INGINERIA COSTURILOR

-PROIECT-

-Bloc locuinte S+P+5E-

Profesor coordonator
Conf. univ. dr. ing. Augustin Purnus

Student

Măjer Homei Iulia Alina

2022
Cuprins:
I. Descriere proiect
II. Elaborare proiect si planificare activitati
III. Elaborare structura WBS si graficul Gantt al activitatilor
IV. Stabilirea si generarea componentelor de cost
V. Stabilirea si generarea centrelor de cost
VI. Identificarea riscurilor și a incertitudinilor
VII. Stabilirea planului de reducere al riscurilor
VIII. Concluzii
IX. Bibliografie
 I. Descriere proiect
Prezentul proiect consta in consolidarea unei cladiri S+P+5E avand
functiunea de birouri. Constructia a fost realizata in perioada 80-90, in Buzau ,
zona climatica 3, acceleratie sesmica 0.28g, actiunea zapezii :zona 3, cu
functionalitatea de cladire de birouri.

Regim de inaltime P+5E, cu inaltimea de nivel curent de 2.8 m, inaltime

totala cladire de 16.8m, inaltimea libera etaj curent de 2.6 m. Cladirea este
prevazuta cu un subsol functional avand inaltimea de 3 m.

Acoperisul este de tip terasa circulabila cu alcatuire normala, prevazuta cu

un atic perimetral cu inaltimea de 150 cm. Peretii interiori , grosimme de 25 cm
si 12.5cm pereti de compartimentare , si exteriori, grosime de 25 cm, sunt
realizati din zidarie din caramida plina presata (elemnte HD).

Finisajele (pardoseli,tencuieli,placaje etc.) fac parte din gama solutiilor

eficiente curent utilizate in prezent: pardoseli in zonele de circulatie si bai de tip
mozaic, grosime totala de 6.5 cm si pardoseli de tip parchet stejar in rest.
Incalzirea se realizeaza cu centrala proprie.

Alimentarea cu apa, canalizare si alimentarea cu energie electrica se

realizeaza prin legarea la retelele edilitare respective. Amprenta cladire de
345.5m2 , arie utila de 2190,5 m2 . Din punct de vedere functional cladirea este
compusa din 25 de birouri si spatii de circulatie. Circulatia pe verticala este
asigurata de un lift. Dimensiunile golurilor de usi sunt de 90 x 219 cm.

Cladirea are o structura de tipul pereti portanti din zidarie nearmata (cu
grosimea peretilor de 25 cm exteriori si de 25 cm pereti structurali interiori,
prevazuta cu centuri din beton armat cu inaltimea de 25 cm.Planseul este de tip
saiba rigida realizat din beton armat cu grosimea de 14 cm. Betonul folosit
pentru centuri, buiandrugi, planseu, grinzi este de clasa C12/15, conform
normelor actuale.

Peretii portanti de zidarie au fost realizati din caramida plina presata

,elemente de zidarie de tipul HD(densitate ridicata), elemente de zidarie bune
din punct de vedere al caracteristicilor de rezistenta,fmed=7,5N/mm2 , si un
mortar slab, din punct de vedere al rezistentelor de tipul M2.5, conform
normelor actuale.

Cladirea se incadreaza in clasa 3 de importanta cu un coeficient de

importanta de 1(cladire de tip curent ), zonare seismica ag=0.28g,
Tc=0.7s(conform P100-2006), din punct de vedere al actiunii zapezii , zona 3 cu
un sok=2.5kN/m2 .

Gradul de cunoastere este de tipul normal, cu un factor de incredere de

1.2. In urma analizei , conform metodologiei de nivel 2 (P100/3), proiectare
simulata , analiza elastic lineara s-a constatat ca , cladirea in ansamblu verifica
cerintele de deplasare globale , nu verifica , sau verifica partial cerintele de
rezistenta (conform P100-2006,CR 6- 2006,CR-0). Astfel s-a evaluat cladirea ca
fiind cu un risc ridicat la prabusire in urma unui cutremur de proiectare , cu un
interval mediu de recurenta de IMR-100 ani.

Din punct de vedere individual, peretii structurali analizati prezinta o

comportare de tip fragila, de evitat conform normelor actuale, la forta taietoare
asociata cutremurului de proiectare, de asemenea si la moment incovoietor.
Pentru remedierea acestor probleme se propun reparatii la peretii avariati, si apoi
consolidarea peretilor, individual prin introducere unor camasuieli de tipul
materialelor cu rezistente considerabile, placare cu pereti din beton armat
grosime de 12 cm cu stalpisori din beton armat, ingropati in zidarie la capete,
25x25cm.

Se vor consolida de asemenea fundatiile, prin camasuire si introducere

talpi din beton armat pentru preluarea eforturilor suplimentare introduse de
lucrarile de reparatii si de consolidare
 II. Elaborare proiect si planificare activitati
In vederea unei planificări realiste, urmăririi și analizării stării și a
tendințelor obiectivului de investitie, vom utiliza sistemul informatic integrat de
managementul proiectelor Spider Project.

Crearea unui proiect nou in Spider Project din meniul principal, se

selecteaza comanda Fisier – Creeaza Proiect – Nou. In fereastra nou aparuta se
defineste numele proiectului – Cresa Suceava, Codul de identificare, Data de
Start – 18.01.2022 si Data de Incheiere. Se va defini un Calendar din meniul
aflat in partea stanga – Calendar A – definirea saptamanii de lucru - 5 zile (de
Luni pana Vineri), 8 ore de lucru pe zi; doua exceptii de la calendar – Craciun si
Anul Nou.

Pentru realizarea proiectului “ Bloc locuinte S+P+5E” au fost alocate un

număr de 40de activități, care servesc la planificarea, construirea și exploatarea
construcției. Activitatile au fost grupate in procese de constructii pe faze si
definite in functie de tip (Duration, Hammock, Milestone) rezultand astfel
structura WBS si graficul Gantt.

“Structura de descompunere a lucrărilor (engleză Work Breakdown

Structure-WBS, rusă Ierarhiceskaia struktura rabot) în managementul proiectelor
și în ingineria sistemelor este un instrument care constituie o grupare orientată
pe livrabile a elementelor/lucrărilor discrete ale proiectului, efectuate de echipa
proiectului care organizează și definește obiectivele aprobate ale proiectului, în
vederea managerierii acestuia. Fiecare nivel descendent din reprezentarea
grafică a WBS reprezintă o definiție și o divizare din ce în ce mai detaliată a
componentelor proiectului a căror totalitate reprezintă întregul conținut al
lucrărilor. Componentele proiectului pot fi produse, servicii, date sau orice
combinație a acestora.”

Totodata se estimeaza durata activitatilor si stabilirea relatiilor de

conditionare dintre activitati pentru incadrarea proiectului in termenele stabilite.

Durata activitatilor se stabileste in functie de cantitatile de lucrari stabilite

de proiectant, experienta anterioara a executantului in activitati similare,
dimensiunea frontului de lucru, productivitatea resurselor si numarul de oameni
sau utilaje care fac parte din formatia de lucru si cantitatea de lucrare.
 Pentru analiza proiectului s-a avut in vedere stabilirea activitatilor, durata
de timp a activitatilor si valoarea financiara a activitatilor, bazata pe lista de
materiale.

Pentru calculul valorilor financiare si stabilirea duratelor de timp a

activitatilor s-au avut in vedere 3 cazuri: optimist, cel mai probabil si pesimist.
 Etape proiect

-armare pereti nivel curent;

-cofrare pereti nivel curent;

-turnare beton in camasuieli pereti;

-armare placa de peste nivel curent la partea inferioara;

- torcretare placa de peste nivel curent la partea inferioara;

Ipoteze

Se asigura continuitatea lucrarilor, frontul de lucru si finantarea

proiectului. Vreme favorabila. Proiectul va incepe pe data 18.01.2020 08:00.

Constrangeri

Punctul de lucru se afla intr-o zona aglomerata. Nu exista posibilitatea

unor depozitarii in afara cladirii.
 III. Elaborare structura WBS si graficul Gantt al
activitatilor
Inserarea activitatilor in program si crearea Structurii WBS - generare la
faza de nivel 10 si calculul planificarii in graficul Gantt al activitatilor

In vederea realizarii planificarii obiectivului de investitii s-a creat

structura WBS pentru etapele tehnologice sub forma arborescenta. Generare
grafic din meniul Afiseaza, Diagrame – Grafic WBS.
 Conform structurii WBS, planificarea activităților a fost realizată cu
următoarele condiționări si decalaje dintre activitati - generare Tabel de Relatii
de Conditionare :
 Exceptii de calendar

Saptamani de lucru

Calendare asignate activitatiilor si relatiilor de conditioare

 IV. Stabilirea si generarea componentelor de cost

Componentele de cost ne ajută să planificăm, să estimăm și să urmărim

evoluția proiectului din punct de vedere financiar

Pentru crearea si definirea componentelor de cost se alege din meniul

stanga – Componente de cost, click dreapta mouse pentru creare noua, definirea
componentelor de cost, alegerea Participantilor – activitatilor din Proprietati si
adaugarea valorilor aferente.

Componente de cost alocate la resurse

Componente de cost alocate la materiale

Componente de cost alocate la activitati
 V. Stabilirea si generarea centrelor de cost

Centrele de cost sunt grupari ale componentelor de cost definite mai sus,
iar suma lor reprezinta valoarea intregului proiect. Definirea centrelor de cost de
se realizează din Tabelul Centrelor de Cost, prin selecția click dreapta și Nou,
definirea Centrelor de cost cu alegerea Participantior, reprezentand
componentele de cost corespunatoare fiecarui centru de cost.

Grafice periodice si cumulative de consum resurse inainte si dupa aplicarea

calculului planificarii cu constrangeri de resurs
Grafice periodice si cumulative de consum materiale inainte si dupa
aplicarea calculului planificarii cu constrangeri de resurse.
 Tabele periodice si cumulative de consum materiale inainte si dupa
aplicarea calculului planificarii cu constrangeri de resurse.

Tabel cumulativ de consum materiale inainte si dupa aplicarea calculului

planificarii cu constrangeri de resurse.
Tabel periodic consum materiale inainte si dupa aplicarea calculului
planificarii cu constrangeri de resurse.
Grafice si tabele de cheltuieli totale, material, manopera utilaje si transport
periodic si cumulativ inainte si dupa aplicarea calculului planificarii cu
constrangeri de resurse.

Grafice cheltuieli totale periodic si cumulativ inainte si dupa aplicarea

calculului planificarii cu constrangeri de resurse.

Grafice material periodic si cumulativ inainte si dupa aplicarea calculului

planificarii cu constrangeri de resurse.
Grafice manopera periodic si cumulativ inainte si dupa aplicarea calculului
planificarii cu constrangeri de resurse.

Grafice transport periodic si cumulativ inainte si dupa aplicarea calculului

planificarii cu constrangeri de resurse.
 Grafice utilaje periodic si cumulativ inainte si dupa aplicarea calculului
planificarii cu constrangeri de resurse.

Tabele cheltuieli totale, material, manopera utilaje si transport periodic si

cumulativ inainte si dupa aplicarea calculului planificarii cu constrangeri
de resurse.

Tabele cheltuieli totale, material, manopera utilaje si transport cumulativ

inainte si dupa aplicarea calculului planificarii cu constrangeri de resurse.
 Tabele cheltuieli totale, material, manopera utilaje si transport periodic
inainte si dupa aplicarea calculului planificarii cu constrangeri de resurse.
Scenariu de aprovizionare si graficul de consum si aprovizionare aferent
 Calculul cu constrangeri de resurse si se vor prezenta graficele:
calendaristic Gantt al activitatiilor Gantt al resurselor, histogramele de
resurse inainte si dupa aplicarea calculului planificarii cu constrangeri de
resurse.

Graficul calendaristic Gantt al activitatiilor

Graficul calendaristic Gantt al resurselor
Histogramele de resurse inainte si dupa aplicarea calculului planificarii cu
constrangeri de resurse.
 VI. Identificarea riscurilor și a incertitudinilor

Managamentul riscului cuprinde mai multe etape, a doua și cea abordată

în prezentul proiect este identificarea riscurilor, în aceasta prezentându-se
riscurile ce pot afecta în mod direct buna desfășurare a proiectului. Riscurile pot
fi atât interne, ce țin de competența echipei de proiect, cât și externe, ce provin
din terți factori. Identificarea riscurilor, se poate realiza prin mai multe metode,
acestea fiind: structura de descompunere a riscurilor, analiza SWOT.

Următoarea etapă a Managementului riscurilor este Analiza calitativă a

riscurilor, având ca instrumente evaluarea probabilității și impactului riscurilor
identificate, evaluarea calitativă a datelor despre riscuri, marticea
probabilitateimapct, evaluarea urgentei riscurilor, clasificarea riscurilor. Riscul
se defineşte drept un element incert dar posibil ce apare permanent în procesul
evenimentelor tehnice, umane, sociale, politice, reflectînd variaţiile distribuirii
rezultatelor posibile, probabilitatea de apariţie cu valorile subiective şi obiective
având efecte posibil păgubitoare şi ireversibile.

Managementul riscului proiectului se defineşte drept totalitatea metodelor

şi mijloacelor prin care este gestionat riscul în cadrul unui proiect în scopul
îndeplinirii obiectivelor proiectului având incertitudinea ca bază majoră a
factorilor de risc. În scopul realizării în condiţii optime a obiectivelor proiectului
se face o analiză detaliată a fiecărui eveniment component al proiectului,
folosind procedurile de management al riscului ce constau in determinarea
modului de abordare si planificare a activitatilor pentru managementul riscurilor
in proiect.

Rezultatul acestui proces de planificare este Planul de Management al

Riscurilor, plan care descrie modul in care vor fi structurate si realizate toate
procesele din aria de cunoastere ce se refera la managementul riscurilor:
Identificarea Riscurilor, Analiza Calitativa si Cantitativa a Riscurilor,
Planificarea Raspunsului la Risc si Monitorizarea si Controlul Riscurilor 24
Analiza calitativa a riscurilor este procesul prin care se realizeaza o analiza
calitativa a riscurilor si conditiilor acestora de manifestare in vederea
prioritizarii acestora in functie de implicatiile lor asupra obiectivelor proiectului.
Cu alte cuvinte se evalueaza probabilitatea de aparitie a fiecarui risc identificat
in procesul precedent si impactul acestuia asupra obiectivelor proiectului. Se
prioritizeaza apoi aceste riscuri in functie de efectul pe care se preconizeaza al
avea asupra proiectului.

Analiza cantitativa a riscurilor consta in masurarea probabilitatii si a

impactului riscurilor identificate asupra proiectului si estimarea implicatiilor lor
asupra obiectivelor proiectului. Aceasta analiza numerica a probabilitatii de
aparitie a fiecarui risc si consecintele aparitiei sale asupra obiectivelor
proiectului pot fi evaluate prin diferite tehnici cum ar fi simularea Monte Carlo
sau analiza decizionala.
 VII Stabilirea planului de reducere al riscurilor

Identificarea riscurilor este procesul prin care se identifica riscurile care ar putea
afecta proiectul si se documenteaza caracteristicile lor. In identificarea acestor
riscuri se pleaca de la structura de descompunere a activitatilor (Work
Breakdown Structure) încă din faza incipientă a proiectului, iar odată cu acestea
se realizează și planul de reducere al lor
 VIII Concluzii

Analizand aspectele necesare unei planificari si urmariri riguroase a

costurilor si veniturilor pentru proiectul studiat, concluzia pivind construirea
unui bloc de locuinte S+P+5E este una rentabilă și necesară din mai multe
motive, anume:

• Pe lângă recuperarea investiției și obținerea profitului, profitabilitatea se

măsoară prin îmbunătățirea calității vieții.

• Crearea unui spațiu specific educațional învățământului preșcolar;

• Crearea locurilor de muncă aferente Creșei;

• Aducerea unui plus valoare asupra societății.

Pentru proiectele de imporanță națională, precum infrastructură

educațională, sănătate, pe lângă aportul propriu investițional, este necesară
accesarea fondurilor de finanțare nerambursabile.
 IX. Bibliografie

➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Structura_de_descompunere_a_lucrarilor

➢ Suport curs/seminar - Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus (2021-2022)

➢ Modelarea Proiectelor – Studii de caz - Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

(2008),(2015)

➢ Modelarea proiectelor in constructii. Aplicatii in managementul proiectelor. –

CONSPRESS Bucuresti - Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus (2015)

➢ Planificarea și urmărirea proiectelor cu Spider Project I și II