Recapitulare ** Avem exerciții în Learning Apps Globul și harta
Globul – reprezentare reală dar micșorată a Pământului
- Redă: forma Pământului, inclinarea axei, rețeaua cartografică, contoinentele, oceanele, formele de relief Harta – este o reprezentare în plan a suprafeței Pământului sau a unei părți din aceasta - Spre deosebire de glob nu redă forma sferică a Pământului - Este o reprezentare aproximativă a suprafeței terestre. Desfășurarea în plan determină o deformare a suprafețelor reale - Sunt trasate paralele și meridianele și sunt indicate latitudinea și longitudinea - Oamenii au călătorit mereu în ținuturi îndepărtate, aflând tot mai multe lucruri noi despre lumea din jur. Pentru că erau insificente descrierile verbale au început să întocmească și hărți ale ținuturilor descries. - Cele mai vechi reprezentări cartografice au aprținut babilonienilor, egiptenilor și chinezilor - Conținutul hărților s-a modificat în timp, pe măsură ce oamenii și-au îmbunătățit cunoștințele geografice - Pa la sfârșitul sec. al XVI-lea colecțiile de hărți au început să fie numite atlase Orientarea pe glob - Pentru a stabili poziția unui anumit punct pe glob avem nevoie de repere. Acestea sunt Ecuatorul și cei doi poli Polii – punctele imaginare fixe prin care axa străpunge Pământul . Polul N și polul S. În funcție de ei se stabilesc punctele cardinale. Ecuatorul – cercul imaginar care împarte Pământul în două părți egale - emisfere. Sev afă la jumătatea distanței dintre cei doi poli Paralele – cercuri imaginare paralele cu ecuatorul . lungimea lor scade de la ecuator către cei doi poli. Meridianele – semicercuri care unesc cei doi poli. Meridianele se numerotează spre V șio spre E față de meridianul Greenwich, de la 0º la 180º Coordonatele geografice – distanțele unui punct față de Ecuator și față de meridianul Greenwich Latitudinea – distanța măsurată în grade, de la ecuator către cei doi poli. Poate fi doar nordică și sudică Longitudinea – distanța măsurată în grade, de la primul meridian spre V sau spre E. poate fi vestică și estică În afară de Ecuator , patru alete paralele prezintă importanță deosebită: Cele două tropice: Tropicul Racului ( N) și tropical Capricornului ( S). Se află la distanța de 23º30´ lat. N și S Cele două ceruci polare: Cercul Polar de N și Cercul Polar de S. se află la distanța de 66º30´ față de Ecuator - Calculul latitudinii și longitudinii și desfășurarea în grade și km. Din cel mare se scade cel mic. Ex. Desfășurarea în long. a Americii : 168º05´- 34º47´ = 133º38´ 1º = 111km. Ex. Desfășurarea în Km. 133º38´x111= 14.827 km - Suprafața Pământului – 510 mil . km² , din care 2/3 apă – 310 mil.km² și 1/3 uscat – 150 mil. km² - Uscatul este reprezentat de cele 6 continente: Europa, Asia, America, Africa, Australia și Antarctica iar apa de cele 4 oceane – Pacific, Atlantic, Indian și Arctic Țărmul - Zona îngustă care face legătura între uscat și apă. Contactul dintre uscat și apă este marcat de linia țărmului. Țărmul se află sub acțiunea continua a apelor marine. Din această cauză se modifică în permanență - Țărmul nu este dret și prezintă o serie de crestături – articulații. Acestea sunt: golfuri, insule, peninsula, capuri, strâmtori și istmuri Golfuri – pătrunderi ale apei în interiorul uscatului Insulele – porțiuni de uscat înconjurate din toate părțile de apă. O grupare de mai multe insule formează un arhipelag. Peninsule- prelungiri ale uscatului în apă, înconjurate din trei părți de apă Capurile – porțiunile cele mai înaintate ale uscatului în mare. Strâmtorile – porțiuni înguste de mare care leagă două mări învecinate sau două oceane. Istmurile – porțiuni înguste de uscat care fac legătura între două porțiuni de uscat mai mari Punctele extreme- punctele aflate mai la nord, sud, est sau vest decât oricare altele de pe continent.
Linia orizontului și orizontul
linia orizontului – limita până la care poate ajunge privirea noastră . este linia imaginară unde ni se pare că cerul se unește cu pământul. Se mai numește și zare. Linia orizontului nu poate fi atinsă nicioadată. Linia orizontului poate fi dreaptă, curbă sau frântă orizontul – spațiul pe care îl putem cuprinde cu vederea până la linia orizontului - Orizontul și linia orizontului se modifică în funcție de locul în care se află cel care observă și de înălțimea acelui loc Dacă privim dintr-un loc înalt , orizontul este mai întins și linia orizontului este mai îndepărtată Dacă privim dintr-un loc jos, orizontul este mai limitat și linia orizontului este mai apropiată Punctele cardinale – sunt punctele principale de orientare. Reprezintă cel mai vechi sistem pentru indicarea direcției. - Orizontul are patru părți principale numite puncte cardinale.
nord (N) sau miazănoapte - direcția opusă sudului.
est (E) sau răsărit - direcția de unde răsare Soarele. sud (S) sau miazăzi - locul de pe orizont în dreptul căruia se află Soarele la amiază. vest (V) sau apus - direcția în care Soarele asfințește. - Nordul și sudul sunt orientate către polii geografici respectivi. Estul și Vestul sunt definite de direcția de rotația pamantului. - Orientarea înseamnă a afla poziția unui loc față de un reper. - Pe hartă punctele cardinale se scriu astfel: E – la dreapta V – la stînga N – sus S – jos - Între punctele cardinale se află punctele intercardinale - Roza vînturilor este o reprezentare grafică a puntelor cardinale și intercardinale. ( Vezi filme de pe Youtube Linia prizontului și Punctele cardinale )