Cum influențează leadershipul personal rezultatele la clasă?

Stilurile de conducere, în contextul managerial, sunt modalităţi generale în

care un lider se comportă faţă de subordonaţi pentru atingerea obiectivelor date.
Gradul în care un manager deleagă autoritatea, modurile în care un manager
foloseşte puterea şi preocuparea să pentru relaţiile umane sau orientarea sarcinii
tind să reflecte stilul de conducere al managerului.
Fiecare organizaţie este o combinaţie unică de persoane, activităţi şi
obiective. Fiecare manager are o personalitate unică şi un set de abilităţi. Astfel,
leadershipul nu este un set permanent de calităţi care să permită unei persoane să
ştie să se comporte cel mai bine în toate ocaziile. Un bun lider se poate comporta
mai bine într-o situaţie decât în alta.
Într-o clasă cel mai puternic lider şi cu influenţa cea mai mare asupra celor
din jurul său este urmat de adepţii săi datorită personalităţii şi caracterului său.
Atunci când vei alege să fii pozitiv, să fii amabil şi să te implici în relaţia cu elevii
tăi şi cu părinţii lor, înseamnă că ai ales să fii tratat de ei exact aşa cum vrei şi tu să
fii tratat. Şi exact acesta va fi rezultatul!
Membrii colectivului vor fi influenţaţi foarte mult de caracterul, viziunea,
comportamentul şi încrederea de care dă dovadă leadershipul.
Referindu-mă la caracter pot să spun că nu vor fi probleme dacă leadershipul
tratează toate persoanele în mod egal, dacă dă dovadă de modestie, dacă este vesel
mereu. Un alt factor stimulativ este încurajarea eforturilor membrilor colectivului.
Dacă respectă pe cei din clasă vor fi respectaţi.
Un alt aspect este viziunea acestuia. În primul rând trebuie să îşi fixeze
scopuri şi obiective ce cuprind viziunea sa în mod clar. Dacă leadershipul reuşeşte
să identifice şi să implementeze obiectivele şi acţiunile care determină viziunea sa
şi nu a altora.
Comportamentul leadershipului este o altă calitate care influenţează calitatea
la clasă. Este bine să acţioneze şi să urmărească îndeplinirea acţiunilor propuse.
Contează foarte mult dacă sunt activi şi vor crea situaţii pentru schimbări şi au
puterea de a valorifica oportunităţile ivite. Cel mai bine este să ţină cont de
performanţele fiecăruia şi să nu fie influenţaţi de efectul de halo.
Este bine să gândească pozitiv şi să atenţi la detalii pentru a vedea dacă
obiectivele sunt atinse sau nu; dacă acceptă şi alte puncte de vedere exprimate.
Ideal este să comunice permanent ascultând, încurajând, criticând. De
exemplu liderul autocratic este foarte autoritar. El are suficientă putere pentru a-şi
impune dorinţa adepţilor săi şi nu ezita să facă acest lucru dacă este necesar. Acest
lider face apel în mod deliberat la nevoile de nivel inferior ale subordonaţilor
plecând de la prezumţia că acesta este nivelul la care ei îşi desfăşoară activitatea.
Actualmente, pentru o prestație de succes, profesorul trebuie să fie un
vizionar, să posede capacități de gîndire strategică și să nu se limiteze doar la
conducere și planificare operațională a activități pe care o desfășoară. Profesorul
solicitat astăzi este acel profesor care deține competențe profesionale și
metodologice ce includ o cultură tehnică specifică meseriei și competențe sociale
și personale care-i permit să lucreze și să coopereze totodată cu un public (grup de
elevi) și să colaboreze /coopereze cu ceilalți profesori. Capacitatea de a organiza
(munca în echipă, comunicarea asertivă, colaborarea, diversitatea sarcinilor,
delegarea sarcinilor) și componenta etică completează acest tablou. De asemenea,
pentru un profesor este important să aibă capacitatea de a întreține raporturi
constructive cu eșaloanele ierarhic superioare și să dezvolte bune relații cu
”beneficiarii” –elevi, părinți, comunitate. Cota profesorilor este adesea fixată
de priceperea acestora de a utiliza corespunzător autonomia și libertatea de care
se bucură clasa.
Activitatea de conducere este o modalitate de optimizare a activității umane,
conducerea presupune alegerea unor acțiuni, determinarea structurilor
organizatorice și a responsabilităților agenților acțiunii, formularea sarcinilor și
atribuțiilor lor, controlul realizării sarcinilor și evaluarea rezultatelor. Arta
conducerii este inseparabil legată de organizare și are ca moment hotărâtor
decizia. Profesorul poate lua decizii cu privire la tot ceea ce se întâmplă în procesul
instructiv-educativ, își exercită puterea asupra principalelor fenomene ce au loc în
grup, supraveghează și îndrumă întreaga activitate a clasei. Sarcina
fundamentală a profesorului este de a conduce învățarea elevilor. Profesorul ia
decizii pe tot parcursul activității sale didactice: înaintea, în timpul și ulterior
predării. Din orice perspectivă am aborda activitatea cadrului didactic, rolul
profesorului la clasă și în școală rămâne a fi deosebit de important. În ce
măsură îi reușește profesorului exercitarea cu succes a acestui rol, depinde de
personalitatea lui și de complexitatea situațiilor educative cu care se confruntă și pe
care le soluționează în fiecare zi.
În activitatea sa profesională, indiferent de situație și circumstanțe,
cadrul didactic acționează și se conduce după un set de valori interioare
personale și profesionale. El este un model pentru ceilalți membri ai
instituției și comunității, imprimând valorile sale în cultura organizațională
a școlii.
Cadrul didactic alocă timpul și energia necesare realizării activității
profesionale și se implică plenar pentru a asigura calitatea procesului educațional și
contribuind la atingerea obiectivelor stabilite. Cadrul didactic creditează elevii și
colegii-profesori cu succes, împărtășește succesele și, în același timp, acceptă
responsabilități personale pentru eșecuri.
Cadrul didactic este opusul tipului arogant și narcisist. El consideră că toți
oamenii au valoare și că poziția lui profesională nu îl plasează în rândul unor
persoane superioare. Cadrul didactic este deschis pentru a accepta idei noi,
ascultă ce spun elevii, părinții și alți actori interesați, ținând cont de
acestea, considerându-le valoroase. Cadrul didactic gândește diferit, în afara
cutiei (engl. out of the box) și vede lucruri pe care alții nu le sesizează.
Bibliografie:
1 RIMA BEZEDE - REPERE PSIHOPEDAGOGICE ALE LEADERSHIPULUI
EDUCAȚIONAL
2 manual-leadership-in-dezvoltare-regionala