Portofoliu PPO - Prescolar - 9 A

Liceul Regele Ferdinand / 2020 – 2021 / S1 IX A Practică pedagogică observativă
Coordonator: Prof. Viorel Dragoş Portofoliul de practică pedagogică – învăţământ preşcolar
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ OBSERVATIVĂ
I. Date de identificare
Numele şi prenumele elevului practicant:__________________________________

Perioada de practică pedagogică curentă
1._____________________________________ Grupa: __________Mentor: ______________________________
2._____________________________________ Grupa: __________Mentor: ______________________________
3.______________________________________ Grupa: __________Mentor: ______________________________
Grădiniţa de aplicaţie:
______________________________________________________________________________________________
Profesor coordonator: _____________________________________________________________
1
II. Practica pedagogică în învăţământul preşcolar: organizare, obiective, competenţe, responsabilităţi, evaluare
1. Obiectivele practicii pedagogice
Pe parcursul practicii pedagogice din semestrul I, conform Fişei disciplinei, se va urmări realizarea următoarelor obiective generale şi
specifice:
a. Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice şi de specialitate necesare, în vederea realizării eficiente a activităţilor de practică pedagogică;
b. Identificarea particularităţilor procesului instructiv-educativ specific învăţământului preşcolar;
c. Observarea şi analiza documentelor curriculare şi a procesului de instruire specifice învăţământului preşcolar;
d. Formarea abilităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului instructiv-educativ, prin observarea activităţilor din
grădiniţă;
e. Cunoaşterea caracteristicilor dezvoltării intelectuale, morale, fizice şi sociomoţionale ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică;
f. Implicarea activă în toate activităţile organizate în unitatea de învăţământ.
1. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice

a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:
- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;
- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale
ale unităţilor şcolare;
- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor
reciproce dintre acestea;
- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a
schimburilor permanente cu mediul în care acţionează;
- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă
posibilă şi accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea
deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;
- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.
2
b) Structura practicii pedagogice.

Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:
- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură
cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a
activităţilor practice;
- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de
învăţământ, precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor
forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare);
- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică,
proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de
proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de
referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;
- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea
de strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor
- evaluative în funcţie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii,
motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;
- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor
educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare) desfăşurate.
c) Îndrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogică se efectuează în şcolile de aplicaţie.
Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
1. coordonatorul de practică pedagogică care:
- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu mentorii care vor îndruma nemijlocit practica elevilor;
- asigură documentaţia ştiinţifică necesară elevilor practicanţi în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;
- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale elevilor;
- analizează şi evaluează împreună cu mentorii rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;
- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui elev efectuate în perioadele de practică pedagogică.
2. de către mentori din şcolile de aplicaţie, care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:
- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
- repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară mentori;
- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează,
pe toată durata practicii pedagogice;
- analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică.
Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi
responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă
organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.
3
Competenţele pe care le veţi dobândi :

Competenţe generale :
- aplicarea adecvată a conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei şi disciplinelor psihologice (valorificarea lor în identificarea fenomenelor
subiective în ansamblul ambientului şcolar)
- explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte şi procese educaţionale şi a unor manifestări ale dinamicii vieţii psihice ;
- examinarea critică, evaluativă a unor idei, proiecte şi procese educaţionale ;
- proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor de învăţare ;
- ameliorarea şi inovarea procesului educaţional : integrarea şi utilizarea noilor tehnologiiinformaţionale şi de comunicare ;
- conştientizarea şi interpretarea problemelor specifice şcolii ca organizaţie ;
- utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi de autocunoaştere psihologică ;
- realizarea şi valorificarea corelaţiilor intra şi interdisciplinare, în vederea optimizării procesului de educaţie :
- realizarea unor conexiuni între achiziţiile dobândite prin studiul disciplinelor psihologice şi alte domenii ale cunoaşterii şi practicii
umane.
Valori şi atitudini generale :
- cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi relaţii democratice în clasa d elevi ;
- manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de profesia didactică ;
- promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, în concordanţă cu idealul educaţional ;
- valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţia psihopedagogic în activităţile practice susţinute ;
- crearea unui climat socio-afectiv securizant în clasa de elevi ;
- implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în învăţământ ;
- angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu familia şi cu alte instituţii cu responsabilităţi în relaţii
- participarea la propria dezvoltare profesională şi la definirea unui stil propriu de instruire ;
- încrederea în posibilitatea recuperării şi a integrării sociale a elevilor cu nevoi speciale ;
- responsabilitatea faţă de necesitatea dezvoltării potenţialului creativ al elevilor supradotaţi.
Competenţe specifice activităţilor de practică pedagogică :

- interpretarea şcolii ca organizaqţie socială ;
- cunoaşterea specificului unităţilor de învăţământ, a documentelor şcolare, a structurilor de organizare şi funcţionare ;
- operarea cu informaţiile de la disciplinele d specialitate şi integrarea lor în analiza şi interpretarea situaţiilor educative specifice
nivelului de învăţământ la care vor preda ;
- proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate în clasă ;
- analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calităţii proiectelor educaţionale şi a activităţilor educaţionale realizate ;
- aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a elevilor şi a grupurilor de elevi în vederea tratării diferenţiate a
acestora ;
- participarea la activităţile de dezvoltare instituţională şi la activităţile metodico-ştiinţifice derulate în şcoală ;
- colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor.
4
Minighid de practica pedagogica
 Exersarea didactică sub conducerea mentorului, a unor activităţi de observare nemijlocită, simulare şi analiză a unor activităţi
instructiv-educative;
 Formarea abilităţilor practice prin activităţi didactice de "proba", susţinute de către studenţi sub îndrumarea şi în prezenta
mentorilor;
 Susţinerea unor activităţi didactice model, care vor fi considerate finale
1. Veţi lucra în grupe şi trebuie să frecventaţi orele de practică tot timpul împreună, ca o echipă. O altă abordare va face ca practica
să nu fie eficientă;
Asistenţele la orele predate de colegii voştri face parte din programul vostru de formare şi trebuie să fie urmate de discuţii
intercolegiale şi de feed-back constructiv. Nu ezitaţi să vă sprijiniţi unii pe ceilali.
2. Veţi fi îndrumaţi de către un mentor care are aceasta calitate;
Trebuie să ţineţi o evidenţă completă a practicii pedagogice. Acest lucru vă este facilitat de portofoliul de faţă. El cuprinde şi un
raport final asupra progresului pe care l-aţi facut. Acest raport este un document important.
3. Metodicianul şi mentorul lucrează în parteneriat pentru formarea iniţială a studenţilor şi ţin permanent legătura pentru satisfacerea
nevoilor studenţilor de formare didactica.
Spre sfârşitul practicii pedagogice va trebui să atingi o serie de obiective de predare. Acestea sunt consemnate în portofoliu. Ele
sunt standardizabile după gradul de îndeplinire a acestor obiective şi cuantificabile prin note.
4. Orele de asistenţă vor fi stabilite de comun acord cu mentorul în funcţie de orarul acestuia şi al dumneavoastră. O dată acest lucru
stabilit daţi dovadă de corectitudine şi profesionism şi respectaţi înţelegerile. Când veţi fi profesori nu veţi putea lipsi de la ore.
Dorim să manifestaţi flexibilitate pentru a putea beneficia din plin de această experienţă.
Există un formular standardizat de evaluare care va fi folosit în evaluarea lecţiilor tale aşa cum este folosit pentru toţi profesorii,
în general. El se prezintă sub forma unei grile de evaluare. Familiarizarea cu categoriile din aceasta grilă te poate ajuta să
înţelegi ce se aşteaptă de la tine.
5. Există o planificare legată de experienţa voastră de formare iniţială. Este proiectată în aşa fel încât să vă asigure preluarea
responsabilităţii treptate a predării până la asumarea ei completă. Veţi preda la clase diferite şi va trebui să asiguraţi împreună cu
mentorul abordarea unei game variate de lectii (de exemplu lectii de formare de deprinderi, abilităţi, atitudini, activitati
experimentale etc.). În total sunt prevăzute 42 de ore de practică, la disciplinele
„Cunoaşterea mediului” şi „Ştiinţe” în care veţi exersa proiectarea didactică, observarea, participarea la feedback, familiarizarea cu
programa disciplinei şi cu viaţa şi cultura şcolii de aplicaţie etc.
Se va pune accentul pe aspectul FORMATIV al practicii pedagogice, „veţi fi îndrumati, nu judecaţi”. Veţi fi încurajaţi să vă
autoevaluaţi în scopul de a prelua responsabilitatea formarii voastre.
Amintiţi-vă că sunteţi un musafir în şcoala unde faceţi practica pedagogică. Sunteţi privilegiaţi că participaţi la viaţa şcolii în
acest fel.
5
Vă rugăm
- Să vă purtaţi politicos în orice împrejurare
- Să adoptaţi o atitudine profesională
- Să încercaţi să înţelegeţi viaţa şcolii şi să contribuiţi la aceasta într-un mod pozitiv
- Nu uitaţi să vă prezentaţi ori de cîte ori este nevoie (inclusiv când ţineţi ore la clase).
- Adoptaţi o ţinută decentă, corespunzatoare statutului profesional.
1. Cunoaşterea unităţii şcolare

a. Resurse umane şi materiale ale unităţiişcolare
b. Planul de şcolarizare
c. Rezultatele elevilor obţinute în competiţiile şcolare
d. Imaginea şcolii pe plan local, naţional şi pe NET (pagina şcolii)
2. Plan cadru de învăţământ. Programă şcolară
a. Plan de învăţământ
b. Programe şcolare
c. Curriculum la decizia şcolii
3. Întocmirea documentelor de planificare
a. Identificarea obiectivvelor
b. Lectura personalizată a programei şcolare
c. Întocmirea planificării calendaristice
d. Proiectarea unităţilor de învăţare
e. Planificarea şi proictarea activităţilor de evaluare
4. Cunoaşterea conţinuturilor
a. Lectura personalizată a programei şcolare
b. Analiza şi aprofundarea conţinutului ştiinţific
5. Urmărirea desfăşurării activităţilor didactice la disciplinele „Cunoaşterea mediului” şi „Ştiinţe”
a. Tipuri de lecţie (identificare)
b. Momentele lecţiei. Succesiunea lor
c. Metode, mijloace, procesee (alternanţa)
d. Analiza lecţiilor asistate
6. Planificarea, proiectarea şi urmărirea desfăşurării activităţilor de evaluare
a. Lecţii de evaluare
b. Metode de evaluare
c. Exploatarea rezulatelor evaluării
d. Notarea – ritmicitate
6
7. Elaborarea portofoliului de practică

Portofoliul va conţine documentele întocmite la fiecare din cele 6 (şase) unităţi de învăţare parcurse pe perioada activităţii de
practică pedagogică.
III. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în învățământul preşcolar
Documente curriculare
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar. Prezentare generală
Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul proceselor educaţionale şi al experienţelor de
învăţare şi formare directe şi indirecte oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi chiar informale.
(Bocoş, 2008, p. 21).
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, adoptat în anul 2008, în România, are în vedere abordarea integrată a
conţinuturilor, cu scopul asigurării continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular. În acest sens, prin intermediul
acestui tip de curriculum, preşcolarii sunt angrenaţi în activităţi care fac parte din mai multe domenii experienţiale, fiind posibilă astfel
descoperirea şi înţelegerea lumii în care trăiesc, dar şi a propriei persoane, în relaţie cu lumea înconjurătoare. De asemenea, noul
curriculum permite abordarea diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor pentru copiii de aceeaşi vârstă, asigurând progresul fiecăruia
în ritmul propriu.
În structura curriculumului, regăsim următoarele componente: finalităţile (obiectivele cadru şi de referinţă), conţinuturile,
timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi de evaluare pe cele două niveluri de vârstă.
Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia
Planul de învăţământ este un document oficial, obligatoriu la nivel naţional, aprobat prin ordin al ministrului, care cuprinde
categoriile de activităţi didactice, succesiunea acestora şi distribuţia lor săptămânală pe categorii de activităţi didactice şi nivel de
vârstă, numărul maxim şi minim al opționalelor, precum şi activităţi opţionale. (Păişi Lăzărescu, Ezechil, 2015, p.120).
7
Conform Curriculumului pentru învăţământul preşcolar, planul de învăţământ corespunzător acestui stadiu este următorul:
Intervalul de Categorii de activităţi de învăţare Nr.de Nr.ore/tură, din norma

vârstă activităţi/săptămână cadrului didactic, dedicate
categoriilor de activităţi din
planul de învăţământ
ON* OP/OS*
37 – 60 luni Activităţi pe domenii experienţiale 7 +7 2h x 5 zile = 10h
(3,1 - 5 ani)
Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3h x 5 zile = 15h

(5,1 - 7 ani)
Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5 1h x 5 zile = 5h
Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
TOTAL 26 + 26 25 h
Notă: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal (OS). (Curriculum pentru
învăţământul preşcolar, 2009, p. 18-22).
Programul zilnic de activitate al grupei din grădiniţele cu program prelungit
Programul ACTIVITĂŢILE ZILEI

activităţilor Jocuri și activităţi Activităţi pe experienţiale Activităţi de dezvoltare personală
didactice alese (integrate sau pe discipline)
Rutină: Primirea copiilor, discuţii cu părinţii despre
8.00-8.30 starea generală a copiilor;
Rutină: Gimnastică de înviorare, deprinderi de igienă
8.30-9.00 personală, micul dejun
8
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15-20 min.), (salutul,

9.00-11.00 Jocuri şi activităţi Activităţi pe domenii prezenţa, calendarul, mesajul etc.)
didactice la alegere experienţiale (integrate Rutină şi tranziţie: Pregătirea activităţilor
sau pe discipline) (distribuirea materialelor,
necesităţi individuale, pauze dinamice, deprinderi de
ordine
şi disciplină, deprinderi de igienă personală, deprinderi
de autoservire, exerciţii de grupare şi regrupare)
11.00-13.30 Activitate opţională (prima activitate de acest tip la

Jocuri şi activităţi nivel II) Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi
recreative de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine
şi disciplină, deprinderi de autoservire) Rutină: Masa
de prânz (deprinderi specifice)
9.00-11.00 Jocuri şi activităţi Activităţi pe domenii prezenţa, calendarul, mesajul etc.)
didactice la alegere experienţiale (integrate Rutină şi tranziţie: Pregătirea activităţilor
sau pe discipline) (distribuirea materialelor,
necesităţi individuale, pauze dinamice, deprinderi de
ordine
şi disciplină, deprinderi de igienă personală, deprinderi
de autoservire, exerciţii de grupare şi regrupare)
Activitate opţională (prima activitate de acest tip la
11.00-13.30 Jocuri şi activităţi nivel II) Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de
recreative igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire) Rutină: Masa de
prânz (deprinderi specifice)
Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm!
13.30-15.30 (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi
de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină: Gustarea
15.30-16.00 (deprinderi specifice)
9
Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de

16.00-17.30 Jocuri de Activităţi recuperatorii igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
dezvoltare a pe domenii de disciplină, deprinderi de autoservire) Activitate
aptitudinilor experienţiale opţională (singura activitate de
individuale acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)
Programul zilnic de activitate al grupei din grădiniţele cu program normal
Programul ACTIVITĂŢILE ZILEI

activităţilor Jocuri și activităţi Activităţi pe
didactice alese experienţiale (integrate Activităţi de dezvoltare personală
sau pe discipline)
Jocuri şi activităţi Rutină: Primirea copiilor, discuţii cu părinţii despre
didactice la alegere starea generală a copiilor;
8.00-9.00
9.00-11.30 Activităţi pe domenii prezenţa, calendarul, mesajul, etc.) Rutină şi tranziţie:
experienţiale (integrate Pregătirea activităţilor (distribuirea materialelor, necesităţi
sau pe discipline) individuale, pauze dinamice, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de igienă personală, deprinderi de ordine
şi disciplină, deprinderi de autoservire, exerciţii de grupare şi
regrupare) Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi
11.00-13.00 Jocuri şi activităţi ambele – în zile diferite – la nivel II)
recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
deprinderi de autoservire)
Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)
13.00
La programele prelungit şi săptămâna, numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţi care se adaugă în programul de după-
amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).
În acelaşi document, se fac referiri la Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani:
10
1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare

sistemică, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului.
2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 72 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de
activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la
naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.
3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile oferite de rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi
activităţile/situaţiile de învăţare, special create.
4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi
conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea
eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învăţare- evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a
colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea acestora accentul va
cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de
învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau
integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate, putem aminti: jocul liber,
discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele, lectura după imagini, observarea, convorbirea,
povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.
5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi
integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale (ADE) sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor
proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele
copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de activităţi/discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (vezi
disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). Astfel, considerăm că se pot
desfăşura maximum cinci activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica
activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului,
de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau
activităţi integrate (în care pot fi integrate doar domenii experienţiale, un domeniu experienţial şi activităţi liber alese sau
cunoştinţele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea
integrată intră şi jocurile şi activităţile alese). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi
(etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.
11
b) Jocurile şi activităţile didactice alese (ALA) sunt cele pe care copiii le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să
se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi
scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de
program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea
activităţilor instructiv-educative, în etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de
prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – după activităţile de învăţare de după amiază.
Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Dacă este vorba de activităţi
desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de
rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi
de nivelul de vârstă al copiilor. În funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel
puţin trei dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă
locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise vor
fi atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor
alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă
copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală (ADP) includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de
program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.
Rutinele sunt activităţile reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie
la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun,
igiena
– spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se
repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă, accentul va cădea, printre altele
(Salutul, Calendarul naturii, Prezenţa, Împărtăşirea, Activitatea de grup şi Noutatea zilei), pe:
- autocunoaştere;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
- managementul învăţării prin joc;
- dezvoltarea empatiei;
- luarea deciziilor;
- medierea conflictelor.
12
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de
la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în
funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei
activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei
frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu
anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.
Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în
programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la începutul
anului şcolar. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor. Se va desfăşura cel mult un opţional pe
săptămână, pentru copiii cu vârste între 37-60 luni (3-5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61-72 luni (5-6 ani). Activităţile
opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi de a dezvolta înclinaţiile şi abilităţile copiilor, ca o
premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari.
Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi de
dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi
aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele, cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare.
Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv- educativ, la nivel antepreşcolar şi preşcolar, unt jocul şi activităţile
didactice de învăţare.
7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme:
Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o
activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).
8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii*. Într-un an şcolar, se
pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare,
variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot
exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii.
Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transsemestriale.
9. În medie, pentru toate cele trei intervale de vârstă, o activitate cu preşcolarii durează între 15 şi 35 de minute (de regulă, 15 minute
la grupa mică, 30-45 minute maxim la grupa mare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din
13
grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea
fiecărei activităţi.
10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate diferă în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program
prelungit – 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână diferă în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi
5-6 ani). De asemenea, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt doar 7 activităţi, integrate sau de sine stătătoare și 8 discipline din domeniile
experiențiale. Recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în Domeniul experiențial Estetic și
creativ) sau a acestora cu activităţile practice (din domeniul Om și societate).
11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea
copilului şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupa de vârstă cuprinsă în intervalul 5-6 ani, accentul se va deplasa
spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.
12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic stabilit de Ministerul Educaţiei naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. În intervalul 1-30
septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării
resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul
director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.
13. În programul zilnic, este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi
cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată,
educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca o condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi va scoate
copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20
de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea
materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri
pedagogice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe săptămână, va fi
dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul
juridic Caietul de evidenţă a activităţii (Caietul Educatoarei) şi va fi ilustrată în portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma
desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.
15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare cu scopul de a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică
cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul
grupei şi portofoliile copiilor.
14
În ceea ce priveşte activităţile pe domenii experienţiale, este necesar să se prezinte principalele mijloace de realizare a
acestor activităţi cu scopul de a fi utile în etapa de consemnare a activităţilor didactice independente sau integrate. Astfel că vom
expune aceste mijloace de realizare, în funcţie de domeniile experienţiale în care se înscriu.
Domeniul limbă şi comunicare (DLC)
 Povestirea educatoarei;
 Repovestire;
 Lectura educatoarei;
 Jocul didactic;
 Memorizare;
 Lectură după imagini;
 Convorbire;
 Povestiri create.
Domeniul ştiinţe (DŞ)
 Activităţi matematice
 Exerciţii cu material individual;
 Joc didactic;
 Joc logico-matematic;
 Activităţi de cunoaşterea mediului
 Observare;
 Jocuri didactice;
 Povestiri;
 Lectura educatoarei;
 Convorbire.
Domeniul om şi societate (DOS):
 Educaţie pentru societate
 Povestire;
 Memorizare;
 Convorbire;
 Cântece;
 Lectura educatoarei.
 Activităţi practic-gospodăreşti
15
Domeniul estetic şi creativ (DEC)

 Activităţi artistico-plastice
 Pictură;
 Desen;
 Modelaj.
 Educaţie muzicală
Domeniul psihomotric (DPM)
 Educaţie fizică
Documente de proiectare
Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel preşcolar fac referire la: planificarea anuală, planificarea
semestrială a proiectelor tematice, planificarea săptămânală, proiectarea zilnică şi proiectarea activităţii integrate şi/sau independente.
Planificarea calendaristică anuală
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este documentul care stă la baza planificării calendaristice anuale, aceasta fiind
o proiectare eşalonată, care reprezintă perspectiva întregului în ceea ce priveşte predarea/învăţarea categoriilor de activităţi şi presupune
asigurarea unei corelaţii optime între planul de învăţământ şi Curriculumul Național. Ea se materializează în planificarea proiectelor
tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. Planificarea conţinuturilor se va face echilibrat
respectând nivelul de dezvoltare psihopedagogic al copiilor, în raport cu temele anuale de studiu. La nivelul 3-5 ani, pot fi abordate minim
4 teme de studiu, nu este obligatoriu să abordăm toate cele 6 teme anuale de studiu. La nivelul 5-6 ani, numărul maxim de proiecte
tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte tematice de mai mică amploare,
variind între 1-3 săptămâni. Pot fi şi săptămâni cu teme în afara proiectelor tematice. Pentru aceasta, educatoarea proiectează şi realizează, în
primele două săptămâni ale anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de evaluare se stabilesc prin
raportarea la obiectivele finale ale unor capitole abordate în anul şcolar anterior şi se concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau
aplicarea unor teste, fişe de evaluare.
În demersurile de elaborare a planificării calendaristice anuale, se vor parcurge următoarele etape metodice: Stabilirea
asocierilor şi a corespondenţelor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile prin intermediul cărora se ating acestea.
Împărţirea conţinuturilor instructiv-educative în teme şi subteme. Stabilirea modalităţilor operaţionale de parcurgere a
temelor şi detalierea conţinuturilor tematice ale fiecărei teme, în raport cu acele obiective de referinţă care le sunt asociate prin
programă. Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de cadrul didactic şi oferta de resurse educaţionale materiale
de care poate dispune. Alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru fiecare temă, în concordanţă
cu obiectivele de referinţă vizate.
Planificarea calendaristică semestrială
Proiectarea activităţii semestriale are ca punct de plecare proiectarea anuală şi rezultă din confruntarea timpului
16
necesar grupei de preşcolari pentru a parcurge anumite conţinuturi şi pentru a atinge obiectivele fixate de către Curriculumul
Național şi respectiv planificarea anuală. Educatoarea are libertatea de a-şi alege în funcţie de caracteristicile grupei de copii,
nivelul de vârstă particularităţile psihofizice şi individuale ale copiilor, momentul din an, particularităţile vremii, disponibilitatea
copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea acestora; eşalonarea conţinutului pe parcursul semestrului; prefigurarea strategiilor
didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut; corelarea necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente
în grădiniţă; identificarea mijloacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare temă. În
această etapă se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale în cadrul temelor anuale. Proiectarea tematică
reprezintă un demers elaborat, necesitând o bună pregătire a cadrului didactic, în ceea ce priveşte utilizarea conceptelor şi a
conţinuturilor ştiinţifice, respectiv în vederea ofertării conţinuturilor.
Proiectul tematic trebuie să respecte etapele derulării lui, conform Metodei proiectelor la vârste timpurii.
Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor face parte din mapa grupei, alături de Caietul pentru evidenţa
activităţii şi prezenţa educatoarei la grupă şi de celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor,
caietul profesional.
În derularea unui proiect tematic, se disting trei etape:
 Prima este cea a alegerii subiectului şi a planificării întregului demers didactic necesar realizării
proiectului. În acest moment, se stabilesc obiectivele, se analizează resursele materiale, umane şi de timp
disponibile, se aleg conţinuturile, strategiile didactice necesare asigurării coerenţei în vederea derulării cu succes a
proiectului. Tema proiectului poate fi propusă de copii, de educatoare sau de educatoare împreună cu copiii.
În această primă etapă, cu ajutorul copiilor, se alcătuieşte o hartă cu principalele elemente de conţinut din cadrul
proiectului şi direcţiile principale de dezvoltare, aceasta rămânând deschisă eventualelor completări. Harta proiectului trebuie
afişată în sala de grupă, astfel încât să poată avea acces la ea atât copiii, cât şi părinţii. Pentru părinţi, se va afișa o scrisoare, prin care
aceştia să fie informaţi despre intenţia copiilor şi a educatoarelor de a discuta pe tema stabilită în cadrul proiectului, fiind menţionate
şi materialele necesare. Se organizează apoi centrul tematic într-un colţ al grupei unde vor fi expuse diferite materiale, selectate
în acord cu tema proiectului, diverse cărţi, reviste pentru copii, atlase, fotografii, planşe etc.
 Etapa a doua, cea de documentare şi investigare, este cea mai importantă etapă şi constă în investigarea directă şi
nemijlocită, a problematicii propuse. Aceasta se realizează prin activităţi didactice practice, în care copiii observă,
măsoară, compară, explorează fac predicţii, se documentează şi sintetizează informaţiile în legătură cu subiectul
proiectului.
Activităţile de învăţare pe domenii experienţiale vor fi planificate şi se vor desfăşura conform reglementărilor
din planul de învăţământ. Activităţile integrate facilitează, prin specificul lor şi prin scenariul propus, libertatea de exprimare şi
acţiune în cadrul acestor proiecte tematice.
 A treia etapă este adăugarea de detalii şi atribuirea unor funcţionalităţi, adică finalizarea şi evaluarea
proiectului desfăşurat. În portofoliul proiectului, această finalizare trebuie să fie evidenţiată, pentru a exprima
măsura în care au fost atinse obiectivele propuse, la începutul acestuia. Finalizarea unui proiect poate îmbrăca diverse
forme: un spectacol, o dramatizare, o lucrare colectivă, o machetă ori diferite obiecte sau jucării confecţionate
17
individual sau în grup, cărora li se poate da şi o funcţionalitate. Construirea unui proiect care tinde către atingerea
unor scopuri dinainte propuse este imposibilă în absenţa unor cunoştinţe minime despre dezvoltarea copilului. Astfel,
o observare atentă şi permanentă a manifestărilor copiilor vor fi instrumentele de lucru atât în timpul derulării
proiectului tematic, cât şi în ultima fază, aceea a adăugării de detalii şi a atribuirii unor funcţionalităţi rezultatelor
proiectului.
Progresul şi achiziţiile înregistrate pe parcursul derulării proiectului trebuie să fie vizibile în atitudinile, comportamentele şi
deprinderile pe care copiii le-au dobândit, în cunoştinţele nou însuşite, toate fiind reflectate în portofoliul proiectului, etapa de
evaluare fiind una de mare importanţă.
Planificarea săptămânală
Planificarea săptămânală a activităţii didactice este o necesitate obiectivă, determinată de complexitatea sarcinilor
prevăzute în curriculum. Se va avea în vedere eşalonarea tematicii activităţilor în funcţie de planificarea anuală elaborată la
începutul anului şcolar, de prevederile planului de învăţământ, de tipul programului (normal, prelungit sau săptămânal) şi nivel de
vârstă. De asemenea, se va ţine cont de corelarea activităţilor în funcţie de formele de realizare, de alegerea tipurilor de
activităţi (de sine stătătoare sau integrate), de modalităţile de integrare a domeniilor de învăţare şi strategiile didactice folosite.
Îmbinarea în mod echilibrat a activităţilor de predare cu cele de învăţare, respectiv cele de consolidare şi de evaluare, se va
face ţinând cont de curba de efort şi particularităţile grupei de copii. În programul zilnic, este obligatoriu să existe cel puţin
un moment (secvenţă) de mişcare, iar activităţile distractive trebuie armonios îmbinate cu cele de învăţare. În esenţă, o planificare
săptămânală va oferi o imagine clară asupra temelor şi activităţilor care se vor desfăşura şi a mijloacelor de învăţământ
necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite.
Indiferent de modul de desfăşurare a activităţilor (integrate sau pe discipline), acestea trebuie să aibă în vedere
dezvoltarea cognitivă/ intelectuală, afectiv-motivaţională şi psihomotorie a copilului.
Proiectele de activitate didactică

Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care presupune anticiparea mentală a operaţiilor
de planificare, de organizare şi de desfăşurare a instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în buna
desfăşurare a activităţii. Ea reprezintă un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice adaptate de către
cadrul didactic la specificul activităţii şi la caracteristicile grupei de preşcolari, precum şi de concepere flexibilă şi creativă a
activităţilor didactice. Practic, proiectarea didactică la nivel micro presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a
strategiilor de instruire (predare, învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului orientativ (şi nu strict
riguros) în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă. Proiectarea didactică înseamnă relaţionare şi interrelaţionare între
obiectivele operaţionale, strategiile didactice şi de evaluare şi conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de
lucru utile cadrului didactic şi copilului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.
Un loc deosebit de important în realizarea proiectării, dar şi a desfăşurării activităţilor este deţinut de operaţionalizarea
obiectivelor educaţionale. Acest proces reprezintă o strategie de analiză a finalităţilor procesului de învăţământ, realizată
18
de cadrul didactic prin intermediul a două acţiuni complementare:

 deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale şi intermediare, incluse în documentele curriculare;
 prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie să le realizeze copilul/studentul în timpul unei
activităţi (Cristea, 1998).
Miron Ionescu (2001) consideră că operaţionalizarea presupune:
 transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii, direct observabile, ceea ce presupune o delimitare şi
secvenţiere analitică a obiectivelor, o concretizare a lor;
 un aspect tehnic, care rezidă în enunţarea obiectivelor sub forma comportamentelor observabile şi măsurabile, cu ajutorul
verbelor de acţiune.
Cucoş (2005, p. 112) consideră că operaţionalizarea constă în:
 delimitarea unei secvenţe comportamentale observabilă care poate fi evaluată;
 enunţarea, într-un mod comprehensiv, a respectivei sarcini.
Esenţial pentru operaţionalizare este că se precizează ceea ce va face cel care se educă, performanţa/competenţa de care va
fi capabil acesta după parcurgerea unei anumite secvenţe a procesului de predare- învăţare. Cadrele didactice trebuie să gândească şi
să proiecteze riguros condiţiile de exersare şi de manifestare a comportamentelor preconizate la copii. Aceasta reprezintă astfel etapa
în care se uneşte intenţia profesorului cu acţiunea copilului. Procedura de operaţionalizare a lui Mager/Miller presupune
stabilirea a trei parametri (Ionescu, Radu,
2001):
 Specificarea comportamentului final – rezultatul care se aşteaptă de la copil la finalul activităţii, respectiv
verbul acţiune;
 Precizarea condiţiilor – care determină modificările educative preconizate. Se disting două direcţii: precizarea şi
descrierea condiţiilor în care performanţa va fi formată şi precizarea condiţiilor în care performanţele vor fi evaluate, prin
formule verbale ca: având acces la…., fiind date…., pus în situaţia de …, utilizând …, cu ajutorul …, după …, alegând
un …, pe baza …, ca urmare a... etc.
 Precizarea criteriilor de evaluare – specificarea nivelului de reuşită minimală sau nivelul la care trebuie să se situeze
cunoştinţele, deprinderile celor care se educă:
- absenţa sau prezenţa unei capacităţi, calităţi, trăsături;
- timpul de realizare a unei sarcini;
- caracteristicile erorilor acceptate;
- concordanţa sau non-concordanţa cu un standard;
- numărul încercărilor admise etc.
Un exemplu de obiectiv operaţional ar fi: (preşcolarii) să denumească cel puţin două elemente componente ale plantei,
ca urmare a observării directe a acesteia.
În vederea realizării situaţiilor de învăţare, a organizării
19
activităţilor didactice, este necesar să se delimiteze terminologic conceptul de metodă de învăţământ şi de a preciza unele aspecte
definitorii ale acestuia. Prin metodă de învăţământ, se înţelege o modalitate comună de acţiune a cadrului didactic şi a
copiilor în vederea realizării obiectivelor propuse. Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operaţii şi
de procedee.
Metodele de învăţământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relaţie cu mijloacele de
învăţământ şi cu modalităţile de grupare a copiilor. De aceea, opţiunea pentru o anumită strategie didactică condiţionează utilizarea
unor metode de învăţământ specifice. De modul în care se îmbină metodele, procedeele, mijloacele de învăţământ şi formele de
organizare, depinde reuşita activităţilor didactice.
Clasificarea metodelor de învăţământ se poate realiza în funcţie de diferite criterii, iar în ceea ce ne priveşte, am
optat pentru clasificarea propusă de profesorul Ioan Cerghit (2006, p.111-112):
1) metode de comunicare: a) orală: expozitive (explicaţia, descrierea, povestirea etc.) şi conversative (conversaţia, problematizarea,
discuţia colectivă); b) scrisă (lectura explicativă, munca cu manualul), c) interioară (reflecţia personală) d) oral-vizuală;
2) metode de explorare a realităţii: a) metode de explorare nemijlocită (directă) a realităţii: observarea sistematică şi
independentă; experimentul; învăţarea prin cercetarea documentelor şi vestigiilor istorice; b) metode de explorare mijlocită
(indirectă) a realităţii: metode demonstrative şi metode de modelare;
3) metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice): a) metode bazate pe acţiune reală / autentică): exercițiul; studiul de
caz; proiectul sau tema de cercetare; lucrările practice; b) metode de simulare (bazate pe acţiune fictivă): metoda jocurilor:
metoda dramatizărilor; învăţarea pe simulatoare;
4) metode de raţionalizare.
Metodele de învăţământ care se utilizează frecvent în învăţământul preşcolar sunt următoarele:
Povestirea constă în nararea unor fapte, evenimente, într-o formă expresivă, menită să declanşeze stări afective la copii.
Descrierea urmăreşte evidenţierea părţilor componente sau caracteristicilor unui obiect sau fenomen, de cele mai multe
ori în prezenţa obiectului descris.
Explicaţia constă în clarificarea unui adevăr ştiinţific, pe baza unui şir de argumentaţii. Obiectul explicaţiei (un concept, un
fenomen, un principiu, o lege sau o regulă) este prezentat astfel încât să devină inteligibil pentru copii. La baza prezentării, poate
sta fie un demers inductiv (un fapt particular este explicat prin trimitere la general, la lege), fie un demers deductiv (se pleacă
de la un principiu, o lege şi se analizează cauzele, premizele, consecinţele, aplicaţiile).
Conversaţia este o metodă care valorifică dialogul, în vederea realizării obiectivelor procesului de învăţământ. Aceasta
poate lua forma conversaţiei de verificare în care întrebările sunt de tip reproductiv, vizând cunoştinţe predate şi
învăţate şi solicitând cu prioritate memoria; a conversaţiei euristice, în care întrebările sunt de tip productiv, solicitând cu
prioritate gândirea în prelucrarea şi sistematizarea datelor cunoscute în vederea unor comparări, interpretări sau exprimări de opinii
personale. Se ajunge astfel la cunoştinţe noi,
„descoperite” de copii prin efort personal. Se mai poate întâlni şi sub forma conversaţie socratică, părintele ei fiind considerat
filosoful grec Socrate şi a celei de consolidare, prin care se urmăreşte repetarea şi sistematizarea cunoştinţelor.
Problematizarea constă în crearea, pe parcursul învăţării, a unor
20
„situaţii-problemă” şi rezolvarea acestora de către copii care, pornind de la cunoştinţe anterior însuşite, ajung la adevăruri
noi. Noile cunoştinţe nu mai sunt astfel „predate” gata elaborate, ci sunt obţinute prin efort propriu. Situaţia-problemă este dată de
un conflict care se declanşează între informaţiile vechi şi cele noi pe care le primeşte copilul şi care par să le contrazică pe
primele. Se creează astfel o stare de curiozitate care declanşează activitatea de cunoaştere şi de dorinţa de rezolvare a problemei prin
formulare de ipoteze, prin verificarea lor şi prin desprinderea unor concluzii.
Observaţia sistematică şi independentă presupune urmărirea, investigarea unor obiecte sau fenomene în vederea
obţinerii de informaţii despre acestea. Ca metodă de învăţământ, observarea este intenţionată, organizată şi sistematică.
Experimentul constă în provocarea intenţionată a unui fenomen în scopul studierii lui.
Demonstraţia constă în prezentarea, de către cadrul didactic, a unor obiecte sau fenomene reale sau a unor substitute ale acestora,
sau a unor acţiuni, operaţii ce urmează a fi învăţate şi dirijarea, prin intermediul cuvântului, a perceperii acestora de către copii.
În felul acesta, se dobândesc noi cunoştinţe, se confirmă adevăruri anterior însuşite sau se formează modelul intern al unei noi
acţiuni.
Modelarea face referire la utilizarea modelelor ca sursă pentru dobândirea noilor cunoştinţe. Modelul didactic este un sistem
artificial, construit prin analogie cu cel real (originar), din care reţine numai trăsăturile esenţiale, semnificative. Modelul constituie o
simplificare sau o schematizare a realului.
Exerciţiul are în vedere executarea conştientă, sistematică şi repetată a unei acţiuni. În principal, prin această metodă, se
urmăreşte formarea unor deprinderi, dar şi consolidarea cunoştinţelor sau stimularea unor capacităţi sau aptitudini.
Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către copii a unor sarcini care au caracter aplicativ: de proiectare, de
execuţie, de fabricaţie sau de reparaţie. Prin această metodă, se formează priceperi şi deprinderi, se dezvoltă strategii de rezolvare a
unor probleme practice şi se consolidează şi sistematizează cunoştinţe.
Jocul didactic reprezintă acea metodă prin care se îmbină eficient jocul cu activitatea de învăţare, elementul distractiv cu
cel educativ, în scopul îmbogăţirii unor cunoştinţe sau formarea unor abilităţi. În cadrul acestuia, este necesar să fie
respectate o serie de reguli, prin derularea unor variante de joc cu conţinut potrivit nivelului de vârstă şi un scop bine definit.
Pe lângă metodele tradiţionale de învăţământ, în prezent, metodele interactive şi cele ale învăţării prin cooperare se
bucură de un real succes. Putem aminti în acest sens: Cercul lui Robin, Mai multe capete la un loc, Linia valorilor, Mozaicul,
Brainstormingul, Metoda RAI, Floarea de lotus etc.
Alegerea din varietatea metodelor de învăţământ, pe cele
considerate cele mai eficiente pentru o anumită activitate didactică, este, în exclusivitate, rezultatul deciziei profesorului. În
luarea acestei decizii, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele considerente: obiectivele urmărite, specificul
conţinutului ştiinţific, particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor, materialele didactice de care dispune, timpul
disponibil şi propriile sale competenţe pedagogice şi metodice.
În strânsă legătură cu activitatea de predare-învăţare, este evaluarea, componentă de bază a procesului instructiv-
educativ.
Aceasta se poate fi abordată ca sistem din care fac parte formele, metodele şi instrumentele de evaluare.
Cele mai importante dintre formele de evaluare sunt evaluarea iniţială, evaluarea continuă (formativă) şi evaluarea
21
sumativă sau certificativă.

Evaluarea iniţială se efectuează în contextul unui program de instruire şi este menită să stabilească nivelul de pregătire al
copiilor la începutul unei perioade de instruire, condiţiile în care aceştia se pot integra în programul stabilit. Ea constituie chiar
una dintre premisele conceperii programului de instruire.
Cunoaşterea capacităţilor de învăţare ale copiilor, a nivelului de pregătire de la care pornesc şi a gradului în care stăpânesc
cunoştinţele necesare asimilării conţinutului etapei care urmează constituie o condiţie hotărâtoare pentru reuşita activităţii
didactice. Această relaţie apare pregnant în situaţii în care se începe activitatea cu preşcolarii al căror potenţial de învăţare nu-l
cunoaştem, la începutul unui an şcolar, semestru, unitate de învăţare etc.
Evaluarea iniţială se realizează, la grădiniţă, prin observarea comportamentelor şi aplicarea unor probe. Aceste probe redau
un diagnostic al pregătirii copiilor şi, totodată, îndeplinesc o funcţie predictivă, indicând condiţiile în care ei vor putea asimila
conţinuturile noului program de instruire.
Evaluarea formativă este un tip de evaluare care, fiind centrată preponderent, dar nu exclusiv, pe procesul de învăţare
(fără a ignora rezultatele învăţării), sprijină învăţarea formativă, înregistrând şi corectând prompt disfuncţiile de proces, care i-
ar putea diminua calitatea produsului. O evaluare formativă este posibilă numai în condiţiile unei predări formative, care să
inducă şi să orienteze o învăţare formativă, autogeneratoare de noi strategii, abordări, tehnici, motivaţii etc.
Evaluarea formativă nu este singurul tip de evaluare centrată pe proces, evaluarea criterială uzând de criterii şi nivele
performanţiale/ standarde de performanţă; de asemenea, în unele situaţii, şi evaluarea normativă poate considera procesul un potenţial
produs care poate face obiectul evaluării.
Formele de evaluare se operaţionalizează în metode şi instrumente de evaluare specifice învăţământului preşcolar: chestionarea orală,
probele practice, verificarea scrisă, observarea sistematică, proiectul şi portofoliul, respectiv grile de analiză, grile de observare, fişe de
evaluare şi alte instrumente care să constituie un mod eficient de a evalua progresul şcolar. În învăţământul preşcolar, Caietul
de observaţii asupra copilului preşcolar este un instrument foarte util în vederea înregistrării progresului realizat de copil în
activităţile sale.
IV. Activităţile asistate în cadrul practicii pedagogice observative
Nr. Data Grupa Tema zilei

crt.
1
2
3
22
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
23
V. Portofoliul de practică pedagogică
1. Instrumentele portofoliului de practică pedagogică s-au constituit ca urmare a tipurilor de activităţi de practică pedagogică
în care studenții trebuie să fie implicați:
a. Cunoaşterea generală a grădiniţei
Activităţi
 Prezentarea grădinitei:
 Structura şi organigrama unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii
 Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
 Servicii funcţionale ş.a.
 Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice;
 Studierea legislaţiei şcolare şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ;
 Identificarea şi descrierea modului specific de planificare şi desfăşurare a activităţilor pe durata unei zile, a unei săptămâni,
respectiv a unui semestru semestru;
 Descrierea sistemului de activităţi metodice din unitatea de învăţământ;
 Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a cabinetului CDI, a bibliotecii şi a secretariatului;
 Elaborarea unor pliante de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de învăţământ.
b. Observarea şi implicarea în realizarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare
Activităţi
 Analiza documentelor curriculare şi identificarea resurselor utilizate la clasa unde se efectuează practica pedagogică;
 Studierea structurii documentelor întocmite de către cadrul didactic (planificări, evidenţe, fişe de caracterizare, proiecte de
activitate didactică etc.) precum şi a modului de organizare a acestora;
 Asistenţa la activităţile didactice desfășurate de către cadrul didactic și consemnarea acestora în caietul de practică
pedagogică;
 Participarea la analiza lecţiilor şi a altor activităţi asistate;
 Observarea comportamentului elevilor în timpul lecţiilor şi al pauzelor;
 Implicarea în desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare desfășurate de mentor;
 Analiza structurii fişelor de caracterizare psihopedagogică a elevilor, utilizate în instituţia respectivă;
 Studierea unor programe de activităţi extracurriculare şi participarea la desfăşurarea acestora.
c. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice
Activităţi
 Elaborarea unor proiecte secvenţiale sau integrale de optimizare a activităţilor didactice asistate;
24
 Desfăşurarea unor secvenţe de activitate didactică asistate de învăţătoare: verificarea temelor pentru acasă, supravegherea jocurilor
copiilor etc.
1. Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei

1. Fișă de observație a unităţii de învăţământ
a. Date de identificare
Denumirea unităţii de învăţământ:
_____________________________________________________________________
Localitatea, judeţul:
_____________________________________________________________________
Adresa:
_____________________________________________________________________
Numărul de telefon:
_____________________________________________________________________
b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative
Săli de grupă:___
Laboratoare:____
Săli de sport:____
Spaţii de joacă:_____
Sală de servire a mesei:____
Grupuri sanitare:____
Bucătărie:_____
Spaţii de depozitare a materialelor didactice:____
Secretariat:_____
Contabilitate:____
Casierie:____
Spaţiu destinat personalului de conducere:_____
Alte spaţii:________________________________________________________________
c. Informaţii privind resursele umane:
Numărul personalului didactic:________________________________________________
Numărul personalului didactic auxiliar:__________________________________________
Numărul personalului nedidactic: ______________________________________________
Observaţii:
25
2. Plan de şcolarizare
An şcolar:..........................................................
Nivel Grupe / Clase Nr. Efective
Preşcolar Gr. Mică
Gr. Mijlocie
Gr. Mare
Gr. Combinată
Data completării:
Sarcina: Elaboraţi organigrama structurală a unităţii şcolare
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
3. Fișă de observație a mediului educaţional din sala de grupă

Apreciaţi pe o scară de la 1 la 5 (1 pentru cel mai puţin şi 5 pentru cel mai mult) nivelul în care elemente ale mediului educaţional le
regăsiţi în sala de clasă
Nr. Criteriu 1 2 3 4 5
1 Spaţiul sălii corespunde efectivului de elevi
2 Funcţionalitatea mobilierului
3 Modularitatea mobilierului
4 Dispunerea mobilierului favorabilă unei foarte bune vizibilităţi
5 Igiena sălii de clasă
6 Existenţa elementelor de individualizare a sălii (mascotă etc.)
7 Promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri etc)
8 Spaţiu destinat expunerii prodeuselor elevilor
9 Existenţa unor stimuli senzoriali perturbatori
10 Există spaţii de depozitare a materialelor didactice
11 Dotarea cu mijloace de învăţământ audio-video
12 Spaţii amenajate pentru desfăşurarea anumitor tipuri de activităţi (bibliotecă, ludotecă etc.)
26
Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de grupă pe baza chestionarului.

..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
5. Fişă de prezentare a colectivului de elevi

Grupa:_________________
Vârstele elevilor:________________
Număr de elevi:________________________
Număr de fete:_________________
Număr de băieţi:________________
Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice independente

Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
Grilă de observaţie – Întâlnirea de dimineaţă (1)
Notaţi în spaţiul dat, categoriile de activităţi de învăţare pe care cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul
pentru evidenţa activităţii şi a prezenţei educatoarei la grupă.
Tema: ………………………………………………..
Data:…………………………………………………………………………..
Grupa/ Nivel de vârstă: ……………………………………………….
Tema anuală: ………………………………………………………………………….………………………………………………………
Tema proiectului tematic: ……………………………………………………………………………………………………………………
Subtema proiectului: ………………………………………………………………………………………………………………………..
Tema zilei: …………………………………………………………………………………………………………………………………..
Obiective urmărite de către educatoare:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………....
27
Materiale didactice utilizate:
Metode şi procedee de învăţământ folosite:
1. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII

DATA:...................................
Unitatea de învăţământ:............................................................................................................
Nivel de vârstă / grupa:............................................. Efectiv: .....................................................
Propunător: .............................................................................................................................
Tema de studiu /anuală:.........................................................................................................
Tema proiectului:..................................................................................................................
Subtema proiectului / tema săptămânală:..........................................................................
Tema zilei:............................................................................................................................
Desfăşurarea activităţilor
1. Activităţi de dezvoltare personală (ADP)
Activitatea Durata activităţii / Interval orar Descriere / varianta de realizare
Întâlnirea de dimineaţă /
28
prezenţa
Calendarul zilei
Noutatea zile / cutia cu

noutăţi
Gimnastica de înviorare
Altele
2. Activităţi liber alese (ALA1)

Organizarea mediilor de învăţare
Activităţi în centre tematice / de interes
Durata activităţii / Interval orar:...........................
Nr. Centrul tematic / Materiale puse la Sarcina de lucru / Descriere
de interes dispoziţia copiilor Obiective
1 Biblioteca
2 Construcţii
3 Ştiinţe
29
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte
3. Activităţile comune. Activităţi pe domenii experenţiale

Durata activităţii / Interval orar:........................................
Subiectul activităţii:....................................................................................
Forma de realizare: ......................................................................................................
Obiectivele operaţionale identificate:
1. .......................... 2. .................................... 3. .................................
Strategii utilizate:
Mijloace de învăţământ Metode / procedee / tehnici didactice Forma de organizare
30
Desfăşurarea activităţii:
Domeniul experenţial Eatpele activităţii Sarcina de învăţare / Activitatea preşcolarului Activitatea educatoarei
/domeniile experenţiale experienţa de învăţare
Sistemul de evaluare:
Sistemul de evaluare
Forme / tipuri de evaluare Metode de evaluare Instrumente de evaluare
4. Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA2)

Subiectul activităţii:.................................................................................
Tipul activităţii:(exemplu: consolidare rpiceperi şi deprinderi ) .................................................
...........................................................................................................................................................
Mijloc de realizare:.......................................................................
Forme de realizare: ...................................................................................
31
Obiective operaţionale: .............................................................
Resurse
Materiale Procedurale
Descrierea jocului / activităţii Activitatea preşcolarului Activitatea educatoarei
5. Rutine
Identificaţi şi descrieţi tipurile de activităţi circumscrise rutinelor
Rutine Identifică Descrierea
Sosirea şi plecarea copilului
32
din grădiniţă
Salutul
Întâlnirea de dimineaţă
Gustările
Micul dejun şi masa de prânz
Igiena, spalatul şi toaleta
Somnul / perioada de
relaxare de după-amiază
Altele
6. Tranziţiile
Nr. Activităţile între care s-a realizat Mijloc de realizare a Descrierea tranziţiei
tranziţia tranziţiei
1
33
7. Reflecţii asupra activităţilor din ziua de practică:
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................

DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
Tema zilei:............................................................................................................................
34

prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

1 Biblioteca
2 Construcţii
3 Ştiinţe
35
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

2. .......................... 2. .................................... 3. .................................
36

...........................................................................................................................................................
37
Resurse
12. Rutine
38
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
13. Tranziţiile
1
39
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................

DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
Tema zilei:............................................................................................................................
40

prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

1 Biblioteca
2 Construcţii
3 Ştiinţe
41
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

1.......................... 2. .................................... 3. .................................
42

...........................................................................................................................................................
43
Resurse
5. Rutine
44
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
1
45
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................

DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
Tema zilei:............................................................................................................................
46

prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

1 Biblioteca
2 Construcţii
47
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

4. .......................... 2. .................................... 3. .................................
48

...........................................................................................................................................................
49
Resurse
6. Rutine
50

din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
7. Tranziţiile
1
51
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................

DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
Tema zilei:............................................................................................................................
52
prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

1 Biblioteca
2 Construcţii
53
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

1.......................... 2. .................................... 3. .................................
54

...........................................................................................................................................................
55
Resurse
5. Rutine
56

din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
1
57
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
Tema zilei:............................................................................................................................
58
prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

1 Biblioteca
59
2 Construcţii
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

1.......................... 2. .................................... 3. .................................
60

61

...........................................................................................................................................................
Resurse
62
5. Rutine
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
1
63
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
64

Tema zilei:............................................................................................................................
prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

65
1 Biblioteca
2 Construcţii
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

66
1.......................... 2. .................................... 3. .................................

67

...........................................................................................................................................................
Resurse
68
5. Rutine
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
1
69
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................

DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
70

Tema zilei:............................................................................................................................
prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

71

1 Biblioteca
2 Construcţii
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

72

1.......................... 2. .................................... 3. .................................
73

...........................................................................................................................................................
Resurse
74
5. Rutine
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
75
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
76

Tema zilei:............................................................................................................................
prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

77
1 Biblioteca
2 Construcţii
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

78
1........................... 2. .................................... 3. .................................

79

...........................................................................................................................................................
Resurse
80
5. Rutine
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
1
81
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
DATA:...................................
Propunător: .............................................................................................................................
82
Tema zilei:............................................................................................................................
prezenţa
Calendarul zilei

noutăţi
Altele

1 Biblioteca
83
2 Construcţii
3 Ştiinţe
4 Artă
5 Joc de rol
6 Joc de masă
7 Nisip şi apă
8 Alte

1........................... 2. .................................... 3. .................................
84
85
...........................................................................................................................................................
Resurse
86
5. Rutine
din grădiniţă
Salutul
Gustările
Altele
6. Tranziţiile
1
87
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
88
Instrumente ale cunoaşterii psihologice a copilului preşcolar

Harta psihopedagogică a atitudinilor şi comportamentelor (Păişi Lăzărescu, Ezechil, 2015, p.77)
Iniţialele numelui şi prenumelui copilului:

Vârsta:
Completaţi datele personale ale copilului ales în vederea observării, apoi încercuiţi o cifră din scala de la 1 la 5, care să redea
comportamentul definitoriu pentru acest copil
1. Psihomotricitate
mişcări îndemânatice 12345 mişcări neîndemânatice
coordonare motorie bună 12345 coordonare motorie deficitară
timp de reacţie scăzut 12345 timp de reacţie crescut
2. Vorbirea şi limbajul
vocabular bogat 12345 vocabular sărac
exprimare coerentă 12345 exprimare necoerentă
conversează spontan 12345 răspunde numai când i se cere
răspunsuri clare 12345 răspunsuri vagi
îşi poate scrie numele 12345 nu îşi poate scrie numele
povesteşte cu uşurinţă o întâmplare 1 2 3 4 5 nu poate povesti o întâmplare
3. Atitudinea faţă de sine şi faţă de alţii
încrezător 12345 neîncrezător
pasiv 12345 agresiv
renunţă uşor 12345 nu renunţă uşor
docil 12345 încăpăţânat
modest 12345 lăudăros
cinstit 12345 mincinos
îndrăzneţ 12345 timid
89
4. Comportamentul socio-afectiv
iniţiativă relaţională 12345 lipsă de iniţiativă
acceptat 12345 respins
prietenos 12345 izolat
lider 12345 neimplicat
Observaţii şi comentarii:
90

Portofoliu PPO - Prescolar - 9 A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu PPO - Prescolar - 9 A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liceul Regele Ferdinand / 2020 – 2021 / S1 IX A Practică pedagogică observativă

Coordonator: Prof. Viorel Dragoş Portofoliul de practică pedagogică – învăţământ preşcolar

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ OBSERVATIVĂ

Numele şi prenumele elevului practicant:__________________________________

Profesor coordonator: _____________________________________________________________

1. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice

b) Structura practicii pedagogice.

Competenţele pe care le veţi dobândi :

Competenţe specifice activităţilor de practică pedagogică :

Minighid de practica pedagogica

1. Cunoaşterea unităţii şcolare

7. Elaborarea portofoliului de practică

III. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în învățământul preşcolar

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar. Prezentare generală

Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia

Intervalul de Categorii de activităţi de învăţare Nr.de Nr.ore/tură, din norma

61 – 84 luni Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3h x 5 zile = 15h

Programul zilnic de activitate al grupei din grădiniţele cu program prelungit

Programul ACTIVITĂŢILE ZILEI

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15-20 min.), (salutul,

11.00-13.30 Activitate opţională (prima activitate de acest tip la

Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de

Programul zilnic de activitate al grupei din grădiniţele cu program normal

Programul ACTIVITĂŢILE ZILEI

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare

Domeniul estetic şi creativ (DEC)

Proiectele de activitate didactică

de cadrul didactic prin intermediul a două acţiuni complementare:

sumativă sau certificativă.

IV. Activităţile asistate în cadrul practicii pedagogice observative

Nr. Data Grupa Tema zilei

V. Portofoliul de practică pedagogică

1. Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei

3. Fișă de observație a mediului educaţional din sala de grupă

Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de grupă pe baza chestionarului.

5. Fişă de prezentare a colectivului de elevi

Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice independente

Materiale didactice utilizate:

Metode şi procedee de învăţământ folosite:

1. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII

Noutatea zile / cutia cu

2. Activităţi liber alese (ALA1)

3. Activităţile comune. Activităţi pe domenii experenţiale

4. Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA2)

Obiective operaţionale: .............................................................

7. Reflecţii asupra activităţilor din ziua de practică:

2. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII

Activitatea Durata activităţii / Interval orar Descriere / varianta de realizare

Noutatea zile / cutia cu

9. Activităţi liber alese (ALA1)

10. Activităţile comune. Activităţi pe domenii experenţiale

11. Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA2)

Obiective operaţionale: .............................................................

14. Reflecţii asupra activităţilor din ziua de practică:

3. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII

Activitatea Durata activităţii / Interval orar Descriere / varianta de realizare

Noutatea zile / cutia cu

2. Activităţi liber alese (ALA1)

3. Activităţile comune. Activităţi pe domenii experenţiale

4. Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA2)

Obiective operaţionale: .............................................................

7. Reflecţii asupra activităţilor din ziua de practică:

4. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢII