Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) Metoda modelării
2) Modelarea pe agenți: Modele ale competiției economice pe piață,
aplicații în NETLOGO,
a. Modelul competiției de duopol Cournot
b.Modelul competiției de duopol Hotelling
1. Metoda modelării
1
Economistul francez Augstin A. Cournot a dezvoltat un model 1938 de
competiție pe o piață de duopol. Modelul său, în anumite condiții, are o
soluție stabilă care fixează vânzările fiecărui duopolist pentru satisfacerea
cererii comune a pieței.
Iotezele moelului sunt următoarele:
1. Doi producători produc același bun, satisfăcând, deci, aceeași
cerere;
2. Duopoliștii nu au nicio informație relativă la strategia
competitorilui;
3. Firmele au funcții de cost diferite;
4. Prețul este stabilit de piață, firmele nu pot stabili prețul;
5. Există un număr mare de cumpărători pentru produsul pieței;
6. Intrarea pe piață este blocată de cei doi competitor;
7. Fiecare competitor anticipează că rivalul își menține producția
constantă (ipoteza naivă);
Modelul:
q1 f (q2 )
q2 f (q1 )
Sunt funcții de reacție, care semnifică dependența vânzărilor unui
duopolist în funcție de producția vânzările celuilalt.
Întrucât ambii duopoliști trebuie să satisfacă aceeași cerere,
cantitățile vândute pe piață reprezintă suma cantităților vândute de
cei doi duopoliști:
q(q1 , q2 ) q1 (q2 ) q2 (q1 )
Funcția de cerere a pieței este, deci:
p a b(q1 (q2 ) q2 (q1 ))
Funcțiile de cost ale firmelor sunt:
C1 q1 (q2 ) q12 (q2 )
C2 q2 (q1 ) q22 (q1 )
s-a presupus că firmele au funcții de cost pătratice, convexe,
, 0, , 0 .
Menționăm că în teoria costurilor, funcțiile de cost în argument
output, trebuie să fie convexe, respectiv Ci(qi ) 0, i 1,2 .
2
Venitul firmelor, cifra de afaceri:
V1 p q1 (a b(q1 q2 )) q1 aq1 bq12 bq2 q1
V2 p q2 (a b(q1 q2 )) q2 aq2 bq22 bq1q2
2 q (a ) 2q2 (b ) bq1 0
2
3
Figura: Funcțiile de reacție ale firmelor și echilibrul duopolului
Aplicație numerică 1:
Considerăm o piață cu două firme care se confruntă cu o funcție de cerere
a pieței estimată:
p 20 5(q1 (q2 ) q2 (q1 ))
Funcțiile de cost ale firmelor sunt:
C1 3q1 (q2 ) 1,5q12 (q2 )
C2 2q2 (q1 ) 2,5q22 (q1 )
Dorim să calculăm și să reprezentăm funcțiile de reacție ale
firmelor.
1 23 13q1 5q2 0
2 22 15q2 5q1 0
Funcțiile de reacție sunt:
5 23
q1 q2 0,38q2 1,769
13 13
5 22
q2 q1 0,33q1 1,47
15 15
Echilibrul pieței este:
4
q1 1,384
q2 1,014
q1 0,5
Deviația: q1 q1 0,5 1,384 0,884
Decizia duopolistului 2, va fi
q2 0,33 0,5 1,47 1,305
Deviația: q 2 q 2 1,305 1,014 0,021
În etapa următoare, dacă duopolisul 2 a fixat q2 1,305 , duopolistul 1 va
fixa:
q1 0,38 1,305 1,769 1,2731
q1 q1 1,2731 1,384 0,1109
Răspunsul duopolistului 2 va fi:
q2 0,33 1,2731 1,47 1,05
q 2 q 2 1,05 1,014 0,06
Duopolistul 1 va răspunde:
q1 0,38 1,05 1,769 1,37
q1 q1 1,37 1,384 0,014
Duopolistul 2:
q2 0,33 1,37 1,47 1,02
q 2 q 2 1,02 1,014 0,006
5
Duopolistul 1 va răspunde:
q1 0,38 1,02 1,769 1,3814
q1 q1 1,3814 1,384 0,0026
Analizând deviațiile de la valorile de echilibru, observaăm că procesul
converge către echilibru.
2 q (a ) 2q2 ( ) bq1 0
2
6
Pentru exemplul nostru, calculați noul echilibru și ilustrați procesul
dinamic de atingere a echilibrului pentru anticipările q2 q1 1 , q1q 1 , în
2
CT Q
Q1 CT1 CT2
1 50004 20003
1,5 50009 10020
2 50018 20037,375
2,5 50032,5 20069
7
50004 1 1 1 1 a
50009 3,375 2,25 1,5 1 b
500018 8 4 2 1 c
500032,5 15,625 1 d
6,25 2,5
a 2
b 1
c 3
d 50000
20003 1 1 1 1 a
20008.625 3,375 2,25 1,5 1 b
20020 8 4 2 1 c
20039.375 15,625 1 d
6,25 2,5
Soluția:
a 3
b 2
c 2
d 20000
CT1(Q) 3Q3 2Q 2 2Q 20000
Identificarea funcției de cerere:
p(Q) a b(Q1 Q2 )
Q1+Q2 p
1 995
1,5 988,75
a 1000, b 5
p(Q) 1000 5(Q1 Q2 )
8
Ținînd seama că în cazul duopolului producțiile celor doi duopoliști sunt
interdependente, funcțiile de profit ale celor doi duopoliști sunt:
9
0 6Q12 8Q1 997 5 8,92
0 6Q12 8Q1 952,4
A cărui soluție pozitivă este: Q1 13,28
Considerăm datele:
Q CT1 CT2
100 50,2 30,15
105 55,335 33,232
107 57,459 34,507
110 60,720 36,465
10
5. td 2 este funcția de cost de transport, funcție pătratică de distanța
de transport;
11
Fiecare duopolist își maximizează profitul.
Funcțiile de profit:
1 p2 p1
1 ( p1 c)( )
2 2t
1 p p2
2 ( p2 c)( 1 )
2 2t
Condițiile de maximizare a profitului:
1 p ct
0 p1 2
p1 2
2 p ct
0 p2 1
p2 2
Relațiile de mai sus sunt ale celor două firme.
Rezolvând sistemul format din cele două funții de reacție, obținem:
p1 c t
ct
p1 2 p1 c t p 2 p
2
Prețul de echilibru crește cu t, c fiind fixat. Deci, când locațiile firmelor
sunt fixate, creșterea factorului de diferențiere, t , va crește puterea firmei
(prețul).
Presupunem că locațiile nu sunt prestabilite și că firmele își aleg locațiile
astfel încât să-și maximizeze profitul.
Va fi un joc în două stadii:
1 Firmele își aleg locația
2 Firmele își fixează prețul dându-se locația.
Prețurile sunt diferite de data aceasta.
Etapele de calcul sunt în esență aceleași ca în modelul cu locații fixate.
Concluzie:
Firmele aleg să fie la periferia orașului întrucât diferențierea este maximă.
Dacă prețurile sunt administrate, firmele nu mai au competiție de preț și
aleg să fie localizate în centru, unde cererea este cea mai mare, dar
diferențierea este minima. În acest caz, vor împărți cererea și va satisfice
50% din cerere fiecare.
12
s p1 tx 2 s ( p2 t (1 x )2
100 p1 5x 2 100 ( p2 5(1 x )2
1 p2 p1
x
2 10
Funcțiile de cerere:
1 p p1 1 p2 p1
DA ( p1 , p2 ) 2
2 2t 2 10
1 p p2 1 p1 p2
DB ( p1 , p2 ) 1 DA ( p1 , p2 ) 1
2 2t 2 10
Funcțiile de profit:
1 p2 p1 1 p p1
1 ( p1 c)( ) ( p1 10)( 2 )
2 2t 2 10
1 p p2 1 p p2
2 ( p2 c)( 1 ) ( p2 10)( 1 )
2 2t 2 10
Condițiile de maximizare a profitului:
1 p c t p2 15
0 p1 2
p1 2 2
2 p c t p1 15
0 p2 1
p2 2 2
Care sunt funcțiile de reacție ale celor doi duopoliști. Grafic:
p1 0 p 2 15
p 2 0 p1 7,5
p 2 0 p1 15
p1 0 p 2 7,5
p1 p2 p 15
Întrucât vânzările sunt între 0 și 1, vânzările fiecărui duopolist , cererile
satisfăcute, vor fi:
1 p2 p1
DA ( p1 , p2 ) 0,5
2 2t
DB ( p1 , p2 ) 1 DA ( p1 , p2 ) 0,5
Cei doi duopoliști vor împărți în mod egal piața.
Profiturile:
1 p2 p1 1
1 ( p1 c)( ) (15 10)( ) 2,5
2 2t 2
1 p1 p2 1
2 ( p2 c)( ) ( p15 10)( ) 2,5
2 2t 2
13
Fig:Funcțiile de reacție ale celor doi duopoliști.
Exemplul televiziunii
Dacă aplicăm rezultatele competiției între canalele de televiziune pentru
piața audienței, concluzionăm că acele canale finanțate exclusiv prin
subscripție, sunt mai diferentiate decât canalele finanțate prin reclame.
Practic, diferențierea între programele finanțate prin reclame este minima.
Aceste criterii pot fi modificate de :
-Calitatea programelor (diferențierea prin calitate);
-Posibilitatea de a glisa de pe un program pe altul în căutarea unui canal
cu mai puține reclame.
14
Această decizie va fi luată de firmă, fără să cunoască deciziile
competitorilor.
Modelul poate fi rulat și în următoarele condiții:
-firmele își pot doar schimba prețul,
- firmele își pot doar schimba locația.
Algoritm de utilizare
-Apăsați pe SETUP, creați firmele și vizualizați cota de piață a fiecăreia.
-NUMBER-OF-STORES fixează numărul de firme.
- Apăsați pe GO pentru execuție, GO-ONCE rulează modelul o data.
-LAYOUT, poate fi LINE (firmele sunt în linie), sau PLANE și firmele
sun plasate în două dimensiuni.
-RULES, poate fi PRICING-ONLY, firmele își pot schimba doar prețul,
MOVING-ONLY, firmele pot doar să se deplaseze, NORMAL, firmele
pot să se deplaseze și să-și schimbe prețul.
Observație:
- Dacă sunt 2 firme, ele vor fi apropiate și cu prețuri minime,
întrucât fiecare firmă va căuta să-și crească cota de piață,
apropiindu-se de cealaltă firmă și luând din clienții firmei
competitoare.Pentru aceasta va trebui să-și reducă prețul.
- Dacă încercăm să creștem numărul de firme, vom observa că firmele
cu cea mai mare arie deservită nu au în mod necesar cel mai mare
profit.
- Graficele arată prețul, aria deservită, venitul fiecărei firme.
Temă:
- Considerăm cazul a două firme: descrieți comportamentul firmelor
sub cele 3 reguli (prețul, cantitățile, venitul).
- Fixați numărul de firme la 3. Arătați care este cea mai profitabilă și
ce regulă urmează.
Bibliografie:
-Note de curs
https://ccl.northwestern.edu/netlogo/models/Hotelling'sLaw
http://www.eco.uc3m.es/~mmachado/Teaching/OI-I-
MEI/slides/4.2.Hotelling%20Model.pdf
15
16