Sunteți pe pagina 1din 10

• infectatii inaparent;

• purtatorii, care pot fi: cronici (1-5% din bolnavi, timp de 3-4 luni, mai
frecvent pentru tipul El Torr) sau aparent sanatosi, care apar în focarele
de holera;
• rezervor de vibrion pot fi animale marine (crustacee, moluste).
• Boala nu se transmite direct de la o persoana la alta, contactul
ocazional cu o persoana infectata nu reprezintă un risc de îmbolnăvire;
• prin contact cu mâinile murdare, cu obiecte contaminate;
2. Transmiterea,
• prin consum de de apă potabilă sau consumul de alimente
prin mecanism
contaminate cu bacteria holerei;
fecal-oral
• prin transport pasiv de catre vectori (muste);
• rezistenta vibrionului la 20-30 ºC, este de 2-5 zile pe fructe, peste sau
alte vietuitoare marine.
• generala, mare pentru infectiile subclinice (5-10 pâna la 100 infectii
inaparente fata de un caz de boala);
3. Receptivitate
• indicele de contagiozitate este mare;
• la persoanele cu grupa sanguina 0, apar forme mai grave.

4. Imunitate • dupa infectie, specifica de tip.


Factorii epidemiologici secundari
• naturali de mediu: hipertermia, inundatiile, umiditatea crescuta;
•economico-sociali: igiena precara;
•biologici: înmultirea mustelor.

7.PROFILAXIE SI COMBATERE
• depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator.
• izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infectioase; se efectueaza
3 examene coprobacteriologice, dupa administrare de purgative, la interval
de 2 zile, la 48 h de la întreruperea tratamentului; daca culturile sunt negative
se externeaza.
• declarare, nominala, anuntare imediata, telefonic la MS.
• suspectii vor fi tratati ca si bolnavii pâna la confirmare sau infirmare
1. Masuri fata
• contactii: carantina 7 zile, cei directi vor fi internati si li se vor efectua 3
de izvorul de
coproculturi la interval de 2 zile; vor fi eliberati numai dupa 3 coproculturi
infectie
negative; li se administreaza chimioprofilaxie cu tetraciclina 2 g/zi sau
doxiciclina 100 mg/ zi, timp de 3 zile.
• purtatorii: vor fi depistati prin coproculturi; se încearca sterilizarea lor în
spital cu Tetraciclina 2 g/zi, Furazolidon 400 mg/zi, timp de 3 zile.
• toti bolnavii, contactii, purtatorii, vor fi recontrolati la 10 si 30 zile de la
declararea stingerii focarului; vor fi investigati coprobacteriologic, timp de
2 ani, prin 2 examene în lunile mai si iulie.
• dezinfectie continua si terminala pentru lichidul de varsatura, materii
fecale, obiectele bolnavului, vesela, salon (sterilizare umeda, caldura uscata,
clor).
2. Masuri fata
• dezinsectia cu compusi DDT sau HCH.
de caile de
• în epidemii, masuri speciale privind circulatia trenurilor, avioanelor, care
transmitere
vin din zone endemice, masuri speciale de igiena privind apa potabila,
evacuarea rezidurilor.
• Consumul de apă îmbuteliată sau fiartă
• Spălarea mâinilor des cu apă curată și săpun sau dacă nu dispuneți de
acestea utilizați dezinfectante pe bază de alcool (cu cel puțin 60% alcool).
• Spălarea mâinilor mai ales inainte de a mânca sau prepara alimente și
după folosirea toaletei.
• Folositi apa imbuteliata, fiarta sau tratată chimic pentru a spăla vasele,
periajul dintar, spalarea și pregătirea mâncării sau prepararea gheții.
• Consumul de alimente care sunt ambalate sau care sunt proaspăt gătite și
servite calde.
• A se evita consumul de carne neprelucrată termic, de fructe de mare sau
fructe si legumen ecurățate.
• Depozitarea și îndepărtarea fecalelor într-un mod sanitar, pentru a preveni
contaminarea surselor de apă și alimente.
Imunizarea activă, cu vaccin administrat pe cale orală. Vaccinurile oferă
protectie incompletă. Prin urmare, vaccinarea nu ar trebui să înlocuiască
măsurile de prevenire și control standard.În focare ar trebui vaccinate cât
mai multe persoane cu precădere copii cu vârsta mai mare de 1 sau 2 ani în
funcție de tipul de vaccin disponibil.
Dupa 10 zile de la aparitia ultimului caz, timp de 3 luni se urmareste:
- depistarea, neutralizarea surselor restante
- examene coprobacteriologice la 10, 30 zile la fostii bolnavi, suspecti,
3. Masuri fata purtatori, contacti, inclusiv personalul ce-a actionat în epidemie
de receptivi - asanarea conditiilor de mediuÎn prezent, două vaccinuri holera orale
sunt disponibile: Dukoral® (fabricat de SBL Vaccinuri) și ShanChol®
(fabricat de Shantha Biotec în India), care sunt Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) prequalified.
Deoarece vaccinurile sunt vaccinuri două doze, mai multe săptămâni pot
trece înainte persoane care primesc vaccinuri sunt protejate. Vaccinurile
ofera protectie incomplete. Prin urmare, vaccinarea nu ar trebui să
înlocuiască măsurile de prevenire și control al standard.
- culegerea de informatii privind deplasarea fostilor bolnavi

8. TRATAMENT
• Trebuie aplicat precoce prin izolare în spital, în conditii stricte.
• De prima urgenta este corectia volemiei si acidozei metabolice, si prevenirea
hipopotasemiei prin masuri care se iau de urgenta imediat dupa depistarea cazului. Cantitatea
de lichide administrate trebuie corelata cu volumul pierderilor prin scaun si varsaturi. Dacă
se începe cu administrarea iv a solutiilor de rehidratare, administrarea soluțiilor pe cale orală
trebuie începută cât mai curând posibil.
• Tratamentul antimicrobian precoce duce la eradicarea infectiei si deci la prevenirea
recaderilor si a portajului cronic. Alegerea tipului de antibiotic se face în funcție de
recomandările locale care depind de cunoșterea rezistenței la antibiotice. În majoritatea
țărilor, Doxiciclina este recomandată ca tratament de primă linie pentru adulți, în timp ce
azitromicina este recomandată ca tratament de primă linie pentru copii și femeile gravide.
Alte antibiotice recomandate sunt: Tetraciclina Ciprofloxacin, Azithromicina, Erithromicina,
Cotrimoxazole, Chloramphenicol, Furazolidone.
• În timpul unei epidemii sau a existenței unui focar, sensibilitatea la antibiotice trebuie
monitorizată prin testare periodică.
• Recomandarea antibioticelor ca profilaxie pentru prevenirea holerei este contraindicată.
II.2. BOLI INFECŢIOASE CU POARTA DE INTRARE – TRACTUL
RESPIRATOR
II.2.A. GRIPA

Gripa este o boală infecţioasă acută foarte contagioasă, obişnuit


1. DEFINIŢIE autolimitată, febrilă, cauzată de virusul gripal A sau B, care apare în
izbucniri epidemice de severitate variată, aproape în fiecare iarnă.

• virusurile gripale, A, B, C (Myxovirus influenzae) apartine familiei


Orthomyxoviridae. Are o forma sferica, cu diametrul de 80-120 mm.
2. ETIOLOGIE • sensibile la lumină, UV, uscăciune;
• distruse de agenţi chimici (fenol, formol), agenţi oxidanţi.

• Evoluţia gripei este endemică, cu manifestări epidemice la


interval de 2-3 ani pentru virusul de tip A şi 4-6 ani pentru virusul
de tip B. Pandemiile care apar datorită unor tulpini complet noi a
virusului, provenite de obicei din Extremul Orient, intervin la 10-
3. MANIFESTĂRILE 20 ani. Gripa prezintă periodicitate sezonieră, cazurile apărând în
PROCESULUI sezonul rece, de obicei iarna-primăvara. În epidemii se
EPIDEMIOLOGIC îmbolnăvesc iniţial copiii din colectivităţi, fiind
cuprins apoi şi restul populaţiei.
• Incidenţa la 100.000 locuitori, în anul 1998 a fost de 46,74 în
România şi 27,24 în zona de vest a ţării, de 10 respectiv 40 de ori
mai mică decât anul 1997, ceea ce indică faptul că 1998 nu a fost
un an epidemic.

4. DIAGNOSTIC POZITIV
Principalele simptome ale gripei si localizarea acestora:

Organul Denumirea procesului inflamator Simptome

Nas Rinită Rinoree


Faringe Faringită Dureri în gât
Laringe Laringită Răguşeală
Trahee Traheită Tuse
Bronhii Bronsită Tuse

Incubaţia: 18-36-72 de ore;


Debutul este brusc, uneori brutal, cu frisoane, febră 39-40 °C, mialgii,
cefalee, astenie. În pandemii debutul este supraacut cu deces în 24-48
ore.
• febra înaltă 3-5 zile, uneori cu aspect difazic "V"
gripal;
• faciesul uşor congestionat, uneori cu tulburări
vasomotorii;
• cefalee intensă, constantă, predominant în regiunea
frontală, supraorbitală;
• dureri în globii oculari (la mişcări sau la apăsare),
caracteristice pentru gripă;
• mialgii (lombalgii, rahialgii) cu senzaţie de zdrobire
musculară;
• astenie marcată, chiar adinamie;
Perioada de
• tulburări de somn, apatie, iritabilitate;
4.1. stare este
• manifestări respiratorii:catar nazal aderent, vâscos,
DIAGNOSTIC dominată de cu senzaţie de nas înfundat, uscăciune, usturime;
CLINIC semne toxice
generale; sunt enantem difuz pe pilieri, văl, luetă şi microvezicule pe
prezente: palat; durere sau arsură retrosternală (traheite); tuse
uscată, spută vâscoasă, greu de eliminat, cu striuri
sangvinolente. Dacă apar leziuni ale membranei hialine,
evoluţia se poate face cu cianoză, dispnee spre
insuficienţă respiratorie acută.
• manifestări viscerale diverse:cardiovasculare cu
bradicardie, hipotensiune arterială; renale ca nefrită
interstiţială (albuminurie, ą microhematurie); digestive
cu hepatomegalie, colici abdominale, inapetenţă, greţuri,
vărsături.
În evoluţie febra cedează în 3-5 zile cu transpiraţii
abundente.
Perioada de convalescenţă în care persistă manifestări ca astenie,
subfebrilitate, tuse apăsătoare, prezenţa unui sindrom depresiv cu
melancolie, irascibilitate. În această perioadă este crescută receptivitatea
pentru infecţii bacteriene.
Complicaţiile Laringita gripală; crupul gripal
respiratorii este o laringită obstruantă prin
influenţează leziuni necrotico-hemoragice ale
evoluţia şi mucoasei laringotraheale. Se
prognosticul, realizează mai ales prin
mai ales când suprainfecţie cu Haemophilus
apar la persoane Influenzae la copil, respectiv cu
în vârstă, cu Stafilococ la adult. Debutul este
afecţiuni alarmant, în ziua 3-4 de boală, cu
cardiovasculare dispnee, senzaţie de sufocare, tuse
cronice, lătrătoare, cianoză; se instalează
diabetici, sau la şocul infecţios cu tahicardie,
sugari distrofici, hipotensiune arterială, iar în lipsa
rahitici. O unui tratament adecvat bolnavul
treime din devine areactiv şi evoluează spre
Complicaţii decesele prin deces;
gripă se Bronşita capilară (bronşiolita)
datorează caracterizată prin edem,
complicaţiilor capilaroplegie şi exudat fibrinos şi
respiratorii. manifestată clinic prin hiperpirexie,
dispnee, polipnee, tiraj, cianoză;
Pneumonii gripale care pot fi
primare, virale, care se manifestă în
ziua 2-3 de boală, sau secundare,
prin suprainfecţie bacteriană
pleurezii para sau metapneumonice
pot fi purulente, hemoragice.
Complicaţii cardiovasculare, în principal, reprezentate
de miocardita toxică manifestată prin tahicardie,
tulburări de ritm, asurzirea zgomotelor cardiace.
Complicaţii nervoase ca encefalite gripale, meningite
cu lichid clar în perioada de stare şi leucoencefalite şi
poliradiculonevrite în convalescenţă.
Sindromul Reye este o encefalopatie însoţită de
degenerescenţa grasă a ficatului, hiperamoniemie,
sindrom hemoragipar. Sindromul Reye este extrem de
rar, un caz la 100.000 de oameni fiind frecvent
suspectat dacă un copil a suferit o infectie virală, are
varsaturi sau este incoerent. Afecteaza copiii cu varsta
cuprinsa între 4 si 16 ani si apare constant în sezonul
rece.Folosirea pentru tratarea gripei a unor
medicamente precum aspirina pare sa aibă legatură cu
aparitia acestui sindrom,.

Se constată absenţa unui sindrom inflamator: leucopenie


4.2.
A.Teste de sau formulă normală,VSH normal;
DIAGNOSTIC
laborator În caz de suprainfecţii bacteriene se evidenţiază:
DE
nespecifice leucocitoză (15.000 celule/mm3), neutrofilie, VSH
LABORATOR
accelerat.
De obicei nu este necesară confirmarea de laborator
virusologică sau serologică, aceasta având rol de cercetare.
Diagnosticul de laborator este important din punct de
vedere epidemiologic.
1. Examenul direct cuprinde microscopia
electronică şi imunofluorescenţa pentru
detectarea antigenelor virale, până în ziua a-
4-a de boală, pe celule epiteliale nazale sau
probe de secreţii nazale.
În cazul inoculării
ouălor embrionate,
2. Cultivare se
diagnosticul se pune
realizează pe
pe baza proprietăţilor
culturi primare de
hemaglutinante ale
rinichi de maimuţă.
virusului gripal.
Efectul citopatic nu
Inocularea la
este caracteristic,
animalele de
Produse dar identificarea se
experienţă produce,
patologice: poate realiza prin
fie infecţia
B. secreţii nazale, hemaglutinare
experimentală, fie
Diagnostic spălături directă.
doar creşterea titrului
specific nazofaringiene,
de anticorpi specifici.
prelevate
Anticorpii pot fi
imediat după
evidenţiaţi în prima
debut;
săptămână de la
postmortem, 3. Diagnosticul
debut (anticorpi anti-
fragmente de serologic constă în
proteină virală HA,
pulmon. decelarea anti-
N, NP, şi M), care
corpilor specifici
ating titrul maxim la 3
de tip (anti-NP) şi
săptămâni.
de subtip (anti-
Protecţia faţă de
HA) pe seruri
reâmbolnăvire este
pereche prin reac-
conferită numai de
ţii de hemaglu-
anticorpii anti-HA şi
tinoinhibare, sero-
anti-N, de subtip.
neutralizare, fixare
Rezistenţa este
a complementului
corelată cu titrul seric
şi ELISA.
al anticorpilor
seroneutralizanţi sau
hemaglutinoinhibanţi.

Bolnavul cu formă tipică


şi atipică, contagios
înainte de debutul clinic
Factorii 1-3 zile, în prodrom şi în
4.3. DATE
epidemiologici 1. Izvorul de infecţie perioada de stare, timp de
EPIDEMIOLOGICE
principali 3- 5 zile, prin secreţiile
respiratorii;
Infectaţii fără manifestări
clinice;
Rezervor de virus pot fi şi
unele animale: cai, porci,
păsări, gazde care au rol
şi în producerea unor
mutante deosebit de
virulente.
Indicelede contagiozitate
variază între 10-15%
până la 50-70%.
Aeriană, prin picături;
Indirectă, prin obiecte
contaminate recent cu
2. Transmiterea secreţii respiratorii (rar,
datorită rezistenţei scăzute
a virusului în mediul
extern).
3. Receptivitatea - generală, crescută la copii,
bătrâni, bolnavi cronici.
Obţinută prin infecţie, este de 1-
2 ani pentru infecţia cu virusul
tip A şi de 3-5 ani
4. Imunitatea pentru virusul tip B.
Postvaccinală, cu durată de 1-2
ani pentru tulpinile aflate în
vaccin.
- naturali de mediu: schimbările bruşte de
presiune, temperatură, umiditatea crescută,
Factorii
vânturile;
epidemiologici
- economico-sociali: deficienţele de igienă,
secundari
aglomeraţia, condiţiile de muncă, mediu,
densitatea, mişcările populaţiei.

Formele de manifestare ale procesului epidemiologic.

Manifestare Manifestare Manifestare Manifestare


sporadică endemică epidemică pandemică
- intâlnită in popu- - este caracteristică - cu extensivitate şi - este caracteristică
laţia generală in pentru gripă, dar se severitate variată, se gripei tip A, apare la
fiecare an, mai ales in mai poate intâlni in intâlneşte aproape În intervale mari de
perioadele fără colectivităţile de fiecare an; marile timp şi este con-
epidemii, in sezonul asistenţă medico-so- epidemii se inregis- diţionată de apariţia
cald, in colectivităţi cială (cămine, azile), trează la aprox. 3 ani unor tulpini de virus,
recent afectate de a copiilor şi vârst- iar factorii care complet restructura
gripă sau vaccinate, nicilor, in unităţi mi- favorizează apariţia te antigenic.
cu condiţii socio- litare, inchisori, etc; epidemiilor sunt:
economice bune; aglomeraţiile, sezo-
manifestările spora- nul rece, condiţiile
dice sunt date mai socio-economice
ales de virusul tip C; deficitare şi intrarea
în circulaţie a unor
tulpini de virus
modificate antigenic;
manifestările epide-
mice sunt date de
virusul tip A În
epidemiile cu am-
ploare foalte mare şi
de virusul tip B, în
epidemiile cu am-
ploare mai mică şi
evoluţie de lungă
durată.

Combaterea (lupta in focar)


Lupta în focar însumează acţiunile întreprinse pentru a opri şi lichida un proces
epidemiologic al gripei, care necesită:
• Efectuarea anchetei epidemiologice;
• Depistarea, inclusiv a formelor atipice şi suspecte de gripă;
• Declararea cazurilor, numeric, la intervale variate (zilnic, săptămânal, lunar,
trimestrial) - grupa B;
• Izolarea cazurilor grave, cu risc, la spital, celelelalte - În familie, colectivităţi, etc;
• Contacţii bolnavilor vor fi supravegheaţi timp de 1-5 zile, acordând atenţie
deosebită gravidelor, copiilor, vârstnicilor, etc;
• Măsuri pentru creşterea rezistenţei generale;
• Administrarea de imunoglobuline şi vaccinuri;
• Igienizare globală;
• Educaţie sanitară;
• Investigaţii serologice, virusologice asupra morbidităţii, complicaţiilor, deceselor,
etc.
Profilaxia:
Măsurile generale de prevenţie - se referă la măsuri care privesc protecţia populaţiei cu risc
şi supravegherea epidemiologică şi virologică a tipurilor şi subtipurilor de virus circulante.
În această direcţie se vor realiza:
• Anchete seroepidemiologice, pe eşantioane populaţionale, pentru a cunoaşte fondul
imunologie antigripal;
• Identificarea şi protecţia specială agrupelor cu risc crescut la infecţia gripală: copii,
gravide, vârstnici, imunosupresaţi, etc;
• Organizarea supravegherii tip santinelă, pentru a depista precoce intensificarea
circulaţiei virusului gripei În populaţie;
• Asigurarea cooperării populaţionale prin educaţie şi a structurilor socioeconomice
prin relaţii speciale pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a prevenţiei şi
combaterii gripei.
Măsurile speciale şi specifice – includ utilizarea de imunoglobuline, antivirale şi a
vaccinurilor. Vaccinarea anuală a grupurilor cu risc crescut se face utilizând vaccinuri cu
virus viu atenuat sau cu virus omorât, cu administrare rinofaringiană (instilaţii) sau
injectabilă. Copiilor cu vârsta între 6-35 luni care prezintă un risc crescut pentru complicaţii
asociate li se administrează varianta vaccinului pentru uz pediatric : o doză de 0,5 ml având
în vedere faptul că cei care nu au mai fost vaccinaţi anterior trebuie să se vaccineze cu o a
doua doză la un interval de cel puţin 4 săptămâni. Se administreaza intramuscular sau
subcutanat profund. Protecţia astfel obţinută asigură evitarea formelor severe de gripă, cu
complicaţii sau deces

II.2.B. RUJEOLA (pojar, cori)

Rujeola este o boală prevenibilă prin vaccinare, extrem de contagioasă,


Definitie caracterizata prin febră, catar respirator, exantem, enantem caracteristic,
complicatii frecvente, severe si imunitate durabilă. Rujeola este una dintre
bolile eruptive cutanate ale copilăriei cu un indice de contagiozitate extrem de
ridicat precum și cu un indice de mortalitate recunoscut ca fiind crescut.Este
important și prin implicarea lui ulterioară în panencefalita sclerozantă
subacută.
Politica de vaccinare a copiilor, a permis reducerea numărului de cazuri
derujeolă precum și a deceselor la nivel mondial.
În timp ce la nivel mondial decesele prin rujeolă au scăzut cu78 % în ultimii
ani - de la 562.000 de deceseîn 2000 la 122.000 în 2012 – rujeola este incă o
boală prezentă în multe țări.
Rujeola a fost declarată eliminată din SUA în 2000, datorită unui program
extrem de eficient de vaccinare, aceasta înseamnă că boala nu mai este
prezentă în mod constant în această țară. Rujeola apare în multe părți ale
lumii, inclusiv în unele țări din Europa, Asia, Pacific, și Africa. La nivel
mondial, aproximativ 20 de milioane de oameni fac rujeolă si 146.000 de
persoane, majoritatea copii, mor din cauza bolii în fiecare an
Etiologie Virusul rujeolic este un membru al genului Morbillivirus din familia
Paramixoviridae, nerezistent în mediu.

- febră;
Diagnostic - catar respirator;
- conjuctivita seroasa;
- manifestari digestive (greata, voma,
uneori diaree);
Perioada de
- enantem (hiperemia intensa a
incubaţie durează
mucoasei palatale cu prezenta uneori de
8-17 zile
petesii);
(Perioada
- gingivita (hiperemie, edem, depuneri
Simptomato- preeruptivă)
albicioase);
logie clinică
- semnul (petele) Filatov-Koplik
(puncte albe mici pe mucoasa rosie a
obrajilor în dreptul molarilor,
aderente).
- febră intensă în platou;
- catar respirator progresiv;
Perioada eruptivă - conjuctivită; exantem: apare în a 4-a
zi a bolii (initial dupa urechi pe fata,
gât); extindere în a 5-a zi pe trunchi si

S-ar putea să vă placă și