Capitolul 2

Citologie

Rezumat
Pe baza cuno[tin]elor acumulate din numeroase [tiin]e specializate, Biologia celular\
modern\ trateaz\ lumea vie ca pe o ierarhie compartimentat\. ~n cadrul acesteia, sistemele
materiale apar]inând diferitelor sisteme individuale (de ex. molecula, celula pentru organismele
pluricelulare) sau supraindividuale (de ex. popula]ia, biocenoza) evolueaz\ [i se influen]eaz\
reciproc.
Un orgaism sau o vie]uitoare este un sistem unitar structurat spa]ial [i temporal. Este
reprezentat de totalitatea organitelor sau organelor constituente ce func]ioneaz\ simultan [i se
influen]eaz\ reciproc. Organismul poate supravie]ui numai ca urmare a unui schimb permanent
de materie, energie [i informa]ie cu mediul. El este capabil de autoreproducere [i autoreglare [i
se comport\ ca un individ.
Individul este un exemplar unic rezultat din procesul de apari]ie, formare, dezvoltare [i
func]ionare a unei specii. Reprezint\ o fiin]\ cu o structur\ intern\ [i extern\ tipic\, o anume
compozi]ie chimic\ [i un comportament specific.
Celula este cea mai mic\ unitate vie a organismelor, capabil\ de a se multiplica. Ea
reprezint\ de altfel [i cel mai mic sistem viu [i implicit un ,,organism“ elementar. Toate
organismele sunt alc\tuite din celule. Dup\ num\rul de celule se deosebesc organisme
unicelulare [i pluricelulare.
Fiecare celul\ prezint\, `n general, toate caracteristicile vie]ii. ~n celulele organismelor
pluricelulare, ca urmare a specializ\rii acestora, poate ap\rea o modificare sau o limitare a
unor func]ii vitale. Celulele sunt vizibile cu ochiul liber numai `n corpurile izolate. Majoritatea
celulelor au dimensiuni microscopice. Dimensiunea celulelor animale este variabil\ `ntre 10-100
µm. O celul\ are p\r]i constitutive vii [i nevii. P\r]ile constitutive vii alc\tuiesc protoplasma. ~n
protoplasm\ pot ap\rea izolat [i p\r]i nevii.
P\r]ile constitutive ale protoplasmei sunt reprezentate de: nucleu, organite celulare
(mitocondrii, ribozomi, dictiozomi, lizozomi, centrul celular), sisteme membranare (membrane
celulare [i reticulul endoplasmatic) [i incluziuni (gr\uncioare proteice, pic\turi de gr\sime,
cristale).
P\r]ile constitutive din afara protoplasmei sunt reprezentate de peretele celular. Acesta
este tipic pentru procariote, ciuperci [i plante.
Principalele componente ale celulelor vii sunt: apa, compu[ii organici (glucidele,
lipidele [i proteinele) precum [i diverse s\ruri minerale. Raporturile dintre acestea depind `n
mare m\sur\ de func]ia [i de vârsta celulei.
O celul\ este specializat\ s\ preia din mediul extracelular toate substan]ele care trec de
membrana celular\. Cantitatea `n care apare `n celul\ o anumit\ substan]\ preluat\ se
`ncadreaz\ `n anumite grani]e care depind `n mare m\sur\ de necesit\]ile celulei [i de cele ale
`ntregului organism. Atunci când o substan]\ este preluat\ de celul\ din exterior ea poate fi
`ncadrat\ `n procesele metabolice celulare sau poate fi transportat\ `n celulele vecine. Numai `n
cazuri excep]ionale celula `[i `mbog\]e[te con]inutul `n substan]a respectiv\ dar care nu
particip\ la procesele metabolice. Ca urmare apar compartimente celulare umplute cu substan]e
de rezerv\ (lipide) sau depuneri ale unor produ[i finali (de ex. cristale) `n citoplasm\. Este
posibil\ [i acumularea `n celul\ [i a unor substan]e chimice toxice (de ex. ioni ai metalelor
grele). Aceste substan]e adesea dau na[tere unor leziuni celulare.

-9-
 Multe dintre substan]ele preluate de celul\ sunt predate fie celulelor vecine ca atare, fie
`n urma prelucr\rii metabolice sau direc]ionate, prin sistemele de transport c\tre alte celule,
]esuturi sau organe. Anumite celule specializate (de ex. celulele glandulare) sunt capabile de a
forma compu[i (de ex. enzime, proteocligani, hormoni) cu func]ie de reglare sau protec]ie [i de
a-i elibera atunci când este necesar.
Via]a celulelor este strâns dependent\ de anumite condi]ii externe. Ca sistem deschis,
celula se afl\ `ntr-un schimb permanent de substan]e cu mediul (de ex. celulele al\turate, mediul
exterior etc). Celulele `[i exercit\ func]iile `n aceste condi]ii de interac]iune permanent\ cu
mediul. Influen]ele negative ale mediului sau atacul organismelor patogene provoac\ leziuni sau
chiar moartea celular\. ~n anumite limite, organismele pot reac]iona `mpotriva factorilor nocivi
prin mecanisme de rezisten]\ [i ap\rare. Mecanismele de ap\rare sunt determinate genetic.

2.1 Celula-defini]ie, structur\ [i morfologie

2.1.1 Defini]ia celulei
Celula reprezint\ unitatea de baz\ morfo-func]ional\ a materiei vii, un produs al
evolu]iei cu o structur\ complex\ aflat\ `ntr-o rela]ie de autonomie [i echilibru dinamic cu
mediul `nconjur\tor. O celul\ este capabil\ de cre[tere, dezvoltare, autoreglare [i
reproducere.

2.1.2 No]iuni generale despre celule

™ Structura general\ a celulei. Fiecare celul\ este alc\tuit\ din 3 componente
principale-membran\, citoplasm\ [i nucleu. Elementele celulare constitutive apar
colorate diferen]iat la microscopul optic. Astfel, prin colora]ia clasic\ hematoxilin\-
eozin\ (HxE), membrana celular\ apare ca o linie de demarca]ie fin\ ce delimiteaz\
la exterior celula, citoplasma (acidofil\) se coloreaz\ `n roz, iar nucleul (bazofil) se
coloreaz\ `n albastru violet.
Membrana celular\ reprezint\ `nveli[ul sub]ire al celulelor, are o grosime de circa
0.1 µm, limiteaz\ suprafa]a periferic\ a citoplasmei la toate celulele animale. Are rol de
protec]ie [i intervine `n schimburile dintre celul\ [i mediul ambiant.
Citoplasma este o re]ea complex\ din interiorul membranei ce `nconjur\ nucleul [i
umple spa]iile dintre organite.
Nucleul este o forma]iune vezicular\, rotund\ sau ovalar\, dispus\ `n partea
central\ a celulei.
Num\rul celulelor este variabil de la o specie la alta [i relativ constant la indivizii
din aceea[i specie. La organismele superioare [i inclusiv la om nu se poate vorbi de o
constant\ numeric\ absolut\, num\rul de celule ce alc\tuiesc fiecare organ fiind deosebit
de mare (de ordinul a 1014-1015) (de ex. hepatocite - 150-300 de miliarde, neuroni [i
nevroglii peste 1000 de miliarde, celule sanguine - 250000 de miliarde).
Volumul celulelor variaz\ `ntre 200 µm3 [i 5000 µm3 (de ex. 1000 µm3 este
volumul celulei pancreatice sau 5000 µm3 este volumul hepatocitului). Volumul celular
este influen]at de o serie de factori dar este constant pentru un anumit tip de celul\,
independent de talia [i greutatea organismului [i variaz\ `n func]ie de starea func]ional\ a
celulei sau vârst\ (volumul este mai mic la celulele b\trâne).
Durata de via]\ a celulelor. ~n existen]a unui organism, tipul de celule nu se
modific\, `n schimb, procesul de re`nnoire al celulelor este permanent. Majoritatea
celulelor au o durat\ de via]\ limitat\. De ex.:

- 10 -
- leucocitul (elementul sanguin cunoscut sub numele de globul\ alb\) tr\ie[te doar
câteva ore atunci când lupt\ `mpotriva agen]ilor patogeni din timpul unei boli.
- hematia (elementul sanguin cunoscut sub numele de globul\ ro[ie) tr\ie[te `n medie
4 luni, apoi `mb\trâne[te, `[i schimb\ forma [i, `n final, este distrus\ [i reciclat\ `n
splin\ [i ficat; `n organism exist\ un num\r mare de hematii astfel `ncât, `n fiecare
secund\, trebuie s\ mai fie produse aproximativ 2 milioane pentru a fi `nlocuite cele
care mor `n mod natural;
- celulele epidermei tr\iesc câteva luni, mor [i apoi sunt `ndep\rtate de pe suprafa]a
corpului.
Spre deosebire de hematii, o parte dintre celulele nervoase pot avea aceea[i vârst\
cu a individului animal sau uman [i ele nu se divid.

2.1.3 Dimensiuni celulare

Toate celulele organismelor pluricelulare (cu mici excep]ii) au dimensiuni sub
limita de rezolu]ie a ochiului uman (diametrul este de ordinul micrometrilor), variabile de
la un tip celular la altul [i `n raport cu specia.
Unit\]ile de m\sur\ utilizate pentru aprecierea dimensiunilor structurilor
celulare sunt:
¾ micronul (µ) sau micrometrul (µm) = 1 x 10-3 mm
¾ nanometrul (nm) 1 nm = 1 x 10-3 µm = 1 x 10-6 mm
¾ milimetrul (mm) = 1000 µm
¾ Angstrom-ul (Å) = 1 x 10-1 nm = 1 x 10-4 µm = 1 x 10-7 mm

~n organismul animal exist\ urm\toarele tipuri de celule:

♦ mici (4-5 µm) celulele din stratul granular extern al scoar]ei cerebrale [i cerebelare [i
Hematiile (5-7 µm);
♦ mijlocii (10-30 µm) majoritatea celulelor din organismul animal (leucocitele,
hepatocitele, celulele epiteliale [i conjunctive);
♦ mari (30-200 µm) celulele din ]esutul nervos-neuronul Purkinje (30-50 µm) [i
neuronul Betz (90-120 µm), neuronii multipolari din coarnele ventrale ale m\duvei
rahidiene (140-200 µm) [i cele de la nivelul ovarului (la mamifere ovulul are un
diametru de 150-200 µm);
♦ gigantice (>200 µm) celulele ]esutului muscular striat de tip scheletic (rabdocitul: 12-
30 cm lungime); ovulul de pas\re are 2.5-3.5 cm diametru, iar cel de stru] are un
diametru de 8.5-12.0 cm.

2.1.4 Forme de celule

Forma celulelor este foarte variat\ [i determinat\ de func]iile de mare diversitate,
raporturile diferite dintre celule [i caracterele fizico-chimice ale mediului `n care `[i
desf\[oar\ activitatea. Tipurile de forme celulare [i nucleare sunt reprezentate `n fig. 2.1:
¾ celul\ sferic\ cu nucleu:
- sferic (ovocitul; limfocitul);
- reniform (monocitul);
- polimorf (leucocite polimorfonucleare);
- semilunar (adipocitul);

- 11 -
¾ celul\ elipsoidal\ cu nucleu elipsoidal (eritrocitul de pas\re);
¾ celul\ pavimentoas\ (mezotelial\, endotelial\ cu nucleu aplatizat);
¾ celul\ cubic\ cu nucleu veziculos;
¾ celul\ prismatic\ cu platou striat (enterocitul);
¾ celul\ prismatic\ ciliat\ (`n epiteliul mucoasei respiratorii [i a oviductului);
¾ celul\ cu aspect de cup\ (caliciform\);
¾ celul\ poligonal\ (hepatocitul);

Fig. 2.1 Forma [i talia celulelor

1-ovocit; 2-limfocit; 3-neutrofil; 4-monocit; 5-adipocit; 6-hematie; 7-eritrocit de pas\re; 8-celule
pavimentoase; 9-celule cubice; 10-celule prismatice cu platou striat; 11-celule prismatice ciliate; 12-celul\
caliciform\; 13-fibroblast; 14-fibrocit; 15-neuron piramidal Betz; 16-neuron piriform Purkinje; 17-neuron
multipolar stelat; 18-celul\ fusiform\-fibr\ muscular\ neted\; 19-celul\ cilindric\-fibr\ muscular\ striat\
de tip scheletic; 20-fibr\ muscular\ striat\ de tip cardiac; 21-spermatozoid; 22-celul\ aliform\-tenocit;
23-celul\ `n rachet\; 24-celul\ umbeliform\

¾ celul\ ramificat\ cu nucleu sferic sau elipsoidal:

- celula conjunctiv\ (mezenchimal\, fibroblastul, fibrocitul [i melanocitul);
- celula nervoas\ (cu forme variate):
- piramidal\ (Betz);
- stelat\;
- piriform\ (Purkinje);
¾ celul\ fusiform\-fibra muscular\ neted\ (leiocitul) cu nucleu alungit `n form\ de
bastona[;
¾ celul\ cilindric\-fibra muscular\ striat\ de tip scheletic (rabdocitul) cu mai mul]i
nuclei aplatiza]i (20-40/mm lungime) a[eza]i sub membrana celular\;
¾ celul\ cilindric\ ramificat\-fibra muscular\ striat\ de tip cardiac;
¾ celul\ flagelat\ (spermatozoidul);
¾ celul\ cu aripi sau aliform\ (tenocitul);
¾ celul\ `n form\ de rachet\ de tenis (din epiteliul pavimentos stratificat de tip
urinar).
- 12 -
 Celulele pot exista `n organismul animal fie sub form\ liber\ [i circul\ `n lichidele
naturale: sânge (hematii, leucocite [i trombocite) [i sperm\ (spermatozoizii), fie asociate
`n ]esuturi, astfel c\, `ntre celulele componente se stabilesc raporturi de interdependen]\.

2.1.5 Compartimentarea celulei

Celula este delimitat\ de o membran\ ce `i permite schimbul de substan]e [i
semnale cu mediul exterior, citoplasm\-format\ din morfoplasm\ (ansamblul
organitelor) [i hialoplasm\ (plasma transparent\) [i un nucleu ce `nmagazineaz\
informa]ia genetic\ sub form\ de ADN.
Majoritatea organitelor citoplasmatice sunt delimitate de membrane denumite
endomembrane. Acestea au structura plasmalemei [i un diametru de 6 nm. Excep]ie fac
ribozomii care nu prezint\ endomembran\.
Dup\ rolul `ndeplinit `n celul\ organitele citoplasmatice sunt grupate `n
(fig. 2.2):
vezicule de secre]ie

centrul celular
aparatul Golgi

membrana nuclear\

reticulul endoplasmatic

lizozomi

nucleolul vacuol\ lipidic\

mitocondrie

Fig. 2.2 Reprezentarea schematic\ a celulei animale la microscopul electronic (dup\ M. Maillet, 1995)

- 13 -