
dezvoltare
Alte imobilizări 20 0 0 0
Active necorporale de explorare si evaluare a
21 0 0 0
resurselor minerale
TOTAL (rd.19+20+21) 22 30.580 0 30.580
II.Imobilizări corporale
Terenuri 23 0 0 0
Construcţii 24 1.656.000 184.000 1.840.000
Instalaţii tehnice şi maşini 25 30.196.830 3.964.590 34.161.420
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 26 604.800 116.400 721.200
Investiții imobiliare 27 0 0 0
Active corporale de explorare si evaluare a
28 0 0 0
resurselor minerale
Active biologice productive 29 0 0 0
TOTAL (rd.23 la 29) 30 32.457.630 4.264.990 36.722.620
AMORTIZARI - TOTAL (rd.22 +30) 31 32.488.210 4.264.990 36.753.200
REPARTIZAREA PROFITULUI
- lei –
EXPLICAŢII Realizări 31 XII 20….
Repartizări din profit 1.469.602 214.359
Constituirea de rezerve legale 50.000 50.000
Acoperirea pierderilor din anii precedenţi 0 0
Fondul de participare a salariaţilor la profit, inclusiv cota
146.960 21.436
managerului
Surse proprii de finanţare şi alte repartizări din profit 587.841 85.744
Dividende de plătit 684.801 107.179
Profit nerepartizat - -
În urma creşterii rezervelor legale cu 50.000 de lei, ponderea acestora în capitalul social
la sfârşitul exerciţiului încheiat ajunge la ………%.
47
2. ANALIZA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR
Veniturile din exploatare sunt alcătuite în principal din producţia exerciţiului (PE) şi
vânzări de mărfuri (VM). Producţia exerciţiului rezultă din însumarea producţiei vândute (PV) cu
producţia stocată (PS) şi producţia imobilizată (PI). Producția vândută este calculată pe baza
prețurilor de vânzare fără TVA iar producția stocată și cea imobilizată pe baza costurilor de
producție.
Producţia exerciţiului (PE)este un indicator specific întreprinderilor cu activitate de
producţie şi, parțial, celor prestatoare de servicii.
Pentru întreprinderile care au ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor marja
comercială (MC) este un indicator esenţial. Indicatorul poate reflecta şi o parte din activitatea
celorlalte întreprinderi, legată de comercializare.
Dacă scădem din producţia exercițiului costul materiilor prime şi materialelor
consumate (CM) obţinem marja brută:
Valoarea adăugată calculată reflectă aportul de valoare adus de întreprindere la
bunurile şi serviciile preluate de la terţi (CT). Poate fi calculată în două moduri:
1) Metoda producției:
VA=PE+MC-CT
Anul t-1
Anul t
2) Prin însumarea elementelor de valoare adăugată:
Elemente de valoare adăugată Anul t-1 (lei) Anul t (lei) Indice (%)
1.Cheltuieli cu personalul
2.Cheltuieli cu impozitele şi taxele
3.Impozitul pe profit
4.Cheltuieli financiare
5.Amortizări și provizioane
6.Venituri financiare
Valoarea adăugată
Dacă scădem din valoarea adăugată brută amortizările aferente exploatării obţinem
valoarea adăugată netă.
Temă: Analizaţi veniturile întreprinderii
48
3. ECHILIBRUL FINANCIAR
Dacă avem în vedere o grupare a elementelor din bilanţ după criterii de lichiditate şi
exigibilitate obţinem o structură bilanţieră utilă pentru aprecierea echilibrului financiar al
întreprinderii. În acest scop se calculează indicatori referitori la: fondul de rulment, nevoia de
fond de rulment, trezorerie, lichiditate, solvabilitate. Indicatorii din această grupă ne permit să
stabilim gradul de autonomie a întreprinderii faţă de terţi şi posibilităţile acesteia de a-şi asigura
resursele necesare activităţii viitoare.
Fondul de rulment
Fondul de rulment (FR) caracterizează echilibrul financiar pe termen lung şi

posibilităţile de realizare a acestuia pe termen scurt. Acesta reprezintă componenta capitalului
permanent destinată finanțării activității de exploatare. Valoarea indicatorului trebuie să fie, în
general, pozitivă.
FR = Surse permanente - Datorii permanente
Pe baza informaţiilor din bilanţ favem:
FR = (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) - Activul imobilizat net (AIN) =

= Capitalul permanent - Activul imobilizat net (AIN)
sau
FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Anul t-1: FR=
Anul t: FR =
sau
Anul t-1: FR=
Anul t: FR =
Nevoia de fond de rulment (NFR) reflectă nevoia generată de finanţarea ciclului de

exploatare şi acoperită, în parte, din datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.
NFR = (Stocuri + Creanţe) - Datorii de exploatare
Anul t-1: NFR=
Anul t: NFR =
49
Concluzii:
Îndatorarea
Îndatorarea întreprinderii reflectă dependenţa acesteia de surse externe de finanţare şi

poate pune în evidenţă o situaţie negativă sau pozitivă după cum rata dobânzii este mai mare
sau nu decât rata rentabilităţii financiare.
- coeficientul (rata) de îndatorare globală reflectă structura generală a capitalurilor
utilizate după provenienţa lor (proprii sau atrase):
Datorii totale
C g1 =  2/3
Total pasiv
Anul t-1: Cg1 =
Anul t: Cg1 =
Datorii totale
Cg 2 =  1 (numita si levier)
Capital propriu
Anul t-1: Cg2 =
50
Anul t: Cg2 =
- coeficientul (rata) de îndatorare la termen reflectă atât dependenţa pe termen scurt de
surse externe, cât şi ritmicitatea achitării datoriilor:
Datorii la termen
Ct = 4
Capacitatea reala de autofinantare
Anul t-1:
Anul t:
Capacitatea reală de autofinanţare (CA) = Profit net + Amortizări – Participarea salariaţilor

la profit – Dividende
Anul t-1
Anul t:
- coeficientul de îndatorare pe termen lung reflectă dependenţa societăţii comerciale pe

termen lung de surse externe de finanţare:
Datorii pe termen lung si mediu
Ci l =
Total activ
Anul t-1:
Anul t:
Nivelul mic al acestui indicator (poate fi între 0,5 şi 0,6) ne arată că întreprinderea poate
să facă împrumuturi pe termen lung pentru dezvoltare.
Lichiditatea
Capacitatea întreprinderii de a-şi transforma activele în bani şi de a-şi achita la termen

obligaţiile faţă de terţi (datoriile) este reflectată de indicatori ai lichidităţii.
În funcţie de gradul de exigibilitate datoriile se clasifică în datorii pe termen lung şi
mediu şi datorii pe termen scurt.
51
Lichiditatea curentă sau globală

Stocuri + Creante + Disponibil itati
Cl 1 =
Datorii pe termen scurt
Nivelul indicatorului trebuie să fie cuprins în intervalul (1;2) (mai restrictiv 1,2-1,8) pentru
a reflecta o situație bună. O valoare sub 1 reflectă lipsa capacității de plată pe termen scurt iar o
valoare mai mare decât 2 reflectă un grad de exigibilitate ridicat al datoriilor pe termen scurt.
Valori mai mici decât 1 pot reflecta și o gestionare corectă a fondurilor fără a deţine lichidităţi
inutile.
Lichiditatea rapidă
Creante+ Disponibilitati
Cl 2 =
Datorii pe termen scurt
Anul t-1: Cl2 =
Anul t: Cl2 =
Lichiditatea întreprinderii este considerată ca fiind bună dacă valoarea acestui indicator
este în jur de 0,8.
Lichiditatea imediată sau testul acid

𝐷𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖
𝐶𝐿 =
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
O valoare cuprinsă între 0,35 și 0,65 reflectă capacitatea intreprinderii de a-și achita
datoriile curente la termenele stabilite. Sub 0,35 ne arată că întreprinderea se află în incapacitate
de plată.
Anul t-1: Cl3 =
Anul t: Cl3 =
Concluzii:
52
Aprecierea analitică a lichidității
Viteza de rotaţie a stocurilor reflectă numărul de zile în care se rotesc stocurile pentru
a realiza vânzările unei perioade sau numărul de rotații în perioada analizată.
Durata unei rotații (zile)
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑉 = ⋅ 365
𝑃 +𝑉
Anul t- 1: Vr =
Anul t: Vr =
Număr de rotații
𝑉 =
Anul t-1: Vr =
Anul t: Vr =
Durata medie a creditului-client reflectă numărul de zile în care creanţele devin

lichide. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică cu atât este mai mare lichiditatea:
𝐶𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖
𝐷𝑐𝑐 = ⋅ 365
𝑃 +𝑉
Pv – producţia vândută;
Vm – vânzări de mărfuri.
Anul t-1: Dcc =
Anul t: Dcc =
53
Durata medie a creditului-furnizor reflectă numărul de zile de cumpărări acoperite cu

creditul comercial. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare cu atât este mai îndepărtată
exigibilitatea.
𝐹𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖
𝐷 = ∙ 365
𝐶𝑢𝑚𝑝𝑎𝑟𝑎𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑓𝑢𝑟𝑖
Anul t-1: Dcf =
Anul t: Dcf =
Cumpărări de mărfuri şi servicii –lei –
Nr. crt. Cheltuieli cu materiale, mărfuri și servicii Anul t-1 Anul t

1 Materii prime si materiale consumabile
2 Alte cheltuieli materiale
3 Alte ceheltuieli din afara(energie, combustibili)
4 Cheltuieli privind marfurile
5 Cheltuieli privind prestatiile externe
Total
4. ANALIZA RENTABILITĂŢII
Rentabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a desfăşura o activitate eficientă,

generatoare de profit. Pentru aprecierea cantitativă a acestui indicator de eficienţă se calculează
o serie de rapoarte (rate de rentabilitate) între efectele economico-financiare şi eforturile depuse
pentru realizarea acestor efecte.
Rata rentabilității economice
Aceste rate pot fi calculate pe baza profitului din exploatare (Pe) sau pe baza
excedentului brut din exploatare (Ebe)
Rata rentabilităţii economice nete (Ren):
54
Pe  100
Ren =
Capitaluri investite
Capitaluri investite (CI) = Active fixe brute + NFR + Disponibilităţi
Anul t-1: Ren =
Anul t: Ren =
Rata reală trebuie să asigure remunerarea capitalului investit la un nivel cel puţin egal
cu rata minimă de randament pe economie (rata dobânzii) şi să acopere riscul asumat de
întreprinzător.
Rata rentabilităţii financiare
Rentabilitatea financiară reflectă eficienţa plasamentului capitalurilor proprii depuse de

acţionari. Se calculează ca raport între profitul net şi capitalurile proprii.
Profit net
Rf =  100
Capitaluri proprii
Anul t-1: Rf =
Anul t: Rf =
Nivelul acestui indicator trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe
economie pentru a face atractivă plasarea de noi capitaluri în sectorul respectiv .
Rata rentabilităţii de exploatare
Pot fi calculaţi şi unii indicatori care reflectă eficienţa valorificării resurselor în

activitatea de exploatare şi, indirect, poziţia firmei faţă de concurenţă:
profit din exploatare (brut sau net)
Rc =  100
cheltuieli de exploatare
Anul t-1: Rc =
Anul t: Rc =
55
Rata rentabilităţii comerciale

Acest indicator, calculat ca raport între profitul brut şi cifra de afaceri, permite
comparaţii cu alte întreprinderi din cadrul sectorului sau din alte sectoare de activitate.
Profit brut din exploatare
𝑅𝑟𝑐 = ⋅ 100
Cifra de afaceri
Anul t-1:
Anul t:
5. ALŢI INDICATORI
Pentru stabilirea diagnosticului întreprinderii sunt necesare, pe lângă analizele

financiare, analize complexe referitoare la resursele utilizate, relaţiile cu elementele mediului
extern, managementul organizaţiei etc.
Productivitatea muncii
𝑪𝑨
𝑾=
𝑵𝒑
CA – cifra de afaceri;
Np – număr personal.
Anul t-1:
Anul t:
Corelaţia dintre salariu şi productivitatea muncii reflectă măsura în care salariile

plătite au în vedere aportul personalului la realizarea obiectivelor organizaţiei. Analiza poate fi
făcută static şi concluziile vor fi desprinse prin comparaţii cu niveluri de referinţă, sau dinamic
şi concluziile vor fi desprinse prin compararea indicilor de modificare.
Analiza statică ne va conduce la concluzii similare cu cele desprinse din compararea
salariilor medii şi ale ponderii cheltuielilor salariale în cifra de afaceri. Aceasta deoarece:
Analiza în dinamică are în vedere indicele productivităţii muncii şi indicele fondului de
salarii între care trebuie să existe relaţia:
𝑖𝑤 ≻ 𝑖𝐹𝑠
56
Indicele productivităţii muncii trebuie să depăşească indicele de creştere a fondului de

salarii pentru a obţine o creştere a contribuţiei salariaţilor la profit.
Cheltuielile la 1000 lei producție fabricată trebuie analizate în dinamică dar și în
comparație cu situația la nivelul sectorului.
Anul t-1 Ch/1000 lei =
Anul t Ch/1000 lei =
Pragul de rentabilitate calculat pentru un produs pune în evidență cantitatea care

trebuie vândută pentru a acoperi costurile de fabricație (cheltuielile fixe și cele variabile).
𝑪𝒇
𝒒𝒑𝒓𝒂𝒈 =
𝒑 − 𝒄𝒗
Cf – cheltuieli fixe aferente cantității fabricqate din produsul respectiv unitatea de
produs;
cv – cheltuieli variabile pe unitatea de produs;
p – prețul produsului.
În cazul fabricării sau vânzării mai multor sortimente de produse, pragul de
rentabilitate este dat de cifra de afaceri necesară pentru a acoperi toate cheltuielile fixe și
variabile.
𝑪𝒇
𝑪𝑨𝒑𝒓𝒂𝒈 =
𝑪
𝟏− 𝒗
𝑪𝑨
Cf – cheltuieli fixe totale;
Cv – cheltuieli variabile totale;
CA – cifra de afaceri realizată.
Pentru anul t avem:
Intervalul de siguranță sau marja de securitate este de:

CA-CAprag =
Indicele de securitate:
57
Puncte forte și puncte slabe ale organizației

Puncte tari (A) Puncte slabe (S)
Amenințări și oportunități ale mediului extern

Riscuri (A) Oportunități (O)
Combinații strategice posibile
58
FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
Scop
Stabilirea obiectivelor strategice și fundamentarea strategiilor organizației.
Obiective
 Însușirea și aplicarea unor metode de previziune

 Dezvoltarea abilităților de efectuare a calculelor tehnico-economice
 Dezvoltarea abilităților de fundamentare economică a procesului de
asimilare a produselor noi
 Analiza măsurilor care pot fi adoptate pentru realizarea obiectivelor
 Fundamentarea eficienței economice a măsurilor
Tema 1 - Previzionați vânzările prin metoda ritmului mediu și comparați

rezultatele cu cele obținute prin metoda ecuațiilor de trend
1. ALTERNATIVE STRATEGICE
Societatea comercială SC "...................................." SA își desfășoară

activitatea într-un mediu cu profunde schimbări structurale de natură economică,
juridică, social-politică și cu o accentuare a concurenței.
În consecință, eficiența activității și însăși existența societății comerciale
depind, în mare măsură, de fundamentarea corectă a strategiei viitoare și de asigurarea
condițiilor pentru îndeplinirea acesteia.
În procesul planificării strategice se au în vedere următoarele etape:
a) Definirea (sau redefinirea) afacerii și a misiunii firmei și concretizarea unei
viziuni strategice
b) Analiza și diagnoza
c) Estimarea perspectivelor – previziunea –
d) Stabilirea obiectivelor strategice
e) Stabilirea căilor de acțiune pentru realizarea obiectivelor
f) Evaluarea și analiza previzională a eficienței strategiei
g) Aplicarea strategiei și actualizarea periodică
În funcție de intensitatea și nivelurile factorilor de influență va fi ales gradul de
detaliere a etapelor, fără a omite însă caracterul iterativ, faptul că parcurgerea unei
etape înseamnă de multe ori revenirea la cele precedente.
Pentru următorii ani firma își propune o strategie de creștere. O astfel de
strategie urmărește dezvoltarea firmei prin creșterea volumului vânzărilor și, implicit,
a încasărilor și profitului, lărgirea activității și/sau mărirea segmentului de piață.
2. ANALIZA ȘI PREVIZIUNEA PIEȚEI ÎNTREPRINDERII
Evoluția vânzărilor totale pe o perioadă de nouă ani este prezentată în tabelul

nr. 4.1.
Evoluția vânzărilor
În ultimii 8 ani vânzările din produsul P2 au înregistrat o tendință de creștere

lentă de la un an la altul. În cazul produsului P1, după o creștere a vânzărilor se constată
o tendință de scădere care se estimează că va continua și în perspectivă.
60
Fundamentarea strategiei
Tabelul nr. 4.1. Evoluția vânzărilor în ultimii zece ani
Anul Produsul P1 Produsul P2

% Cantitate % Cantitate
(buc.) (buc.)
0 1 2 3 4
t-8 100 -
t-7 105 100
t-6 116 103
t-5 137 120
t-4 160 146
t-3 176 165
t-2 182 179
t-1 175 180
t (anul 2022) 168 195
Legendă:
Produsul P1
Produsul P2
Fig. nr. 4.1. Dinamica vânzărilor
61
Pentru analiza tendinței de evoluție a vânzărilor pot fi utilizate mai multe tipuri
de ecuații:
1) y = k ta e -bt - corespunzătoare ciclului de viață al unui produs;
2) y = a+bt+ct2 - corespunzătoare unei evoluții parabolice;
3) y = abt - corespunzătoare unei creșteri exponențiale a vânzărilor;
4) y = atb - corespunzătoare unei evoluții după o funcție putere
5) y =a+bt - corespunzătoare unei evoluții lineare
6) Ritmul mediu, calculat prin metoda mediei geometrice sau alte metode.
Parametrii funcțiilor se determină prin metoda celor mai mici pătrate.
Previziunea vânzărilor
Efectuarea previziunilor prin metode cantitative se poate face cu ajutorul
ecuațiilor de trend, a ecuațiilor de regresie, a unor modele matematice complexe.
În situația dată, pentru a previziona vânzările din produsele P1 și P2 putem
utiliza ecuația ciclului de viață al produsului, ecuația unei drepte sau ecuația unei
parabole. Dintre acestea vom selecta cea mai bună ecuație după criterii statistice.
Previziunea vânzărilor din produsul P1

Vom previziona vânzările din acest produs utilizând două ecuații de trend:
parabolă și dreaptă.
Modelul parabolic
y = a+bt+ct2
Pentru aflarea parametrilor a, b și c rezolvăm sistemul de ecuații:
 na + b  t + c  t 2 =  y


 a  t + b  t + c  t =  ty
2 3

a  t 2 + b  t 3 + c  t 4 =  t 2 y
62
Chart Title
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fig. nr. 4.2. Evoluția vânzărilor din produsul P1 (ajustare după modelul parabolic)
Tabelul nr. 4.2. Ipoteza evoluției vânzărilor după modelul parabolic
Anul y t 𝒕𝟐 𝒕𝟑 t4 𝒕 ⋅ 𝒚 𝒕𝟐 ⋅ 𝒚
t-8 100 1 1 1 1 100 100
t-7 105 2 4 8 16 210 420
t-6 116 3 9 27 81 348 1044
t-5 137 4 16 64 256 548 2192
t-4 160 5 25 125 625 800 4000
t-3 176 6 36 216 1296 1056 6336
t-2 182 7 49 343 2401 1274 8918
t-1 175 8 64 512 4096 1400 11200
t 168 9 81 729 6561 1512 13608
Total 1319 45 285 2025 15333 7248 47818
a) Sistemul de ecuații
9𝑎 + 45𝑏 + 285𝑐 = 1319
45𝑎 + 285𝑏 + 2025𝑐 = 7248
285𝑎 + 2025𝑏 + 15333𝑐 = 47818
Rezolvând sistemul obținem:

a = 63,56
b = 26,48
c = - 1,56
b) Ecuația de trend
y = 63,56 + 26,48t – 1,56t2
63
c) Verificarea calității ecuației de trend

Anul y t y* y-y* abs(y-y*) (y-y*)2
t-8 100 1 88,5 11,5 11,5 132,25
t-7 105 2 110,3 -5,3 5,3 28,09
t-6 116 3 129 -13 13 169
t-5 137 4 144,5 -7,5 7,5 56,25
t-4 160 5 157 3 3 9
t-3 176 6 166,3 9,7 9,7 94,09
t-2 182 7 172,5 9,5 9,5 90,25
t-1 175 8 175,6 -0,6 0,6 0,36
t 168 9 175,5 -7,5 7,5 56,25
Total 1319 45 1319,2 -0,2 67,6 636
t+1 10 172,4
t+2 11 166,1
t+3 12 156,7
Modelul linear
Ecuația de trend: y =a+bt
220
200
180
160
140
120
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig. nr. 4.3. Evoluția vânzărilor din produsul P1 (ajustare după modelul linear)
Sistemul de ecuații:
64
𝑛𝑎 + 𝑏 𝑡= 𝑦
𝑎 𝑡+𝑏 𝑡 = 𝑡𝑦
Tabelul nr. 4.3. Ipoteza evoluției vânzărilor după modelul linear

Anul y t t2 ty y* y-y* Abs(y-y*) (y-y*)2
t-8 100 1 1 100 103 -3 3 9
t-7 105 2 4 210 113,9 -8,9 8,9 79,21
t-6 116 3 9 348 124,8 -8,8 8,8 77,44
t-5 137 4 16 548 135,7 1,3 1,3 1,69
t-4 160 5 25 800 146,6 13,4 13,4 179,56
t-3 176 6 36 1056 157,4 18,6 18,6 345,96
t-2 182 7 49 1274 168,3 13,7 13,7 187,69
t-1 175 8 64 1400 179,2 -4,2 4,2 17,64
t 168 9 81 1512 190,1 -22,1 22,1 488,41
Total 1319 45 285 7248 1319 0 94 1.387
t+1 10 100 201
t+2 11 121 211,8
t+3 12 144 222,7
9𝑎 + 45𝑏 = 1319
45𝑎 + 285𝑏 = 7248
b) Rezolvând sistemul obținem: y = 92,16 + 10,88t
Previziunea vânzărilor din produsul P2
Tabelul nr. 4.4. Ipoteza evoluției vânzărilor după modelul parabolic

Anul y t 𝒕𝟐 𝒕𝟑 t4 𝒕⋅𝒚 𝒕𝟐 ⋅ 𝒚
t-7 100 1 1 1 1 100 100
t-6 103 2 4 8 16 206 412
t-5 120 3 9 27 81 360 1080
t-4 146 4 16 64 256 584 2336
t-3 165 5 25 125 625 825 4125
t-2 179 6 36 216 1296 1074 6444
t-1 180 7 49 343 2401 1260 8820
t 195 8 64 512 4096 1560 12480
Total 1188 36 204 1296 8772 5969 35797
65
200
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
1 2 3 4 5 6 7 8
Fig. nr. 4.4. Evoluția vânzărilor din produsul P2 (ajustare după modelul parabolic)
8𝑎 + 36𝑏 + 204𝑐 = 1188
36𝑎 + 204𝑏 + 1296𝑐 = 5969
204𝑎 + 1296𝑏 + 8772𝑐 = 35797
b) Ecuația de trend:
y = 72,47 + 20,41t – 0,62t2
c) Verificarea calității ecuației de trend

Valori
Anul y t ajustate (y*) (y-y*) Abs(y-y*) (y-y*)2
t-7 100 1 92,3 7,7 7,7 59,29
t-6 103 2 110,8 -7,8 7,8 60,84
t-5 120 3 128,1 -8,1 8,1 65,61
t-4 146 4 144,2 1,8 1,8 3,24
t-3 165 5 159 6 6 36
t-2 179 6 172,6 6,4 6,4 40,96
t-1 180 7 185 -5 5 25
t 195 8 196,1 -1,1 1,1 1,21
Total 1188 36 1188,1 -0,1 43,9 292,15
t+1 9 205,9
t+2 10 214,6
t+3 11 222
66
Temă: Stabiliți ecuația de trend pentru produsul P2 în ipoteza evoluției vânzărilor

după o dreaptă
Tabelul nr. 4.5. Ipoteza evoluției vânzărilor după modelul linear
Anul y t 𝑡 𝑡⋅𝑦 (y*) (y-y*) Abs(y-y*) (y-y*)2

t-7 100
t-6 103
t-5 120
t-4 146
t-3 165
t-2 179
t-1 175
t 195
Total 1183
220
200
180
160
140
120
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fig. nr. 4.5. Evoluția vânzărilor din produsul P2 (ajustare după o dreaptă)
b) Ecuația de trend
67
Previziunea încasărilor
Având în vedere suma diferențelor absolute și suma pătratelor diferențelor
dintre valorile empirice și cele ajustate, se aleg ecuațiile care vor fi utilizate în calculele
previzionale.
Tabelul nr. 4.6. Ecuații de trend ce vor fi utilizate în calculele de prognoză
Produsul Ecuații de trend Abs(y-y*) (y-y*)2 Model

selectat
P1 y = 92,16 + 10,88t 94 1387
y = 63,56 + 26,48t – 1,56t2 67,6 636
P2 y = 81,77 + 14,83t 51,3 356,39
y = 72,47 + 20,41t – 0,62t2 43,9 292,15
Înlocuind în ecuațiile selectate pentru produsul P1 variabila t cu 10; 11; 12, iar
pentru P2 cu 9; 10; 11, obținem indicii previzionați de creștere a vânzărilor pentru anii
t+1; t+2; t+3, față de anul t-8, respectiv t-7.
Tabelul nr. 4.7. Previziunea vânzărilor din produsul P1

Vânzări previzionate
Anul Creștere față de anul t-8 (%)
(buc)
t+1 y = 63,56 + 26,48*10– 1,56*100 =
t+2
t+3
Tabelul nr. 4.8. Previziunea vânzărilor din produsul P2

Vânzări previzionate
Anul Creștere față de anul t-7 (%)
(buc)
t+1 y = 72,47 + 20,41*9– 0,62*81 =
t+2
t+3
Creșterile previzionate pot fi realizate dacă factorii care au influențat dinamica

vânzărilor în perioada trecută vor acționa la fel și în viitor. Ipoteza ceteris paribus
presupune că toate variabilele modelului rămân neschimbate cu excepția celei a cărei
influență se dorește a fi studiată ( în cazul nostru timpul). În realitate, într-o economie
dinamică, variabilele care influențează evoluția proceselor se schimbă iar managerii
trebuie să aibă în vedere aceste schimbări atunci când stabilesc obiective strategice.
68
Tema 2 – Previzionați vânzările prin metoda ritmului mediu și comparați
rezultatele cu cele obținute prin metoda ecuațiilor de trend.
3. OBIECTIVE STRATEGICE ȘI CĂI DE ACȚIUNE
Previziunea cifrei de afaceri
Ecuațiile de regresie pot fi utilizate pentru a previziona vănzările și cifra de

afaceri în condițiile în care nu s-ar produce modificări ale factorilor de mediu față de
anii anteriori și capacitatea de absorbție a pieței ar crește și, la fel, capacitatea de
producție a întreprinderii.
69
Tabelul nr. 4.9. Cifra de afaceri aferentă vânzărilor previzionate
Produse Vânzări Preț unitar Incasări

previzionate comparabil previzionate
(buc.) (lei/buc.) (lei)
Produsul P1
Produsul P2
Total încasări previzionate
Plecând de la creșterea cifrei de afaceri previzionată anterior și de la rezultatele

analizei diagnostic, managerii își propun pentru anul de plan realizarea unei cifre de
afaceri mai mare decât cea previzionată. Această creștere va fi posibilă în cazul unor
condiții favorabile pe piață. Cercetările de marketing arată că vânzările din produsul P2
pot crește mai mult decât cele previzionate, probleme fiind în legătură cu vânzările din
produsul P1.
Tabelul nr. 4.10. Stabilirea obiectivului privind producția vândută (anul t+1)
Nr. Indicatori UM Previziuni
crt.
1 Producția vândută în anul t lei
2 Producția vândută previzionată în prețuri comparabile lei
3 Obiectivul managerial privind creșterea producției %
vândute în anul t+1 față de anul t
4 Producția vândută corespunzătoare obiectivului lei
managerial
Pentru a putea realiza obiectivul managerial privind cifra de afaceri a fost

finalizat un program de măsuri tehnico-economice și organizatorice care să ducă în
final la obținerea unor prețuri mai bune și la o creștere a volumului vânzărilor.
Programul va fi analizat sub aspectul eficienței economice.
Premise și previziuni privind creșterea prețurilor, tarifelor, salariilor
Pentru a previziona cheltuielile și rezultatele trebuie să cunoaștem

modificările posibile ale costurilor unitare ale resurselor utilizate, ale impozitelor și
taxelor și alte influențe asupra costurilor directe și indirecte. Avem în vedere în acest
scop previziuni macroeconomice, previziuni proprii pe baza informațiilor disponibile
70
și unele decizii la nivel de organizație.
Modificarea prețurilor la materii prime și materiale
Modificarea prețurilor la energia electrică
Modificarea prețurilor la combustibili
Modificarea impozitelor și taxelor
71
Modificarea salariilor
Tabelul nr. 4.11. Salariul mediu lunar la sfârșitul anului în întreprindere
Nr. Categorii de personal (Ni) (si) 𝑁 × 𝑠

1 Muncitori direct productivi în Secţia I 115 4841 556715
2 Muncitori direct productivi în Secţia a II-a 170 6105 1037850
3 Muncitori indirect productivi în Secţia I 28 3472 97216
4 Muncitori indirect productivi în Secţia a II-a 32 3763 120416
5 Muncitori în Atelierul mecanic 26 4369 113594
6 Muncitori în Compartimentele funcţionale 22 3147 69234
7 Maiştri* 21 5251 110271
8 Personal cu studii superioare (exclusiv manageri) 32 5178 165696
9 Personal administrativ şi auxiliar 27 3075 83025
Personal de execuție - total 473 4977 2354017
10 Manageri secții și compartimente 14 8300 116200
11 Manageri direcții organizatorice 3 11500 34500
12 Manager general 1 15500 15500
Total personal 491 5133 2520217
∑ × 2343515
𝑠= ∑
= = 4976 lei/persoană de execuție
Ni - Numărul mediu scriptic de persoane din categoria i

si - Salariul mediu lunar pe o persoană din categoria i
Dacă avem în vedere și personalul de conducere, salariul mediu pe o persoană va fi:
∑ 𝑵𝒊 ×𝒔𝒊
𝒔= ∑ 𝑵𝒊
= = lei/persoană
Fundamentarea deciziei de creștere a salariilor
72
Previziunea cursului de schimb
Cursul de schimb lei/euro la sfârșitul anului

Anul Curs
2015 4,5245
2016 4,5411
2017 4,5681
2018 4,6639
2019 4,7793
2020 4,8744
2021 4,9486
2022*
* estimare
Previziuni oficiale
Previziuni cu ecuația de trend
Concluzie
73
Tabelul nr. 4.12. Sinteza premiselor privind modificarea prețurilor

Nr. Specificație UM Modificare pe Modificare
crt. întregul an medie anuală
1 Materii prime și materiale %
consumabile
2 Energie electrică %
3 Combustibil %
Carburanți
4 Salarii %
5 Impozite și taxe %
6 Cursul de schimb Lei/euro
Modificările de prețuri și salarii se vor reflecta în modificarea costului total de

producție.
Tabelul nr. 4.13. Indicele previzionat de modificare a costului
Nr. Elemente de cheltuieli Valoare Pondere ic 𝑔×𝑖

crt. (lei) g (%) 100
0 1 2 3 4 5
1 Materii prime, materiale
consumabile și alte cheltuieli
materiale
2 Energie electrică
3 Combustibili
4 Lucrări și servicii executate de
terți
5 Impozite, taxe și vărsăminte
asimilate
6 Cheltuieli cu personalul
7 Cheltuieli de protocol,
publicitate
8 Cheltuieli cu deplasări,
detașări, transferări
9 Amortizări și provizioane
10 Alte cheltuieli de exploatare
Total cost de producție
Indicele previzionat de modificare a costului total se calculează cu relația:
74
Ic 
 g i c
, în care:
100
g – ponderea elementului de cheltuieli i în total cost în anul de referință (în cazul
nostru anul t);
ic – indice de modificare a prețului, tarifului etc., la elementul de cheltuieli i în
anul t+1 (estimare) față de anul t. Indicele de modificare este valabil pentru situația în
care nu se modifică structura elementelor de cheltuieli. În realitate, prin modificarea
structurii producției și prin aplicarea unor măsuri tehnice și organizatorice, indicele de
modificare a costului se va schimba.
Măsuri tehnico-economice și organizatorice
Realizarea obiectivelor strategice necesită stabilirea unor căi de acțiune și

măsuri concrete, orientate spre creșterea potențialului de producție, diversificarea şi
creşterea calităţii ofertei. A fost finalizat un program de măsuri tehnico-economice şi
organizatorice, în vederea creşterii calităţii produselor şi a eficienţei economico-sociale
a activităţii întreprinderii. Acesta urmează a fi analizat sub aspectul eficienţei
economice.
Măsurile înscrise în program vizează atât înnoirea producției cât și
modernizarea produselor, tehnologiilor și utilajelor, organizarea mai bună a activității,
creșterea calității produselor, îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Aceste măsuri trebuie fundamentate de specialişti în ceea ce priveşte
oportunitatea, fezabilitatea şi eficienţa economică.
75
PROGRAMUL
de măsuri tehnico-economice și organizatorice
Perfecționarea produselor și proceselor de bază

Măsura Denumirea măsurii
M1 Finalizarea proiectului pentru un produs nou, produsul P3, și P1

introducerea acestuia în fabricație începând cu prima lună a anului
t+1. Produsul P3 va înlocui produsul P1 aflat în faza de declin a
ciclului de viață.
Resursele necesare fabricării acestui produs sunt detaliate în
paragraful privind înnoirea producției.
M2 Înlocuirea materiei prime m1 cu materia primă m5, obținută prin R1:
achiziții intracomunitare, pentru care cunoaștem: I
- norma de consum: 6 kg/buc;
- prețul de aprovizionare: 7 € /kg;
- norma de timp la operația I se reduce cu 60% .
M3 Modernizarea utilajelor SA1 (utilizarea unui sistem de P2, I
automatizare)
- costul modernizării: 25.000 lei/utilaj SA1;
- puterea instalată crește cu 2 kw pe utilaj;
- norma de servire se reduce la un muncitor pe utilaj;
- randamentul utilajelor crește cu 33,4%;
- consumul specific din materia primă m4 scade cu 20%.
M4 Înlocuirea utilajelor “f”, care au un grad ridicat de uzură, cu altele
noi. Pentru noile utilaje se cunosc: R1, I
- preț unitar: 180.000 lei / buc.;
- durata de viață: 8 ani;
- randamentul utilajelor noi este cu 150% mai mare decât al celor
vechi
Modernizarea proceselor auxiliare
M5 Înlocuirea unor mijloace tehnice din secțiile de producție incluse

în grupa „Alte mijloace“ și alocarea unor fonduri pentru investiții
diverse la nivelul întreprinderii.
- Secția I: 500.000 lei
- Secția II: 800.000 lei
- Mijloace la nivel de societate comercială: 400.000 lei
76

M6 Achiziționarea a 5 autoturisme și a 4 autocamioane pentru nevoi SC
administrative și comerciale
M7 Înlocuirea mașinilor și utilajelor din atelierul de reparații cu altele
noi:
- Valoarea dotărilor: 1.450.000 lei
- Consumul de energie electrică pentru forța motrice în atelierul
de reparații se reduce cu 20%
M8 Înlocuirea calculatoarelor din birouri cu altele noi SC
Motivarea personalului
M9 Prin negociere cu sindicatele se stabilește coeficientul de indexare SC

a salariilor pentru anul viitor
Coeficientul de majorare ……%
Previziunea salariilor pe produse
Pentru creșterea cointeresării personalului se va schimba modul de salarizare

prin luarea în considerare a patru grupe de factori: pregătirea profesională;
responsabilități; efort; condițiile postului.
Tabelul nr. 4.14. Salariile medii anuale previzionate ( majorate cu .....%)
Clasa de Salar lunar brut Clasa de Salariu lunar brut
salarizare salarizare
1 10
2 11
3 12
4 13
5 14
6 15
7 16
8 17
9 18
Salariile pe clase se stabilesc prin indexarea celor din grila folosită anul anterior
cu indicele previzionat de creștere a cheltuielilor cu salariile.
77
Tabelul nr. 4.15. Calculul salariilor orare indexate
Produse, Operații Clasa de Salariul mediu Salariul

repere salarizare lunar mediu orar
R1 I 10
S1 Montaj 11
P2 I 8
II 11
Montaj 15
Prețurile materiilor prime

Tabelul 4.16 Previziunea prețurilor materiilor prime și al reperelor achiziționate
Nr. Produse, repere, Materii prime

crt. Subansamble Cod Consum Preț unitar (lei/kg)
specific (kg/buc.) La 31 dec. Previzionat
0 1 2 3 4 5
1 Reperul R1 „m1”
„m5”
2 Subansamblul S1 „m4”
3 Produsul P2 „m4”
4 Produsul P3 „m4”
„m6”
5 Repere R2 R2
Timpii disponibil pe utilaje
Tabelul nr.4.17. Timpii de folosire a utilajelor în anul de plan
Denumire utilaj Timp maxim disponibil pe un schimb (ore/an)

Utilajul "f" 1900
Utilajul "m" 1900
Utilajul "SA1" 1700
Utilajul "SA2" 1650
Utilajul "SA3" 1800
Benzi transportoare 1800
78
Timpul disponibil la locurile de muncă manuale va fi de 1800 de ore/an, în

condițiile lucrului într-un singur schimb.
Analiza eficienței economice a programului
Măsurile prezentate sunt posibile din punct de vedere tehnic. Este necesară însă
și o analiză a eficienței economice pentru a stabili dacă prin adoptarea acestor măsuri
se obțin și efecte economice pozitive.
Tabelul nr. 4.18. Eficiența economică a măsurii M2
Reperul R1 - operația I, utilaj f

Explicații Valoare anterioară Valoare după Diferențe
aplicării măsurii aplicarea măsurii
1. Norma de timp -ore-
om
. Norma de timp - ore-

mașină
2.Materia primă m1
3.Materia primă m5
4.Amortizare utilaj f
5. Energie electrică
6. Salarii operația I
7. CAM
Total
Modificarea costului
Concluzii:
79
Produsul P2 , operația I - utilaje tip SA1

1. Norma de timp
- ore-om
1. Norma de timp
- ore-mașină
2. Materii prime
3. Amortizare utilaj SA1
5. Salarii
6.C.A.M
Total
Modificarea costului Absolută (lei)
Relativă (%)
Concluzii:
80
Reperul R1, operația I - utilaje f

1. Norma de timp
- ore om
1. Norma de timp
- ore-mașină
2.Materii prime
3. Amortizare utilaj f
4.Energie electrică
5. Salarii
6. C.A.M
Total
Modificarea costului Absolută (lei)
Relativă (%)
Concluzii:
81
Înnoirea producției (Măsura M1)

Produsul nou, P3, va intra în fabricația de serie în secția a II-a începând cu prima
lună a noului an, fiind asemănător ca profil și destinație cu produsul P1.
Caracteristicile de bază ale utilajelor noi sunt următoarele:
1. Utilaje m:
a) prețul de achiziție: 200.000 lei/buc;
b) puterea motorului de acționare 5,0 kw;
c) durata normată de viață 8 ani;
2. Operațiile manuale se execută pe benzi transportoare. Se cunosc:

a) prețul de achiziție este de 170.000 lei/buc;
b) durata normată de viață a unei benzi este de 10 ani;
c) timpul anual de funcționare a benzii: 1800 ore/schimb
d) numărul locurilor de muncă la o bandă este 20;
e) puterea instalată a unei benzi: 1,5 kw.
Prețul materiei prime m6 este estimat la 60 lei / kg.
Reperul R3 este achiziționat de la un producător intern. Prețul previzionat al
reperului pentru anul t+1 este de 595 lei/bucată cu TVA
Fig. nr. 4.6. Structura tehnologică a produsului P3
82
Tabelul nr. 4.21. Operații tehnologice și norme de timp pentru produsul P3

.
Nr. Operații Utilaje Norma de timp Categoria Clasa de
crt. lucrării salarizare
Ore-mașină Ore-om
1 I manual - 0,3 III 7
2 II „f” 3,2 1,6 V 11
3 III „m” 2,0 2,0 IV 10
4 IV „SA3” 1,5 1,5 VI 15
5 V-VI manual - 6,0 V 12
6 VII „f” 2,0 2,0 IV 10
7 VIII-XI manual - 3,6 VI 15
Total 8,7 17,0
Tabelul nr. 4.22. Salarii directe pentru produsul P3
Nr. Operația Clasa de Nt Salariul Salariul Salariul

crt. salarizare (ore-om/ Lunar orar pe bucată
buc.) (lei/h) (lei)
1 I
2 II
3 III
4 IV
5 V-VI
6 VII
7 VIII-XI
Total
83
Fig. nr. 4.7. Schema generală a procesului de producție pentru produsul P3
84
Tabelul nr.4.23. Norme de timp după aplicarea programului de măsuri
Produse, Componente, Utilaje Norme de timp

subansamble, repere Operații Ore-mașină Ore-om
R1 I-mec. "f"
S1 R1
Montaj
Total S1
P2 I “SA1”
II „SA3”
Montaj -
Total P2
P3 I -
II „f”
III „m”
IV „SA3”
V-VI -
VII „f”
VIII-XI -
Total P3
Tabelul nr.4.24. Recalcularea salarii directe pe produse
Produsul, Operații, componente Ore/buc. Salar mediu Salar unitar

Reperul orar (lei/buc.)
R1
S1 reper R1
Montaj S1
Total S1
P2 I
II
Montaj P2
Total P2
Total P3
85
4. PREVIZIUNEA VÂNZĂRILOR DIN PRODUSUL NOU
Pe baza cercetărilor de marketing se estimează pentru anul t+1 următoarele

prețuri orientative ale produselor:
o Produsul P2: lei/buc
o Produsul P3: lei/buc.
Vor fi previzionate costurile unitare pentru a vedea măsura în care aceste prețuri
asigură realizarea obiectivelor privind rentabilitatea produselor.
Estimarea cantității ce trebuie vândută din produsul P3 trebuie să aibă în vedere
realizarea obiectivului privind cifra de afaceri totală (CAT):
×
𝑄 = = =
După stabilirea cantităților respective este necesar un studiu de piață pentru a

stabili măsura în care aceste cantități pot fi vândute. Previziunile și rezultatele studiului
de piață vor fi analizate de Consiliul de Administrație care va aproba cantitățile de
fabricat din produsul P3.
5. PREVIZIUNEA PRODUCȚIEI FIZICE TOTALE
Cu producția previzionată din produsele finite P2 și P3 se completează
variantele de propuneri privind:
Producția de repere și subansamble.
QS1 = 2QP2 + 2QP3 =

QR1 = QS1 + QP2 =
QR1 pentru secția a II – a = QP2 =
Repere achiziționate de la terți
QR2 = QS1 =
QR3 = 3QP3 =
86
Reperele R1 se fabrică în secția I. O anumită cantitate, respectiv ……………

buc se încorporează în subansamblul S1, iar diferența de …………buc. trece în secția
a II-a unde se încorporează direct în produsul P2. Aceasta reprezintă în calcule QR1
pentru secția a II – a. Cantitățile din Subansamblul S1 fabricate în secția I și Reperul
R1 care merge în secția a II-a alcătuiesc circulația internă.
Stocurile normate de produse finite trebuie să asigure continuitatea vânzărilor
pentru un anumit număr de zile, atunci când se întrerupe sau apar dereglări în realizarea
producției.
𝑆𝑛 = × 𝑧 , în care:
Qv – cantitatea ce va fi vândută dintr-un anumit produs;
zs – numărul zilelor de stocare (în cazul nostru 14 zile pentru produsul
P2 și 16 zile pentru produsul P3).
Pentru produsul P2:
𝑆𝑛 = × =
Pentru produsul P3:

𝑆𝑛 = × =
Pentru componentele fabricate și utilizate în întreprindere (repere, subansamble,

semifabricate) se constituie stocuri care să asigure continuitatea producției pentru o
perioadă de timp egală cu durata ciclului de fabricație. În proiectele individuale aceste
stocuri vor fi luate egale cu cele din anul anterior.
Tabelul nr. 4.25. Producția fizică planificată

- bucăți -
Produse Stoc Vânzări Stoc Producția
inițial previzionate normat planificată
P1
P2
P3
R1
S1
Indicii de modificare a producției fizice se calculează utilizând ca elemente de

ponderare costurile unitare, normele de timp, consumurile energetice unitare, prețurile
87
etc. Pe baza costurilor un astfel de indice va fi:

∑𝑞 𝑐
𝐼 = × 100
∑𝑞 𝑐
q1 – producția planificată pentru anul t+1;
q0 – producția realizată în anul t;
c0 – costul unitar în anul t.
Tabelul nr. 4.26. Modificarea producției fizice

Produse Producția Producția Cost unitar 𝑞 ×𝑐 𝑞 ×𝑐
în anul t în anul t+1 în anul t
(q0) (q1) (c0)
R1
S1
Total secția I
P1
P2
P3
Total secția a II-a
- Secția I
∑
𝐼 =∑ × 100 =
- Secția a II - a
∑
𝐼 =∑ × 100 =
Deoarece produsul P3 va fi introdus în fabricație din anul t+1, vom utiliza un

cost ipotetic, respectiv costul la care ar fi fost realizat acest produs dacă ar fi fost fabricat
în anul t. Acest cost îl putem estima corectând costul previzionat al produsului P3 cu
indicele previzionat de modificare a costului produselor în anul t+1 față de anul t.
88
FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE UTILAJE ŞI
ECHIPAMENTE
Scop
Fundamentarea necesarului de utilaje, echipamente şi mijloace de transport necesare

pentru realizarea strategiilor organizației.
Obiective
 Insușirea şi aplicarea metodelor de fundamentare a necesarului de utilaje

 Stabilirea excedentului şi deficitului de mijloace tehnice
 Fundamentarea planului de investiții
Tema 1. Fundamentarea planului de investiții

1. CALCULUL NECESARULUI DE MAŞINI, UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE
Utilajele participă direct la transformarea obiectelor muncii şi reflectă potenţialul tehnic

de producţie al întreprinderii. Pentru determinarea necesarului de utilaje, folosim relaţia:
Qi  nti
i = , în care:
T dui  g u
Qi - cantitatea de produs prelucrată pe utilajul i;

nti - norma tehnică de timp pentru prelucrarea unei unități de produs pe utilajul (i);
gu – gradul de utilizare a capacității de producție. Vom lucra cu un grad de utilizare
proiectat de ……..
T du i - timpul maxim disponibil (ore-maşină/an) pentru utilajul i, stabilit în funcție de
regimul de lucru (număr de schimburi pe zi pentru care calculăm necesarul). În cazul nostru vom
calcula necesarul de utilaje pentru ipoteza în care regimul de lucru va fi de un schimb pe zi.
Tabelul nr.5.1. Timpul de folosire a utilajelor în anul de plan
Denumire utilaj Timp maxim disponibil pe un schimb (ore/an)

Utilajul "f" 1900
Utilajul "m" 1900
Utilajul "SA1" 1700
Utilajul "SA2" 1650
Utilajul "SA3" 1800
Benzi transportoare 1800
Timpul disponibil la locurile de muncă manuale va fi 1800 de ore/an, în condițiile lucrului

într-un schimb.
Numărul locurilor de muncă la o bandă: 20
90
Fundamentarea necesarului de utilaje și echipamente
Tabelul nr. 5.2. Calculul necesarului de utilaje şi locuri de muncă manuale
Secția Produse, Operații Producția Nt Timp Necesarul de

subansamble, planificată (ore/buc) disponibil maşini şi locuri de
repere (ore) muncă
Cod Număr
I R1 I mec. „f”
S1 Montaj locuri
II P2 I „SA1”
II „SA3”
Montaj locuri
P3 II mec. „f”
III mec. „m”
IV mec. „SA3”
VII mec. „f”
Prelucrări locuri
manuale
Calcule
Secția I
Produse, operații Utilaje, Calculul necesarului
locuri de
muncă
R1, op. I “f”
S1, montaj Locuri de

muncă
91
Secția a II-a
Produse, operații Utilaje, Calculul necesarului
locuri de
muncă
P2, op. I „SA1”
P2, op. II „SA3”
P2, montaj Locuri de

muncă
P3, op. II „f”
P3, op. III „m”
P3, op. IV SA3”
P3, op. VII „f”
P3, op. I, V, VI, Locuri de

VIII, IX, X, XI muncă
Pentru calculul necesarului de benzi transportoare trebuie să avem în vedere necesarul

total de locuri de muncă la operațiile de montaj şi numărul locurilor disponibile la o bandă.
92
2 EXCEDENTUL ŞI DEFICITULUI DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE
Pentru a stabili modul în care vor fi asigurate utilajele necesare şi destinația celor care sunt
în exces față de nevoile întreprinderii trebuie stabilit excedentul şi deficitul pe fiecare utilaj în
parte. În acest scop avem în vedere utilajele existente în înreprindere la 31 decembrie anul t şi
necesarul calculat anterior. În cazul utilajelor cu grad mare de uzură (utilajele f) care se înlocuiesc
integral, cele existente devin excedent şi cele necesare deficit.
Tabelul nr. 5.3. Excedentul şi deficitul de utilaje şi locuri de muncă
Secția Utilajul sau locul de muncă Număr utilaje
Existente Necesare Excedent Deficit

în în
anul t anul t+1
Secția I Utilaje „f”
Benzi transportoare pentru
montajul subansamblului S1
Secția Utilaje „f”
a II-a Utilaje „m”
Utilaje „SA1”
Utilaje „SA2”
Utilaje „SA3”
montajul produsului P2
montajul produsului P3
93
Tabelul nr.5.4. Disponibilizări de maşini şi utilaje
Nr. Mijloace propuse pentru vânzare Număr Valoare unitară Valoare totală
crt. Categorii Denumire (lei/buc.) ( lei)
1. Utilaje din „f” 31.500
secțiile de „SA1” 93.750
producție „SA2” 140.400
„SA3” 243.000
Benzi pentru S1 126.000
Benzi pentru P1 și P2 126.000
2 Alte Secția I -
mijloace Secția a II-a -
tehnice Atelier mecanic -
Administrație generală -
Calculatoare 1.950
Total
Notă: Din categoria “Alte mijloace tehnice” se disponibilizează:

a) Toate maşinile şi utilajele din Atelierul mecanic
b) Toate Calculatoarele
c) 50% din categoria “Alte mijloace fixe” la nivel de secții şi societate comercială.
Pentru mijloacele disponibilizate prețurile de ofertă, se pot stabili în două moduri:

- prețuri cel puțin egal cu valoarea unitară rămasă de amortizat, în cazul în care utilajele
au fost reevaluate recent sau când inflația este scăzută;
- prețuri egale cu valorile unitare reevaluate ale utilajelor în cazul în care acestea au un
grad redus de uzură.
Valorile reevaluate pot fi estimate folosind relaţia:

Vi  k  Vicont
k - coeficient de evaluare (are în vedere creșterea prețurilor din momentul achiziției
94
sau cel al ultimei evaluări până în prezent);
Vicont – valoarea de înregistrare în contabilitate.
Vi – valoarea de înlocuire (valoarea reevaluată sau valoarea unui utilaj similar nou
existent pe piață).
Valoarea rămasă actualizată va fi:
gu
Vra unitara  Vi (1  )
100
gu - gradul de uzură;
Vi – valoarea de înlocuire;
DU – durata de utilizare;
DC – durata consumată.
Duratele de utilizare rămase (DUR) se calculează cu relația:
DUR = DU – DC
DC – durata consumată.
Tabelul nr. 5.5 Gradul de uzură al utilajelor și echipamentelor
Nr. Denumire mijloc fix UM Vic Grad de Vra

crt. uzură (%)
1 Utilaje "f" lei/buc 157.500 90 31.500
2 Benzi transportoare în Secția I lei/buc 90.000 30 126.000
3 Alte mijloace în Secția I lei 685.000 74 356.200
4 Utilaje "SA 1" lei/buc 187.500 75 93.750
7 Benzi transportoare în Secția a II-a lei/buc 90.000 44 100.800
8 Alte mijloace în Secția a II-a lei 980.000 80 392.000
9 Maşini, utilaje în Atelierul de lei 1.252.000 85 375.600
reparații
10 Calculatoare lei/buc 3.900 75 1.950
11 Autoturisme lei/buc 117.000 80 46.800
12 Autocamioane lei/buc 247.500 74 128.700
13 Alte mijloace la nivelul societății lei 814.000 80 325.600
comerciale
95
Exemplu: Utilaje f, Secția I:

Vicont = 157.500 lei/utilaj
k=2
gu = 90%
Vi  k  Vicont = 2 * 157.500 = 315.000 lei/utilaj
𝑉 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟𝑎 = 𝑉 (1 − ) = 315.000 1 − = 31.500 lei/utilaj
3. PLANUL DE INVESTIȚII
Mijloacele tehnice care vor fi achiziționate sunt necesare pentru creșterea capacității de
producție, reducerea costurilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă. Vor fi necesare utilaje în plus
şi ca urmare a faptului că s-a decis trecerea de la lucrul în două schimburi la lucrul într-un schimb.
1. Prețurile mijloacelor tehnice noi se obțin prin documentare la furnizori sau, atunci când nu este
posibil, prin estimări făcute în urma evaluării mijloacelor existente. În cazul de față avem mai
multe situații:
- pentru unele utilaje prețurile sunt precizate în programul de măsuri și au fost obținute pe
baza informațiilor de la furnizori;
- pentru utilajele SA1 noi prețul este de:
a) indicele inflației în perioada t-8 la t:
b) valoarea estimată a utilajului tip SA1:
- pentru utilajele SA3 noi prețul este de:

b) valoarea estimată a utilajului tip SA3:
- pentru benzi transportoare necesare subansamblului S1 și produsului P2:

96
b) valoarea estimată a unei benzi:
- pentru calculatoare, autoturisme şi autocamioane vor fi stabilite mărcile care vor fi

achiziționate şi vor fi aflate prețurile medii la momentul achiziției.
2. Se alocă fonduri pentru alte achiziții de mijloace fixe în secții și la nivelul societății comerciale
(vezi Programul de măsuri).
3. La categoria “Alte investiții” se prevăd fonduri pentru dotări şi lucrări diverse necesare
dezafectării unor mijloace care vor fi disponibilizate şi achiziției, punerii în funcțiune a
mijloacelor noi. Valoarea acestor fonduri reprezintă …..% din valoarea totală a mijloacelor
stabilite anterior.
4. Dacă nu avem alte surse de informații prețurile unor utilaje pot fi estimate prin corectarea
prețurilor din anul achiziției cu indicii inflației din perioada t-7 la t, după caz.
Tabelul nr. 5.6 Evoluția ratei inflației în perioada t-8 la t
Anul Rata inflației Anul Rata inflației
t-8 2014 4,80 t-3 2019 4,5
t-7 2015 3,00 t-2 2020 4,7
t-6 2016 3,20 t-1 2021 8,5
t-5 2017 2,10 t 2022
t-4 2018 3,65
97
Tabelul nr. 5.7. Planul de investiții

Nr. Mijloace care vor fi achiziționate Număr Valoare Valoare totală
crt. Categorii de mijloace Denumire unitară lei
lei/buc.
1 Utilaje „f”
„m”
„SA1”
„SA3”
2 Autoturisme
3 Autocamioane
4 Calculatoare
5 Modernizarea maşinilor SA1
6 Benzi transportoare pentru S1
7 Benzi transportoare pentru P2
8 Benzi transportoare pentru P3
9 Alte mijloace fixe în Secția a I
10 Alte mijloace fixe în Secția a II-a
11 Utilaje şi dotări în atelierul de reparații
12 Alte mijloace fixe la nivelul societății
comerciale
Total
13 Alte investiții
Total investiții
Valoarea pentru Alte investiții este:
98
FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE PERSONAL
Scop
Fundamentarea necesarului de personal și a fondului de salarii.
Obiective
 Insușirea și aplicarea metodelor de fundamentare a necesarului de personal pe categorii

 Stabilirea excedentului și deficitului de personal
 Planificarea fondului de salarii
Tema 1. Fundamentarea planului resurselor umane

1. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE
Unul din factorii de producție care condiționează în mare măsură desfășurarea unei
activități eficiente este factorul uman.
Principalele probleme ce urmează a fi proiectate în domeniul activității de personal sunt :
- stabilirea necesarului de personal pentru realizarea producției planificate;
- calculul cheltuielilor salariale și a altor stimulente materiale;
- fundamentarea intrărilor și ieșirilor de personal;
Pe baza acestor elemente se fundamentează cheltuielile cu personalul care vor fi incluse în
planul costurilor.
2. FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE MUNCITORI
Necesarul de muncitori direct productivi
Stabilirea necesarului de muncitori direct productivi pentru realizarea producției aferente

strategiei se poate face utilizând metoda sintetică, numită și metoda globală sau metoda analitică.
Timpul de muncă pe un muncitor direct productiv se poate previziona analitic plecând de
la balanța timpului de muncă. La fundamentarea timpului de muncă se pleacă de la situația din
anul anterior și se fac unele corecții:
a) Îmbunătățirea managementului trebuie să ducă la reducerea întreruperilor de o zi întreagă
sau în cadrul schimbului;
b) Îmbunătățirea condițiilor de muncă trebuie să ducă la reducerea concediilor de boală și a
programului redus pe motive de boală;
c) Creșterea cointeresării și a disciplinei în muncă trebuie să ducă la reducerea absențelor
nemotivate de o zi întreagă și în cadrul schimbului.
100
Fundamentarea necesarului de personal
Tabelul nr. 6.1. Balanța timpului de muncă pe o persoană

Nr. Indicatorii timpului de muncă Realizat Prevederi %
crt. anul t (zile) (zile)
0 1 2 3
1 Număr de zile calendaristice 365
2 Zile nelucrătoare 137
a) concedii de odihnă 22
b) sărbători legale și repaus săptămânal 115
3 Timp maxim disponibil 228
4 Timp neutilizat - total, din care: 14,76
a) întreruperi de o zi întreagă sau în cadrul schimbului 3,21
b) concedii de maternitate și program redus maternitate 2,18
c) concedii de boală și program redus pe motive de
2,57
boală
d) învoiri și concedii fără plată de o zi întreagă și în
3,15
cadrul schimbului
e) absențe nemotivate de o zi întreagă și în cadrul 1,8
schimbului
f) alt timp nelucrat 1,85
5 Timp efectiv de lucru – zile 213,24

Durata medie a zilei de lucru (ore) 7,48
6 Timp efectiv de lucru – ore 1595,04
Salariul mediu orar pe secții și la nivel de societate comercială se calculează cu relația:
shi 
 q  nt  sh
i i i
, în care:
 q  nt
i i
qi – producția planificată din produsul i;

nti – norma de timp pe unitatea de produs i;
shi – salariul orar pe unitatea de produs i.
101
Tabelul nr.6.2. Necesarul de muncitori direct productivi și fondul de salarii aferent
Produse, repere, subansamble Norma Timp total Salariul Fond salarii Necesar
de timp (ore) mediu orar ( lei) muncitori
Denumire Producția (ore/buc)
planificată (lei/oră)
(buc)
Secția I
R1
S1- montaj
Total secția I
Secția a II-a
P2
P3
Total societate comercială
Necesarul de muncitori indirect productivi
Pentru anul t+1 s-a stabilit o reducere cu 10% a numărului de muncitori indirect productivi
din secții. Vor fi angajați …… șoferi
Tabelul nr. 6.3. Necesarul de muncitori indirect productivi și fondul de salarii aferent
Locul de muncă Număr de muncitori Salarii Fond salarii

indirect productivi tarifare anual (lei)
lunare (lei)
An bază An plan
1 2 3 4 5
Secția I
Secția a II-a
Atelierul mecanic
Compartimentele funcționale
Total
102
3. FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE PERSONAL DE SPECIALITATE, ADMINISTRATIV ȘI
AUXILIAR
Tabelul nr. 6.4. Structura personalului de conducere, de specialitate și auxiliar

1. Manageri 2 2 - -
2. Strategie și planificare 1 2* - 1
3. Resurse umane 1 2* - 1
4. Organizarea producției și a muncii 2* 1 - 1
5. Aprovizionare, transporturi, depozite 1* 1 - 5
6. Marketing, vânzări 2* 3 - 1
9. Financiar - 3* - 2
10. Contabilitate - 4* - 2
11. Protocol, relații cu publicul 1 1* 1 1
12. Administrație, pază, PSI - 1* - 2
14. Oficiul juridic - - 1 -
15. Managementul calității 1* 1 - 1
16. Digitalizare - - 5 - -
17. Atelier cercetare-proiectare 5* 1 - -
18. Secția I 3* 1 - 1
19. Secția a II-a 5* 1 - 1
20. Atelier mecano-energetic 2* 1 - 1
Total, din care: 26 25 7 20
- personal de conducere
Notă: 1) Semnul * semnifică faptul că una dintre persoanele respective are funcție de conducere
2) Numărul maiștrilor se calculează în tabelul nr. 6.5.
LEGENDĂ A - ingineri; D - maiștri;

B - economiști; E – administrativ și auxiliar;
C - alte categorii cu studii superioare; F – muncitori.
103
Salariile tarifare lunare sunt cele din anul anterior indexate cu coeficientul negociat prin
contractul colectiv de muncă.
Tabelul nr.6.5. Fondul anual de salarii

pentru personalul de conducere, de specialitate, administrativ și auxiliar
Nr. Categorii de Salariul Fond salarii
crt. personal Locul de muncă Nr. mediu lunar anual (lei)
(lei/pers)
Secția I - 1 la 20 muncitori
Secția II - 1 la 18 muncitori
1 Maiștri:
Atelier – 1 la 14 muncitori
C.T.C – 1 maistru
Secția I
Personal cu Secția a II-a
2
studii
superioare Atelier reparații
Compartimente funcționale
Personal Secția I
administrativ Secția a II-a
3
și Atelier reparații
auxiliar
Secția I
Personal de
conducere Secția a II-a
4 Atelier reparații
Manageri pe domenii
Manager general
Secția I
Total pe Secția a II-a
5 compo-
Atelier reparații
nente
Total general
Concediile de odihnă pentru muncitorii direct productivi se calculează cu relația:
CO = N m  Z c  s h  8
Nm - numărul de muncitori direct productivi;
Zc - zile de concediu de odihnă pe un muncitor;
sh - salariul mediu orar.
104
Secția I: CO =
Secția a II-a: CO =
Tabelul nr. 6.6. Centralizatorul necesarului de personal și a fondului de salarii
Loc Specificație Număr Fond salarii CO Sporuri Total salarii

- lei - - lei - - lei - - lei -
Muncitori direct
productivi
Muncitori indirect -
Secția I
productivi
Personal TESA -
Total secția I
Muncitori direct
productivi
Secția a II-a
productivi
Personal TESA -
productivi
mecanic
Atelier
Personal TESA -
Total atelier mecanic -
Administrație
productivi
generală
Personal TESA -
Total administrație -
generală
Total societate comercială
105
4. EXCEDENTUL ȘI DEFICITUL DE PERSONAL
Pentru persoanele disponibilizate, întreprinderea va acorda un număr de trei salarii pe

persoană, la nivelul salariului mediu pe economie (prevedere din contractul colectiv de muncă).
Pentru noii angajați întreprinderea suportă anumite cheltuieli (de instalare, instruire etc.), care se
estimează la:
9.000 lei pentru un muncitor direct productiv;
5.000 lei pentru un muncitor indirect productiv;
10.000 lei pentru o persoană de specialitate;
7.000 lei pentru o persoană din alte categorii.
Tabelul nr.6.7. Excedentul și deficitul de personal

Nr. Categorii de personal Existent la 31 Necesar Excedent(+)/
crt. dec. anul t anul t+1 Deficit(-)
1 Muncitori direct productivi 285
2 Muncitori indirect productivi și de 108
servire generală
3 Maiștri 21
4 Ingineri 26
5 Economiști 23
6 Juriști 1
7 Informaticieni 2
8 Alte categorii cu studii superioare 1
9 Personal administrativ și auxiliar 24
Total 491
106
Tabelul nr. 7.10. Centralizatorul planului de aprovizionare
Denumirea Necesar pentru producţia Stoc normat Stoc iniţial Necesar de

resursei planificată aprovizionat
Cantitate Valoare Zile Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare
(lei) (kg, buc) (lei) (kg, buc) (lei)
(kg, kw, buc) (kg, kw, buc) (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Materia primă m4
Materii
Materia primă m5
prime
Materia primă m6
Total materii prime
Materiale
consumabile
Alte resurse materiale
Combustibili
Energie electrică
Alte materiale
Repere R2
Repere R3
Total alte resurse materiale

Total resurse materiale
114
FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE RESURSE

MATERIALE
Scop
Fundamentarea necesarului de materii prime, materiale și energie pentru realizarea

strategiei.
Obiective
Previziunea necesarului de combustibil gospodăresc, materiale auxiliare, materialelor de

protecție, S.D.V.-uri și alte obiecte de inventar, piese de schimb
Previziunea consumurilor directe și indirecte de energie electrică
Previziunea necesarului de materii prime
Tema 1. Fundamentarea planului de achiziții

1. FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE MATERII PRIME ȘI REPERE DIN AFARĂ
Necesarul de materii prime se determină în funcție de producția planificată (q j) și

consumurile specifice pe unitatea de produs (csij).
Tabelul nr.7.1. Calculul necesarului de materii prime
Materii prime Produsul, reperul Necesar pentru producție

Denumire Preț Cod Producția Consum Cantitate Valoare
unitar planificată specific (kg) ( lei)
(lei/kg) (buc.) (kg/buc.)
m5 R1
m4 S1
Total secția I
m4 P2
P3
m6 P3
Total secția II
Total general
Tabelul nr. 7.2. Centralizator materii prime
Materii prime Necesar pentru producția planificată

Denumire Preț unitar Cantitate (kg) Valoare ( lei)
m4
m5
m6
Total general
108
Fundamentarea necesarului de resurse materiale
Necesarul de aprovizionat din fiecare resursă în parte se determină ținând seama de necesarul
pentru producție (Npl), stocurile existente la sfârșitul anului de bază (Si) și stocurile previzionate.
Stocurile de materii prime și materiale se constituie pentru 15 zile.
Stocurile de repere din afară se constituie pentru 10 zile.
Tabelul nr. 7.3. Necesarul de repere din afară
Produsul în care se Consum Cantitate Preț Valoare (lei)

încorporează
Repere specific necesară unitar
Denumire Producție
planificată (buc.) (lei/buc)
R2 S1
R3 P3
Total
2. FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE RESURSE MATERIALE INDIRECTE
Pentru fundamentarea strategiilor, consumurile indirecte se previzionează valoric folosind

una din metodele: metoda globală; metoda factorilor de influență; metoda analitică.
Metoda globală
Această metodă are în vedere nivelul cheltuielilor indirecte din anul anterior și un
coeficient de modificare calculat pe baza ritmului sau sporului mediu.
 iCind 
Cind1  Cind 0 1   , în care:
 100 
Cind1 – cheltuieli indirecte previzionate;
Cind0 – cheltuieli indirecte efective în anul anterior;
iCind - modificarea relativă a cheltuielilor indirecte de la un an la altul.
109
Metoda factorilor de influență
Această metodă pleacă tot de la cheltuielile indirecte din anul anterior, dar ia în considerare
indici de modificare specifici unor factori care influențează cheltuielile respective.
I ij
C ind 1 =  cind 0i   , în care:
100
C ind 0i - nivelul categoriei de cheltuieli i în anul de bază;
Iij – indice de modificare a cheltuielilor din categoria i ca urmare a acțiunii factorului j.
Principalii factori care influențează consumurile și cheltuielile indirecte de resurse sunt:
- creșterea prețurilor, tarifelor, salariilor (Ip);
- modificarea volumului de activitate (Iqf )
- indici specifici de reducere sau creștere a cheltuielilor pe categorii de resurse (I s).
Metoda analitică
Această metodă are în vedere resursele indirecte necesare și destinațiile acestora.
Previziunile se fac luând în considerare (numărul de personal, numărul de muncitori,
volumul fizic al producției, volumul valoric al producției, valoarea mijloacelor fixe etc.).
Vom utiliza în continuare metoda factorilor de influență.
Tabelul nr.7.4. Necesarul de combustibil
Locul de consum Valoare în Indice de Valoare în

anul t (lei) modificare a anul t+1 (lei)
prețului (%)
Secția I
Secția a II-a
Atelier reparații
Combustibili și apă
pentru nevoi generale
Carburanți
Total
110
Tabelul nr. 7.5. Necesarul de carburanți
Nr. Consumatori Tip Necesar anual Preț Valoare
crt. carburant (litri) previzionat (lei/l) (lei)
1 Autoturisme benzină
2 Autocamioane motorină
Total
Necesar benzină:
Necesar motorină:
Tabelul nr. 7.6. Necesarul de materiale consumabile

Locul de Iq Ip Indice de Valoare în Valoare în
consum modificare (%) anul t (lei) anul t+1 (lei)
Secția I
Secția a II-a
Atelier reparații
Compartimente
Total
Iq – la creșterea producției fizice cu 5% consumurile materiale indirecte cresc cu 1%
Tabelul nr.7 .7. Cheltuieli cu alte consumuri materiale*

Locul de Iq Ip Indice de Valoare în Valoare în
consum modificare anul t anul t+1
(%) (lei) (lei)
Secția I
Secția a II-a
Atelier reparații
Compartimente
Total
 Materiale de protecție, uzura pieselor de schimb, uzura obiectelor de inventar, alte
cheltuieli materiale
111
3. FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ
Energia electrică este necesară atât pentru funcționarea utilajelor cât și pentru nevoi
administrative (energie indirectă). Pentru calculul necesarului de energie indirectă avem în vedere
următoarele ipoteze:
- pentru iluminat și alte necesități administrative consumurile se păstrează la nivelul
anului anterior;
- pentru forța motrice în atelierul de reparații vezi Programul de măsuri.
Tabelul nr. 7.8. Determinarea consumurilor de energie directă

Producția Utilaje Necesar energie
Produse,
planificată Operații Pi
Repere Cod nt Kw-oră Valoare
(buc) (kw)
R1 I „f”
S1 Montaj
Total secția I
I SA1”
P2 II SA3”
Montaj
II „f”
III „m”
P3 IV „SA3”
VII „f”
Montaj
Total Secția a II-a
Total energie directă
Necesarul de energie directă se calculează cu relația:
Ne   q i  nt i  Pi , în care:
qi – cantitatea de produs prelucrată pe utilajul i;

nti – norma de timp pentru prelucrarea unei unități de produs pe utilajul i;
Pi – puterea instalată a utilajului i.
112
Tabelul nr. 7.9. Calculul necesarului de energie electrică pentru consumuri indirecte
Necesar energie
Locuri de consum
Kw-oră Valoare
Atelier mecanic (energie pentru forța motrice)
Secția I
Iluminat și alte Secția II

consumuri generale Atelier mecanic
Total consumuri indirecte
Prețul pe kwh este de ……………
Tabelul nr. 7.10. Centralizatorul necesarului de energie electrică
Locuri de consum Necesar energie (kwh) Total Valoare

Consumuri directe) Consumuri consumuri (lei)
indirecte (kwh)
Secția I
Secția a II-a
Atelier mecanic
Compartimente
Total
113
Tabelul nr. 7.11. Centralizatorul planului de aprovizionare
114
Tabelul nr. 8.10. Centralizatorul costurilor planificate pe articole de calculaţie
Produse, Producţia Materii prime Salarii directe CAM Repere din afară
repere,subansamble planificată Unitar Total Unitar Total Unitar Total Unitar Total
- buc - (lei) (lei) (lei) ( lei) (lei) (lei) (lei) (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.Reperul R1
2. Subans. S1
Total Secţia I
3. Produsul P2
4. Produsul P3
Total Secţia a II-a
Total întreprindere
124
Tabelul nr. 8.11. Centralizatorul costurilor planificate pe articole de calculaţie (continuare)
Produse, Producţia
Energie directă Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost total
repere, subansamble Planificată
Unitar Total Unitar Total Unitar Total Unitar Total
- buc -
(lei) ( lei) (lei) ( lei) (lei) ( lei) (lei) ( lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.Reperul R1
2. Subans. S1
Total Secţia I
3. Produsul P2
4. Produsul P3
Total Secţia a II-a
Total întreprindere
125
PLANIFICAREA COSTURILOR
Scop
Însușirea metodologiei de fundamentare a costurilor unitare și totale
Previziunea prețurilor produselor finite
Obiective
Elaborarea planului costurilor de producție

Previziunea costurilor unitare ale produselor
Verificarea corelațiilor dintre secțiunile planului strategic
1. ETAPELE FUNDAMENTĂRII PLANULUI COSTURILOR
Principalele etape care se parcurg pentru previziunea costurilor sunt:

- previzionarea costurilor indirecte (unele au fost previzionate anterior) și
repartizarea acestora pe produse;
- calculul previzional al costului total al producției pe elemente de cheltuieli;
- elaborarea calculațiilor previzionale (antecalculații) de costuri și prețuri;
- calculul previzional al costurilor totale pe articole de calculație.
Cheltuielile de protocol și publicitate (previziune prin metoda globală)
Creșterea cifrei de afaceri:
Cheltuieli previzionate cu promovarea
Cheltuielile cu deplasarea
- Durata medie a unei deplasări: zile
- Numărul mediu de deplasări pe o persoană: deplasări/persoană/an
- Numărul total de deplasări la nivelul societății comerciale:
Nd =
- Total zile de deplasare: ZD =
 Diurna pe o zi de deplasare: lei/zi
 Costul mediu al transportului pe o deplasare: lei
 Costul mediu al unei zile de cazare: lei
1) Cheltuieli totale cu diurna:
2) Cheltuieli totale cu transportul:
3) Cheltuieli totale cu cazarea:
Cd =
116
Planificarea costurilor
Cheltuielile cu detașări, transferări vor fi alcătuite din: cheltuieli cu angajarea de

personal, cheltuieli cu plata indemnizațiilor de transfer, detașare sau disponibilizare și altele.
Tabelul nr.8.1. Cheltuieli cu angajarea personalului
Nr. Categorii de personal Număr persoane Indemnizații
crt. angajate Pe persoană Total
1 Muncitori direct productivi
2 Muncitori indirect productivi
3 Personal de specialitate
4 Alte categorii
Total
Cheltuieli cu disponibilizarea de personal:
- Număr persoane disponibilizate:
- Indemnizația pe o persoană:
- Total indemnizații pentru disponibilizări:
Total indemnizații pentru angajări și disponibilizări
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează la valoarea reevaluată pentru activele

existente și la valoarea de achiziție pentru cele noi.
Tabelul nr. 8.2. Amortizarea mijloacelor fixe (Az)
Mijloace fixe în Secția I Număr Valoare – lei - Na Az anuală

(%) (lei)
Denumire Situație Unitară Totală
Clădire Existentă
Utilaje f Noi
Benzi transportoare Existente
Noi
Alte mijloace fixe Existente
Noi
Total secția I
117
Mijloace fixe în Secția a II-a Număr Valoare – lei - Na Az anuală

(%) (lei)
Clădire Existentă
Utilaje f Noi
Utilaje m Noi
Utilaje SA1 Existente
Noi
Utilaje SA3 Existente
Noi
Benzi transportoare Existente
Noi
Alte mijloace fixe Existente
Noi
Total secția a II –a
Mijloace fixe în Atelierul Număr Valoare – lei - Na Az anuală

mecanic
(%) (lei)
Clădire Existentă
Mașini și utilaje Noi
Total atelier mecanic
Mijloace fixe de interes general Număr Valoare – lei - Na Az anuală

Denumire Situație Unitară Totală (%) ( lei)
Clădire Existentă
Calculatoare Noi
Autoturisme Existente
Noi
Autocamioane Existente
Noi
Diverse Existente
Noi
Total administrație
Total general
118
Tabelul nr. 8.3. Planul cheltuielilor indirecte

Elemente de Secția I Secția a II- Atelier Comparti- Total
cheltuieli a mecanic mente cheltuieli
funcționale indirecte
1. Materiale
consumabile
2. Combustibil, apă
4. Alte cheltuieli
materiale
5. Salarii indirecte
6. CAM pentru
salariile indirecte
7. Amortizări și
provizioane
8. Lucrări și servicii
executate de terți
9. Impozite, taxe și
vărsăminte asimilate
10. Protocol și
publicitate
11. Deplasări,
detașări, transferări
12. Reparații
13. Alte cheltuieli de
exploatare
Total
119
2. PLANIFICAREA COSTURILOR UNITARE ȘI TOTALE
Planul costurilor are în vedere:

- costul total anual pentru întreaga producție fabricată, care stă la baza
fundamentării bugetului previzional de venituri și cheltuieli;
- costurile unitare ale produselor, avute în vedere la fundamentarea prețurilor.
Tabelul nr. 8.4. Costul total pe elemente de cheltuieli
Nr. Elemente de cheltuieli Valoare – lei Indice

crt. Anul t Previzionat
(anul t+1)
0 1 2 3 4
1. Cheltuieli cu materiile prime
2. Cheltuieli cu materialele consumabile
3. Cheltuieli cu energia electrică
4. Cheltuieli cu combustibili și apă
5. Cheltuieli privind alte consumuri
materiale
6. Cheltuieli cu reperele din afară
Total cheltuieli materiale
7. Cheltuieli cu lucrările și serviciile
executate de terți
8. Cheltuieli de protocol și publicitate
9. Cheltuieli cu deplasări, detașări,
transferări
10. Cheltuieli cu impozitele, taxele și
vărsămintele asimilate
11. Cheltuieli cu remunerațiile personalului
12. Contribuții asiguratorii pentru muncă
13. Amortizări și provizioane
14. Alte cheltuieli de exploatare
Total cost producție
120
Repartizarea cheltuielilor indirecte
Într-o primă etapă se repartizează cheltuielile secțiilor auxiliare pe secțiile de bază.

Cheltuielile cu reparațiile se repartizează pe secții proporțional cu valoarea totală a utilajelor.
Tabelul nr.8.5. Repartizarea cheltuielilor cu reparațiile pe secțiile de producție
Specificații Mijloace fixe (exclusiv clădiri) Cheltuieli cu

Valoare ( lei) Pondere (%) reparațiile ( lei)
1 2 3 4
Secția I
Secția a II-a
Total
Cheltuielile cu reparațiile se repartizează pe secțiile de bază proporțional cu valoarea

mijloacelor reparate.
Calculații previzionale de preț
Cunoscând cheltuielile directe și cotele de cheltuieli indirecte putem elabora calculațiile

previzionale de preț pe unitatea de produs finit.
Pentru calculul costului reperului R1 și al subansamblului S1 se determină cota de
cheltuieli indirecte din secția I:
Cheltuieli indirecte Sectia I

k SI   100  100 
Cheltuieli directe Sectia I
Cheltuielile directe în Secția I:
Cota de cheltuieli indirecte la nivel de întreprindere:
Cheltuieli indirecte totale

kint r  100  100 
Cheltuieli directe totale
Cheltuielile directe totale:
121
Tabelul nr. 8.6. Reperul R1
Nr. Articole de calculație U.M. Consum Preț unitar Valoare

Crt. specific (lei/buc.)
0 1 2 3 4 5
1 Materia primă m5 kg
2 Salarii directe lei
3 CAM lei
4 Energie directă kw
Total cheltuieli directe
5 Cheltuieli indirecte ale secției I
Cost de secție
Tabelul nr. 8.7. Subansamblul S1
Nr. Articole de calculație U.M. Consum Preț unitar Valoare

crt. specific (lei/buc.)
0 1 2 3 4 5
1 Materii m5 pentru R1 kg.
prime m4 pentru S1 kg
Total materii prime lei
2 Repere R2 buc
4 CAM lei
Total cheltuieli directe lei
6 Cheltuieli indirecte ale secției I lei
Cost de secție lei
122
Tabelul nr. 8.8. Produsul P2

Nr. Articole de calculație U.M. Consum Preț Valoare
crt. specific unitar (lei/buc.)
0 1 2 3 4 5
1. Materia primă m4 kg.
3 CAM lei
5 Repere - R1 din Secția I (1 buc) buc
6 Subansamble S1 din Secția I (2 buc) buc
7 Cheltuieli indirecte lei
Cost de producție lei

8 Profit lei
Tabelul nr. 8.9. Produsul P3

Nr. UM Consum Preț Valoare
Crt. specific unitar (lei/buc.)
0 1 2 3 4 5
1. Materia primă m4 kg
Materia primă m6 kg
Total materii prime lei
2 Repere R3 buc
4 CAM lei
6 Subansamble S1 din secția I (2 buc.) buc.
7 Cheltuieli indirecte lei
Cost de producție lei
8 Profit lei
123
Tabelul nr. 8.10. Centralizatorul costurilor pe articole de calculație
124
125
4. STRATEGIA DE PREȚ
O politică realistă a prețurilor trebuie să aibă în vedere costurile de producție,

consumatorii și concurența
Dacă plecăm de la costuri, putem utiliza metoda cost-plus care are în vedere costurile
produselor și obiectivul privind rata rentabilității resurselor consumate.
Prețurile fundamentate prin metoda cost-plus sunt bune în măsura în care asigură și
realizarea obiectivului privind volumul vânzărilor. În realitate, prețurile respective vor fi
obținute doar în cazul în care cererea este mare și prețurile concurenților se aliniază în jurul
aceleiași valori. Altfel, în funcție de cerere și concurență, se stabilește mai întâi prețul final la
care poate fi vândut produsul, iar ratele de rentabilitate sau cotele de adaos se stabilesc în sens
invers.
Decizia de preț trebuie să aibă la bază calcule și cercetări de piață pentru evitarea
reacției negative a cumpărătorilor. Aceștia vor reacționa mai ales atunci când concurența vine
pe piață cu un raport calitate-preț mai bun.
Prețurile previzionate trebuie să fie cunoscute de manageri în negocierile cu principalii
clienți organizaționali. În cazul de față, acestea vor fi stabilite prin compararea prețurilor
calculate prin metoda cost plus cu cele estimate prin cercetări de piață.
Tema de control (TC1)
Prețurile negociate pentru anul t+1

Produse Costuri unitare Prețuri medii Prețuri Cheltuieli
previzionate la intern medii la suplimentare la
(lei/buc) (lei/buc) export export
(€/bucată) (lei/buc)
1. Produsul P2
1. Produsul P3
126
PLANIFICAREA VÂNZĂRILOR
Obiective
Fundamentarea planului de vânzări la intern

Fundamentarea planului de vânzări la export
Calculul eficienţei exportului
Etape
E1. Fundamentarea planului de vânzări la intern

E2. Fundamentarea planului de vânzări la export
Timp de lucru: 2,5 ore

1. PLANIFICAREA VÂNZĂRILOR TOTALE
Produsele societăţii comerciale sunt vândute atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.
Pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii şi a unor înţelegeri ce urmează a se concretiza în
contracte, se stabileşte planul de vânzări pentru anul t+1.
Tabelul nr. 9.1. Planul de vânzări
Produse Stoc Producţie Stoc final Vânzări Preţ unitar Încasări
iniţial (bucăţi) (bucăţi) ( buc.) (lei/buc.) (lei)
P1
P2
P3
Total
Notă: Produsul P1 va fi oferit la un preţ de …………. pentru a epuiza stocul.
Încasările reprezintă cifra de afaceri aferentă producţiei vândute pentru situaţia în care
întreprinderea nu ar exporta produse.
2. PLANIFICAREA VÂNZĂRILOR LA INTERN ŞI EXTERN
Previziunea vânzărilor pe piaţa externă are în vedere evoluţiile anterioare şi informaţiile

obţinute de la compartimentele specializate. Pentru perioada următoare putem previziona
ponderea încasărilor din vânzarea produsului P2 pe piaţa externă în total vânzări, utilizând
metoda ritmului mediu și creșteri degresive cu coeficienții: 0,97; 0,95; 0,90
Pentru produsul P3 vânzările pe piaţa externă pot fi previzionate pe baza unor studii
speciale de piaţă. Putem avea în vedere o alternativă optimistă cu ponderi de 20-25% din
vânzări în anul t+1 şi creşteri anuale degresive cu 4-6%.
Tabelul nr.9.2. Ponderea exportului în total vânzări (%)
Anul t-2 t-1 t t+1 t+2 t+3

Produs P2 30,0 32,5 33,1
Produs P3
Temă: Previzionaţi vânzările la export în anul t+1

Produsul P2
Produsul P3
128
Planificarea vânzărilor
Tabelul nr.9.3. Plan de vânzări la extern

Produsul Volum vânzări Preţ extern Încasări (€)
(buc.) F.O.B. (€/buc.)
P2
P3
Tabelul nr.9.4. Plan de vânzări la intern
Produse Vânzări (buc.) Preţ intern (lei/buc.) Încasări la intern (lei)

P1
P2
P3
Tabelul nr.9.5. Încasări totale previzionate
Produse Încasări la intern (lei) Încasări la extern (lei) Producția vândută

(lei)
P1
P2
P3
Total
Tabelul nr. 9.6. Cheltuieli suplimentare la export

Produse Cantități exportate Cheltuieli suplimentare la export
(buc) Unitar (lei/buc.) Total (lei)
P2
P3
Total
3. PLANIFICAREA ÎNCASĂRILOR DIN ALTE ACTIVITĂŢI
Pe lângă activitatea de bază (în cazul de faţă fabricarea produselor P2 şi P3), o

întreprindere poate desfăşura şi alte activităţi de producţie sau prestări de servicii pentru terţi
sau activităţi de revânzare a produselor achiziţionate de la terţi (comerţ).
La calculul producţiei exerciţiului, primele activităţi vor fi incluse tot la producţia
vândută iar vânzările de mărfuri vor constitui indicator distinct. Întreprinderea analizată nu
prestează lucrări sau servicii pentru terţi dar a realizat venituri din vânzări de mărfuri către
personalul propriu. Acestea se planifică având în vedere situaţia din anul anterior, evoluţia
personalului întreprinderii, evoluţia preţurilor la mărfurile revândute etc. Pentru anul
129
t+1managerii îşi propun extinderea activităţii de comerţ şi realizarea pe această cale a unor
venituri care să reprezinte ..……….% din cifra de afaceri.
Prin urmare, vânzările de mărfuri previzionate sunt:
Costul mărfurilor vândute se poate previziona plecând de la costul mărfurilor vândute

la un leu venituri din vânzarea mărfurilor în anul t, sau de la politica de adaos comercial.
Întreprinderea va practica în activitatea de comerţ un adaos comercial de ……… %.
Tabelul nr. 9.7. Cheltuieli, venituri şi profit din alte activităţi
Indicatori Anul t (lei) Anul t+1 (lei)

Venituri din vânzarea mărfurilor
Cheltuieli privind mărfurile
Cheltuieli aferente mărfurilor vândute*
*Aceste cheltuieli vor fi înregistrate global în Bugetul de venituri și cheltuieli fără a fi detaliate după
natura lor, așa cum sunt înregistrate în contabilitate.
Contribuţia vânzărilor de mărfuri la cifra de afaceri este redusă, motiv pentru care, în
lucrare, nu se detaliază calculele previzionale specifice.
130
PREVIZIUNI FINANCIARE
Obiective
Planificarea necesarului de resurse financiare pentru realizarea strategiei

Stabilirea surselor de finanțare
Calculul dobânzilor la credite
Elaborarea bugetului previzional
Etape
E1. Fundamentarea creditelor pentru finanțarea investițiilor

E2. Fundamentarea creditelor pentru finanțarea nevoii de fond de rulment
E3. Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli
Timp de lucru: 8 ore

1. PREVIZIUNE ȘI PLANIFICARE FINANCIARĂ
Sinteza rezultatelor previzionate pentru un anumit orizont de timp este reflectată în planul
financiar care se concretizează în bugetele întreprinderii pe categorii de activități și "Bugetul
centralizator de venituri și cheltuieli”.
Planificarea financiară trebuie să stabilească:
- rezultatele financiare și profitul exercițiului bugetar;
- necesarul de fonduri și sursele de acoperire a acestora;
- repartizarea profitului, politica de restituire a creditelor și de achitare a altor obligații
financiare.
De fundamentarea corectă a bugetului de venituri și cheltuieli depinde în mare măsură
credibilitatea agentului economic, succesul acestuia pe piață, corectitudinea procesului
decizional.
Efectuarea unor previziuni financiare corecte, cu probabilitate mare de realizare,
condiționează realismul bugetelor și atingerea obiectivelor sau performanțelor dorite.
Previziunile financiare sunt activități cu un grad ridicat de complexitate și prezintă o serie
de particularități ce trebuie avute în vedere la fundamentarea acestora.
2. ASIGURAREA RESURSELOR DE FINANȚARE
Resursele necesare finanțării activității viitoare a întreprinderii pot fi acoperite din surse
interne și din surse externe.
Surse interne
Principalele surse interne pentru finanțarea dezvoltării întreprinderilor productive sunt

profitul din exploatare și amortizarea imobilizărilor. Mai pot fi obținute resurse din vânzarea unor
imobilizări, din valorificarea stocurilor inutile sau excedentare, dar ponderea acestora în totalul
resurselor necesare este, de regulă, scăzută.
Prețurile estimate pentru aceste imobilizări în urma evaluării nu conțin taxa pe valoarea
adăugată. După o analiză a probabilității de încasare obținem valoarea resurselor care pot fi
132
Previziuni financiare
utilizate pentru finanțare. Sumele vor fi obținute în cursul anului t+1, în urma vânzării acestor
mijloace, prin urmare nu sunt disponibile pentru plata la începutul anului a contravalorii
mijloacelor noi achiziționate prin investiții. Aceste sume vor fi evidențiate în sinteza fluxurilor
financiare și se vor reflecta în excedentul sau deficitul de lichidități pentru anul t+1.
Calculul sumelor din disponibilizări de mijloace care pot fi utilizate pentru
finanțare
Profitul din exploatare poate fi utilizat, parțial, pentru finanțare, o parte fiind utilizat
pentru dividende, pentru participarea salariaților la profit etc. Prin urmare, trebuie să avem în
vedere și alte destinații dar și momentele la care trebuie să dispunem de resursele pentru finanțare.
Surse externe
Decizia de a recurge la surse externe pentru finanțare trebuie să aibă în vedere mai multe
aspecte:
- destinația resurselor;
- posibilitățile de acoperire a nevoilor de finanțare din surse proprii;
- accesul la surse externe de finanțare;
- raportul dintre rata rentabilității economice pentru resursele destinate investițiilor și

rata medie a dobânzii pe economie, respectiv raportul dintre rata rentabilității
financiare și rata medie a dobânzii pe economie pentru resursele destinate acoperirii
necesarului de fond de rulment.
133
Temă de control (TC2) Estimarea previzională a realizării obiectivelor strategice
Obiective strategice UM Obiective Previziuni Gradul previzionat

pentru anul pentru anul de realizare a
t+1 t+1 obiectivelor (%)
1.Cifra de afaceri lei
2. Productivitatea muncii lei/pers
3. Rata rentabilității %
resurselor consumate
4. Rata rentabilității %
comerciale
Asigurarea resurselor pentru finanțarea investițiilor
În situația în care investițiile pentru modernizare și dezvoltare se fac la sfârșitul anului t,

Pentru asigurarea resurselor necesare finanțării investițiilor și plata mijloacelor achiziționate la
începutul anului t+1 întreprinderea trebuie să obțină un credit pe termen lung (o perioadă mai
mare de un an).
Tabelul nr. 10.1 Resurse necesare pentru investiții
Nr. crt. Indicatori Valoare (lei)
1 Valoarea investițiilor previzionate, fără TVA
2 Valoarea investițiilor previzionate, inclusiv TVA
3 Resursele disponibile la începutul perioadei
4 Diferența de acoperit din credite
5 Valoarea totală a creditului solicitat
La momentul achiziționării utilajelor, întreprinderea trebuie să dispună de întreaga

sumă, respectiv valoarea utilajelor inclusiv TVA.
Durata creditului… …… ani

Perioada de grație . …… luni
Rata dobânzii ..…. …….% pe an
Rata la credit va fi de…….……… lei/lună
Rata la credit va fi în medie de:
134
C
Rc   
Nl  Ng
C – valoarea totală a creditului;

Nl – numărul de luni pentru care este contractat creditul;
Ng – perioada de grație ( luni).
Managerii pot negocia și o altă modalitate de restituire a creditului (rate crescătoare sau
descrescătoare). În previziunile financiare este preferat calculul cu rate lunare egale.
Dobânda lunară la credit se calculează cu relația:
S c  r  zl
Dl = , în care:
z a  100
Soldul la credit la începutul unei luni se calculează scăzând din soldul lunii
precedente rata la credit.
Sc – soldul creditului la începutul lunii;
r – rata dobânzii;
za – numărul de zile dintr-un an;
zl – numărul zilelor din luna de calcul.
135
Tabelul nr.10.2. Calculul dobânzilor aferente creditului pentru investiții - lei –
Anul t+1
Luna Soldul Dobânda Luna Soldul Dobânda
creditului creditului
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
Total an
Anul t+2
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
Total an
Anul t+3
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
Total an
136
Asigurarea resurselor necesare finanțării nevoii de fond de rulment
Pe baza informațiilor din bilanț a fost calculat fondul de rulment la sfârșitul exercițiului
anterior, care devine principala sursă pentru acoperirea nevoii de fond de rulment la începutul
anului t+1.
Creșterea cifrei de afaceri atrage după sine o creștere a necesarului de fond de rulment,
creștere care trebuie cunoscută anticipat pentru a constitui din timp resursele necesare finanțării.
Previziunea fondului de rulment necesar se poate face prin metoda globală sau prin
metoda analitică.
Metoda globală se bazează pe valori previzionate ale unor indicatori care caracterizează
volumul activității (de regulă cifra de afaceri sau producția exprimată în costuri sau cheltuieli de
exploatare) și viteza de rotație previzionată a fondului de rulment.
𝑁𝐹𝑅 = ×𝑣 , în care:
IV - nivelul previzionat al indicatorului volumului activității;

vr - viteza de rotație previzionată în funcție de indicatorul de volum considerat și natura
dependenței dintre IV și vr (directă sau proporțională, progresivă, degresivă).
Metoda analitică se utilizează pentru a previziona nevoia de fond de rulment aferent
imobilizărilor pe categorii de resurse (materii prime, materiale, producție în curs, produse finite),
luând în considerare categoriile de stocuri necesare: curente, de siguranță, de condiționare, de
transport, de iarnă. Aplicarea metodei duce la obținerea unor valor mai apropiate de nevoile reale
dar presupune un volum mai mare de calcule și, din această cauză, este utilizată pentru
previzionarea nevoii anuale de fond de rulment, sau în cazul unor modificări substanțiale în
dimensiunea și structura activității întreprinderii.
Se utilizează relația:
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare
137
Previziunea stocurilor
1. Numărul zilelor pentru care se constituie stocurile de resurse materiale:

 15 zile pentru stocurile materiale:
 10 zile pentru reperele R2 și R3:
2. Elemente pentru calculul imobilizărilor aferente producției în curs de execuție
Durata ciclului de fabricație:
 8 zile pentru produsul P2;
 10 zile pentru produsul P3;
Coeficienții de avansare a cheltuielilor sunt egali cu 1 pentru toate produsele.
Tabelul nr. 10.3. Calculul valorii stocului de producție în curs de execuție

Nr. Elemente de calcul Producția Cost Stoc
crt. totală unitar Zile Valoare (lei)
1. Produsul P2
2 Produsul P3
Total producție
Tabelul nr.10.4. Calculul valorii stocului de produse finite

Nr. Denumire produs Stoc normat Cost unitar Valoarea stocului
Crt. (buc.) (lei/buc.) (lei)
1 Produsul P2
2 Produsul P3
Total
1. Resurse materiale
2. Producție neterminată
138
3. Produse
Tabelul nr. 10.5. Centralizatorul stocurilor previzionate prin metoda analitică

Nr.crt. Categorii de stocuri Valoare stoc - lei -
0 1 2
1. Stocuri de resurse materiale și repere din afară
2. Producție în curs de execuție
3. Produse finite
Total stocuri
Previziunea creanțelor
In practica relațiilor comerciale se utilizează frecvent vânzarea pe credit. Creanțele

reprezintă drepturi ale creditorilor legate de anumite sume de bani pe care trebuie să le primească
de la debitori. În cazul furnizorilor de mărfuri acestea sunt sume de bani pe care trebuie să le
primească de la clienții care nu plătesc la momentul achiziției. Previziunile pot fi făcute analitic,
pentru fiecare produs în parte, sau global pe baza cifrei de afaceri. Sunt preferate previziunile pe
baza cifrei de afaceri, folosind relația:
𝐶𝑟 = × 𝐷𝑐𝑐 = =
Crprev – creanțe comerciale planificate;
CAprev – cifra de afaceri previzionată;
Dcc – durata medie a creditului client.
Durata previzionată a creditului-client este stabilită ca obiectiv de realizat sau rezultă
pe baza înțelegerilor cu principalii clienți. În cazul nostru, vom lua o durată de ………. zile.
139
Tabelul nr. 10.6. Previziunea creanțelor
Categorii de creanțe Valoare Valoare Valoare anul
anul t-1 anul t t+1
1. Creanțe comerciale
2. Cifra de afaceri
3. Durata medie a creditului client (zile)
4. Alte creanțe
Total creanțe
În afara creanțelor comerciale întreprinderea poate avea și alte creanțe (efecte comerciale
de primit, clienți incerți, clienți cărora li s-au livrat bunuri dar pentru care nu s-au întocmit
facturile etc.). Previziunea acestor creanțe se poate face pe baza trendului din anii anteriori, la
care, dacă este cazul, se utilizează unele corecții.
În cazul de față avem informații în bilanț pe baza cărora putem calcula indicele altor
creanțe în anul t față de anul t-1, care poate fi utilizat în previziunile pentru anul t+1.
Previziunea indicatorului “Alte creanțe”
Previziunea datoriilor de exploatare
Pentru previziunea datoriilor de exploatare poate fi utilizată o metodă globală sau calcule
analitice.
Metoda globală este utilizată pentru a previziona o parte din pasive, numite și pasive
stabile-2 (Ps2), alcătuite din datoriile față de furnizorii de resurse materiale și cele pentru
constituirea de rezerve, provizioane, garanții etc.
Metoda analitică este utilizată pentru determinarea pasivelor generate de datorii cu
termene fixe de plată care se reînnoiesc permanent: datoriile cu salariile, impozitele, C.A.S.-ul,
energia, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată ș.a.
140
Sumele zilnice aferente acestor datorii rămân la dispoziția întreprinderii o perioadă de

timp și pot fi utilizate pentru acoperirea obligațiilor curente către furnizorii de produse, servicii
și mărfuri. Valoarea zilnică a datoriilor se calculează prin împărțirea valorii anuale previzionate
la 360 sau 365. Numărul de zile în care sumele pot fi utilizate pentru acoperirea nevoilor
curente se calculează prin împărțirea intervalului dintre plăți la 2 deoarece sumele se constituie
treptat.
Calculul TVA deductibil

Categorii de resurse Valoare (lei)
I. Achiziții pentru producție și reîntregirea stocurilor de materii
prime, materiale consumabile, piese de schimb, repere etc.
a) Materii prime
b) Materiale consumabile
c) Combustibil
d) Energie electrică
e) Alte materiale
f) Repere R2
g) Repere R3
II. Achiziții de mărfuri pentru revânzare (Mărfuri)
III. Achiziții de servicii (Prestații externe)
a) Lucrări și servicii executate de terți
b) Protocol și publicitate
c) Deplasări
Total achiziții pentru producție și revânzare
Achiziții pentru dezvoltare (Investiții)
Total achiziții de la terți
TVA deductibil
1. Aferent achizițiilor pentru producție și revânzare
2. Aferent achizițiilor pentru investiții
Total TVA deductibil ………………………………………….
141
Impozitul pe profit poate fi calculat la stadiul actual al fundamentării planului strategic
pentru profitul din exploatare.
Taxa pe valoarea adăugată pentru care se calculează pasivele stabile este TVA de plată.
TVAplată = TVAcolectată - TVAdeductibilă
Pentru anul t+1 valorile totale ale achizițiilor din afară sunt prezentate în Planul de
investiții și Centralizatorul planului de aprovizionare.
TVA colectată este taxa aferentă vânzărilor de produse, servicii, mărfuri sau execuției
unor lucrări pentru terți. În lucrarea de față, TVA colectată se calculează pentru producția vândută
și vânzările de mărfuri.
Calculul TVA colectată
Calculul TVA de plată

TVAplată = TVAcolectată – TVAdeductibilă =
Tabelul nr. 10.7. Previziunea datoriilor de exploatare prin metoda analitică simplificată
Nr. Elemente de calcul Valoare (lei) Număr zile Valoare pasive
crt. Totală Zilnică ( lei)
1. Salarii
2. CAM
4. Impozit pe profit
5. T.V.A
Total
La datoriile de exploatare calculate se adaugă datoriile către furnizori, în limita
prevederilor contractuale (creditul furnizor). Acestea mai sunt numite pasive stabile2, pentru a fi
deosebite de primele.
În anii t-1 și t durata medie a creditului furnizor a fost:
- anul t-1:
- anul t:
Pentru anul t+1, pe baza înțelegerilor cu furnizorii, durata medie a creditului furnizor
142
va fi de ….. zile.
Datoriile previzionate către furnizori vor fi:
Datoriile către furnizori

𝐶𝑚𝑓
𝐷𝑓 = ⋅ 𝐷𝑐𝑓 = =
365
Df – datorii către furnizorii de mărfuri și servicii (datorii comerciale planificate);
Dcf – durata creditului furnizor;
Cms – cumpărări de mărfuri și servicii într-un an.
Datoriile de exploatare totale previzionate vor fi:
Așa cum menționam anterior, pentru a previziona necesarul total de fond de rulment
(NFR), trebuie să luăm în considerare stocurile, creanțele și datoriile de exploatare.
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare
NFR t =
NFR t+1 =
Sporul de fond de rulment necesar la începutul anului t+1 este:
NFR  NFRt 1  NFRt 
Sursele utilizate pentru acoperirea necesarului de fond de rulment pot fi: surse proprii;
surse atrase; surse împrumutate.
Sursele proprii dețin ponderea principală în acoperirea necesarului de fond de rulment și
sunt formate la un moment dat din surplusul de capitaluri proprii degajat din finanțarea pe termen
lung.
143
Sursele atrase sunt fonduri ce se constituie treptat pentru plata obligațiilor către terți, din
momentul constituirii până la momentul plății. În calculele previzionale se au în vedere doar
acele categorii de obligații care se reînnoiesc permanent, denumite în literatura de specialitate
pasive stabile.
Sursele împrumutate sunt adesea alternativele cele mai sigure. Acestea pot fi credite de
trezorerie sau linii de credit.
Tabelul nr. 10.8 – Sinteza fundamentării creditului pentru exploatare

Indicatori Valoare - lei
1. Stocuri
2. Creanțe
3. Datorii de exploatare
4. ∆NFR
Pentru desfășurarea activității curente, în condițiile unui flux normal al încasărilor și
plăților, întreprinderea trebuie să contracteze un credit de exploatare (credit pe termen scurt). În
caz contrar nu poate să-și achite obligațiile curente.
Valoarea creditului solicitat (lei):
Rata dobânzii(%):
Rata lunară la credit (Rc):
Durata de restituire a creditului:
Rc  
144
Tabelul nr.10.9. Calculul dobânzii la creditul curent pentru exploatare

Luna Soldul Dobânda ( lei) Luna Soldul Dobânda
creditului creditului ( lei)
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
Total an
Tabelul nr 10.10. Calculul dobânzii la creditul restant

Valoarea creditului solicitat (lei):
Rata dobânzii(%):
Rata lunară la credit (Rc):
Rc  
Luna Soldul Dobânda ( lei) Luna Soldul Dobânda

creditului creditului ( lei)
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
Total an
Tabelul nr. 10.11. Programul de restituire a creditelor și de plată a dobânzilor în anul t+1
Categorii de credite Suma de restituit în Dobânzi de plată în
anul t+1 anul t+1
1. Credit pentru investiții
2. Credit pentru creșterea NFR
3. Credit restant pentru exploatare
Total
145
Tabelul nr. 10.12. Restituirea creditului pentru investiții și plata dobânzilor

Anul Rata la credit (lei) Dobânda de plată (lei) Total (lei)
t+1
t+2
t+3
Total
Acest program poate fi respectat în măsura în care fluxul de lichidități generat de

exploatare asigură sumele necesare plăților. În caz contrar trebuie găsită altă alternativă de
restituire. Calculele vor fi făcute după efectuarea previziunilor pe termen lung.
3. BUGETUL PREVIZIONAL ANUAL
Elaborarea bugetului anual este necesară din mai multe motive:

- indicatorii înscriși în acest buget au o probabilitate mai mare de realizare, nefiind
influențați de factorii sezonieri a căror acțiune într-un sens sau altul se compensează
la nivel de an;
- oferă o imagine sintetică a activității întreprinderii pe întregul exercițiu economico-
financiar și permite analize comparative cu exercițiile anterioare;
- este relativ ușor de elaborat întrucât reprezintă o sinteză a previziunilor anterioare.
Principalele categorii de venituri și cheltuieli au fost previzionate în etapele anterioare.
146
Tabelul nr. 10.13. Bugetul de venituri și cheltuieli

pentru exercițiul t+1
- lei –
INDICATORI Nr. Exercițiul financiar
rd. Încheiat Viitor
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 1
Producția vândută 2
Venituri din vânzarea mărfurilor 3
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 4
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din 5
Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 6
nete
2. Venituri aferente costului producției în curs de execuție
Sold creditor 7
Sold debitor 8
3. Venituri din producția de imobilizări necorporale si 9

corporale
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale 10
5. Venituri din producția de investiții imobiliare 11
6. Venituri din subvenții de exploatare 12
7. Alte venituri din exploatare 13
-din care, venituri din fondul comercial negativ 14
-din care, venituri din subvenții pentru investiții 15
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 16
+ 09 + 10 + 11 + 12 + 13)
8.a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile 17
Alte cheltuieli materiale 18
b) Alte cheltuieli externe (cu energia și apa) 19
Cheltuieli privind mărfurile 20
Reduceri comerciale primite 21
9. Cheltuieli cu personalul 22
a) Salarii și indemnizații 23
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 24
10. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și 25
necorporale (rd. 26 - 27)
a1) Cheltuieli 26
a2) Venituri 27
147
11. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 28
30)
b1) Cheltuieli 29
b2) Venituri 30
11) Alte cheltuieli de exploatare (rd.32 la 38) 31
11.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 32
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 33
11.3. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător 34
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale 35
11.5. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare 36
11.6. Alte cheltuieli 37
Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare 38
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39

Cheltuieli 40
Venituri 41
CHELTUIELI DE EXPLOATARE- TOTAL (rd. 17 la 20 - 42
21 +22 + 25 + 28 + 31 + 39)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
- Profit (rd. 16 - 42) 43
- Pierdere (rd. 42 - 16 44
12. Venituri din interese de participare 45
- din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 46
13. Venituri din dobânzi 47
- din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 48
14. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda 49
datorată
15. Alte venituri financiare 50
- din care, venituri din alte imobilizări financiare 51
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 45+47+49+50) 52
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și 53
investițiile financiare deținute ca active circulante (rd. 54 - 55)
Cheltuieli 54
Venituri 55
17.Cheltuieli privind dobânzile 56
din care cheltuieli în relațiile cu entitățile afiliate 57
Alte cheltuieli financiare 58
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 53+56+58) 59
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
148

- Profit (rd. 52 - 59) 60
- Pierdere (59-52) 61
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62
CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 62 - 63) 64
- Pierdere (rd. 63 - 62 65
19. Impozitul pe profit (ct.691) 66
20. Impozitul specific unor activități (ct. 695) 67
21. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 68
22. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd. 64 - 65 - 66 - 67 - 68) 69
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67 + 68 - 64) 70
Creșterea rezervelor din profit
149
Tabelul nr.10.14. Sinteza fluxurilor financiare previzionate
Nr. Indicatori Valoare (lei)
crt.
1 Venituri (încasări) din exploatare, inclusiv T.V.A.
2 Venituri (încasări) financiare
3 Disponibilități la începutul perioadei
4 Împrumuturi
5 Alte venituri / Alte încasări
Total surse
6 Cheltuieli (plăți) pentru exploatare, inclusiv T.V.A.
7 Cheltuieli (plăți) financiare
8 Finanțarea (plata) imobilizărilor corporale, inclusiv T.V.A.
9 Creșterea fondului de rulment
11 Impozit pe profit
12 Participarea salariaților la profit
13 Cota managerului
14 Plata dividendelor
15 Restituire credite
16 Alte repartizări/plăți; T.V.A. de plată
Total destinații
Excedent (+) / Deficit (-)
Majorarea rezervelor
150
PEVIZIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG
Obiective
Însușirea unei metodologii de previziune a activității pe termen lung

Însușirea unei metodologii de fundamentare a strategiilor pe termen mediu
Echilibrarea balanței de încasări și plăți
Etape
E1. Previziunea vânzărilor
E2. Previziunea cheltuielilor
E3. Previziunea încasărilor din vânzări la intern și export
E4. Previziunea rezultatelor
E5. Proiectarea balanței de încasări și plăți
Timp de lucru: 8 ore

1. PREVIZIUNEA VÂNZĂRILOR ȘI A ÎNCASĂRILOR
Strategia pe termen lung pune în evidență direcția în care se îndreaptă

întreprinderea și decurge din misiunea acesteia.
Pentru a previziona veniturile și cheltuielile din exploatare vom pleca de la
premisa că, pentru orizontul de trei ani, se păstrează în fabricație produsele P2 și P3.
Previziunea vânzărilor
Cu informațiile disponibile, previziunea vânzărilor se poate face prin mai multe

metode: metoda ecuațiilor de trend; metoda ritmului mediu anual de creștere; metoda
ciclului de viață; metode combinate.
De regulă, se utilizează mai multe metode, iar decidenții se opresc asupra
alternativelor care asigură realizarea obiectivelor generale.
Tabelul nr.11.1. Previziunea indicilor de creștere a vânzărilor

Produsul Anul de Indici de creștere a vânzărilor față de anul de
referință referință (%)
t+1 t+2 t+3
P2 t-7
P3 t+1
Previziunile pot fi făcute prin diferite metode:
a) Cu ecuații de trend sau de regresie în cazul produselor pentru care se cunoaște

un istoric al vânzărilor
b) Cu ritmul mediu, dacă se estimează că se va păstra în viitor.
Pentru produsele noi, ritmul mediu anual de creștere a vânzărilor poate fi
stabilit ca obiectiv de către managerul de produs plecând de la estimările făcute de
specialiștii în marketing pe baza studiilor de piață.
c) Folosind metode calitative de previziune
Dintre modelele posibile vom alege unul pe baza unor criterii stabilite de
manageri, pe baza unor analize statistice, sau putem analiza comparativ toate variantele.
Indiferent de model, sunt necesare în paralel studii de piață pentru a confirma
152
Previziuni pe termen mediu și lung
previziunile pe baza datelor istorice sau pentru a aduce corecții.
Temă: Previziunea indicilor de creștere a vânzărilor

Produsul P2
Produsul P3
Tabelul nr.11.2. Previziunea vânzărilor medii din produsul P2

Anul Indice previzionat de Vânzări previzionate
modificare față de anul t-9 (buc.)
t+2
t+3
Tabelul nr.11.3. Previziunea vânzărilor medii din produsul P3

Anul Indice previzionat de Vânzări previzionate
modificare față de anul t+1 (buc.)
t+2
t+3
Previziunea exporturilor are în vedere evoluțiile anterioare și informațiile

obținute de la compartimentele specializate.
Ipoteze pentru previziunea exporturilor
- ponderea exporturilor în total vânzări este cea previzionată anterior;

- utilizarea unui curs de ….. lei/€ în anul t+2 și ……. lei/€ în anul t+3;
153
Tabelul nr.11.4. Ponderea exportului în total vânzări

Anul Anul t+2 (%) Anul t+3(%)
Produsul P2
Produsul P3
Tabelul nr.11.5. Previziunea vânzărilor la export

Produsul P2
Produ Anul Vânzări totale Pondere Vânzări la Vânzări la
sul previzionate export export intern
P2 t+2
t+3
P3 t+2
t+3
Previziunea prețurilor
Pentru a obține vânzările în unități monetare, pe lângă vânzările în unități fizice,

trebuie să previzionăm și prețurile unitare.
Tabelul nr.11.6. Previziunea prețurilor unitare

Anul Indice de Prețuri previzionate lei/buc.
modificare(%) Produsul P2 Produsul P3
t+1 (2020)
t+2 (2021)
t+3 (2022)
În lipsa altor informații putem pleca de la ipoteza creșterii acestor prețuri în

funcție de inflație sau în funcție de creșterea medie a prețurilor în cadrul sectorului.
Tabelul nr. 11.7 Vânzări și prețuri previzionate

Anul Vânzări previzionate Prețuri previzionate
Produsul P2 Produsul P3 Produsul P2 Produsul P3
t+1
t+2
t+3
154
Previziunea încasărilor
Pentru previziunea încasărilor totale avem în vedere ipoteza că pe întreg

orizontul de previziune vor fi fabricate doar produsele P2 și P3.
Tabelul nr.11.8.Previziunea încasărilor din vânzarea produselor la intern
Produsul P2
Anul Vânzări la intern Preț unitar Încasări
(buc.) previzionat previzionate
(lei/buc.) (lei)
t+2
t+3
Produsul P3
Anul Vânzări la intern Preț unitar Încasări
(buc.) previzionat previzionate
(lei/buc.) (lei)
t+2
t+3
Tabelul nr. 11.9. Previziunea încasărilor din vânzări la export

Produsul P2
Anul Vânzări la Preț extern Cursul Valoare încasări
export F.O.B. de Euro Lei
- buc. - - €/buc. - schimb
t+2
t+3
Produsul P3
Anul Vânzări la Preț extern Cursul Valoare încasări
export F.O.B. de Euro Lei
- buc. - - €/buc. - schimb
t+2
t+3
Tabelul nr.11.10. Încasări totale previzionate

Anul t+2
Denumire Încasări la Încasări la Total încasări
produs intern (lei) export (lei) previzionate (lei)
P2
P3
Total
155
Anul t+3
Denumire Încasări la Încasări la Total încasări(lei)
Produs intern(lei) export(lei)
P2
P3
Total
Notă: În anul t+1 încasările sunt influențate și de vânzarea stocului din produsul
P1.
2. PREVIZIUNEA COSTURILOR
Previziunea costurilor unitare și totale
Cheltuielile fixe vor fi influențate în principal de inflație și se previzionează

plecând de la nivelul din anul t+1.
Tabelul nr.11.11. Previziunea cheltuielilor fixe totale
Anul Indicele de Cheltuieli fixe
creștere previzionate
(%)
t+1
t+2
t+3
Cheltuielile variabile vor fi influențate de inflație dar și de volumul producției

previzionate. Vom proceda la fel ca în cazul cheltuielilor fixe pentru previziunea
cheltuielilor variabile unitare. Cheltuielile variabile totale se obțin prin înmulțirea
cheltuielilor unitare cu producția previzionată.
Tabelul nr.11.12. Previziunea cheltuielilor variabile aferente produsului P2

Anul Indicele de Producția Cheltuieli Cheltuieli
creștere previzionată variabile unitare variabile totale
(%) (buc.) (lei/buc.) (lei)
t+1
t+2
t+3
Notă: Plecăm de la ipoteza că stocurile normate vor fi egale cu stocurile
inițiale și, în consecință, producția pentru anii t+2 și t+3 va fi egală cu vânzările
156
Tabelul nr.11.13. Previziunea cheltuielilor variabile aferente produsului P3

Anul Indicele de Producția Cheltuieli variabile Cheltuieli
creștere previzionată unitare variabile
(%) (buc.) (lei/buc.) totale (lei)
t+1
t+2
t+3
Tabelul nr.11.14. Previziunea cheltuielilor variabile pentru întreaga producție

Cheltuieli variabile totale pe Cheltuieli variabile
produse –lei- totale la nivel de
Anul Produsul P2 Produsul P3 întreprindere
(lei)
t+1
t+2
t+3
Pentru previziunea costurilor unitare ale produselor însumăm cheltuielile variabile

sau directe cu cheltuielile indirecte unitare calculate pe baza cotelor de repartizare. Cotele
de cheltuieli indirecte la nivelul întreprinderii se calculează cu relația folosită la
previziunea costurilor pe baza consumurilor cumulate de resurse.
• anul t +1:
• anul t + 2:
• anul t + 3:
Tabelul nr.11.15.Previziunea costurilor unitare ale produselor

Produsul P2
Anul Cheltuieli directe Cote de cheltuieli Cheltuieli Cost
unitare (lei/buc.) indirecte (%) indirecte unitar
(lei/buc.)
t+2
t+3
Produsul P3
Anul Cheltuieli directe Cote de cheltuieli Cheltuieli Cost
unitare (lei/buc.) indirecte (%) indirecte unitar
(lei/buc.)
t+2
t+3
157
Aplicând cotele de cheltuieli indirecte la cheltuielile directe obținem cheltuielile

indirecte unitare și apoi costurile previzionate ale produselor.
Previziunea cheltuielilor aferente exportului produselor
Pentru previziunea cheltuielilor suplimentare la export pe unitatea de produs

putem păstra ponderea acestora din anul t+1 în costul intern al produselor.
Tabelul nr. 11.16. Previziunea cheltuielilor suplimentare la export
Produsul P2
Vânzări Cheltuieli suplimentare la export
Anul previzionate la Unitare Totale
export - buc. - - lei/buc. - - lei -
t+2
t+3
Produsul P3
Vânzări Cheltuieli suplimentare la export
previzionate Unitare Totale
Anul
la export - - lei/buc. - - lei -
buc. -
t+2
t+3
Tabelul nr. 11.17. Centralizatorul cheltuielilor suplimentare la export

Produsul P2 Produsul P3 Cheltuieli totale
Anul
- lei - - lei - - lei -
t+2
t+3
Aceste cheltuieli pot fi previzionate și analitic, pe baza cheltuielilor necesare

derulării operațiilor speciale impuse de exportul produselor. Astfel de calcule sunt
necesare atunci când exportul deține ponderea principală în totalul încasărilor sau în cazul
pătrunderii pe noi piețe.
158
3. PREVIZIUNEA FLUXURILOR FINANCIARE
Previziunea rezultatelor
Rezultatele din exploatare se obțin ca diferență între încasările și cheltuielile
totale. Din rezultatul total se scad cheltuielile suplimentare aferente produselor exportate
și se obține rezultatul brut impozabil din activitatea de exploatare.
Tabelul nr.11.18. Previziunea rezultatului din exploatare
Specificație Anul t+2 Anul t+3

1. Încasări din producția vândută
2. Încasări din vânzarea mărfurilor
Încasări totale
3. Cheltuieli variabile totale
4. Cheltuieli fixe totale
5. Cost total de producție
6. Cheltuieli speciale la export
7. Costul mărfurilor vândute
Cheltuieli totale
Rezultatul din exploatare
Pentru previziunea rezultatelor financiare putem face abstracție de diferențele de

curs valutar și luăm în considerare numai dobânzile.
Veniturile financiare pentru disponibilul mediu din contul curent vor fi calculate
ca în anul t:
- în anul t+2:
- în anul t+3:
Cheltuielile financiare sunt în acest caz cele cu dobânzile la credite:

- în anul t+2:
159
- în anul t+3:
Rezultatele excepționale vor rezulta din dezmembrări sau vânzări de active fixe,
din drepturi de personal neridicate și prescrise, din sume de la bugetul statului datorate
întreprinderii, din subvenții pentru investiții etc. Atunci când previzionăm vânzări de
active corporale trebuie să avem în vedere și investițiile necesare pentru înlocuirea
acestora. Pentru anii t+2 și t+3 nu se previzionează astfel de venituri
Tabelul nr. 11.19. Previziunea impozitului pe profit

Nr. Indicatori Anul Anul
crt. t+2 t+3
1 Venituri din producția vândută
2 Vânzări de mărfuri
3 Venituri financiare
4 Alte venituri
Total venituri
6 Costul produselor fabricate
7 Costul mărfurilor vândute
8 Cheltuieli speciale la export
9 Cheltuieli financiare
10 Alte cheltuieli
Cheltuieli totale
11 Rezultat impozabil
12 Deduceri
13 Impozit pe profit
Previziunea necesarului de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment se previzionează pentru anii t+2 și t+3 prin

metoda globală, luând în considerare situația din anul t+1.
IV
Vom folosi relația: NFR =  vr , în care:
360
IV - nivelul previzionat al indicatorului volumului activității;
vr - viteza de rotație previzionată în funcție de indicatorul de volum considerat și
natura dependenței dintre IV și vr (directă sau proporțională, progresivă, degresivă).
NFR
În anul t+1 vr   360 
CA
Prin urmare, necesarul de fond de rulment ar putea fi:
a) în anul t+2:
160
- viteza de rotație: …………..

- cifra de afaceri:
- NFR
b) în anul t+3:
- viteza de rotație: …………..
- cifra de afaceri:
- NFR
NFRt 2  NFRt  2  NFRt 1 
NFRt 3  NFRt 3  NFRt  2 
Pentru acoperirea nevoii suplimentare de fond de rulment în anii t+2 și t+3 pot fi
avute în vedere noi credite de exploatare.
Previziunea rezervelor
Rezervele se calculează conform prevederilor legale prin aplicarea unei cote

procentuale asupra rezultatului brut. În cazul nostru vom lua:
- în anul t+2:
- în anul t+3:
Previziunea TVA de plată
Taxa pe valoarea adăugată de plată în anii t+2 și t+3 va fi previzionată pe baza

componentelor astfel:
T.V.A. plată = T.V.A. colectată – T.V.A. deductibilă
 TVAcolectată - prin aplicarea cotei de TVA la cifra de afaceri previzionată;

 TVAdeductibilă - acceptăm ipoteza că ponderea cheltuielilor cu materialele și
serviciile de la terți în cheltuielile de exploatare se păstrează la fel ca în
anul t+1.
161
Tabelul 11.20. Ponderea cheltuielilor cu achizițiile de la terți în cheltuielile de

exploatare în anul t+1
Nr. crt. Indicatori Valoare
1 Cheltuieli de exploatare
2 Cheltuielile cu materialele și serviciile de la terți
3 Ponderea cheltuielilor cu materialele și serviciile
de la terți în cheltuielile de exploatare (%)
Tema 1 – Calculați taxa pe valoarea adăugată de plată

Anul t+2
Nr. Indicatori Valoare t+2 Valoare t+3
crt. (lei) (lei)
1 Vânzări de produse și mărfuri
2 TVA colectată, total
3 Cheltuieli de exploatare
3 Achiziții de mărfuri și servicii
4 TVA deductibilă pentru achiziții
de mărfuri și servicii
6 TVA de plată
Alți indicatori Anul t+1 Anul t+2

Plata dividendelor
Restituire credite
Participarea salariaților la profit și cota managerului
Credite și dobânzi
Sinteza fluxurilor de lichidități
Dacă sinteza fluxurilor pe termen lung reflectă dezechilibre, pentru a nu intra

în incapacitate de plată, întreprinderea poate avea în vedere mai multe soluții:
- diminuarea unor categorii de cheltuieli, soluție cu efecte imediate, care pe
162
termen mediu și lung duce la accentuarea dezechilibrelor;
- îndatorarea întreprinderii pe termen lung, pentru a diminua ieșirile de lichidități

în anul realizării investițiilor și în anii imediat următori;
- creșterea volumului vânzărilor și a cifrei de afaceri, soluție mai complexă,

aplicabilă atunci când cererea este în creștere.
Tabelul nr.11.21. Sinteza fluxurilor financiare previzionate

Specificație t+1 t+2 t+3
1. Venituri (încasări) din
exploatare, inclusiv T.V.A.
2. Venituri (încasări) financiare
3. Disponibilități
la începutul perioadei
4. Împrumuturi
5. Alte venituri / Alte încasări
Total surse
6. Cheltuieli (plăți) pentru
7. Cheltuieli (plăți) financiare
8. Finanțarea (plata)
imobilizărilor corporale,
inclusiv T.V.A.
9. Creșterea fondului de
rulment
11. Participarea salariaților
la profit și cota managerului
12. Plata dividendelor
13. Restituire credite
14. Alte repartizări/plăți;
T.V.A. de plată
Total destinații
163
Tabelul nr.11.22. Sinteza revizuită a fluxurilor financiare previzionate

Specificație t+1 t+2 t+3
1. Venituri (încasări) din
2. Venituri (încasări) financiare
3. Disponibilități
la începutul perioadei
4. Împrumuturi
5. Alte venituri / Alte încasări
Total surse
6. Cheltuieli (plăți) pentru
7. Cheltuieli (plăți) financiare
8. Finanțarea (plata)
imobilizărilor corporale,
inclusiv T.V.A.
9. Creșterea fondului de
rulment
11. Participarea salariaților
la profit și cota managerului
12. Plata dividendelor
13. Restituire credite
14. Alte repartizări/plăți;
T.V.A. de plată
Total destinații
164
ANALIZA PREVIZIONALĂ A IMPACTULUI
STRATEGIEI
Obiective
Însușirea metodologiei de analiză previzională a resurselor necesare realizării

strategiilor
Însușirea metodologiei de analiză a costurilor previzionate
Cunoașterea impactului strategiei asupra activității financiare a întreprinderii
Etape
E1. Evaluarea mijloacelor fixe

E2. Calculul eficienței utilizării mijloacelor fixe
E3. Analiza utilizării capacității de producție. Comparație cu gradul de utilizare
stabilit inițial
E4. Calculul eficienței utilizării resurselor umane
E5. Analiza previzională a costurilor
E6. Analiza eficienței utilizării resurselor financiare
Timp de lucru: 3,5 ore

1. ANALIZA PREVIZIONALĂ A FOLOSIRII MIJLOACELOR (ACTIVELOR) FIXE
Folosirea mijloacelor fixe

Din analiză se obțin informații relevante dacă aceasta este precedată de
evaluarea mijloacelor fixe existente. Prin urmare, pentru mijloacele existente la
începutul perioadei vom utiliza valori de înlocuire sau valori rămase actualizate. În caz
contrar analizele trebuie făcute în special pe bază de ponderi.
Tabelul nr.12.1. Utilizarea mijloacelor fixe

Indicatori Anul t Anul t+1 Indice(%)
1.Valoarea mijloacelor fixe
2.Producția fabricată
3.Producția la 1 leu mijloace fixe
Tema 1-Explicați modul de calcul și interpretați dinamica și structura activelor fixe,

respectiv înzestrarea tehnică a personalului
Previziunea utilizării capacității de producție

Capacitatea de producție reprezintă producția maximă de o anumită structură și
calitate ce poate fi realizată la nivelul unei unități de producție ( utilaj, secție, întreprindere)
în cursul unei perioade de timp. Astfel determinată, capacitatea de producție mai este
denumită și capacitatea tehnică de producție. Capacitatea de regim reflectă producția
maximă posibilă în condiții date de regimul de lucru, personalul disponibil, resursele
accesibile ș.a.
166
Analiza previzională a impactului strategiei
Tabelul nr. 12.2. Utilizarea capacității de producție

a) Utilaje pe care se fabrică un singur produs
Utilaje Qpl Nt Td Cp gu gu
Produse
Cod Nr.
3 sch. 2 sch.
Secția I
"f" R1
M S1
Secția a II-a
SA1 P2
„f” P3
„m” P3
M P2
M P3
M – locuri de muncă pentru activități de montaj
b) Utilaje pe care se fabrică mai multe produse
Utilaje Qpl Nt Nte ke Qe Td Cpe gu
Produse
Cod Nr. 1 sch.
Secția II
SA3 P2
P3
Total SA3
Relația generală utilizată pentru calculul capacității de producție este următoarea:
C p = A  T  I , în care:
A - caracteristica dimensională a unităților de producție (număr de utilaje de același
tip, suprafață de producție, volum util etc.);
T - fondul de timp disponibil în perioada considerată ore/an, ore/trimestru etc.;
I - indicatorul de utilizare intensivă exprimat în unități fizice pe unitatea de
caracteristică dimensională (buc/h, t/h, buc./m2 etc.);
Tema 2 – Explicați utilizarea capacității de producție
167
2. ANALIZA PREVIZIONALĂ A FOLOSIRII RESURSELOR UMANE
Analiza previzională a resurselor umane trebuie să aibă în vedere cel puțin

următoarele aspecte:
- productivitatea resursei umane;
- salarizarea personalului;
- eficiența folosirii resursei umane.
Tabelul nr.12.3. Asigurarea cu personal
Indicatori UM Anul t Anul t+1 Indice %

Personal (număr mediu scriptic) Număr
Cifra de afaceri Lei
Productivitatea muncii Lei/pers.
Economia absolută de personal Număr
Economia relativă de personal Număr
Tema 3- Explicați modul de calcul și interpretați economia de personal

1. Economia absolută
2. Economia relativă
Remunerarea factorului muncă

Corelația dintre salariu și productivitatea muncii reflectă măsura în care
salariile plătite au în vedere aportul personalului la realizarea obiectivelor întreprinderii.
Analiza poate fi făcută static, și concluziile vor fi desprinse prin comparații cu niveluri
de referință, sau dinamic și concluziile vor fi desprinse prin compararea indicilor de
modificare.
Analiza statică ne va conduce la concluzii similare cu cele desprinse din
compararea salariilor medii și ale ponderii cheltuielilor salariale în cifra de afaceri.
168
Tabelul nr12.4. Dinamica salariilor și a productivității muncii

Indicatori UM Valori Indice
%
Anul t Anul t+1
1.Cifra de afaceri anuală (CA) Lei
2.Fond salarii anual Lei/an
3.Ponderea salariilor în CA %
6.Număr mediu scriptic de personal Nr.
7.Salariul mediu lunar pe o persoană Lei/pers.
8.Productivitatea lunară a muncii Lei/pers.
Tema 5 – Calculați și interpretați remunerația factorului muncă și corelațiile dintre

salarii și productivitate
1. Remunerarea factorului muncă
2. Corelațiile dintre salarii și productivitatea muncii
3. Ponderea salariilor și a cheltuielilor salariale totale în cifra de afaceri
Analiza previzională a salariilor pe unitatea de produs
Pentru salarizarea personalului în funcție de producția realizată este necesară

cunoașterea fondului total de salarii aferent acestei producții. În acest scop se calculează
cheltuielile cu salariile pe unitatea de produs prin însumarea salariilor directe cu cele
indirecte.
Tabelul nr.12.5. Salariile directe pe produse
Produse Producție Salarii directe Salarii Salarii
anul t+1 totale indirecte indirecte pe
Valoare (lei) Pondere totale produs
(%) (lei) (lei/buc)
P2
P3
Total
169
Tabelul nr.12.6. Salariile totale pe produse

Produse Producție Salarii pe unitatea de produs finit Salarii
anul t+1 totale
Directe Indirecte Total
P2
P3
Total
La nivel de societate comercială trebuie să se urmărească permanent corelația

dintre salariile plătite și cheltuielile salariale recuperate prin vânzarea produselor.
3. ANALIZA COSTURILOR PREVIZIONATE
Tabelul nr.12.7. Dinamica cheltuielilor întreprinderii

Nr Articole de calculație Valori ( lei) Indice
crt t t+1 (%)
1 Cheltuieli materiale totale
2 Cheltuieli cu lucrările și
serviciile executate de terți
3 Cheltuieli de protocol și
publicitate
6 Cheltuieli cu deplasări, detașări,
transferări
7 Cheltuieli cu impozitele, taxele
și vărsămintele asimilate
8 Cheltuieli cu remunerațiile
personalului
9 Alte cheltuieli de exploatare
10 Amortizări și provizioane
Total cost producție
Tema 7 – Explicați dinamica și structura costurilor de producție
170
4. ANALIZA FINANCIARĂ PREVIZIONALĂ
Tabelul nr. 12.8. Analiza previzională a fondului de rulment

Indicatori Anul t-1 Anul t Anul t+1 Indice Indice
t/t-1 t+1/t
1.Stocuri
2.Creanțe
3.Datorii de exploatare
4.Fondul de rulment
5.NFR
6.Creșterea NFR
Concluzii
Tabelul nr. 12.9 Analiza previzională a îndatorării

t/t-1 t+1/t
1.Coeficientul de
îndatorare globală
2.Coeficientul de
îndatorare pe termen
lung
3.Perioada de
rambursare a datoriilor
Concluzii
171
Tabelul nr. 12.10 Analiza previzională a lichidității

t/t-1 t+1/t
1.Coeficientul
lichidității globale Cl1
2.Coeficientul
lichidității globale Cl2
3.Viteza de rotație a
stocurilor
4.Durata medie a
creditului-client
5.Durata medie a
creditului-furnizor
Concluzii
Tabelul nr. 12.11 Analiza previzională a rentabilității

t/t-1 t+1/t
1.Excedentul brut de
exploatare
2.Capitaluri investite
3.Rata rentabilității
economice nete (Ren)
financiare
5.Rata rentabilității de
exploatare
comerciale
Concluzii
172

Pe - Suport Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pe - Suport Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Emil Maxim (coordonator)

Teodora Roman Sabina Turnea

Prof. dr. Alexandru Tofan

Tehnoredactare computerizată: Emil Maxim

Copyright © Emil Maxim, 2022

UNITATEA DE STUDIU 1 PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI

UNITATEA DE STUDIU 2 ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI

UNITATEA DE STUDIU 3 ELEMENTE DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC

UNITATEA DE STUDIU 4 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

UNITATEA DE STUDIU 5 FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE UTILAJE ȘI

UNITATEA DE STUDIU 6 FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE PERSONAL

UNITATEA DE STUDIU 7 FUNDAMENTAREA NECESARULUI DE RESURSE

UNITATEA DE STUDIU 8 PLANIFICAEA COSTUILOR

UNITATEA DE STUDIU 9 PLANIFICAREA VÂNZĂRILOR

UNITATEA DE STUDIU 10 PREVIZIUNI FINANCIARE

UNITATEA DE STUDIU 11 PREVIZIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

UNITATEA DE STUDIU 12 ANALIZA PREVIZIONALĂ A IMPACTULUI

Disciplina “Proiecte economice” se adresează studenților de la specializarea

- însușirea metodologiei de fundamentare a strategiilor, demers esențial în

Având în vedere caracterul aplicativ al disciplinei, aceasta presupune elaborarea

materialul de studiu. Lucrările de verificare vor fi prezentate la întâlnirile programate

Pentru însușirea conținutului disciplinei o sinteză este disponibilă pe platforma

Evaluarea activității la această disciplină se face conform precizărilor din fișa

Prezența la activitățile programate este obligatorie.

Fiecare student va primi de la cadrul didactic îndrumător cantitățile din produsele P1

o Vânzări din produsul P1: …………………… buc.

Cunoașterea organizației pentru care va fi fundamentată strategia de dezvoltare și planul

 Cunoașterea profilului de producție și a produselor organizației

Timp de studiu: 1,0 ore

Tema 1. Analizați organigrama societății comerciale

1. SCURT ISTORIC AL ORGANIZAȚIEI

Proiectul economic își propune prezentarea modalităților concrete de utilizare a

Societatea comercială1 ".........................................................." SA este o unitate

1 Fiecare student va alege un nume comercial pentru propria societate

Conducerea executivă este formată din: managerul general; managerul tehnic;

3. PROCESE DE PRODUCȚIE ȘI TEHNOLOGII

Procesele de producție de bază se desfășoară în cele două secții amplasate una în

Fig. Nr. 1.2 Structura tehnologică a produsului P1

Fig. Nr. 1.3 Structura tehnologică a produsului P2

Pentru locurile de muncă manuale, suprafața necesară este, în medie, de 5 m2 pentru un

Tabelul nr.1.1. Procese tehnologice și norme de timp

La stabilirea categoriei lucrării specialiștii din compartimentul de proiectare țin seama

Tabelul nr. 1.3. Spațiile disponibile

Nr. Destinația spațiului Suprafața

Tabelul nr. 1.3. Evoluția vânzărilor în ultimii zece ani

Anul Produsul P1 Produsul P2

Procentele din coloanele 1 și 3 reprezintă indici cu bază fixă ai dinamicii vânzărilor

Cunoașterea principalelor elemente care caracterizează potențialul, activitatea și

 Familiarizarea studenților cu elemente de detaliu referitoare la societatea

Timp de studiu: 3,0 ore

Tema 1 Calculați normele medii de amortizare pe componente structurale și

Tema 2 Explicați diferențele dintre costurile unitare determinate prin cele

Tema 3 Calculați indicii agregați (sintetici) ai activității de producție pentru

Producția fizică din fiecare produs destinat comercializării se stabilește în funcție

QR1 =QS1+QP2 = 27.000 + 8.500 =35.500 buc.

QP1, QP2... reprezintă cantitățile de fabricat din produsele P1, P2;

Principala activitate desfășurată în cadrul societății comerciale SC

Tabelul nr.2.1. Producția fabricată

Indicii individuali ai producției fizice sunt calculați cu relația:

Tabelul nr. 2.2. Elemente pentru calculul indicilor agregați

Produse Producția fabricată Prețuri q0 p0 q1 p1 q1 p0

Indicii agregați se calculează cu relațiile:

- indicele volumului fizic: