Curs nr: 3.

Bazele Ingineriei Autovehiculelor

3. Notiuni de baza privind construcţia şi funcţionarea motoarelor

pentru autovehicule
 Definiţie generala a motorului- Definiţie motorului cu ardere interna
 Parţi componente
 Parametri constructivi
 Clasificare
 Construcţia generala a motorului

3.1. Definitie generala a motorului - motorul reprezinta sursa energetica

proprie a automobilului care transforma energia chimica a combustibilului
folosit in energia mecanica transmisa rotilor motoare, realizandu-se astfel
deplasarea acestuia.
Definitia motorului cu ardere interna - este folosit la majoritatea
automobilelor este o masina termica de forta care transforma caldura degajata
prin ardere combustibilului în lucru mecanic, prin intermediul evolutiilor unui
agent motor (fluid motor) în stare gazoasă.

3.2. Parti componente

Motorul este alcătuit din: mecanismul motor și instalațiile auxiliare
(mecanismul de distribuție, sistemul de alimentare cu combustibil, sistemul
de aprindere, sistemul de ungere și sistemul de răcire) necesare realizării
procesului de funcționare și instalația de pornire.
 Mecanismul motor (biela - manivela) - are rolul de a prelua forța de
expansiune a gazelor si de a transforma miscarea rectilinie - alternativa a
pistonului, în mișcarea de rotație continuă a arborelui cotit.
 Mecanismul de distribuție - are rol de a asigura deschiderea și
închiderea supapelor, la momente bine stabilite, în vederea evacuării
gazelor arse și umplerii cilindrilor cu gaze proaspete (aer sau amestec aer-
combustibil).
 Sistemul de alimentare - cuprinde piese și organe care servesc la
prepararea și introducerea combustibilului în cilindri (se caracterizează
prin carburator - cazul motoarelor M.A.S. și injectoare - cazul
motoarelor M.A.C.)
 Sistemul de aprindere - servește la aprinderea amestecului carburant
( aer + vapori de benzina) cu ajutorul scânteii electrice produsă între
electrozii bujiei. Este întalnit doar la motoarele M.A.S.
 Sistemul de răcire - asigură răcirea motorului, în scopul evitării
supraîncalzirii acestuia și asigură un regim termic normal cu ajutorul
lichidului de răcire din sistem (antigel sau apă).
  Sistemul de ungere - servește la ungerea pieselor în mișcare pentru a
reduce frecarea și pentru a preveni uzarea motorului.
 Instalația de pornire - asigură turația minima de pornire a motorului.
3.3. Parametrii construnctivi
Principalii parametri constructivi ai motoarelor cu ardere interna cu piston
sunt (vezi fig.1).

Fig. 1 : Parametrii constructivi ai motorului cu ardere interna :

1- cilindru; 2 - piston; 3 - biela; 4 - arbore cotit; 5 - volanta; 6- chiulasa,
7,8 - supape (de admisie si respectiv evacuare).
 Punctul mort interior- superior (p.m.i.)=(PMS) - este pozitia extrema a
pistonului, corespunzatoare volumului minim Vc ocupat de fluidul motor,
sau distantei maxime fata de axa arborelui cotit. .(fig1.b)
 Punctul mort exterior (p.m.e)= (PMI) - este pozitia extrema a pistonului
corespunzatoare volumului maxim Va ocupat de fluidul motor in cilindru,
sau distantei minime a pistonului fata de axa arborelui cotit.(fig1.b)
 Cursa pistonului - S- este spatiul parcurs intre P.M.I. si P.M.E. , numite
si puncte moarte. .(fig1.b)
 Cilindreea unitara sau volumul cursei Vs - este volumul generat de
piston, în mișcarea sa, între cele două puncte moarte.
 Cilindreea totala (capacitatea cilindrica) sau litrajul - reprezinta suma
cilindreelor cilindrelor motorului.
 Raportul de comprimare - este definit ca raportul dintre volumul maxim
ocupat de gaze (cand pistonul se afla in P.M.E.) si volumul camerei de
ardere (volumul de minim al gazelor cand pistonul se afla in P.M.I.).
  Turatia motorului - este numarul de rotații efectuate de arborele cotit
într-un minut.
 Viteza medie a pistonului - este viteza considerată cu care pistonul
parcurge doua curse succesive, corespunzatoare unei rotații a arborelui
cotit.
 Amestecul carburant este amestecul format din aer și particule fine de
combustibil; se aprinde ușor, arde și dezvoltă căldura care are drept efect
dilatarea gazelor și deplasarea pistonului.

3.4. Clasificarea motoarelor

Motoarele cu ardere internă cu piston folosite la automobile se clasifică

după mai multe criterii:
După modul de aprindere a amestecului aer-combustibil :
 Motoare cu aprindere prin scânteie electrică (M.A.S), (benzină).
 Motoare cu aprindere prin compresie (M.A.C.) - motoare DIESEL;
(motorină).
După locul formării amestecului de carburant:
 Motoare cu formarea amestecului în exteriorul cilindrului (ex: motoarele
cu carburator, cu injectie de benzina).
 Motoare cu formarea amestecului în interiorul cilindrului (ex: motoarele
DIESEL si unele M.A.S.)
După poziția cilindrilor :
 Motoare cu cilindri verticali în linie;
 Motoare în V;
 Motoare cu cilindrii opusi (boxer);
 Motoare cu cilindri linie înclinați.
După felul răcirii :
 Motoare răcite cu aer;
 Motoare răcite cu lichid.
După numărul de curse simple ale pistonului :
 Motoare în patru timpi - patru curse de piston în două rotații de arbore
motor.
 Motoare în doi timpi - două curse de piston într-o rotație completă a
arborelui motor.
Ciclul motor reprezintă succesiunea proceselor care se prezintă amestecul
carburant, comprimarea aerului sau a amestecului carburant, aprinderea şi
arderea amestecului carburant, detența sau destinderea gazelor de ardere și
evacuarea gazelor arse.
Se numeste timp partea din ciclul motor care se efectuează într-o cursă a
pistonului.
 Cei patru timpi ai ciclului motor si ordinea de realizare a acestora la
M.A.S. sunt : 1. Admisia; 2. Evacuarea; 3. Arderea si destinderea; 4.
Compresia.
Cei patru timpi ai ciclului de funcționare și ordinea de realizare a
acestora la M.A.C. sunt :1.Admisia; 2.Compresia; 3.Injectia, arderea și
destinderea; 4.Compresia.
3.4.1.Timpii motoarelor Motoare cu ardere internă (MAI)
Motoarele în 2 timpi (MAS)-OTTO-
Motoarele în 2 timpi sunt denumite astfel deoarece ciclul motor se
desfășoara pe durata a 2 cicluri, adică pe durata efectuării de către piston a 2
curse, respectiv o rotație completă a arborelui cotit).

Principiul motorului în 2 timpi (MAS)

Pe scurt,cei 4 timpi se întretaie în 2 timpi:

1.Admisia și Compresia
2.Aprinderea-Detența si Evacuarea
Timpul 1-ADMISIA SI COMPRESIA
Primul timp consta în admisia amestecului carburant și comprimarea lui în
cilindrul motorului.
Considerând pistonul la PMI, ferestrele de baleiaj (admisie) și de evacuare
sunt deschise. Aceasta permite gazelor arse sa iasa în atmosferă, iar amestecul
carburant după ce a fost comprimat de către piston, în prealabil, in carterul
motorului, la presiunea de 1,3-1,5 bar, să treacă prin ferestrele de admisie în
cilindrul motorului.
Forma capului pistonului este astfel construită încat sa dirijeze amestecul
carburant în sensul impingerii gazelor arse din cilindri în atmosfera, având astfel
loc simultan evacuarea și umplerea cilindrului. În timpul procesului de
evacuare-admisie se pierde o cantitate însemnata de gaze nearse în atmosfera,
motoarele în 2 timpi fiiind cele mai poluante.
Din momentul în care ferestrele de baleiaj (admisie) și fereastra de
evacuare s-au închis, pistonul părăsește PMI și începe comprimarea propriu-zisă
a amestecului carburant în cilindrul motorului.
Timpul 2-APRINDEREA șI EVACUAREA
Pistonul deplasându-se de la PMI către PMS comprimă amestecul
carburant, astfel temperatura din cilindru crește, iar volumul de aer și amestec
carburant devine tot mai mic, ceea ce face ca amestecul carburant să fie extrem
de inflamabil.
 Mai înainte ca pistonul sa ajunga în PMS, cu câteva zecimi, are loc
scânteia electrică provenită de la nivelul bujiei, formată între electrodul central
și electrodul lateral al bujiei. Are loc aprinderea (explozia) amestecului
carburant și lucrul mecanic (detența-destinderea), explozia care impinge pistonul
spre PMI.
Mai înainte ca pistonul să ajungă în PMI se deschid ferestrele de evacuare
și gazele arse, având presiunea mai mare decât presiunea atmosferică încep sa
iasa cu presiune în atmosfera, ceea ce permite amestecului proaspăt să patrundă
în cilindru și reâncepe un nou ciclu.
Motoarele în 4 timpi(MAS)-OTTO-
Principala caracteristică a motoarelor în 4 timpi o constituie desfășurarea
ciclului motor în 4 timpi (4 cicluri), respectiv 4 mișcari lineare ale pistonului și 2
rotații complete ale arborelui cotit.

Principiul motorului în 4 timpi (MAS)

Timpul 1-ADMISIA
Consideram pistonul situat la PMS.Supapa de admisie si supapa de
evacuare se afla inchise.Admisia nu incepe exact in momentul cand pistonul
paraseste PMS,ci cu avans fata de PMI.
Pistonul paraseste PMS deplasandu-se spre PMI.Supapa de admisie se deschide
si are loc admisia pana cand pistonul ajunge in PMI.
Timpul 2-COMPRESIA
Pistonul,ajungand in PMI,supapa de admisie se inchide.Pistonul isi incepe
cursa spre PMS,comprimand amestecul-carburant.Ambele supape stau
inchise.Pe moment ce pistonul se apropie tot mai mult de PMS,temperatura
aerului creste considerant,iar volumul gazelor devine tot mai mic.
Timpul 3-APRINDEREA SI DETENTA
Mai inainte ca pistonul sa isi termine cursa catre PMS are loc declansarea
scanteii electrice,aprinderea amestecului carburant(exploziia).Temperatura
gazelor arse variaza rapid.Acesta este singurul moment cand pistonul realizeaza
cursa utila(lucrul mecanic),datorita exploziei puternice,pistonul este impins cu
forta in jos.Pistonul incepe din nou cursa spre PMI. Ambele supape raman
inchise.
Timpul 4-EVACUAREA
Cand pistonul ajunge in PMI se deschide supapa de evacuare si gazele
arse rezultate in urma procesului de ardere incep sa iasa in atmosfera,impinse de
catre piston,in cursa spre PMS.
 Cand pistonul ajunge în PMS se închide supapa de evacuare, se deschide
supapa de admisie si reincepe un nou ciclu.
Pe scurt,cele 4 timpuri sunt:
1.Admisia
2.Compresia
3.Aprinderea si Detenta-Destinderea
4.Evacuarea
Motoarele in 4 timp(MAC)-DIESEL-

Principiul motorului in 4 timpi (MAC)

Timpul 1-ADMISIA
Pistonul este situat la PMS.Imediat ce pistonul isi incepe cursa catre PMI
se deschide supapa de admisie,avand loc doar admisia aerului.
Timpul 2-COMPRESIA
Pistonul,ajungand in PMI,se inchide supapa de admisie si incepe cursa de
compresie catre PMS,temperatura aerului ajungand pana la 600-800 de
grade,peste temperatura de autoaprindere. Pe masura ce pistonul se apropie tot
mai mult de PMS,temperatura aerului creste continuu. Ambele supape raman
inchise.
Timpul 3-APRINDEREA SI DETENTA
Inainte ca pistonul sa atinga PMS are loc injectia
combustibilului(motorina)sub forma e ceata,pulverizata de catre injector.

Injector MAC
Are loc aprinderea si explozia-detenta(lucrul mecanic) si cursa utila a
pistonului,energia este inmagazinata involant,care este fixat de lagarele arborelui
cotit.Pistonul este impins datorita exploziei,coborand din nou in PMI.Supapele
stau inchise.
Timpul 4-EVACUAREA
In acest timp pistonul ajunge din nou in PMI.Cand ajunge in PMI se
deschide supapa de evacuare si gazele de ardere,impinse de piston incep sa iasa
in atmosfera.
Cand pistonul ajunge la PMS,se inchide supapa de evacuare,se deschide
supapa de admisie si ciclul o ia de la capat.
 Motor 4 timpi (MAC) Diesel
Cei 4 timpi:
1.Admisia
2.Compresia
3.Aprinderea si Detenta-Destinderea
4.Evacuarea

3.5.Constructia generala a motorului

Partile componente generale ale unui motor cu ardere internă, indiferent

de tipul său, sunt :
 2 mecanisme : mecanismul motor si mecanismul de distributie;
 sisteme : de alimentare, racire, ungere si aprindere (doare cele de tip
M.A.S.);
 1 instalatie : instalatia de pornire.

3.5.1 MECANISMUL MOTOR SI METODA DE BAZA PRIVIND

CONSTRUCŢIA
Este alcatuit din parti fixe si parti mobile :
Parți fixe :
 Bloc carterul
 Cilindrii
 Chiulasa
Parti mobile :
 Grupul piston (piston +segmenti+bolt)
 Biela
 Arborele motor
 Volanta
Blocul motor (fig. 2) - constitue scheletul motorului, fiind format din
blocul cilindrilor (în partea superioara) și carter (în partea inferioara). Este
construit din fonta aliata, turnata si prelucrată mecanic atât la partea posterioară
cât și la cea inferioară, pentru asamblarea cu șuruburi a carterului volantului cât
și a băii de ulei. Poate fi sub forma unei piese compacte (autocamionele Roman,
Iveco, Mercedes, Volvo sau autoturismele Dacia, Fiat, Volswagen, Ford,
Toyota) sau demontabil, cum ar fi cazul autoturismului OLCIT.
 Fig. 2 : Blocul motor. (SAVIEM 797-05)
1- locasul pompei de ulei;2- lagarele paliere ale arborelui cotit; 3-locasul
axului pinionului intermediar al distributiei;4- carterul superior; 5-
lagarele arborelui cu came;6- locasul pompei de apa;7 -blocul cilindrilor;8-
locasurile pentru camasile cilindrilor;9- canale pentru tijele de actionare a
cul-butorilor;10-locasurile suruburilor de strtngere a chiulasei pe blocul
motor;11 -rampa de apa a blocului motor;12- locasul robinetului de golire a
apei din bloc; 13- flansa pentru racordarea conductei de intrare a apei in
blocul motor; 14-locasurile dopurilor de siguranta; 15-bosaj pentru fixarea
răcitorului de ulei ;16-bosaj pentru fixarea filtrului de ulei.
Cilindrii motoarelor sunt elementele care ghideaza pistoanele si formeaza
spatiul de lucru în care se desfășoară ciclul motor.
Cilindrul motorului SAVIEM 797-05 este o bucsă de cilindru de
tip umed (fig. 3), montată în blocul cilindrilor și etanșată cu două
garnituri inelare de cauciuc. La partea superioară este prevăzută cu
gulerul 1, cu care se sprijina pe blocul cilindrilor, pentru obtinerea fixarii si
coaxiali-tății, iar la partea inferioară cu doua canale inelare în care se
fixeaza garniturile 2 si 3.

Fig. 3. Cilindrul motorul:

1 -gulerul de sprijin; 2 -inel de etansare inferior; 3- inel de
etansare superior; 4 -marcaj; 5- suprafata de lucru;
Cilindrii - au rolul sa ghideze pistoale intre cele doua puncte moarte. Pot fi
turnati odata cu blocul motor (in acest caz se numesc inamovibilii) sau
demontabilii, sub forma de camasi de cilindru (in acest caz se numesc
amovibilii). Se obtin din fonta, prin turnare si prelucrare mecanica ulterioara
pentru realizarea unei finete la interior (numit oglinda cilindrului).
Chiulasă - este o piesă complexă, care etanseaza cilindrii la partea
superioara, confectionata prin turnare din fonta aliata sau din aliaje de aluminiu.
Ea poate fi comuna pentru toți cilindrii (cele mai folosite) sau grupate pentru
mai multi cilindrii. Pe chiuleasa si in corpul ei se monteaza elemente ale
mecanismului de distributie, iar prin interiorul ei circula lichide de racire si
ungere.
Etanșeitatea între blocul cilindrilor și chiulasa este asigurata de garnitura
de chiulasa, element cu proprietati termoplastice. Forma ei copiaza chiulasa si
este confectionata din clingherit sau azbest grafitat cu sau fară inserție metalica.
Grupul piston (piston + segmenti + bolt) - fig. 3 - are rolul de a prelua
forta de expansiune a gazelor (prin intermediul pistonului) si a o transmite
arborelui motor sub forma de miscare de rotatie.
Pistonul asigura etansarea camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si
se confectioneaza din aliaje de aluminiu. Are forme si marimi diferite, in functie
de tipul motorului.
Segmenții sunt piese inelare, care asigura etansarea cu pistonul datorita
elasticitatii lor. Se monteaza pe canalele de pe piston si sunt : de compresie si
de ungere (raclori). Se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi si
din tabla de otel.
Boltul pistonului face legatura articulata între pistonul 1 si biela 10. Are
forma tubulara si este confectionat din otel carbon sau otel aliat.

Fig. 3: Grupul piston.

1- piston ; 2 – segmenti de compresie ; 3,4 - segmenti de ungere ; 5 – orificii de
ungere; 6 - bolt ; 7 - sigurante ; 8 - cap mic ; 9 – cap mare ; 10 – corpul ;
11 – bucsa anti frictiune.
 Biela - asigura legatura cinematica între boltul pistonului si arborele
motor. Se confectioneaza din otel de calitate si se compune din corp (tija), cap
mic si cap mare.
Arborele motor sau arborele cotit fig.4 - primeste miscarea de la piston
prin biela, o transforma în miscare de rotatie pe care o transmite în exterior
pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului, si la transmisia
automobilului pentru deplasare. Se confectioneaza din otel (OL 50S) pentru
camioane si tractoare, si din fonta pentru unele autoturisme.

Fig.4: Arborele motor sau arborele cotit

Arborele motor (fig.4) este alcatuit din :
1 – fusuri de sprijin sau paliere; 2 – fusuri de biela;3 – brate de manivela ;
4 – pinionul distributiei ;5 – fulie ;6 – rac de pornire ;7 – flansa (pentru montarea
volantului) ;8 – volant ;9 – filet deflector;10 – sistem de prindere;
Volantul - are rolul de a regla miscarea de rotatie a arborelui cotit si de a
atenua socurile în punctele moarte la turatie redusa, cât si de a usura pornirea si
plecarea automobilului din loc. Este un disc masiv, din otel sau fonta, ce are
montata pe extremitatea sa o dantura ce serveste la pornirea motorului.

3.5.2 MECANISMUL DE DISTRIBUTIE SI FUNCTIONARE A

MOTOARELOR

Mecanismul de distribuție este un sistem auxiliar al motorului cu ardere

interna, al motorului cu abur avand funcția de a corela umplerea cilindrilor
motorului cu amestec carburant, abur sau aer și de evacuare a gazelor arse sau a
aerului. Mecanismul de distribuție se folosește la aproape toate motoarele cu
ardere internă in patru timpi, mai puțin la motorul Wankel și motoarele în doi
timpi.
Clasificare: Dupa tipul motorului la care este aplicata, distribuția poate fi
pentru motoare in patru timpi sau in doi timpi.
 Distribuția la motoarele in doi timpi in general, este fara supape și are
ferestre in cilindri care sunt inchise sau deschise prin deplasarea
pistonului care se mai numește distribuție prin lumini. Motoarele in doi
timpi, in special cele cu aprindere prin comprimare au numai supape de
admisie sau numai de evacuare.
  Distribuția pentru motoare in patru timpi folosește mecanismul de
distribuție cu supape, care pot fi acționate mecanic, pneumatic, magnetic
sau hidraulic. In majoritatea cazurilor (mecanic, hidraulic), supapele sunt
acționate de culbutori sau direct de arborele cu came.
Dupa poziția supapelor, mecanismul de distribuție cu supape in cap este
generalizat la toate motoarele moderne.
Dupa locul de montare a arborelui cu came, exista mecanism de
distribuție arbore cu came montat in carter și arbore cu came montat pe chiulasa.
 La arborele cu came, montat in carter, supapele sunt angrenate
de culbutori, tijele acestora și tacheți (OHV; eng., Over Head Valves).
 La arborele cu came montat in chiulasa, deasupra supapelor (OHC;
eng., Over Head Camshaft), supapele sunt angrenate prin culbutori sau cu
angrenare directa a supapelor.
Dupa angrenarea arborelui cu came,
 Curea; Lanț; Roți dințate;

Fig. 5 -Mecanismul de distributie

Mecanismul de distributie (fig.5) se compune din: 1- ax cu came; 2 - tachet; 3 -
tija împingatoare; 4 - culbutori; 5 - axul culbutorilor; 6 - supapa; 7 - resort; 8 -
taler; 9 – ghid; simplificat -angrenaje; ax cu came; tacheti; tije
impingatoare; culbutori; supape;
 Angrenajele distributiei - au rolul de a transmite miscarea de la arborele
cotit la arborele cu came. Aceste angrenaje pot fi : cu roti dintate, cu lant
si cu curea dintata (la autoturismele moderne).
 Axul (arborele) cu came - asigura în timpul rotirii prin forma si pozitia
camelor, functionarea organelor de distributie la momente oportune si pe
durata acestora. Acesta, prin intermediul camelor sale actioneaza tachetii,
tijele împingatoare, culbutorii (acestia din urma actionând asupra
supapelor, închinzându-le si deschinzându-le în ordinea de functionare, în
vederea realizarii admisiei si evacuarii, procese necesare realizarii
ciclurilor motor). Camele sunt, de obicei, în numar de doua pentru fiecare
cilindru.
  Arborele cu came se monteaza în carter sau pe chiulasa, în functie de
tipul constructiv al mecanismului de distributie. Este confectionat din
oteluri aliate sau din fonta. Turatia axului (arborelui) cu came este de
doua ori mai mica fata de turatia arborelui cotit.
 Tachetii - transmit miscarea, prin intermediul tijelor împingatoare si
culbutorilor, la supape. Ei comanda deschiderea supapelor, datorita
mişcării lor axiale imprimate de profilul camelor de pe arborele cu came.
Se confecţioneaza din oţel sau fonta speciala.
 Tijele impingatoare - au rolul de a transmite miscarea lineara de la
tacheti la culbutori. Se întalnesc doar la distribuţia cu supape montate în
chiulasa si sunt sub forma unor tije pline sau tubulare.
 Culbutorii - comanda deschiderea supapelor si sunt sub forma speciala,
cu brate inegale (bratul lung actioneaza supapa iar bratul scurt spre tija
împingatoare - aici se gaseste si surubul de reglare a jocului termic). Se
construiesc din fonta sau din otel. Culbutorii se monteaza pe un ax ( axul
culbutorilor), de forma tubulara, care se monteaza pe chiulasa.
 Supapele - au rol diferit, în functie de destinatia lor: supapa de admisie
asigura deschiderea si închiderea orificiului de intrare a amestecului
carburant sau aerului, iar cea de evacuare permite evacuarea gazelor
arse. Constructiv supapa de admisie este mai mare, iar cea de evacuare
mai mica.

fig.7. Partile componente ale supapei

Partile componente ale supapei sunt (fig.7): scaunul 3, ghidul 2, resortul 4,
pastile de blocare 5 si talerul 6. Aceste elemente componente servesc la
etansarea, sustinerea si readucerea în pozitia închisa a supapei. Supapele se
confectioneaza din oteluri aliate cu crom si siliciu (siliciu se foloseste la
supapele de evacuare pentru a rezista la temperaturi).
Operatiile principale de întretinere, la mecanismul de distributie, sunt : reglarea
jocului termic dintre culbutori si supape, iar la nevoie, si verificarea punerii
la punct a distribuției.