COLEGIUL TEHNIC ˝A.

SALIGNY˝
ROSIORII DE VEDE

LUCRARE DE SPECIALITATE
PENTRU
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR
PROFESIONALE
Nivelul 3 de calificare

Filiera: TEHNOLOGICĂ
Profil: TEHNIC
Specializare: TEHNICIAN MECATRONIST

Îndrumător: Elev:
Fierăscu Petia Dobre Ionel
Clasa aXIIIaBf.f.

Sesiunea iunie 2010

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
APARATELOR ELECTRICE
 CUPRINS

I. Argument.
II. Conţinut:
1.Elemente componente ale aparatelor electrice,
2.Clasificarea aparatelor electrice,
3.Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale
aparatelor electrice,
3.1 Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale
întreruptoarelor electrice de înaltă tensiune,
3.2 Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale
separatoarelor electrice,
3.3 Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale
întreruptoarelor şi contactoarelor de joasă tensiune,
3.4 Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale
celulelor electrice de înaltă tensiune.
4. Căutarea unui loc de muncă
5. Norme specifice de protecţie a muncii.
III. Bibliografie.
 I. Argument

Lucrarea “ Întreţinerea şi repararea aparatelor

electrice “ prezintă noţiuni legate de :

- Noţiuni generale privind aparatele electrice de

comutaţie, căi de curent, legături electrice
conductoare,bobine, izolaţii şi piese izolante,
elemente arcuitoare, mecanisme,

- Noţiuni generale legate de clasificarea aparatelor

electrice, defecte ale aparatelor electrice cât şi
remedierea defectelor acestora,
- Se prezintă suficiente noţiuni legate de condiţiile
impuse aparatelor electrice, norme de protecţie a
muncii specifice utilizări curentului electric.
Lucrarea poate fi utila celor care abordează
probleme legate de întreţinerea şi repararea defectelor
aparatelor electrice.

II. CONŢINUT:
 1. ELEMENTE COMPONENTE ALE
APARATELOR ELECTRICE

1.1PREZENTARE GENERALA A PARTILOR

COMPONENTE ALE APARATELOR ELECTRICE.

Aparatele sunt ansambluri compacte de piese si dispozitive,

cu rol funcţional bine definit, si se utilizează in scopul desfăşurări in
bune condiţii a tuturor proceselor legate de producerea, modificarea
valorii parametrilor,transportul,distribuţia si utilizarea energiei
electrice.
Aparatele electrice se montează in circuitele electrice dintre surse
si consumatori si pot îndeplini funcţii ca :
- Închiderea si deschiderea circuitelor electrice pentru a
asigura alimentarea , respectiv, întreruperea alimentarii cu
energie electrica a consumatorilor, in condiţii normale de
funcţionare ;
- Comutarea circuitelor electrice prin modificarea
legăturilor electrice;
- Supravegherea transportului de energie si protecţia
circuitelor si a consumatorilor ;
- Supravegherea anumitor procese tehnologic
- Măsurarea valorilor parametrilor energiei electrice;
Indiferent de varianta constructive aleasa si de rolul
funcţional îndeplinit în instalaţie, în construcţia aparatelor electrice
se întâlnesc, de regula, categorii de aparate cu următoarele părţi
componente:
- Căi de curent ;
- Miezuri magnetice ;
- Izolaţii si piese izolante ;
- Piese si subansambluri mecanice
In raport de funcţia îndeplinită, unele părţi componente, dintre
cele amintite , pot lipsi din construcţia unui aparat ; alte aparate cu funcţii
complexe pot include in construcţia lor ansambluri sau aparate mai
simple cu rol de semnalizare, protecţie etc.
Diferenţierea categoriilor de părţi componente enumerate s-a
făcut în funcţie de rolul acestora in ansamblul aparatului.
 -O cale de curent este constituita din toate elementele
conductoare legate intre ele prin conducţie electrica in
condiţii normale de funcţionare
- Un miez magnetic conţine elemente din materiale
feromagnetice si constituie calea prin care se închid
majoritatea liniilor de câmp magnetic.
- Izolaţiile si piesele izolante au rolul de a separa elementele
conductoare aflate la potenţiale diferite.
- Izolatorul este un element realizat dintr-un material
dielectric solid prevăzut cu armaturi metalice si , pe lângă
rolul de izolare, realizează fixarea , susţinerea sau trecerea
prin pereţi despărţitori a conductoarelor aflate sub tensiune.
- roluri funcţionale.

a b
Elemente ale părţilor componente ale aparatelor
electrice :
a - camere de stingere ; b – conductoare izolate :
1 – fire de cupru ;2 – izolaţie ; 3 – tresa metalica ; 4 – manta de Pb

1.2 CĂI DE CURENT

Contacte electrice
Prin contact electric se înţelege situaţia in care , prin doua
elemente conductoare care se ating , se realizează trecerea curentului
electric.
Noţiunea de contact electric se mai poate referi la piesele de
contact care se ating.
După modul de realizare a îmbinări de contact deosebim :
- Contacte fixe ;
- Contacte de întrerupere ;
- Contacte de alunecare.
+Contactele fixe se pot realiza prin sudare sau prin lipire ;
 Contacte fixe , nedemontabile, realizate prin sudare

sau prin strângerea elementelor de contact cu şurub si piuliţă.

Contacte fixe, demontabile , realizate prin strângere cu şurub si

piuliţa

+Contactele de întrerupere realizează :

- Închiderea circuitului;
- Continuitatea circuitului in poziţia închis;
- Întreruperea circuitului.

Piese pentru contacte de Contactele principale

Întrerupere : si contacte de rupere:
1 – piesa pentru contact fix ; 1,2 – contacte de
2 - piesa pentru contact mobil rupere ;1,3-contacte
principale ;4-resort ;5-arc; 6-ax de
rotaţie,
Pentru întreruperea curenţilor de ordinul sutelor sau miilor de
amperi se folosesc doua rânduri de piese de contact :
- Pentru contacte de lucru sau principale care asigura, in special,
continuitatea circuitului in poziţia închis ;
- Pentru contacte de rupere care se deschid primele si protejează
astfel contactele principale împotriva solicitărilor prin arc
electric.
 +Contactele de alunecare stabilesc continuitatea circuitului
electric intre doua piese in mişcare una fata de cealaltă.

Construcţia pieselor de contact. Formele constructive ale pieselor

de contact sunt variate , dar contactele pe care le realizează se pot grupa după
anumite criterii .De exemplu , după geometria zonei de contact deosebim :
- contacte plane ;
- contacte liniare ;
- contacte punctiforme.
+Contactele plane se realizează prin strângerea cu şuruburi a
barelor conductoare sau la
legăturile realizate prin papuci.

Contacte sub forma de furci

+Contactele liniare se întâlnesc la aparatele pentru curenţi mari si

sunt contacte de presiune si frecare.
Cele mai uzuale forme constructive sunt :
- contactele deget 
- contactele lalea (tulpina).
Contactul mobil este o tija de cupru.

a b c
Elemente ale ansamblelor de contacte tip lalea :
a – cu contacte in Z ; b – cu contacte deget masive ;c – contacte lamelare ;
1 – contact fix ;2 – contact mobil
+Contactele punctiforme se folosesc pentru intensităţi mici , sub 15A si se
realizează sub forma unor nituri de contact. Continuitatea circuitului este
realizata prin simpla apăsare.

Solicitări specifice pieselor de contact. Piesele de contact sunt părţile cele

mai solicitate ale aparatelor electrice.
Efectele principale ale acestor solicitări pot fi , după caz : încălzirea ;
tendinţa de sudare ; oxidarea ; coroziunea ; eforturi mecanice datorita
ciocnirii la închidere si prin forte electrodinamice (vibraţii, deformări
plastice) ; eroziunea prin migraţie fina si bruta de material.
La contactul intre doua suprafeţe de contact , suprafaţa reala de contact
S’ este mai mica decât suprafaţa S de atingere, datorita imperfecţiunii de
prelucrare a pieselor de contact.

Strangularea curentului la Evidenţierea experimentală

locul de contant :
1,2–locuri de contact intre
piesele A si B ;3-linii de curent
a rezistentei de contact :
1-bara metalica ; 2-bare
metalice obţinute prin secti-
onarea barei 1 ;3-contact
plan format intre suprafeţele
prelucrate ale barelor 2.

Rezistenta porţiunii de lungime l , dintr-o bara metalica foarte

lunga , din material de rezistivitate  si cu aria s a secţiunii constanta este data
de relaţia :

R =  l/s

Prin măsurări , se constată că aceiaşi porţiune de lungime l are

rezistenta Rt :
Rt = R+Rc > R
 +Rezistenta de contact R c este dăunătoare deoarece produce încălzire
prin pierderi de putere P = Rc I2 la locul de contact si căderi suplimentare de
tensiune in circuit :Uc = Rc I.
Mărimea rezistentei de contact depinde de :
- presiunea de contact ;
- starea suprafeţei de contact ;
- temperatura ;
- felul materialului ;
- forma contactului .
+Sudarea contactelor se datorează topirii locale de material,
provocate de încălzirea excesiva, inclusiv provocate de arcul electric de
întrerupere.
+Oxidarea pieselor de contact are loc din cauza temperaturii si a
agenţilor de mediu.
+Coroziunea se produce intre piese de contact executate din
materiale cu potenţiale electrochimice diferite.
+Pentru anumite forme constructive ale pieselor de contact ,
solicitările forţelor electrodinamice sunt de sens contrar forţelor de apăsare pe
contacte si pot provoca deschiderea contactelor.
Reducerea vibraţiei contactelor se poate realiza prin :
- Micşorarea vitezei de ciocnire;
- Micşorarea lungimii punţilor de contact ;
- Micşorarea razei de curbura a pieselor de contact.
Arcul electric format la deschiderea contactelor cedează, căldură în
mediul exterior prin radiaţie si prin conductibilitate. Arcul el electric scurt
cedează cea mai mare cantitate de căldură în masa contactului, prin
conductibilitate termica .Metalul se topeşte si se evapora.

1.3 LEGĂTURI ELECTRICE CONDUCTOARE

Prin legătura electrica înţelegem o porţiune scurta a caii de curent
realizata din conductor flexibil sau sub forma de bara rigida.
Legături electrice rigide
Legăturile rigide se întâlnesc în construcţia tablourilor de distribuţie de joasa
tensiune si se realizează legătura între aparate
Îmbinarea barelor rigide se realizează prin :
- strângere cu şuruburi;
- sudură ;
 Îmbinări de bare rigide - îmbinare cu
şuruburi

- sertizare.

Bare rigide îmbinate prin sertizare :

1 – bare ; 2 – poanson ;3- zona sertizata

Legături electrice flexibile

Legăturile electrice flexibile se realizează sub forma de fascicule din fire de
cupru cu  = 0,05 0,1mm împletite sau răsucite sau sub forma de fâşii de
tabla cu grosimi intre 0,1 si 0,5 mm suprapuse in pachete.
Prin legături electrice flexibile sunt racordate in circuit :
- contactele mobile ale aparatelor de comutaţie ;
- elemente a căror poziţie se schimba în spaţiu urmare a dilatării
sau a vibraţiilor .
Legăturile electrice flexibile permit mişcarea pieselor aparatelor fără a
introduce tensiuni mecanice si trebuie sa nu se deterioreze prin îndoire, pe
toata durata de funcţionare a aparatului.

Legături electrice flexibile :

 a,b , - din fire de cupru împletite;c, d, e – din fire de cupru răsucite.

1.4 BOBINE

Bobinele sunt elemente ale cailor de curent, la care conductoarele sunt

dispuse sub forma de spire.
Bobine de curent
In categoria bobinelor de curent, denumite si bobine serie , un loc
aparte îl ocupa bobinele parcurse de curenţi de intensităţi de zeci sau de sute
de amperi.
Asemenea bobine por fi întâlnite la :
- stingerea arcului electric prin suflaj ;
- electromagneţi de acţionare;
- contoare de inducţie ;
- şunturi de curent ale declanşatoarelor întreruptoarelor
automate ;
- declanşatoare electromagnetice de curent primar de mare
intensitate ;
- unele părţi ale cailor de curent ale întreruptoarelor de putere.
Bobinele de curent de intensităţi mari se realizează din bare de cupru
sau de aluminiu izolate sau neizolate si se execute , de regula, fără carcasa
prin îndoirea pe lat sau pe muchie.

Bare rigide îndoite :

a- pe muchie ; b – pe lat ; c – bobina din bara rigidă înfăşurată pe muchie ;d – bobina din
bara rigida înfăşurată pe lat.
 Bobină din bare înfăşurată pe carcasă :
1 – carcasa din polietilena ; 2 - înfăşurare

Bobine de tensiune

Bobinele de tensiune mai sunt denumite si bobine derivaţie si sunt

realizate din conductoare de bobinaj înfăşurate sub forma de straturi de spire.
Spirele si straturile sunt separate intre ele prin izolaţie.
+Bobinele de tensiune se utilizează pentru :
- Comanda contactelor principale si secundare la contoare si
relee ;
- Comanda mecanismelor de acţionare ;
- Producerea fluxurilor magnetice care asigura funcţionarea unor
aparate de protecţie ;
- La realizarea electromagneţilor.
+Bobinele se pot realiza :
- Înfăşurate pe carcase ;
- Înfăşurate pe miezul feromagnetic;

Bobină înfăşurată pe carcasă: Bobină

înfăşurată
1 – carcasa electroizolanta;2 – izo- direct pe
miez :
laţie exterioara; 3 – borna de racord. 1 – miez
feromagnetic;
2 – înfăşurare.

- Înfăşurată pe şablon.
 Straturile bobinelor pot avea spire :
- suprapuse una peste alta;

Bobină fără carcasă: Bobine in straturi :

1 –banda izolatoare exterioara; a – cu spire aşezate ana peste alta ;
2 – clema de legare in circuit. B – cu spire aşezate in şah

- aşezate in intervalul dintre alte doua spire alăturate in şah ;

- aşezate neregulat.
+Conductoarele folosite sunt din cupru, iar capetele de bobina sunt
argintate sau acoperite cu un strat de aliaj.
+Izolaţia intre straturi, de regulă, este hârtia pelur si hârtia
pergament.

Bobină cu spire din conductor subţire aşezate neregulat

+Carcasele se confecţionează din materiale termorigide (bachelite,

melamine, termoplaste, polietilena, poliesteri, poliamide, policarbonaţi).
Dintre lacurile de impregnare, cele mai folosite sunt :
- Lacuri oleobituminoase (C41-C42) - pentru bobine din
conductor izolat cu bumbac sau mătase ;
- Lacuri oleogliptalice (C51) - pentru bobine care nu lucrează in
ulei ;
- Lacuri gliptalice (ALM) - pentru bobine din conductoare
emailate ;
- Lacuri epoxidice (tip Araldit) - pentru bobine care se încălzesc
puternic.
 Miezurile magnetice de curent alternativ pot fi :din tole I, din tole
L , din tole E, din banda spiralizată in forma de U .

Miezuri magnetice de curent alternativ :

1 – din tole 1 ; 2 – din tole L ;3 – din tole E ;din banda spiralata; 5,6 – in forma de U

1.5 IZOLATII , PIESE IZOLANTE SI IZOLATOR

Izolaţii , materiale, mărimi caracteristice

Izolaţia aparatelor electrice este realizata din materiale izolatoare

solide , lichide sau gazoase.
Calităţile de izolare ale acestor materiale se apreciază , in principal ,
prin :
- rezistenta la izolaţie ;
- rigiditatea dielectrica ;
- permitivitatea dielectrica ;
- tangenta unghiului de pierderi ;
- stabilitatea termica.
+Rezistenta de izolaţie depinde de rezistivitatea de volum si de
suprafaţa si este o proprietate a materialului izolant legata de conducţia
electrica.
+Valoarea tensiunii aplicate care produce străpungerea se numeşte
tensiune de străpungere , iar valoarea intensităţii câmpului electric
corespunzător se numeşte rigiditate dielectrica.
Pentru un material izolator de grosime d

Estr = Ustr / d
 +Permitivitatea dielectrica este o constanta de material si depinde
de fenomenul de polarizare electrica din material.
Daca dielectricul unui condensator este supus unei tensiuni
alternative U1 , in circuit se stabileşte un curent l, iar pierderile de putere
activa sunt :
P = U * l cos

Condensator
1 – armaturi ; 2 – dielectric ;  - unghi de defazaj intre tensiune si
curent;  - unghi de pierdere

Curentul este defazat înaintea tensiunii cu un unghi  < /2

/2 -  = 
se numeşte unghi de pierderi,iar pentru un bun izolant 10-4 < tg  <10-1
Un aparat electric are o izolaţie externa si o izolaţie internă.
+Izolaţia externa consta din distante de separare in aer intre
piesele externe sau intre suprafeţe izolante si aer, care sunt supuse solicitărilor
electrice si de mediu
+Izolaţia interna se refera la izolaţia părţilor interioare ale
aparatului care nu sunt solicitate si de agenţii de mediu.
Alegerea materialelor izolatoare pentru aparate electrice este
impusa în primul rând de valoarea tensiunii nominale si de cea mai mare
valoare a tensiunii de regim din reţea.
+Valoarea tensiunii de încercare a izolaţiei defineşte nivelul de
izolaţie al aparatului si se refera la izolaţii solide sau fluide, inclusiv la
izolaţiile prin distantele de separare intre diferitele părţi ale aparatului aflate in
aer liber.
+Stabilitatea izolaţiei este exprimata prin nivelul de tinere la
impuls si prin valoarea efectiva a tensiunii alternative de frecventa industriala
la care izolaţia trebuie sa reziste timp de un minut , în condiţii precizate de
standarde .
+La aparatele complexe se impune coordonarea izolaţiei.
In afara materialelor izolatoare obişnuite mai menţionam :
- Hexafluorura de sulf ;
- Fluorurile de etan ;
 - Teflonul si alţi polimeri ai fluorurilor de carbon ;
- Răşinile epoxidice simple sau asociate cu pulberi anorganice, cu
fibre si ţesături de sticla.

Piese izolante
Dintre piesele izolante folosite in construcţia de aparate electrice un
rol deosebit îl au camerele de stingere care echipează aparatele de conectare.
Camerele de stingere limitează spaţiul de dezvoltare al arcului si
activează stingerea acestuia.
In funcţie de soluţia constructiva adoptată , camerele de stingere pot
fi :
- camere de stingere largi ;

Camera de Camere de stingere Grătar pentru divi-

stingere larga înguste zarea arcului
1 – piese de contact;
2 - placa de cupru sau
de otel ;
3 – arc fragmentat.
- camere de stingere îngustă ;

Camere de stingere înguste, de tip labirint :

1 – contact fix ;2 – contact mobil ;3 – perete camera

- camere de stingere cu dispozitiv de divizare a arcului.

Alte piese izolante din construcţia aparatelor electrice sunt :
- carcase de prize industriale si unele piese de exterior ;
- capace transparente ;
 - piese solicitate mecanic , termic si la arc ;
- dopuri, ştuţuri , garnituri , piese elastice ;
- aparataj de instalaţii interioare de mica intensitate ;
- suporţi, piese pentru siguranţe fuzibile de joasa tensiune ;
- manete.

Camera de stingere cu suflaj transversal de aer comprimat :

1,2 – contacte ; 3 – camera de stingere ;4 – arc suflat

Izolatoare

Izolatoarele sunt elemente care servesc pentru susţinerea mecanica si izolarea

cailor de curent. Izolatoarele se realizează din porţelan sau alte mase
ceramice , iar pentru instalaţii de interior , in ultimul timp se folosesc răşini de
turnare care au rezistenta mare la solicitări mecanice bruşte, se armează mai
simplu, sunt mai uşoare.
Forma constructiva a izolatoarelor depinde de solicitările la care sunt
supuse. Acestea sunt in principal :
- solicitări mecanice ;
- solicitarea la străpungere ;
- solicitarea la conturare in stare uscata ;
- solicitarea la conturare in stare umeda si murdara ;
- solicitarea la conturare sub ploaie ;
- solicitarea termica prin radiaţii solare si prin arc electric de
conturare.
 Tipuri constructive de izolatoare :
a,b – izolatoare suport pentru aparate de medie tensiune ;c – izolator de trecere de tip
interior-interior ; d – izolator de medie tensiune, carcasa pentru un transformator forţa ;
e – izolator de porţelan, carcasa pentru un întrerupător de 110kV ; f – izolator carcasa a
unui transformator de măsură de 220kV

1.6 ELEMENTE ARCUITOARE

Elementele arcuitoare din construcţia aparatelor electrice por servi la :
- asigurarea presiunii in contacte ;
- deschiderea rapida a aparatelor de comutaţie prin eliberarea
energiei acumulate in timpul închiderii ;
- preluarea jocurilor de dilatare ;
- amortizarea mişcării la capătul cursei unor elemente mobile ;
- asigurarea piuliţelor la deşurubare.
In raport de forma constructive întâlnim:
- elemente arcuitoare lamelare ;

Elemente arcuitoare lamelare :

1 – lamela elastica de la un contact deget ;2 – arc lamelar pentru contact
cuţit ; 3 – arc lamelar pentru contact dublu.

- elemente arcuitoare elicoidale;

- elemente arcuitoare sub forma de spirala ;
- elemente arcuitoare sub forma de disc ;
 Elemente arcuitoare elicoidale :
a – pentru mecanism de închidere ;b – pentru contact de întrerupător cu
acţionare manuala ;c – pentru mecanisme cu bare solicitate la răsucire.

Arcuri spirale Element arcuitor sub forma

de disc

- elemente arcuitoare sub forma de bara.

Arc bara de torsiune

+Alama – aliaj de cupru si zinc, se foloseşte în construcţia unor
aparate de joasa tensiune sub forma de benzi laminate cu proprietăţi elastice
satisfăcătoare sub 200oC .
+Tombacul – aliaj de cupru si zinc, este folosit pentru elemente de
contact cu arcuire proprie pentru aparate de joasa si înaltă tensiune.
+Bronzurile cu beriliu sunt aliaje de cupru cu cele mai bune
proprietăţi elastice ; se folosesc frecvent la realizarea de piese suport elastic
pentru unele contacte electrice.
+Otelurile speciale cele mai utilizate sunt otelurile rotunde  coarda
de pian  , otelurile laminate la cald, otelurile laminate sub forma de benzi
( pentru resorturi lamelare), otelurile inoxidabile sau aliajele de otel cu adaos
de vanadiu si de crom ( pentru medii agresive), se folosesc pentru elementele
arcuitoare ale mecanismelor de acţionare .
1.7 MECANISME
Mecanisme de acţionare.
Acţionarea reprezintă modificarea voita sau automata a conexiunilor dintr-
un circuit electric, prin punerea în mişcare si aducerea într-o poziţie stabila a
contactelor principale.
Mecanismele cuprind elemente rigide, legate intre ele prin cuple, cu
mişcări unic determinate, in scopul transmiterii unor acţiuni mecanice. In
figura sunt reprezentate câteva cuple.

Cuple :
a – cu mişcare de translaţie ;b – cu mişcare de rotaţie ; c – cu mişcare de rotaţie si de
translaţie.

Mecanism pentru acţionarea manuala a separatoarelor :

1 – pârghie ; 2 – tija; 3 – bara ghidata; 4 ,5 – bare ; 6 – tija metalica; 7 – tija izolanta.

Mecanisme de zăvorâre Prin zăvorâre sau blocare mecanica a unui aparat

de conectare se înţelege situaţia de împiedicare a declanşării aparatului,
respectiv, a deschiderii contactelor principale.
Cele mai utilizate forme constructive sunt mecanismul cu genunchi si
mecanismul cu clichet .
 Mecanism cu genunchi : Mecanism cu
clichet:
1 – contact fix; 2 – contact mobil; 1 – contact fix;2 – contact mobil
3 – resort de declanşare. 3 – resort pentru presiune pe
contacte;
4– resort de declanşare;5,6 –
piese din
sistemul de clichet.

2.CLASIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE

Aparatele electrice se găsesc în numeroase variante şi se constituie

ca ansamble funcţionale ale parţilor componete ale aparatelor
electrice. Aparatele electrice se pot grupa după diferite criterii, cum
ar fi:
- tensiunea nominală de izolare;
- felul curentului;
- serviciul de funcţionare;
- funcţia îndeplinită în instalaţie.
 În funcţie de valoarea limită de 1 000V a tensiunii nominale
deosebim:
- aparate de joasă tensiune;
- aparate de medie şi înaltă tensiune.
 După felul curentului aparatele sunt:
- aparate de curent continuu;
- aparate de curent alternativ.
 În funcţie de serviciul de funcţionare, sunt de menţionat:
- aparate cu funcţionare în serviciu de durată;
- aparate în serviciu de scurtă durată;
- aparate în serviciu intermitent.

3.DEFECTE ŞI REGIMURI ANORMALE DE

FUNCŢIONARE ALE APARATELOR
ELECTRICE. CAUZELE ŞI REMEDIEREA
LOR.

În instalaţiile electrice se utilizează o gamă largă de aparate electrice

ale căror principii constructive pot să difere foarte mult. În funcţie de tipul
constructiv şi de categoria din care face parte aparatul , pot apărea o serie
de defecţiuni sau regimuri anormale în funcţionarea lui. Pentru a asigura o
funcţionare ireproşabilă a instalaţiilor în care este montat aparatul, precum
şi pentru a putea repara cu operativitate eventualele defecţiuni care pot
apărea, este necesară cunoaşterea modului de funcţionare a fiecărui aparat
în parte, a defecţiunilor ce pot apărea, a cauzelor care le pot produce ,
precum şi a modului de remediere.
Unele defecţiuni sau regimuri anormale de funcţionare ale aparatelor
electrice se pot reflecta negativ asupra funcţionării maşinilor electrice
comandate, putând produce avarierea acestora; alte defecte ale aparatelor
pot apărea însă ca efecte ale avarierii maşinilor comandate. Foarte grav
este cazul când defecţiunile anumitor aparate pot produce stagnări
importante în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor şi pierderi
importante.
De aceea , cunoaşterea defecţiunilor şi anomaliilor în funcţionare, care
pot apărea la aparatele electrice aflate în exploatare şi a consecinţelor lor,
prezintă o importanţă deosebită pentru personalul care se ocupă cu
întreţinerea , montarea, exploatarea şi repararea acestora, atât în vederea
operativităţii în înlăturarea defecţiunilor proprii, cât şi pentru prevenirea
urmărilor acestora.
 3.1 Defectele şi regimurile anormale de funcţionare ale întreruptoarelor
electrice de înaltă tensiune.

Defecte ale căilor de curent.

Defecţiunile mai frecvente ale căilor de curent sunt următoarele:

- încălzirea căilor de curent . Defecţiunea se produce , de obicei , în
următoarele cazuri: prin întreruptor circulă un curent de valoare prea mare;
contacte imperfecte datorită uzării puternice a contactelor mobile sau slăbirii
arcurilor acestora; contacte imperfecte datorită slăbirii şuruburilor (la
contactele fixe) .
Se verifică cauza încălzirii , se reduce sarcina sau se înlocuieşte întreruptorul
cu unul mai puternic , se repară sau se înlocuiesc contactele defecte, se
înlocuiesc sau se strâng arcurile şi contactele slăbite.
Uneori este necesară recositorirea suprafeţelor de contacte fixe,
deteriorate prin încălzire;
- blocarea contactelor electrice. Defecţiunea se produce ca urmare a unor
scurtcircuite , a unor arcuri prelungite , datorită vitezei prea mici realizate la
conectare sau deconectare. Blocarea în poziţie închisă a contactelor este
urmarea sudării acestora, împiedicând deschiderea întreruptorului , iar perlarea
contactelor (bobiţe de sudură pe piesele de contact) împiedică închiderea
contactelor. Se verifică contactelor, se ajustează sau se înlocuiesc cu altele noi,
se îndreaptă tijele eventual îndoite, ca urmare a eforturilor din timpul
încercărilor.

Defecte ale camerelor de stingere a arcului electric

În camerele de stingere ale întreruptoarelor de înaltă tensiune are loc

întreruperea unor curenţi electrici foarte mari, uneori chiar scurtcircuit. Camera
de stingere trebuie să asigure disiparea cantităţii foarte mari de energie care se
degajă sub formă de căldură datorită arcului; ea trebuie să reziste mecanic unor
presiuni ale gazelor , uneori foarte ridicate , trebuind să reziste , de asemenea ,
şi din punct de vedere electric , la supratensiunile atmosferice şi de comutaţie.
Construcţia camerelor de stingere poate fi foarte diferită, după mediul
de stingere sau tensiunea de serviciu.
În România se utilizează întreruptoare care folosesc ca mediu pentru
stingerea arcului electric: uleiul (la întreruptoarele de tip IUP, IUM, IO), aerul
comprimat (la întreruptoarele tip PPT), hexafluorura de sulf (la întreruptoarele
realizate de firma SIEMENS), câmpul magnetic (întreruptoare tip Solenarc şi
contactoare CAM).
Defecţiunile mai frecvente ale camerelor de stingere sunt următoarele :
- întreruptorul cu ulei elimină ulei. Defecţiunea se produce datorită: nivelului
de ulei prea ridicat; deteriorării garniturilor de etanşare; întreruperii unor
scurtcircuite puternice; fisurării băii de ulei. Se restabileşte nivelul corect al
uleiului, se înlocuiesc garniturile defecte, se verifică starea contactelor şi se
ajustează sau se înlocuiesc. Se sudează (în cazul cuvei de metal) sau se
chituieşte cuva băii de ulei (în cazul materialelor izolante) sau se înlocuieşte.
După reparare, se restabileşte nivelul corect de ulei;
- stingerea arcului electric se realizează în timp prea mare. Defecţiunea se
produce datorită următoarelor cauze: viteză redusă de deconectare; dispozitivul
anticavitaţional (dacă există) nu funcţionează corect; jetul de ulei nu se
formează în mod corespunzător din cauza îngroşării uleiului; presiunea în
rezervor este necorespunzătoare (la întreruptoarele cu hexafluorură de sulf sau
cu aer comprimat). Se verifică timpul de deconectare, conform instrucţiunilor
fabricii constructoare (viteza de deconectare poate să se reducă şi datorită
montării necorespunzătoare a camerei de stingere la revizii), se verifică
funcţionarea dispozitivului anticavitaţional, se spală baia de ulei şi se
înlocuieşte uleiul vechi cu ulei de calitate prescrisă. Se verifică etanşeitatea şi
presiunea în rezervoare şi eventual funcţionarea instalaţiilor care asigură
presiunea necesară.

3.2 Defectele şi regimurile anormale de funcţionare ale separatoarelor

electrice.

Defecte şi regimuri anormale ale căilor de curent.

Încălzirea căilor de curent. Încălzirea căilor de curent poate să apară în

următoarele cazuri:
- separatorul este supraîncărcat. Se va reduce sarcina sau se va înlocui
separatorul cu unul mai mare;
- contactele separatorului sunt oxidate, ca urmare a acţiunii umidităţii
sau a agenţilor chimici. Se vor demonta şi curăţa contactele. După
montare se vor unge cu vaselină protectoare şi se va asigura revizuirea
mai frecventă;
- arcurile care strâng contactele separatorului nu asigură strângerea
necesară, datorită îmbătrânirii, a încălzirii excesive sau a coroziunii
suferite. Se înlocuiesc arcurile slăbite sau se reglează presiune
corespunzătoare (dacă se pot regla);
- contactele separatorului nu sunt închise corect, datorită unor reglaje
greşite ale mecanismelor de acţionare. Se vor regla corect mecanismele de
acţionare. Uneori, defecţiunea este produsă de înţepenirea diferitelor
 articulaţii şi îndoirea unora dintre tije. Se vor unge articulaţiile mai des şi
se vor îndrepta tijele strâmbe;
- îmbinările de contact prin şuruburi cu conductoarele de legătură nu
au şuruburile strânse corect, sunt oxidate sau corodate. Se desfac
legăturile, se curăţă suprafeţele de contact corodate, se schimbă şuruburile
şi se strâng corespunzător. Suprafeţele de contact se vor proteja prin
acoperiri metalice de protecţie.
Blocarea contactelor. Defecţiunea se poate produce în următoarele
cazuri:
- contactele s-au sudat datorită unor curenţi de scurtcircuit, foarte
puternici. Se desfac contactele, se ajustează şi se montează la loc. Se vor
schimba şi arcurile slăbite;
- sudarea contactelor prin încălzire excesivă datorită oxidării sau
corodării. Se vor desface contactele, se vor ajusta, eventual se vor
schimba sau se vor acoperi prin cositorire sau chiar argintare. Se vor
revizui mai des separatoarele expuse la agenţi chimici corozivi;
- contactele separatorului nu se închid, datorită perlării cuţitelor sau a
contactelor fixe (la separatoarele care au fost manevrate cu o oarecare
sarcină). Se ajustează contactele şi se vor evita manevrarea separatoarelor
cu sarcină (manevrarea se va face numai în gol).

3.2 Defectele şi regimurile de funcţionare ale întreruptoarelor şi

contactoarelor de joasă tensiune.

Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale întreruptoarelor de joasă

tensiune.

Încălzirea excesivă a căilor de curent poate apărea în următoarele cazuri:

- întreruptorul este supraîncălzit şi protecţia nu funcţionează. Se verifică
protecţia şi se reduce sarcina; dacă sarcina nu poate fi redusă, se va înlocui
întreruptorul cu unul mai mare, corespunzător sarcinii sale;
- şuruburile bornelor de legătură nu sunt strânse suficient iar bornele sunt
oxidate şi corodate datorită umezirii sau funcţionării îndelungate cu
încălzire puternică. Se demontează bornele, se curăţă, se înlocuiesc cele
corodate şi se strâng şuruburile în mod corespunzător. Dacă izolatoarele
bornelor (din stratitex sau bachelită) sunt carbonizate se vor înlocui;
- contactele întreruptorului sunt uzate sau presiunea contactului este
insuficientă. Se înlocuiesc contactele uzate (sau plăcuţele de argint ale
contactelor) şi se reglează arcurile pentru a se obţine presiunea de contact
necesară. Arcurile uzate se înlocuiesc;
- îmbinarea contactelor mobile cu conductoarele foarte flexibile are
şuruburilor slăbite. Uneori, cositorul cu care sunt fixate capetele
conductoarelor flexibile s-a topit şi s-a scurs din cauza încălzirii. Se reface
cositorirea capetelor conductoarelor flexibile, se ajustează suprafeţele de
contact şi se strâng arcurile, şuruburilor în mod corespunzător.
Scăderea rezistenţei de izolaţie a căilor de curent. Această situaţie apare
ca urmare a depozitării sau funcţionării în locuri umede, cu agenţi corozivi sau
cu mult praf. Pentru remediere, întreruptoarele se demontează, se curăţă şi se
vor monta în locuri mai ferite de umezeală şi agenţi corozivi. Dacă, totuşi,
funcţionează în astfel de locuri, se va mări frecvenţa reviziilor şi a operaţiilor
de întreţinere.
Mecanismul broaştei nu se armează. Se verifică mecanismul broaştei, şi se
înlocuiesc elementele uzate. Eventual, se schimbă broasca în întregime.
Uneori, broasca nu se armează datorită oxidării, ca urmare a funcţionării în
mediu cu umiditate mare sau cu agenţi chimici corozivi. În acest caz, se curăţă
elementele oxidate cu pânză abrazivă fină, se ung cu vaselină neutră şi se
repară etanşarea întreruptorului, pentru a pătrunde cât mai puţină umezeală în
el.
Întreruptorul nu rămâne închis în următoarele cazuri:
- clichetul de blocare este uzat. Se înlocuieşte clichetul sau se recondiţionează
profilul lui;
- broasca este uzată sau este oxidată, ca urmare a funcţionării în mediu umed.
Se înlocuiesc elementele uzate ale broaştei, se curăţă broasca de oxizi şi se
unge cu vaselină neutră;
- există un scurtcircuit pe ieşirea întreruptorului sau protecţia este greşit
reglată. Se verifică circuitele alimentate de întreruptor (măsurând curentul
absorbit) şi, în cazul că acestea sunt în ordine, se reglează protecţia în mod
corespunzător; în caz contrar, se înlătură scurtcircuitul;
- mecanismul de transmitere a comenzii de declanşare a protecţiei este uzat şi
acţionează întâmplător asupra broaştei. Se reglează arcurile acesteia, se
recondiţionează profilul clichetului sau se înlocuieşte cu unul bun.
Întreruptorul nu declanşează în următoarele cazuri:
- mecanismele broaştei sunt oxidate din cauza mediului umed sau coroziv şi
nu funcţionează corect. Se curăţă mecanismul de oxizi şi se unge cu vaselină;
se verifică funcţionarea broaştei la toate comenzile;
- arcul de declanşare este rupt sau slăbit. Se va înlocui cu un arc nou.
În cazul în care întreruptorul este prevăzut cu dispozitiv electromagnetic de
acţionare, acesta se ataşează la întreruptor şi acţionează prin intermediul
dispozitivului manual al întreruptorului. De aceea, pe lângă defecţiunile şi
regimurile anormale specifice dispozitivelor manuale enumerate la început, se
adaugă şi cele specifice electromagnetului, care afectează numai închiderea
întreruptorului. Acestea pot fi:
- bobina este întreruptă sau arsă. Se va înlocui bobina defectă;
- bobina nu primeşte tensiune sau deşi este pentru curent continuu, primeşte
tensiune alternativă. Se verifică circuitele de alimentare şi se înlocuieşte
elementul defect;
- miezul electromagnetului este blocat. Se va debloca miezul
electromagnetului;
- reglarea cursei electromagnetului este greşită. Se va regla cursa acestuia,
astfel încât opritorul broaştei să depăşească foarte puţin clichetul de închidere
(la închiderea întreruptorului); în caz că depăşirea este prea mare, şocul produs
de arcul de deschidere, când electromagnetul este lipsit de alimentare, poate
debloca broasca. Defectele camerelor de stingere sunt următoarele:
Pereţii camerelor de stingere sunt carbonizaţi. În cazul carbonizării puţin
adânci , se curăţă suprafaţa pereţilor; în cazul carbonizării mai adânci se
înlocuiesc camerele de stingere cu altele noi.
Camerele de stingere s-au deformat şi carbonizat datorită întreruperii unor
scurtcircuite puternice. Se vor înlocui camerele de stingere. Nu se admite
montarea şi funcţionarea unui întreruptor fără camere de stingere. Lipsa lor
duce la distrugerea întreruptorului sau chiar a instalaţiei din care face parte, la
prima deschidere sub sarcină.

Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale contactoarelor de joasă

tensiune.

Contactele contactorului sunt uzate sau perlate. În acest caz, nu se

realizează presiunea sau suprafaţa de contact necesară. Uneori, încălzirea poate
duce până la sudarea contactelor între ele. Se vor curăţa contactele, iar, în caz
că uzura plăcuţelor de contact a ajuns la 50% din grosimea lor, contactele se
vor schimba. Dacă nu se dispune de contacte originale, se pot înlocui plăcuţele
de aliaj de argint, procedându-se astfel:
- se încălzesc contactele, dezlipindu-se plăcuţele vechi de argint;
- se taie plăcuţele de argint de dimensiunile plăcuţelor originale şi
plăcuţe din tablă subţire de aliaj de lipit cupru-argint de aceleaşi dimensiuni (în
lipsa aliajelor cupru-argint se poate folosi şi tablă subţire de alamă pentru
lipire);
- se lipesc plăcuţele, încălzindu-se cu flacără oxiacetilenică şi
utilizându-se decapant corespunzător (tip DS sau borax).
După lipire, contactele se ajustează, se decapează şi se protejează prin
cositorire sau zincare. Pentru a exista totdeauna contacte de rezervă, se
recomandă recondiţionarea contactelor vechi, reducându-se în acest fel timpul
de reparare a contactului. Plăcuţele de argint uzate se recuperează prin topire.
Presiunea de contact este prea mică. Se vor înlocui arcurile contactelor cu
altele noi. Dacă funcţionarea este însoţită şi de bâzâitul puternic al
electromagnetului, presiunea redusă se datorează tensiunii de alimentare prea
mici a bobinei electromagnetului, blocării sau montării incorecte a
electromagnetului. Se verifică atât circuitele de alimentare ale
electromagnetului, restabilindu-se tensiunea corectă cât şi montarea
electromagnetului (dacă armăturile calcă corect şi pe toată suprafaţa sau dacă
nu se blochează într-o poziţie oarecare).
Contactorul nu se închide. Această situaţie poate apărea în următoarele
cazuri:
- bobina electromagnetului este întreruptă sau arsă (are spire
scurtcircuitate). Se înlocuieşte bobina defectă;
- bobina electromagnetică nu este alimentată. Se verifică circuitele de
alimentare ale bobinei şi se remediază întreruperea, care se poate datora: topirii
fuzibilului din circuitul de alimentare; contactului imperfect la releul
intermediar sau arderii bobinei acestuia; întreruperii în circuitul de comandă;
armării releelor electromagnetice sau termice etc.
Contactorul funcţionează cu zgomot puternic. De obicei, funcţionarea cu
zgomot a contactorului se datorează bâzâitului electromagnetului.
Electromagnetul de curent alternativ poate avea un bâzâit puternic în
următoarele cazuri:
- tensiunea de alimentare a bobinei este prea mică. Se va alimenta bobina cu
tensiunea corectă;
- spira în scurtcircuit s-a întrerupt. Se va înlocui spira în scurtcircuit;
- suprafeţele de contact ale armăturilor electromagnetului sunt murdare sau
deformate. Se vor curăţa suprafeţele de contact ale armăturilor miezului sau, în
cazul deformării acestora, se vor rectifica, ori, dacă nu se poate, se va înlocui
electromagnetul;
- electromagnetul nu se închide din cauza montării incorecte. Se va verifica
montarea electromagnetului şi se vor înlătura posibilităţile de blocare.
Bobina se încălzeşte excesiv. Acest neajuns se poate manifesta în
următoarele cazuri:
- suprafeţele de contact ale electromagnetului sunt murdare sau deformate;
- electromagnetul nu se închide corect datorită montării incorecte sau blocării
acestuia înainte de terminarea cursei. Se verifică montarea electromagnetului şi
a contactelor şi se înlătură blocările.
Aceste situaţii se manifestă prin încălzire numai în cazul electromagnetului
de3 curent alternativ;
- bobina are spire în scurtcircuit. L electromagnetul de curent alternativ, aceste
spire în scurtcircuit se ard, iar la cele de curent continuu se încălzesc restul
spirelor, datorită curentului prea mare absorbit. Se înlocuieşte bobina
electromagnetului.
Contactele s-au sudat ca urmare a: închiderii unui curent care depăşeşte
capacitatea de închidere a contactelor; uzării contactelor; slăbirii arcurilor;
alimentării cu tensiune redusă a bobinei electromagnetului. Pentru remediere
se curăţă contactele, se înlocuiesc cele uzate, se înlocuiesc arcurile slabe şi se
alimentează corect bobina electromagnetului.

3.4 Defectele şi regimurile anormale de funcţionare ale celuleor electrice de

înaltă tensiune.

Încălzirea excesivă a căilor de curent

Încălzirea excesivă poate apărea în următoarele cazuri:

- curentul care circulă pe unele porţiuni ale căilor de curent este prea
mare.
Pe zona respectivă se schimbă culoarea barelor şi se arde vopseaua. Se va
reduce sarcina (de obicei, fiind un scurtcircuit exterior). Dacă nu este un regim
anormal, se vor înlocui elementele subdimensionate (bare, întreruptoare,
separatoare etc.);
- lipsesc plăcuţele de cupal dintre îmbinările cupru-aluminiu şi aceste
îmbinări s-au corodat. Se curăţă suprafeţele de contact şi se montează între
ele plăcuţe de cupal de suprafaţă corespunzătoare;
- densitatea de curent este prea mare la îmbinările cu şuruburi. Se vor
mări suprafeţele de contact, reducându-se densitatea;
- suprafeţele de contact s-au oxidat datorită mediului necorespunzător.
Se curăţă suprafeţele de contact şi se protejează cu un strat subţire de vaselină
neutră;
- şuruburile nu sunt strânse corespunzător. Se vor strânge şuruburile.

Scăderea rezistenţei de izolaţie a căilor de curent

În cadrul celulelor electrice cu mai multe elemente pe calea de curent,

scăderea rezistenţei de izolaţie se poate datora următoarelor cauze:
- uleiul din transformatoarele de măsură s-a umezit. Se va înlocui uleiul
cu ulei de calitate corespunzătoare. Transformatorul în cauză se va supune
uscării, în vederea creşterii rezistenţei de izolaţie;
- s-a condensat umezeala pe suprafeţele izolatoarelor, datorită
nefuncţionării instalaţiilor de încălzire (la instalaţiile de exterior). Se pun în
funcţiune instalaţiile de încălzire a celulelor;
- s-a depus praf pe suprafeţele izolatoarelor, datorită lipsei de etanşeitate a
celulelor şi montării lor în mediu cu praf conductor. Se vor curăţa suprafeţele
izolatoarelor. Dacă fenomenul de depunere este foarte intens, se vor utiliza
celule capsulate, iar până la schimbarea lor se va mări frecvenţa reviziilor (se
vor revizui la intervale de timp mai mici).

Scurtcircuite în celule

Defecţiunea se produce în următoarele cazuri:

- s-a deschis un separator sub sarcină. Se verifică şi repară sistemul de
blocare, se înlocuieşte separatorul avariat şi izolatoarele defecte;
- a cedat izolaţia căilor de curent datorită supratensiunilor atmosferice (nu
au lucrat descărcătoarele). Se pun în funcţiune descărcătoarele (dacă erau
decuplate de la reţea) sau se înlocuiesc (dacă erau defecte). Se înlocuiesc
elementele avariate.
De obicei, în cazul unor scurtcircuite în celulă, avaria ia proporţii dacă nu
lucrează protecţia la timp: se deformează barele (sub efectul termic al arcului
electric), se sparg izolatoarele etc. Pentru a se preveni manevrarea greşită a
separatoarelor (nu se admite deschiderea lor sub sarcină9, acestea sunt
prevăzute cu un sistem electric şi mecanic de blocaj cu întreruptoare, care nu
permit deschiderea lor când întreruptorul este închis.
4. În căutarea unui loc de muncă
Curriculum Vitae

Informatii Personale
Nume de familie:Dobre
Prenume:Ionel
Locul nsterii:Alexandria
Data nsterii: 20/03/1974
Cetatenie: romana
Sex: masculin

Adresa Domiciliu: str.Dunării,nr.31,Alexandria

Jud.Teleorman
Telefon: 0726803623
Fax:-
E-mail:ion_ionut@yahoo.com

Nivel Educational: C. T. “A. Saligny”, absolvent studii

medii
Profil tehnic,calificarea tehnician
mecatronist
Experienta Profesionala:participant la concursurile
profesionale, abilitati in utilizare
computere: Word, Excel,
TurboPascal, Gestiune baze de
date
Pasiuni: sportul, muzica clasica
Limbi : romana( nativ)
engleza( bine )
spaniola( bine )

Semnatura
 Dobre S.C.Urbis S.A.
Ionel
Oras Alexandria str.Uzinei nr.1
Jud.Teleorman

Stimate Domnule Director,

Va scriu ca urmare a anuntului aparut in ziarul
“Teleormanul,, 22/03/2008, referitor la postul de asistent de
manager de proiect la firma dumneavoastra.
Ma numesc Dobre Ionel , sunt absolvent al
C.T.”A.Saligny” din municipiul Rosiori de Vede si mentionez
ca sunt in primii 10% absolventi din promotia mea.
In timpul studiilor liceale, m-am remarcat la concursurile
profesionale de specialitate, fiind pasionat de electronica
aplicata, analogica si digitala, precum si de studiul limbajelor de
programare.
In anexa acestei scrisori, aveti si un C.V. al meu precum si
trei scrisori de recomandare de la fostii mei profesori.
Consider ca postul dumneavoastra se potiveste aspiratiilor
si pasiunilor mele, experienta si cariera construite intr-o firma
de prestigiul firmei dumneavoastra, fiind foarte atractive.
De asemenea, vreau sa va dovedesc in urma interviului pe
care il voi sustine, cat si prin activitatea mea profesionala ca si
firma dumneavoastra va face o buna alegere prin angajarea mea.

Cu deosebit respect,

Dobre Ionel

Domnului Director Resurse Umane, S.C.”Urbis”S.A.

 III. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIA
MUNCII.
Lucrările de montaj şi reparaţii ale aparatelor electrice se execută în
încăperile instalaţiilor electrice care la rândul lor, pot fi scoase parţial sau total
de sub tensiune sau se pot considera sub tensiune.
Lucrările propriu-zise de reparaţii se execută numai cu scoaterea parţială de
sub tensiune a instalaţiilor (este scoasă de sub tensiune partea instalaţiei unde
se lucrează). Verificările şi încercările aparatelor se execută însă, de obicei în
prezenţa tensiunii. De aceea, toate lucrările de reparaţii se consideră ca lucrări
cu instalaţiile sub tensiune şi se execută numai sub supravegherea unei
persoane calificate care posedă cunoştinţe de tehnică a securităţii cel puţin la
nivelul grupei a IV-a.
- Perimetrul lucrării se îngrădeşte cu frânghie de care se atârnă tăbliţe
avertizoare cu indicaţia ˝Se lucrează aici˝.
- Muncitorii trebuie să poarte căşti de protecţie, iar pentru lucrări la înălţime
şi centuri de siguranţă.
- Transportul materialelor se face cu mijloace adecvate, care se înscriu în
gabaritul coridoarelor şi căilor de acces. Manevrarea manuală a materialelor se
admite la greutăţi sub 50kg şi la înălţimi sub 1,5m.
- Sculele şi dispozitivele se verifică zilnic înainte de începerea lucrului; nu
se admite folosirea sculelor defecte.
- Folosirea sculelor cu mânere izolante nu scuteşte muncitorul de folosirea
mănuşilor de cauciuc, oriunde utilizarea lor este prescrisă.
- Maşinile şi aparatele electrice din dotare vor fi folosite numai de către
muncitorii instruiţi, care cunosc metodele de folosire, instrucţiunile de tehnică
a securităţii privind folosirea lor şi care ştiu să acorde primul ajutor în caz de
electrocutare.
Pentru pregătirea locului de muncă în vederea reparaţiei, se iau măsuri:
- se scoate de sub tensiune acea parte a instalaţiei la care urmează să se
lucreze şi se blochează posibilitatea de alimentare din alte părţi a instalaţiei;
- se montează îngrădirile provizorii şi se aşează plăci avertizoare;
- se verifică lipsa tensiunii şi se leagă la pământ instalaţia scoasă de sub
tensiune prin scurtcircuitoare mobile. Se montează plăci avertizoare: ˝Nu
închideţi, se lucrează˝la toate cheile de comandă a dispozitivelor de acţionare
care pot alimenta cu tensiune locul de muncă.
- Repunerea sub tensiune, după terminarea lucrării, se va face numai la
cererea responsabilul lucrării, după ce s-au retras toţi oamenii, s-au adunat
sculele şi materialele şi s-au demontat scurtcircuitoarele şi blocările.
- Pentru executarea manevrelor manuale, se vor utiliza mănuşi de cauciuc,
galoşi, cizme sau podeţe electroizolante şi covoare de cauciuc. Manevrele se
execută numai de persoane instruite în acest scop şi care cunosc instalaţia
respectivă.
 IV BIBLIOGRAFIE:

SABINA HILONI
DOINITA GHINA
NASTASE BICHIR
ELEMENTE DE COMANDĂ ŞI CONTROL PENTRU
ACŢIONĂRI ŞI SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2002

STEFAN SILVIU MITREA

STEFAN PECE
ION BARLA
PROTECŢIA MUNCII
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1994

NASTASE BICHIR
CORNELIU BOTAN
DAN MIHOC
SABINA HILONI
MAŞINI APARATE ŞI AUTOMATIZĂRI
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995

NICOLAE BOTAN
CONSTANTIN POPESCU
STELIAN POPESCU
MARIMI ELECTRICE ŞI AUTOMATIZĂRI
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1978