220-220 bis

N. IORGA

Oameni ;i fapte
din

trecutul rominesc
cI

.a>t ..:-
W110110111111116111WIMIR11111111,1."

k-74. .201'ltIrQ

EDITUR A
Libr. UNIVERSALA",'Alcalay & Co.
BucurWi Calea Victoriei, 27
 BIBLIOTECA PENTRU TOTI
. -
No. 220-220 bis ,
`
N. IORGA

OAMENI SI FON
DIN ,

TRECUTUL ROMANESC

I.

BUCURESTI
EDITURA LIBRARIEI UNIVERSALA" ALCALAY & Ce.
' No. 27- CALEA VICTORIEI -
No. 7
 7ipdrind din nou un articol apdrut in
revista V atra" , atunci cdnd invdtam incd
meOefugul mieu de istoric, am trebuit sd
indrept adesea pdreri pe care multe cer-
cetdri urmdtoare mi le-au dovedit grefite,
precum qi cdteva scdpdri din vedere. Aca
cum se iitfdtifeazd cetitorilor mBibliotecii
pentru totia , el rdspunde adevdrului cat
il çiim astdzi.
 t.

0 FAMILIE DOMNEASCA IN EXIL

 Cine cunoaste pe Petru $chlopul, a-
fara de cei ce se ocupa in special cu
trecutul nostru ? Pentru ei chiar, acest
nume nu desteapta nimic. Inteun veac
de pasiuni vulcanice, de rautali carac-
teristice, de vitii raspicate, in acest veac
al 16-lea, asa de plin de viala si de co-
loare, aceasta figura palida, fara relief,
nu e la locul ei. Cc vecini stralucili o 2
incunjuril I Zdrobitorul sau contempo-
ran Mihal Viteazul, furtunosul Ioan-Voda
cel Cumplit, Lapusneanu sangerosul,
anacronicul Despot, asa de curios, asa
de strain de sangele si obiceiurile noa-
sire, asa de simpatic in lupta cu mediul,
care nu-I intelege si-1 distruge la urma;
Cercel al Munteniei, autor de versuri ita-
Ilene, frate al unui compilator de grama-
tici grecesti, mare senior apusean, a
6 N. lorga

area culturift-I pune alaturea cu hu-

manistul Despot. In propria famine a
lui Petru, ce picturale figuri sunt acesti
ulnae Draculesti : Mihnea-cel-Rau, uci-
giitorul de boieri, Mircea Ciobanul chiar,
tar@ lui Petru, neinfrant intr'o viala de
lupta, Chiajna, mai ales, solia acestuia,
mama Domnului fugar, de care voim sa
vorbim, Chiajna in care, sub forma de
ambilie nedomolita, traeste perseve-
ranta lui *tefancel-Mrire si a familiei
sale. Avem, intre figurile de a doua
man& macar un Alexandru cel Rau,
un Patrascu cel Bun. Petru e numai
Petru $chiopul.
Totusi putine chipuri din trecutul
nostru intereseaza mai adfinc pe cel
care patrunde in intimitatea lor, decal
aceasta. Lipsa sa de originalitate, care
ar Ora ca trebue sa ne indeparteze
de Petru, e tocmai insusirea care ne
atrage spre dansul. Un Mihai Viteazul,
un Ioan-Voda, cari au o figura a lor, sunt ,
ei, inainte de a fi oamenii timpului lor.
Cercetandu-le viala, ne lovim pretutin-
deni de aceasta originalitate, care.i
scoate in parte din epoca lor. In nein-
semnatul Petru *chiopul vom intalni

I
 Oameni i fapte 7

numai pe reprezentantul epocii sale :

vom intrevedea-o frà diformatil prin
eceast stied boner& find unghiuri de
prizmf.
0 conditie neaprirat6 pentru a obtinea
aceastii intuitie e un fulmar mare de
documente private. In adevgr, docu-
mentele publice asupra unui astfel de
om nu pot fi decal putine sau nein-
semnate. Cronicele se vor ocupii numai
in treacill de &instil, adele publice,
venite de la el, nu pot interesà, fiinded
ele nu manifesai, nu anima nimic. Nu
ne e dor sEt-i cunoastem in am6nunte
viata de Domn, ci viata sa intima ar
aveã, dadi poate fi cunoscutii, un pret
pentru noi. Umanitatea sa ne-ar in-
teresa. -
Din fericire, documentele de aceastil
naturii nu lipsesc. In Columna lui
Traian din lulie-Octombrie 1883, d. B.
.

P. Hasdeu anunta publicarea unui nu-

miir de acte, de naturä mai mull fami-
Bark acte care, aliiturea cu allele, tot
in romdne,ste scrise, au vkut lumina in
volumul XI al colectiei Hurmuzaki". le-
zuitul N. Nilles publicase in ale sale
Spnbolce ad ilustrandam historiam Eccle-

A41," .
8 N. lorga

sice orientalis in terris corona S. Ste-

phani, II (Innsbruck, 1885) unele din
documentele privitoare la exilul lui
Petru, documente aflatoare in Arhiva
de Stat din Innsbruck. Publicatia Hur-
muzaki ne dfi altele, asupra aceleiasi
perioatle din viata sa. Pe baza acestor
date, am putea vorbi destul de pe larg
de soarta Domnului pribeag si a fami-
lid sale. 0 calatorie la Innsbruck mi-a
dat prilejul s adun imensul numar de
amanunte, pe care-1 ascundea depozitul
citat din acel oras.
Nu expun aici imprejurarile in care
as fi fficut o descoperire, cu toate cfi,
neocupandu-ma de zisa perioad5 din
istoria noastra, aceasta mi-a fost intâiu
impresia. Nilles a publicat unele din
actele transcrise si rezumate, in intre-
gime, de mine ; Academia Romana pro-
pusese chiar invalatului iezuit lucrul
pe care am avut fericirea sfi-1 duc la
copal ; dac5 mormântul exilatului 1-am
gasH eu intâiu, portretul fiului crescut
intre straini fusese vazut la Ambras de
d. D. Sturdza, inainte de mine.
Lucrurile acestea le-am stiut lash mai
.
tarziu numai. Clind, in cea dintalu zi a
F.

Oameni i fap'e 9

sederii mete in Innsbruck, unde scopuri -

stiinlifice de alta natura ma adusesera,
harnicul arhivar, Dr. Mayer, imi puse
ineintele trei pachete groase, de a
caror prelucrare stia tot asa de putin
ca si mine, am simtit aces emolie in-
descriptibila, in care numai prostii cu
inima stramta viid o miscare de vani-
tate. 0 istorie de exil necunoscuta, pe-
trecutii pe acest pamant asa de strain
nose i asa de indepartat ? Un Domn
de o limba si de un sange cu mine
sfarsindu-si zilele aici ? Un copil parasit
de noroc, un orfan domnesc, omorat de
neprietenia climei, de egoismul !acorn
al strainilor ?
Am lucrat clout; luni aproape in pe-
latul guvernului, si, in fiecare zi, ma
apropiam cu aceiasi ploasa curiozitate
de hartiile ingalbenite, care inviau sub
octal mei o viata ce ma atingea atat de
aproape, dureri, care ma miscau asa '
de adanc. Cunoasterea Simbolelor, a
brosurii profesorului Hirn, aratandu-mi
zadarnicia iluziilor mete de descoperi-
tor, n'au slabit entuziasmul, cu care
despoiam pachetele mele. 0 munca
mai indelungata Insemna o placere mai
10 N. lorga

intens5. $i astfel, dup5 mântuirea ace-

lor pachete, cuprineand in special actele
nenorocirii domnesti, am mai inceput
cu acelas zel r5scolirea documentelor
de orice naturti, defend din aceasta
epoch. Recolta mea a fost bogata
E una din cele mai frumoase amintirl
ale studiosului mieu... exil in Apus.
Cu fiecare hârtie petrecut5 cu ochii,
figurile vechilor mete cunostinte se in-
tregeau, alte personagii nova imi rasa-
reau inainte, factind tabloul mai venial;
mai plin de miscare. Am vend astfel
nici.o priveliste nu riiscumparà pe
aceasta desflicandu-se tot mai clar
intreg alaiul de pribeag al batrtinului
Domn, inireag8 Curtea lui de surgunit :
Doamna Maria, fiica lui, $1 Orecul Zotu,
b5rbatul ei o atilt de interesantil ca.
nalie ! Irina Doamna, cu is'oria ei de
lubire, Sunamita acestui Wren David,
si pl5pAndu1 ei fiu Stefan, Mitropolitul
Movil5 si Oheorghe Hatmanul. tittoarea
Maria Cercheza $i Ferdinand de Kith-
bach. Mita r5utate, Meta icomie, Meta
stupiditate prudent5, Alta nenorocire
adev5rat5 $i destivArsitii 1 E un roman,
 .-
Oarneni I fapte 11

un roman trist, cu atat mai miscator,

cu cat acele lucruri au fost.
Cadrul insusi, in care lucram, ma
ajuta a intelege aceastä viaja trecuta.
Nu toldeauna .are cineva fericirea de
a cunoaste traiul unor morji in locu-
rile chiar unde au trait aceia. Din o-
delta unde lucram, puteam deosebi la
stfinga cursul superior al Innului, cu
munjii caril inconjura albi inch' de
ninsoarea lui Februar. Aveam la spate
biserica parohiala, spatioasa Pfarr-
kirche, unde se odihneste oasele copi-
lului Stefan ; colegiul lezuijilor, unde
s'a dat tanarului schismatic cresterea
trebuincioasa pentru a-I face sa moara
in sanul bisericii catolice, era la cateva
sute de pasi in dreapta. Acelas Inn, a
caruia apa se strecura repede, strait',
cind sub soarele cu dare raze ale mutt-
jilor, dedesuptul pitorescului pod de
fier, uda, in aceiasi direcjie, Hall, unde
fugarul s'a oplosit intaiu in pribegia
sa. Spre Sud, peste multe crestete de
munji, incantatorul Bozen, Boljanull`
Moldovenilor refugia% se ascundea in
cercul de muncele rotunzite, care-1 im-
.
 12 N. lorga

_ .
bratiseaza. Si acolo la Bozen si-a pe-
trecut ultimele zile Petru.
In Ante tacute ale castelului Ambras,
reseding pe acele timpuri a Archidu-
celui Ferdinand, guvernatorul Tirolu-
lui - si ce frumos era serpuitorul drum
care duce de la cimitire la palatul-mu-
zeu, urcat sus, pe coasta muntelui l
am dat cu ochii de balatul, pe care-1
cunosteam asii de bine si care raspun.
dea asa de deplin dezrnierdatoarelor
descrieri ale lui Kühbach, de chipul
roz, cu pletele lungi blonde de Voe-
vod cu par de aur moale",de ochii
albastri timpezi ai copilului Stefan.
Warn primblat prin stradele inguste
ale Hallului, urcand si coborand, prin- .
tre casele asa de medievaie incL inalte,
cu forma haotica. Erau acolo recruti
tirolezi cu Wilda verde pe ceafa, ti-
pand salbatic si facand tumba in glo-
del drumului, erau amintiri glorioase
de pe timpul lui Hofer atfitea lupte
petrecute in valea Innului, a0 de fru-
moasa i severs dar acestea nu le
vedeam. Ceea ce vedeam acolo era. WA-
tranul Domn fugar, tarandu-si picioa-
rele obosite, sub ochii curiosi i rau-
 Oarneni i apte - 13

voitori, sub banuiala neprietenoasii a

, oamenilor de munte.
M'am dus la Bozen, unde o rarzie
primavara fAcea, in acest sfarsit al lui
Martie, arborii grei de frunze umbroase,
aerul cald si aromit, zidurile inflorite
de salcilm violet, atarnand in struguri
mirositori pe pialra neagra. Am strri-
,. Mut stradele Vacate si curate, arcadele
umede, acum italiene, piata unde dour'
limbi se lupra in aprinsele discutii ale
precupefilor, podul de spre Odes, cu
privelislea a§a de hire), gradinile One
" de facoare, miros si ciripiri. Ceea ce
ma srapithea insa nu era nici frumuseta
locului, nici farmecul de trecut al rui-
nelor si vechilor castele ce acopar mun-
- celele, in cea mai pitoreasca lipsa de
simetrie, nici dureroasa priveliste a bol-
navilor din carucioare : dawn cu patimã
mormantul unde doarme Doamna Irina
- si Petru.
Si, dupe aceste deslusiri, iota istoria,
care e un roman, romanul, care e istorie.
 14 N. lorga

I.

Piatra mormantala. a lui Petru ii di:i

el moare la 1 lulie 1594, vfirsta de
peste saizeci de ani. Un raport din Con-
stantinopol araI c langrul Domn de
atunci avea douilzeci si cinci (altul, din
acelas an, ii dri (kinked numai), la 27
Novembre 1568. Dupe o scrisoare din
7 Iunie 1562, Petru avea varsta de cin-
sprezece ani. Un raport venetian din 18
Oclombre 1559 spune c Domnul a im-
plinit zece ani. Sliibrinog cum a fost tot-
deauna, Petru va fi arritat mai tank de
cum era, si de aceia in 1559 el pulea
trece drept copil : el nu era Irma trecut
de seaizeci de ani la moarte ; aceiasi
sIbnogie va fi facut pe boierii de la
. Curtea sa s5-1 atribue aceastà varsta I
Se va fi niiscut pe la 1547.
'Fatal s'au si mama sa erau arnandoi
oameni ri, violenti tiranul Mircea fu
un brirbat potrivit pentru intriganta, la-
coma, desfranata femee foarte u-
soarii", scria principele Transivaniei in
1564, monstru de desfrau", zicea un
German la 1568 Chiajna. Petru mai
 Oameni 5i fapte 15

avea inc5 doi frail, pe Radu si Mircea,

iar, dupe tate, poate pe Alexandru, mai
mare decal dânsul, Domn in Tara-Ro-
maneasc5 (1568 77), si pe Milos (care
avu un fiu Vlad), precum si mai multe
surori, dintre cari una, f5g8duit5 lui
Despot, nunta trebuia s5 se face in
Octombre 1562 se m5rit5 cu boierul
Soca alta fu cerut5 de solul francez la
Constantinopole, Grantrle de Grand-
champ, prin 1566-67 ; fete de-ale Chiej-
nei, se c5s5torir5 cu Grecul Sterna, cu
Mihail Cantacuzino, cu fatal Hatmanului
Oheorghe 51 cu Gheorghe C5m5rasu1.
B3 una ajunse cadanii !
Petru a inceput a domni de curand : in
Tara.Româneasc5 intaiu, dela 1559 pane
la 1568. Era prea copil, pentru a-si putea
insemna, in bine sau in rliu, Domnia.
Acest om, de o blande15 neobisnuità.
tr5i foarte rau cu toata lumea, cu ye-
dull si supusii si. Zapolya ceru desti-
tuirea lui, cei ce inconjurau pe Despot,
II priveau ca pe cel mai mare vrAjmas
al acestuia de si-i fagaduise pe sora
sa si un fel de tribut de 5000 de bani
de aur pe an ; se indusmani cu Tomsa,
care pride tare sub dansul. Poporul

I% I
16 N. lorga

era scurs de biruri $1-1 ura. Boerii ce-

rur5 de la inceput inlocuirea lui. Acea-
sta, pentru di in locu-i domnia mam5.sa,
Chiajna.
11 mazilir5 in urm5. Intr5 la Constan-
tinopol, bolnav, spre sfair$itul lui Maiu
1568. El fu aruncat in temnità intr'o
noapte, la 2 lunie, luandu-i-se cele 100 de
mil de galbeni ce adusese. Chiajna, fratii
mazilului, surorile sale, Writ* trimisi in-
dat5 la Constantinopol. Toat5 averea fa-
miliei 200,000 de galbeni, aproape un
milion dup5 altii, fu sechestrat5, ca si
podoabele. Se Visa b5trfinei Mirceoaia,
amenintat5 o clipà cu moartea, trei haine
pentru fiul ei detronat si cateva mii de'
aspri. Un frate ar fi fost luat de amba7
sadorul francez, spre a-1 trimete in Apusi
la regele sat', dar e sigur c i fratii $1
surorile lrecura - la Konieh. Nu se po-
meneste nimic cu acest prilej de sotto
lui Petru, fata lui Neculai Cherepovici,
Slush din Ardeal (Czerpowich), Chere-
povski), cu care el se c5s5torise in 1563,
clad ova mai putin de 20 de ani, poate,
si ea 18 : sotii se despiirtir5 r5pede.
Exilul lui Petru-Vod5 tinu 'Ana in 1574.
Clad, la aceastfi data, el se intoarse din
 . Oameni i fapte 17 ,

Constantinopol, in Moldova insii cel

dintai caz de trimitere a unui Domn,
coborator din familia domneasca a unei
provincii, in cealaltil era un om Scut,
neinsemnat insà ca un un copil. Acel
Domn bun si curet la suflet", scrie la
9 Aprilie 1589, arhiepiscopul de Lem-
berg, Solikowski, lui Montalto. Un Domn
cum se cade, cu de toate podoabele
cafe trebue unui om de cinste", martu-
riseste cronicarul Ureche, supus sfa-
tului boierilor, bland la judeati, nice
betiv, nice curvar, nice lacone: o match*
fAr ac".
Ar fi plans, cand &idea bani de chel-
tuiala la cuhne' : Aceste sant lacri-
mile sZiracilor". De fapt, nu era nici
mai bun, nici mai rim decal loath lumea.
Si-a cripiitat Domnia in felul obisnuit,
platind : a cautat de sigur, inainte de
toate, sa-$ acopere datoriile. Ceiace e
interesant in aceasta dintaiu Domnie
moldoveneaseli a lui Petru vine din
afarà : sunt accidentele ei. Nizovii, Ca-
zacii dela Nipru, aduc un domnipr dupii
altul, srt-1 pue in Scaunul Moldovei. Iz-
banda nu-i preocupa atata : lucrul de
dipetenie e sa. prade. Din tovarasii de
2
 18 N. lorga

lupt5 ai lui Ioan.Vod5 cel Cumplit astir

( nesfarsit lotrig, cart se dau drept loan
insusi, inviat ; Joan Cretul, loan Pot-
coavL un orn mites, viteaz, domnesc
la port si incercat in r5zboaie", taint
la Lemberg in ziva de 16 Iunie 1578,
fratele sau Alexandra, Constantin fiul
lui loan, Petru, fiul mortului Alexandra"
(L5pusneanu). Petru $chiopul nu se
arat5 nici destoinic, nici nedestoinic,
la luptii are norocul Ins s aisping5,
mai curand sau mai teirziu, pe neve.
litori. Attila indraitnicie a Cazacilor
plictisea ins5 pe Turci : Hanul ii sfri-
tui sä inlàture aceasta piazd de nii-
Mire, §i numai faptului cri izbuti sri in-
vinga pe Alexandra, ii datori Petru
viata. Acelas Capugi-basa, care span-
curt la Anhial pe Saltan-Ogla, Mihail
Cantacuzlno, trebuia asia se spunea in
Constantinopol s'a pedepseasc5 cu
moarte pentru nenorocul sau pe Petra
(Martie 1578). Cazacii insa se topira in
Nistru".
In Novembre 1579, Petra-Vod5 fit mazi-
lit a doua oars. Prin ultimele zile ale lui
lanuarie, el pleca in surgun la Mep. Fe -

meia sa cea de a doua, Maria Amirall,

 Oameni §i fapte 19

dintr'o familie siiracil de la Rodos, si,o

fare, Maria, pe care o vom intalni mai
departe, nu vdr fi amiss nici ele in
Constantinopol.
Doi ani dup5 aceasta, el se intoarse
in lasi, la 17 Octombre st. v. 1582. Pri-
mise a plan datoriile inaintasului säu
lancu Sasul, un irate din flori al Chiaj-
nei, frigaduise s crease& dajdea calm
Poarta cu 10 mii de galbeni, dfiduse Sul-
tanului 200 de mil, 50 de mii Vizirului,
alti bani Su Hanel-Marne, trebuia sil ras-
pima intr'un an tools 100 de mii de
galbeni lui SinanPasa i inv5t5torului
tarRirului Sultan. Cei mai multi din acesti
bani erau imprumutatt.
Matca ftlea ac" incepe o nou5 Domnie
absolut banal 1). Avem iarfis Cazaci si,
ca adaus, secetà. Din istoria goalii a
celor nou5 ani de st5plinire se desface
o singura figura originala, aventurierul
Barlolomeiu Brati, dintr'o familie al-
banez5 1talianizat5, statornlcit5 in Con-
. r
1) Totusi la 27 August 1588, se incheie de
Petru in numele sfIu, un tratat de comert cu An-
glia. Zvonul cA ar fl vrut sA se facA rege In Polo-
. nia e ceva mai mult decAt o scorniturA ridiculA.
 90 P N. lorga

stantinopol, unde Cristofor, fratele lui

Bartolomeiu, e dragoman al reprezen-
taniului Veneliei.
Bruti, venit in tare sub Iancu Sasul,
ocuptmd sub Petru locul de ciimaras
§i capitan de Lapusna", avelt un fiu, pe
care voia sa-1 .2ze, cu un bun bene-
ficiu eclestastic in Italia (fusese odatti
in Moldova si prin 1588 state& la Ca-
podistria). Petru ar fi dorit s aibã §i
el un sprijin apusean, precum Cercel II
aver) in Franja. Amandoi se injelesera
sa readuch Moldova la dreapta credince.
..
Lucrul se petrecea prin 1587-89. E-
reticii vechi 5i cei adu4i de Despot, sunt
posit! din a§ezitrile lor, odatti supuse
Scaunului roman. Petru alungii din garde
. sa de 500 de Unguri pe toll cei cu cre-
dintele eterodoxe. Warszewiccki, recto-
rul colegiului Iezuijilor din Lublin, face
in toamna lui 1588 o ciillit3rie de recu-
noastere in Moldova. Franciscanti rii-
; man in mAnöstirea din Baciiu; la Ro-
man, in orasele sasesti si unguresti de
la munte, se name lezuijil, cu plata
cuviincioasa", ca oredicatori. In Apri-
lie 1589, Solikowski scria la Roma, cii
noii venili au inceput a catehiza. Vin
 Oameni i fapte , 21

-
frali ai ordinului din Po Ionia i Ardeal.
Cunoscutul misionar Whir Mancinelli vi-
ziteazil Moldova. Petra era dispus sa-1
lase a-si face un colegiu. Se asteptau
&aloha Bernardini la inceputul lui 1588.
La 19 August 1589, archiepiscopal de
Lemberg e numit supraveghetor al Bi-
sericii catolice reformate din Moldova,
Se vorbea cfi se va da lui Bruti, auto-
titlul de protector general
- rul reformei,
al catolicilor in Riffle romanesti t Tut-
cia".
Mai mull, Petra recunoaste pe filio-
que. Oheorghe Movilii, Mitropolitul, scrie
la 15 Octombrie 1588 nunciului Papei
in Polonia, ariitfindu-i ce s'a fleet i de-
clarandu- se fiu prea-supus al Bisericii
catolice romane". Catolicii vorbeau de
un catolicism cu lirnb national& de o
rimplindire a bunului exemplu in cele-
lalte liiri shismatice. Bruti nu se pre-
zentii Irish niciodatrt la Roma, cum se
fligliduise. Nu se film' nimic, dar Petru
trase distig din simpatille create astfel,
dupZi fuga sa din 1591.
Un dilator francez, Francois Pavie de
Fourquevaulx, ne dä aspectul Curti
22 N. lorga .

lui Petru, in aceasta de a doua Domnie :

Aceasta mica Curte e frumoasó, i e
destul de placut sa vezi marelia i pompa,
pe care o tine acest Domn, caruia-i
grata mana, adus de bunavointa Dom-
nului Broil care ne arata pe acest sta.
panitor in toata stralucirea sa, dand au-
die* astfel :
Intr'o pieta mare, inaintea palatului,
gasiram fret Warta la patru stile de sol-
deli, imbracati ungureste (straja lui Pe-
tra), purtand sabie turceasca la coapsa
si in mana toporul (halebarda), insiruiti
cate dot piing la un baldachin, sub care
Domnul pe scaun i toll boerii cei mari
ascultau la intamplare plangerile oricui
venea. Acestia, la o stria de past de
dfinsul, in genunchi, i5i aratau nevoia
pe rand ; 5i el le dadea drumul cu ho-
tararea ce i se parea mai dreapta".
Curtile, facute din lemn i foarte pu-
tina plated rau potrivita", nu placura
calatorului.
De la inceputul acestui an 1591 Inca,
soarta se arata vitrega pentru Petru.
Se simtea slab, batran, Turcii ii cereau
o still) de mu de scuzi din datorie
 Oameni l fapte 23

,-
(lanuarie) ; aceasta datorie, pe care
incepuse a o plat! Inca din 1588, era
totusi enorma ; se vorbea, Inca din luna d

lui Maiu, de inlocuirea sa ; in aceiasi

tuna, clipitanul de Bar, Stanislav Oolski.
ii dadea de stire ca un Lazar Cazacul
se &este s nfivaleasca asupra-i. Re-
sortul acestei fllnji slabanoage era cu
desaviirsire sfaramat. In iarna lui 1589
Inca pe cand seicile Cazacilor erau /
semnalate iari el capAtase de la
Turd numirea fiului eau Stefan ca un --
fel de coregent. Capugiul Emir-Halem
veni la Iasi prin Decembre, si in schim. -

bul unei sume de 60 de mii de le si

multor cal, carafe si blani de cacom
(Turcul gasea ca Stefan e mai tank,
: de cum scrisese tata-sau la Constanti-
nopol) clack' steagul de domnie copi-
lului. 0 inscriplie din mitropolia Su-
cevei area ell el fu uns de Oheorghe
Movila Mitropolitul la 2 Februarie st. v.
1590. A cuma se vorbia de destituirea a-
mandurora, i, duel Petru ar fi primit
cu bucurie sa paraseasca Scaunul el in-
susi ii vedem prolecland sa se re traga
la muntele Sinai, unde avea bani de-
pusi, - ii durea inima pentru tanarul
 24 N. Iorga

situ fiu. Nepotul lui Petru, Mihnea, ma .

,
zilit, fusese nevoit a se face Turc, pentru
a-si scrip& viata i averile. De aceastfi
soartà, de una mai rea poate, inchisoa-
rea si exilul, se temea el pentru copi.
lul bfitranetilor sale. -

Acest copil blond, cu ochli albaslri,

sa. nfiscuse dintr'o tarzie iubire a bfi-
tranului situ talk Maria din Rodos train
Inca la nasterea sa, 31. Julie 1584. Ma-
ma.i era o roabri, doica Irina. Cand
Doamna, care nu-i dfiduse dealt un fiu
Vlad, mort copil, o fail, Chiajna 1 o alte
distitorit6 de mai multi ani in 1591 cu
Zotu Spfitarul, muri, Petru ridica in Scau-
nul domnesc pe mama lui tetan Voe-
vod. In Noembre 1592, la moarlea ei,
Irina implinise abia 30 de ani.
Pe la sfarsitul lui August 1591, Petra
trimete la Constantinopol, cuviincios, bine
inchise intr'o cutie, steagul si cuca dom-
neascii, impreuna cu 12,000 de scuzi,
cat mai ramasese din tribut si angarii.
Raul de stoarcerile de bani, De care
-WY

nu le mai putea indura saracia tads, s'a

hotfirat a-si petrece undeva in pace bit-
trine iile.
Cfind scrisoarea sosi in Constantino-
 Oameni i fapte 25

pol, pe la 7 Septembre, Petru trecuse

hotarul de spre Po Ionia. Avea cu el
averile sale si o Curte de vre-o cinci
sute oameni, intre cari Doamna Irina si
Stefan Voevod, Mitropolitul Most lb ai
fratii si leremia Vornicul si Simion Pri-
harnicul, Logofiltul Luca Stroici si Si-
, mion Stroici, frate le acestuia, Andrei
Hatmanul si Hrisoverghi, Gheorghe Ca-
marasul, cu familia sa, Vasile PAharni-
cul, Gheorghe Hatmanul, Stanciu Vor-
nicul, Postelnicii Costea si Musteat5,
deficit Adam si Teodosie, acest din urmil
preceptorul lui Stefan, Zotu si Domnita
Maria, cu copiii lor, Cercheza Maria,
tiitoarea lui Petru, boierinasi i Creel
mai marunti, trabanti si oameni de case.
La 10 Septembre, Regele Poloniei ii
recomanda Imparatului.

II. ,
;-
In toate Domniile sale, Petru fusese
un bun vecin pentru Poloni. In Martie
1591, Bartolomeiu Bruti se intorcea din
Po Ionia la Constantinopol : silintele sale
$i ale Domnulul su lzbutirri, si, la 15
,
 I

26 N. lorga

lanuarie 1592, regele Sigismund putea

iscii actul de intiirire a pacii cu Sul-
tanul. Ca multarnità pentru indatoririle
aduse de dansul Poloniei, in deosebite
imprejurgri, Petru cripiitase de la rege
niste parnanturi dincolo de Nistru, $1
acolo cugetà el s se aseze. Polonii,
cari luaser, cu cativa ani inainte, ave-
rile si capul Sasului, erau indulciti ins'a
la asemenea castiguri : nu numai cas-
telul lui Petru fusese ocupat de Pala-
tinul de Sandomir, dar fugarul intam-
pinat de doi nobill poloni i o trupgt de
o mie de cliRireti, cu scopul de a-1
prada, Se dada o lupta in toata forma :
Petru se plange mai larziu cà ar fi pier- .

dut 15 mii de lei, dar multi dintre Po- ,

loni piAtirà cu viata aceast5 doblindri.

Primit astfel in Polonia, fugarul se
hotari a trece pe pamanturile Impàra-
tutu!.Apudi prin munti si se cobori la
Satu mare. Acolo era la 24 Septembre,
cand scrise Imparatului si Arhiducelui
Ernest, fratele lui Rudolf al 1I-lea, aril-
land imprejurlirile care-I sill a iesi din
Scaun. Se temea de pceval mai greu 91
mai crud' decal cele suferite Vara, a-
tunci de la stiipanii s'ei, de o lovitura
 Oameni sl fapte 27

mai womb' adusti sie§i §i prea.iubitu-

lui sau de Iticomia acestora. Ar
fi bucuros sà af/e ad'apost biitranetilor
sale in Ungaria sau aiurea in Imptirtitie ;
dacii Imptiratul s'ar teme insa s5 nu
supere pe Turd prin primirea lui, cere
numai un pas pentru a trece la Roma,
unde era sigur de o primire bung din
partea ,sfantului Papa".
Petru nemerise bine : cu nici-un pret,
timida politica austriacti n'ar fi vrut sti
inceapti larh lupla cu Turcii, care se
artita totui din zi in zi mai cu nepu-
Huta de iniaturat. La 29 Novembre 1590,
Pezzen, solul imptirtitesc la Constanti-
nopol, cilptitase prelungirea pe opt ani
a peal Cu toate prdciunile turce§ti
din vara anului 1591, solia cu daruri,
ftigticluitti de Pezzen, plecase la Con-
stantinopol, aducand trIbutul de 30 de
, mii de galbeni §i o nesfarOre de argin-
ttirii ,§i lucruri de aur, de ceasorniee
me§te§ugite cu lupi urifind, Turci fu-
gind dupti dttn§ii sau mi§cand la sune-
tul ceasurilor ochii, gum i urechile
Imptiratul ii faces iluzii asupra inrfiu-
aril acestor daruri : cu primtivara ac-
tele de du§miSnie erau sti inceapti iar.
 28 N. lorga

Inca dela 24 Septembre, cand Dom-

nul Ii asternea cererea, Pezzen cpàtà
- poruncii s5 arate la poart5 nevinovatia
guvernului imperial in afacerea fugii lui
Petru, si solul se grabi s asigure pe
Turci, c Domnul fugar e aproape de
Roma (2 Novembre 1591). La 13 Oc-
tombre, riispunsul imparAtesc fu dat la
cererea lui Petru : cu toat5 mita pentru
soarta sa, nu puteau
. primeasc5. I
se &Wu ins5 pasul cerut pentru dansul
si lunga sa sulfa de oameni, cai, c5-
..
mile si alte animate, care, tr5suri $i ba-
gaje (14 Octombre). Trebuia sà plece,
scria Ernest la 24, cat mai iute, 0115
nu va prinde de veste nimeni di se afla
in Imperiu. Cu patru zile inainte, üri
rele veniser5 de la Poart5.
Callitoria trebuia s5 se fac5 prin Ti-
rol ; frica de Turci, de Erbfeind`, era
ins5 atat de mare in tot imperial, in-
cat, incimostiintat de aceasta, Arhidu-
cele Ferdinand, alt frate al lui Rudolf
si guvernator al Tirolului se grribi s5
orate la carte ca ar fi mai scurta calea
prin Carintia (Novembre). Prin Decem-
bre, Voevodul era asteptat la Satz-
burg.
 Oameni i fapt 29
11

Petru nu se prefacea : era hotarfit sa

n-learga la sfantul Papa', trimesese
chiar la Roma pe Anton Bruti sau '-
Bruni, care-i aduse o scrisoare plin '
de bunavointa. Iarna era grea, insa,
$i calatoria 1ung pentru un om sta..
bit ea Walnut Domn. Cunoscfind a
doua slfibiciune a guvernului imperial
cea dintaiu era frica , el se hotari
sä intrebuinteze banul pentru a capata -

voia de a se opri Villa in primavara in

jarile ereditare ale Imparatului. La 26
Decembre, Petru expediazii la Praga
cu o scrisoare de multamiri, o sable im. -
podobità cu 350 de diamante orientate $1
rubine, pretuind peste 25 de mii de ta-
leri, I un hanger biitut cu rubine. Ur-
mar zece camile i doi cai foarte fru- :
mosi. Indat5 dup5 aceasta, Petru sosea,
bolnav, la Tulin, patru leghe deparie
de Viena ; Arhiducele Ernest II primi
in audienta la Pisenberg si *file ca
si fratele su bogate daruri de la Petru
I se credit vole sit se opree sea in orasel
pe timpul iernii. La 9 Martie un ordin
formal intiirea aceasta promisiune ta -
, cuts : la intoarcerea lui Rudolf se va
30 N. Iorga

hotëri asupra sederli sale mai indelun-

gate in Imperiu.
In Tulin, la 12/22 Ianuar 1592, Petru
isi face testamentul : fiindc5 sunt om
bolnav si slab i m'a ajuns vfirsta".
Averea.i o rasa toatift lui Stefan Voevod,
asupra caruia numea epitrop pe Oheor-
ghe Hatmanul, ruda sa. Irina era slo-
bod5 s5 se clugareasc5 ; Domnita Ma-
ria s5 stea, cu ai s5i, la un loc cu
domnescul lei frate. Hatmanul, ca un
om cuminte" ce era, r5mfinea liber s5
hotarasc5 asupra cresterii copilului, pe
care putea s5-1 pedepseasc5, precum
se face cu copiii".
Petru avea multi bani, la Muntele
Sinai, la Constantinopol, la dansul
chiar. Desi nu-i invoir5 s5 vie la Praga,
ministrii Impiiratului incepur5 s se gait-
deasca la foloasele pe care le-ar putea
aduce t5rii stabilirea unui om atilt de
bogat, atat de bateau, cu un copil atilt
de nevarstnic. I se daduse la Tulin doi
comisari, cu can sà se inteleag5 : Pe-
zzen si David Ungnad, personagiu foar-
te insemnat, presedintele Consiliului
de R5zboi al Impiiratului. Acestia II
scatuir5 cu dibficie sa nu mearg5 in
 Oameni i fapte 31

Italia, unde voia sa se a$eze, ca sa

putem vorbi", zicea mal tarziu Petru,
in limba lor $i ei in limba noastra".
Erau acolo oameni rài, cari i-ar fi putut
primejdui viata i averea. De ce nu s'ar
a$eza in Virile Imperiului, tot a$a de
binecuvantate de Dumnezeu : pe malu-
rile frumosului lac de Garda, la Arco
sau Trento ? Locul nu era nepotrivit,
pentru inlesnire a limbli i allele".
Petru primi, si la 28-29 April Arhidu-
cii Ernest si Mathias se adreseara frate-
lui lor, Arhiducele Ferdinand, aratand
dorinta strainului $1 cerandu-i s5-I pri-
measca, din bunatatea i blandela in-
Mascara' a Casei de Austria fata cu acest
print strain, batran, pios si necajit". La
Tulin, a trait riled sa supere pe nimeni,
platind pentru toate, retras, pasnic si
dupa toata cuvilnja". Asa va face si in
Tirol. La 8 Maiu, Petru insusi scrie, din
Bimbach, acelula$i, cerandui un ada-
post unde sa petreaca singur, in ta-
cere iliniste necajita sa batraneja".
Voia sa-si cumpere o mo$ioara la Arco.
In urma unei recornandari calduroa se
a Imparatului (15 Iunie), Ferdinand se
holari sa-1 prirneasca. La 27 ale lunii se
 32 , N. Iorga

dadurri ordine la Hall, pe valea Innului,

laugh Innsbruck, pentru primirea lui.
Era sa stee vre-o douri luni in castelul
Sch2idenstein, apartinand lui Gheorghe
Fueger. Directorul salinelor din Hall,
magistratii si comuna furl invitati a
lua masuri pentru aprovizionarea l si-
guranta Domnului. In lungile lui haine
orientale, Petru se p5rea un Turc oa-
menilor simpli de pe valea Innuhii. A
trecut, scrie o cronicii a orriselului Sch-
waz, in anul 1592 un Pasii turc cu ca-
teva sute de Turci, si fiecare a putut
sad vadri". Ura Turcului era adancA in
aceste Tinuturi amenintate : magistratii
trebuiau s ia bine seama ca poporul
de jos s nu fad nimic necuviincios"
strAinului i s'a se piizeascri bine de
, foc i lucruri ca acestea".
Petru n'a urmat calea fixed la in-
ceput. Se cobori prin Linz probabil,
spre granita Bavarlei. La Peuerbach, ii
intampinarli Maxelrein i alti Trimesi
ai ducelui Wilhelm al III-lea, cari ii duc
pang la Scharding, unde i se prezintii
douii butoaie de vin vechiu de patru
ani, un car de ovas, pesti buni si cattva
claponi. Dup'a douii zile de papas, isi

T=6 -
 Oameni I fapte 33

urmii calea prin Braunau, Burghausen,

Trostburg si Wasserburg. In acest oras,
unde-1 asteptau alte daruri, se opri
Domnul pentru a asteptil holiirarea im-
p5r5teascil asupra sederii sale in Tirol.
Curios sii vadil pe acest om, care venia
din locuri WI de indepiirtate, ducele
chem pe fugar la curtea sa.
Alaiul plec5 din Wasserburg la 11
lunie, in sease trrisuri, Marl de aired.
La Griine-HUtten, cale de dou5 mile de
la Miinchen, Wilhelm iesi inaintea oas-
petelui siiu, in cinstea diruia ddü o
vaniitoare de cerbi : ducesa si tooth
Curtea sa femeiascä erau de fatil. Du-
cele insusi duse pe Petru la casa pre-
gtiI pentru clânsul in capitala Bays-
riei. sambra des de dimineafe, Petru
fu chemat la Neu-Vest, uncle fàcU daruri
modeste, se zice ghduitorului siiu;
Duminecii prânzi la Curte. Din po-
runca lui Wilhelm se ariitarii omului
galeriile, parcul, bisericile si alte lu-
cruri vrednice de vEzut. Luni se fcU
o escursie la Starenberg, cu plimbare
pe WUrmsee, i apoi Petru fu dus la
Dachau ; in sfarsit se intoarserti cu
Will la Munch, n Marti seara. Dup5 a-
_
Oameni 41 fapte s 2
-
/
I 34 N. Iorga

ceastri primire, vrednicii de un prin-

cipe al Imperil) pribeagul se in-
toarse la Wasserburg, uude afI indata
ca cererea sa a fost prirnità de Imatirat.
La 3 Iu lie el era acuma la Hall, si Ar-
, hiducele Ferdinand ordona sa i se im-
plineasca cererea de a vedea monelaria
din acel oras. Monetaria aceasta era
mandria deosebita a Archiducelui, si
nimeni nu venia la curtea-i frà s5 fie
dus acolo ; poate dorinja de a maguli
pe acela in puterea caruia era sà stea
de acuma, adusese pe Petru sa Inca
cererea sa.
Archiducele Ferdinand era un Om de
lame pe drojdii, platind cu durerile po-
degrei o viatti bogatri in petreceri. Raz-
boinic In tinerejea sa, ramasese de o
evlavie aprinsa, mare protector al le-
suijilor (statorniciji in Innsbruck la 1562),
mare iubitor de ceremonii pompoase
Meuse in 1583, un- pelerinagiu la
Seefeld cu o swirl de douä mii de oa-
meni Avea 63 de ani acuma, i sri-
1

nritatea-i era de mutt sdruncinata. Era

deci aplecat sa asculte toate Odle ne-
intemeiate, care chinuirä asa de crud
 Oameni ai fapte 35 .

ultimii ani ai lui Petru. Insusirea de

shismatic al acestuia ii instrainase dela
inceput favoarea principelui care era
de un catolicism fierbinte i intolerant.

Indata dupa ce ajunge, Petra se gan-

deste a-si gasi loc de asezare. Ar fi,
spune el, la Trento, un loc frumos i ma-
ret (principele-i permisese sa se aseze
insa la Arco) ; orasul i-ar veni mai mutt
la socotealii, ca fiind mai departe de
hotarele din spre teritoriul venetian si
mai aproape de Innsbruck, unde do-
reste s mearga une ori, la Domnul
sate. Si-ar da copilul la scoala ,,alatu
rea en alti copii de oameni de cinste",
si-ar strange averea i ar imprumuta-o
Archiducelui cu ipoteca sau altfel.
Cardinalul de Modrutsch, episcop de
Trento, se intorsese din Roma pe la 16
tulle. La 2?, Petru e recomandat capi-
tanului acestui oras, ca si celui de Arco.
Suita-i ramasese la Hall : Hrisoverghi
insa cu al sai, Grecii Constantin si A-
postol si popa Adam plecasera sau
voisera sa plece la Venetia.
36 N. lorga

Petru alese Trento, care-i placu mull.

Sigur pe temeinicia fgduie1i1or ce i
se dfiduse, el inchiriii chiar pe trei luni
de zile, pita la cumphrarea alteia,
o cash pentru care pliiti opt ughi (gal-
bent unguresti). Alte case hull luate
pentru suita sa, mult schzuth. In seri-
soarea-i &titre Ferdinand, el vorbea ia-
rii$ de ademenitoarea aducere a banilor
in Tirol : se va ocupà, in timpul iernii,
cu strangerea lor la un loc. Punea pu-
tine condijit : dorea sà fie in pace, unde
se va a$eza, s poatil vent la Archi-
duce, sh poath merge ori-unde.i va plä-
cea. i, precum ca orn liber a venit
in jara Miiriei Sale, sh poath $i teat fiber
Mil a fi supgrat de nimeni". yom ve-
dea cat de amar se insela, crezand ch
un om bogat $i Brit sprijin ca dansul
pule& sii fie Iiisat din manh de lacomii
carmuitori at Statelor austriace. .

La Trento, Petru ar fi petrecut, ori-

cum, mai bine. Era intre oameni de
aceia$i limbh aproape, intr'o fora caldh,
avand G climh mai asemenea cu a Orien-
tului. Episcopul de Trento trala insà
räu cu guvernatorul Tirolului, $i cele
dour' regiuni se du$miineau economi-
 Oameni i fapte 37

ceste. Era apoi prea aproape hotarul

venetian, $i omul-tezaur ar fi putut sã
high'. II sllir s se statorniceasca la
Bozen.
La .31 August, Consiliul Tarilor Supe-
rioare Austriace Ii da parere foarte
interesanlo asupra acestei statorniciri.
Pusera inainte primejdia turceasca, de
care nimeni, nici chiar Impiratul, nu
va scrum, la o intfimplare, Tirolul, a-
poi caracterul siilbatec al acestui gro-
solan popor valah-moldovenesc, strain"
cu totul de obiceiurile si firea noastra",
nesiguranta asupra cifrei averii lui
Petru si locului unde ea se alit E lush
o jertfa a religiei sale si ar fi un pri-
lej minunat de a converii, daca nu pe
batranul Iota, cel putin pe micul schis-
matic, fiu-sau ; aducerea unei avert in-
semnate ar folosi Orli, mai ales ca s'ar
face asa, ca fiul sa ramfina in Tirol dupe
moartea latàlui sari. Archiducele tre.
buia sà ceara, inainte de toate,,aduce-
rea banilor, stabilirea intr'un loc anu-
mit fara a rataci pe aiurea , pres-
tarea unui juramfint de supunere si
credinta, indatorirea de a asculta de
poruncile lui si de legile tarii, unirea cu

=
38 N. Iorga

&arise' in fericire si nenorocire, rilspun-

derea dârilor pentru el si ai si, darea
in scris a acestora. Trebuia sà i se dea
un loc in tare de lângä Adige" sau in
Valea Innului".
Pe temelul acestor sfaturi fu redactat
riispunsul Archiducelui &titre Petru (5
Septembre). Se adriugeau alte pretentii
.

si mai ridicule ; nu va ciita si aduce pe

nimeni la eresul sriu, va face slujba, ducal
obiceiul Bisericii grecesti, in case sa
numai, va aduce la dreapta credintä pe
fiul siiu, va plti furnisorilor $i lucre.
torilor, pe carii va intrebuinta, nu va
tared case, ce cugeth 811 zidi, i o va
face cum e deprinderea locului, nu va
adiiposti straini necunoscuti, nu va scrie
a$(1, inctit sii puie pe cineva in brinu-
ialli, nu va rtâci prin tali, se va inda-
tori in scris s face toate acestea, si va
aduce averea.
Riispunsul lui Petru e foarle lung,
blitriftnesc, desIttnat, foarte naiv i foarte
trist. In frazele supuse se vede o ne-
m5rgenilfi resignare feta cu ce i-a fost
dat s intâmpine, un fatalism oriental
senin si duios. Va face, cum e voia
Archiducelui, cad n'au afarii de Dum-
- ,
 Oameni i fapte 39

_ nezeu $i de &Instil eine sii Bibb' milA

de soarta lor". Ii pare eau Ca Ferdi-
nand nu stfi in bunt refold cu cardi-
nalul de Trento si dort $te sit fie pace
intre anal SA fie sängtos Archidu-
- cele. El prime$te Bozen sau Hall. Are
famine si sung puling : 6-7 oament de
casA, trei trabanti i patru vizitit, i e
gata a li da drumul. Fiul &Au are un
invglgtor $i trei copii rigscumpgrali de
la Uteri : un Rutehn, un Rus i un
Cerchez. Cu diinsul trgeste ginere-sAu
cu un frate (Apostolo), doug slugi $1 doi
vizitii, apoi un nepot de sorA (Hatma-
nut), cu un Vidal mare $i opt copii ma-
runti $1 cu ginere-sau, care are trei copii
(unul de 18 ani). Mai sunt pe Lanai clan
, sul un popg din Cipru, rgscumpgrat si el
cu familia (popa Adam, popa Thämb"
al Nemlilor), i doi boeri. De convertit,
n'aiba grijA. ,,Ce am eu cu oamenii 7"
Ar vrea insg sfi-si Mice o bisericA, fie
din scAnduri, in vreun unghtu sau gra-
ding. Pe fiul sAu nu-I poate aduce la
altA credinlA, cu toate cA ni place cre-
dinta catolicA, dacii este adevgrata cre-
dinlg" : cAnd va fi mare Stefan si se va
insura cu fata vre unul senator sau con-
--
 40 N. lorga

silier, e liber s face ce va crede. El

iilsar$i a trait in legea sa greceasca, din
copilarie : in lora sa sunt 1ns i alte
legi, dar toil triiesc in pace". A fost
chiar, pe cand era el Domn, un epis-
cop catolic pe la dansii. Dan va plati ;
oameni rai nu sunt printre ei, caci
ce fina i cuminte e satira I noi nu
rasplatim nimarui raul cu raul". Banii
ii va strange, caci noi trebue sa facem
asa cum e porunca Mariei Tale". De su-
neral, nimeni n'are sa.1 supere pentru
dansii : dar sunt gala s piece, daca nu.t
poaie tine a. Cu toate ca st-a luat casa la
Trento si a pregatit lucrurile pentru lu-
ne', se va duce si la Bozen, unde e mai
cold, si noi avem posturi multe si acolo se
gasesc tot felul de poa me si zarzavature.
' Poate vent yam la Hall. Sa.1 lase sa
mearga pentru afaceri la Roma si in
Polonta. Pe voitorit sai de rau sa nu-i
creada, ci sa ne cheme pe noi Maria
Ta si va vedea la vreme lamurit (clam!)
ale cut vorbe sunt mai drepte l cin e
are dreptate, cum e datina la cre$tini".
La 12 Septembre, scrisoarea e aprobata.
si Petra trece din Hall la Bozen, unde
era asezat la sfarsitul lunii, in casa fa,

r.-
 ()amen; §i fapte 41

miliei Hendl. Ferdinand ii aldose voe

sift se ascze inthiu in palatul adminis-
trolly, in Ambihaus" de acolo (24 Oc-
Sombre). In curfind insh familia i se
micor i casa Hendl, reparath, ajunse
destul de inciipiitoare pentru amid :
Doamna Irina murise la 3 Noembre 1592.
Schismatica fu ingropath in mfinisti-
rea Franciscanilor din Bozen, afarh de
cuprinsul bisericii din 1330, rang zi-
dul, in care se afI5 iesires spre parohie.
Mànstirea e foarle mare, cu curti inte-
r rioare, dupe moda itaIian, cu sale largi
si coridoare intunecoase i strAmte, in
care clinger% rugfindu se in genunchi,
pierduti cu tolul in lunga lor rash ca-
I fenie, produc o intiphrire mischloare si
adâncii. Intr'un vechiu turnulet gotic,
Sf. Francisc de Assisi, patronul Ordinu-
lui, ar ft tras clopotul, care resting si
astki, and procesiuni trec pe lâng
zidurile m5n5stirli vechi.
Mai thrziu, o capelh, razimat5 de zidul
L. bisericii, se ridich deasupra mormântu-
lui, unde in curfind era sä s5 fie pus si
trupul lui Petra. Capela aceia a ajuns,
pe din della' putin schimbat5, [Anil as-
thzi. In ea, in locul de ingropare al

1
u
42 1. lorga

ducelui Daclei a$a spune protocolul

din al saptesprezecelea veac al bisericii,
furl inmormäntati mai tfirziu mem-
brii familiei Pelegrini $1, duprt stinge-
rea acesteia, capela fu reparatri si pre-
fficutli (1683) in eapelii a Sepulcrulut.
Asa a fost pân in 1884, cfind evlavia
unor Irlandeze o impodobi cu tuf, ea
grotri a Madonei flicfitoare de minuni,
care atrage astgzi piing tfirziu o nesfEir-
sire de credincio$i din aceasta ploasS
tars catolicii a Tirolului.
Inscriptia. care se vedea poate inain-
tea prefacerii in grotri, e aceasta :
Lui Hristos invietorul Doamnei Irina,
care si-a urmat blirbatal, fugar tocmai
din Moldova pentru legea sa riipoSatil
in al treizecelea (al cloaked i cinci.
plea, dup aith versiune) an al vietil
sale, Io Petru Voevod i-a pus aceastä
piatai, ea unela ce i-a fost femee prea
cinstitil $1 prea.iubili. A murit la 3
Novembre 1592.
Rom. 6. Am murit in Hristos, cu acre-
dinth ca voiu vietul cu dânsul 1-)".
1) Datoresc copia acestui epitaf, ca I acea a
epitafului lui Petru date de o cronicA francis-
 Oameni i fapte 43

Zotu plecase acuma la Venetia cu

femeia i copiii sài, supt cuvant ca
merge la Verona pentru a vinde niste
cat. Petru ramase cu fiu-sau l cu fe-
meia care inlocui pe Irina, cu Cercheza
Maria, fire lacoma i rea, care nu-i
tacu mai senine zilele din urrria.
Alte nenorociri napadira pe Miran.
Cand era in Scaun, Petru avuse ca a-
rea dast ai vamilor pe doi Raguzani,
cari joacii mai tarziu i un rol politic
in Virile noastre, loan si Pascal de Ma-
rini Poll. Cu drept sau Vara, acesii oa-
meni pretindeau ca. Petru, care fugise
inainte ca anul de arena, platit cu an-
ticipatie, ziceau ei s fie implinit, le
era dator cu bani. Inca de la 12 Main,
Sigismund de Polonia, suparat de aseza-
rea Domnului aiurea decal in tara sa, re-
cornandase calduros pe cei doi frati. La
20 Septembre, Archiducele Mateiu scrie -
pentru Pascal lui Ferdinand, si loan Ra-
canA, profesorului emerit din Bozen, pArintele
Joh.-Paul Biller din Ordinul Franciscanilor. Mul-
tamitA D-sale si parintelui Herman Wieser, pa-
rohul Qrdinului Teutonic, am aflat utile e ingro-
path. familia domneascl.
44 N. forge

guzanul, cripiita la 5 Decembre, reco-

mandatie de la Archiducele Ernest. Pro-
cesul cu fratii Marini va umili mult pe
fostul Domn, $i intrigile Raguzanilor,
cari i$i viizuserli cererea respinsii, izbu-
tind apoi la Curtea din Praga, care-i in-
trebuinta ca agenti in Weskit, fAcur
din athipostul lui Petru o inchisoare.
In acela$ limp, incepeii in potrivii-i
o spionare de fiecare clipà, o bnuiaIà
pe atilt de chinuitoare, pe cat de ne-
dreapre, bänuialà, care, cu toate protes-
guile calde $1 misciiloare ale balrismului,
apàs asuptit-i panr1-1 seise.
Stafetele lui Petru czur intliiu supt
prepus. Se Ware porunci, la 10 Sep-
tembre, s se ceari5 pasuri la granite%
La 22 Octombre, niste Moldoveni furi
opriti la Roveredo i Domnul intre-
bat asupra lui. Un Orec de-ai lui Petru,
inchis astfel, fugi : avea pe cowling'
un mic furt ; la Innsbruck, inchipuirea
consilierilor lui Ferdinand intemeiii pe
acest fapt fAr greutate o intreagli c111-
1) Aceasta duet cererea lui Petru chiar, care
se vedea pAräsit de ai si. Zotu chiar pled
fArà voie.
 Oameni i fapte 45
Ga. ,

dire infunecat5. La 14 Decembre, se

scrie magistratului din Bozen sä nu gliz-
duiascii pe Petru, duel ar mai cere, in
palatul guvernului.
135nuitu1 se indreptalise inc5 de la 13
Novembre : Grecul era un biet trabant,
làr altä vina decal un furt neinsem-
nat ; Zotu, alt mare trad'ator pentru cei
de la Curte, se dusese sà facà negus-
torie in acea Venetie piing de compa-
trioti i coreligionari de-ai sai ; de ca-
nele de Turc", al diruia spion 11 cre-
dean naivii conduciitori ai Wit se
temea cat si dânii. Voia sit vie la Inns-
bruck, pentru a.i aria prin viu grain
cugetul curat. Era in zadar. Comuna Inns-
bruck refuz5 s intàreasc vanzarea unei
case pe Innsrain, in acest oras, dike
Petru, pe temeiul c s'ar naste neintele-
geri intre Voevod" i vecini i c5, avand
casa o esire prin gelding' in spre un
toe pusliu", toate intrigile cele mai me-
lodramatice s'ar putea tese acolo. De
la 14 Octombre, un fel de logo nevino-
vat si cinstit, Ferdinand von Kiihbach,
numit comisar pe Ulna Petru, isi in-
cepuse interesantele raporturi : fficuse,
zicea el in cel d'intaiu, fOra s5 i se fi
46 N. Iorga

cerut, oarecare cercetare asupra pur-

tärilor sirainului. Cancelariul Domnului
a fost in Italia, nu se $tie cu ce sco-
puri. Zolu a plecat la Venetia, zicfind _
di merge la Verona. Turcii i aliatii lor,
Venetienii, cautii prin orice mijloace sä
capete stiri dar el nu bfinue$te pe Pe-
tru. Mill din oamenii acestuia pleach
fara pas din lora : &à fie ingfiduii ? De
altmintrelea, are milli de straini si.i so-
coate a fi oameni papici . ,

Prigonirile Fara temeiu urmeazii in

1593. Trei lucruri mai ales atfitau pe
cei din jurul Archiducelui Ferdinand :
frica de o intelegere a lui Petru cu
Turcii, llicomia de bani i Odle celor
doi agenti raguzani, fratii de Marini
Poll.
Fàr declaratie de räzboiu, lupta cu
Turcii incepuse Inca din primfivara
anului 1592. Hasan, Pasa Bosniei, pune
mann pe mai multe castele ocupa-
te de Imperiali. Sissek e incunjurat
Unit' izbanda. Nadasdy, general austriac,
prins toamna prin trildare. Ridicarea
din nou la rangul de Mare-Vizir a a-
prinsului SinanPasa face atzboiul cu
 _Oameni ;i fapte 47

neputin0 de inlilturat. So lul imprà-

tesc, Kreckwitz, e aresIpt si moare, in
urma relelor tratamente, la Be lgrad
(Septembre 1593). Duna' grozava infant-
gere a NO flasan de Bosnia, laugh'
Sissek (22 Iunie 1593), Sinan insusi
plea spre Ungaria, in mijlocul bucuriei
poporului din Constantinopol, care as-
tepta de la insusirile lui de ostean rliz-
bunarea. Wesprim i caselul Pa Iota
càzurL si Vizirul, silit de ostasii sai,
trebui sa-si statorniceascii lagiirul de
iarn5 la Belgrad. Cateva biruinti ale
generalilor impiiratesti (Octombre-No
vembre) nu risipira groaza ce se r5s-
pandise peste toate provinciile Casei de
Austria. In 1592. Rudolf pusese sr) se
tipiireasc5 rugh'ciuni de mantuire, s5
se tie predice de imblirbiitare, s se
trag5 in fiecare zi, la amiazi, clopotul
Turcilor sau de rugaciune". In Tiro lul,
care se credea primejduit, se ieau ma-
suri pentru intarirea pasurilor, se adunil
o dietà a provinciei la Bozen ; Archidu-
cele cuget5 sä cerce norocul pieti
sale batrâne", land comanda impotriva
Turcilor. In lanuarie 1593, consilierul
de rifizboiu Zdenko de Berca venise din
48 N. lorga

nou sa se inteleaga cu clausal, $i se

credea ca Ferdinand ar fi gata s pri-
measca pozitia ce i se oferea, lasand
pe fiu.sau ca guvernator in Tirol.
Petru era insa prietenul $i ocrotitul
tut Sinan : de cafe ori a fast numit el
in Moldova, Albanezul era la putere.
La 2 August 1591, amuse Sinan ; la sfar-
$itul lunii, Domnul Moldovei Il p-
east& Scaunul. Cum se inloarce Sinan
la carnal (29 lanuarie 1593), Petru in-
cepe $1 el staruintele la Constantino-
pole. Prin lunie, Kreckwitz, Inca liber,
scria Imparatului ca Demnul fugar lu-
creaza, pin Binh 1), pe lfinga Sinan $i
Hidir Page, pentru a capeta Domnia $i
ca are de gand s $i fuga la Constan-
tinopol. Antonio Bruni, vechiu agent al
lui Petru, vine la Bozen pe la sfar-
situl aceleia$I luni, $i Ferdinand il zu-
gravesce Imparatului ca un cap as-
1) Benedict Bartolomeiu e ucis In Moldova,
in vara metal 1592, fiindcA fAcea intrigi pentru
candidatul polon la domnie, Petru Alexandro-
vici, cat I pentru a i se lua banii si sinetele
lui Aron, mazilit atuncea. Cri3tofor, alt frate,
moare la Inceputul acestul an. -
, /'
 Oameni si fapte 49

cuns si fret". Stiam as)5zi c5 el aducea

lui Petra scrisori de iertare i chemare
de la Vizir $i Sultan, carora li se scri-
sese pentru aceasta in numele lui.
La sosirea in Bozen, a cripitanului de
Arco, Conrad Schiestl, Petru-i arritase
prin trilmaciul sau ea, iarna grea oprind
cor5biile de a veni la Venetia, el nu
$i-a putut inch strange banii lgsati la
manristiri. Cand vor vent insa, e gata
sI imprumute Arhiducelui, precum i-ar
imprumuta i suma, ce se Wise* la
dansul, pe numele fiului situ. Crip5tand
r5spuns la aceasta ofert5, ar ar5ta $i cat
anume poate da cu imprumut. Mai ce-
rea s5 nu fie banuit ca spion, s i se
dea voie a merge in Polonia, unde re .
gele i-a derail in diet& dou5 sate ') $i
unde are de stains o datorie de caieva
mii de lei, sa-1 lase a merge la Papa.
1) La 9 Aprilie, Ferdinand intrebA In aceastA
privinta pe reprezentantul sau la Viena, Matei
Bierbaumer, care, in formându-se aratä cä pro-
babil e un ireclic al Polonllor, spre a prinde
si ucide poate pe Petru (23 Aprille). Nunclul
papal Elsa in Poland, episcopul de San-Tevero,
scrie, in Iunie, dnpa spusele vicecancelarului

dr.
50 N. lorga

. :
impreunii cu fiul shu, si oriunde aiu-
rea, Vistaed ca zalog oamenii shi ; s i
se inghduie a mai cumpiira sau inchi-
ria o cash si a petrece vara inteun loc
mai rricoros, la Hall, de vreme ce nu
se induplec si permith a sta in ca-
pitala province! chiar.
Inainte de a cunoaste aceste oferte
,b5nesti, Archiducele porunceste lui Schi-
estl sh sfitueasch pe Petru, fricându-se
ch a venit pentru altceva, a-si aduna
averea din cele douri mänitstiri gre-
cesti nu departe de Venetia". Intreve-
derea se fficu la Innsbruck, unde se
afla Petru la inceputul lui Aprilie : Dom-
nul arith ciipitanului de Arco, ch suma
ce vrea srt imprumute, se ridich la 5000
de galbeni. Nu primeste s i se den
ca garantie veniturile unei vOrni ; do-
bfinda se va plhti anual.
Era prea putin pentru lficomia aus-
Wadi ; la 9 Aprille, Schiestl se Intl-
polon, c s'a dat Domnului, in dieta din Sep.
tembrie 1592, mo5ii cu un venit anual de douà
mil de florin!. Pentru acela 5i via la Bozen, in
Decembre, Luca Stroici, Ieremia Movilä 51 Gheor-
ghe Postelnicul.

p.
 Oameni §i fapte 51

tiseaza din non la gazda lui Petru, spre

a spune acestuia ca n'a paint inca vorbi
cu Ferdinand, dar cà pentru un print
asa de insemnar si de bogat ca dan-
sul are sute de mii de galbeni o
astfel de oferta e ridicula.
Domnul n'avea, in adevar, sume marl
la dansul : bogatia i sta in bani depusi
in Turcia si in lucruri. La cuvi-ntele ca-
pitanului se umplu de rnirare. Dacii nu-I
cred, n'au decal sa trimeata pe cineva,
caruia-i va deschide toate Vane $i la-
difile". Schiestl, invatat de mai marii
sai, nu cerea mai putin de cat vre-o
suta de mii de galbeni !
In Aprilie 1593, dupa clod* lui Pe-
tru, se numesc doi comisari pentru a
impaca neintelegerea Raguzanilor cu
dansul. Until dintein$ii era Ferdinand
de Kiihbach, al doilea, a vocatul d-r Jo-
hann Renner. Domnul arata inaintea
lor, printeun lung si foarte interesant
memoriu cal datoriile ca i averile la-
sate de un Domn roman, se privesc ca
bind ale urrna$ului sëu, , oricum ar
fi lucrul deci, ei nu poate sa fie inda-
torit a plati, dup.& obiceiul tarn. loan
de' Marini in unire cu un oarecare
52 N. lorga

Dominic luase odatii v5mile in arend5,

primind asuprfirle paguba de 10.000 de
lei, pe care o avusese predecesorii lor,
Alexie $1 Manea. La sffirsitul anului fi-
nanciar (13 August stil vechiu), ei rii-
mAsese datori cu 3.700 de lei, cari
le-au lost ertat de &instil prin act public,
ca unul ce avea de gAnd sà plece. Dom-
nul n'a primit cererea lor de a lua ia-
eas arenda v5milor, dar i-a recoman-
dat urmasului su pentru aceasta, f5r5
a le lua ins5 bani. La Tulin, le-a dat
dupii cerere un act, prin care recu-
nostea c Joan si Dominic pliitiserii
Sultanului 2.000 de lei din venitul
vamilor, dar suma le-ar fi fost dat5
inapoi, de dike Domnie. Tot asa scri-
sese el lui Aron-Vodfi, din acela$ o-
ras, ca &A le dea voe a-si scoate vitele
ramose in tara. De cel d'intiliu docu-
ment, scris greceste, se folosiau Ra-
guzanii, fara a-i cunoaste, se pare, in-
telesul, pentru a-I scoate pe Petru da-
tor cu un an de arena, cel din urm5.
Acestea le orate Domnul foarte naiv si
incurcat, ca unul, zice el ce nu se sfa-
tuise cu vre-un Thocktorus" in aceastii
privinlà.
 Oameni i fapte 53

Incerarile de impkare nu izbutirii

Ina §i Ferdinand incredintli cercetarea
afacerii (24 5 Maiu) guvernului State lor
Austriace Superioare.
Procetul incepu astfel la sfar§itul lui
Maiu ; advocat al lui Petru se numi dr.
Ciprian Ströhle. loan de Marini plecase
la Venetia, unde lucra pentru Stefan
Bogdan, fostul Domn in Tara-
scri (1591 -- 2). Liisase in loc pe frate-
siiu Pascal; acesta neputfind,
punde, ca necunoscritor al lucrurilor,
Ferdinand trebui sà cheme, in cele din
u ring zile ale lui lunie, pe loan insu0
care sosi indatri.
Inainte de ail mate dreptatea, ra-
guzanul incepu cu clevetirile menite a
' pierde pe Petru in Orem Archiduce-
lui. Ferdinand se asiitorise in 1582 cu
o principesii de Mantova. Ioan se adre-
seal& reprezentantului Mantovei in Ti-
rol, Andrei Unterberg, pentru a-§i in-
sinua printr'insul Odle in potriva lui
Petru. El denuntri criliitorille, la Con-
-

stantinopol $i inapoi, ale Armeanului

Bostan, care triiise pe 1âng Domn la
Viena si Tulin. Indreptritirea trimesu-
lui, cri ar auto s implineascri in Tur-
 54 N. lorga

cia o datorie de doug stile de lei, e co-

pilfiroasfi. N'a putut afla cu sigma*
dacii Venelienii au dat pang acum pa-
saport lui Petru, dar un pile ten al sfiu,
Raguzan, a allat de la factorul unei su-
rori, anume Milrioara Vallarga, a Doe-
mnei Ecaterina, mama lui Mihnea Vodil
si cumnala lui Petru, ea ea asteaptil zil-
nic pe bMrtmul Domn in acest oras. Zia-
rele venetiene vorbesc de cliitoria apro-
plata a Domnului Valahieiu la Constan-
tinopol. In sfarsit, Petru e sigur de ina-
poiarea Domniei, cum dovedeste i bu-
curia sa dupii intoarcerea Armeanului :
el twig deci turceste" pe carmuitorii '
Tirolului.
Lucrul fu impgraisit indatà lui Fer- .

dinand. care, pe temeiul acestel pari,

ii area, la 8 Maiu, teama ca Petru
nu spele putina" (aus dem Staub ma-
A
chen), acum and cunoaste tarn $i poate
da Rimuriri insemnate Turcilor. Küh-
bach i Renner capAta porunca ssa cer-
. ceteze : dacE ar fi oarecare bànuiaIà,
vor aresta pe cel mai de crediutii om
al Domnului si-1 vor intreba asupra
gandului ce are acesta : dacil bibuiala
s'ar intàri, sfi-1 popreascri pe Domn in-

#
 Oameni si fapte 55

susi, cu persoana si averile sale si sa

nu-i dea drumul de acolo, nici lui, nici
alor sai, lava sa fi aratat patente ar-
chiducale in twat regule. Ordine cu
acelas cuprins brit mitre c5
pitanul tali care trebuia sà impiedice
pe omul lui Petru trimes la Constantino-
pol de a ajunge la &Ansa Inandu I si
scrisorile (11 Main).
Isi poate inchipui cineva bucuria lui
Kühbach, cand se vede insarcinat cu
cercetarea unei afaceri de tradare" .
In !Impairs., el aminteste stapanulni sau
cu cata prevedere 1-a instiintait inca din
anul trecut, ca locuinta Voevodului in
Bozen e cam prea libera, ca neconte-
nit oameni necunoscuti vin la &limit
si pleura de la el, ca Zotu s'a dus cu
'
inselaciune la Venetia si :Atli in Polo-
nia1), cA sunt un popor necunoscut gi
lumea e rea, ca Venetienii, afara de
1) In anul 1593, voiau sA piece in aceastA
tara (sau mai curAnd in Venetia) Gheorghe Hat-
manul. Andrei CAmArasul si Popa Adam. Gheor-
ghe Postelnicul, Luca Stroici si leremla MovilA
erau de mult acolo unde vor fl rAmas chiar din
1591 : cei dol din semi sunt natpralizati in 1593
la dieta din Varsovia.

4
56 N. Toro

religiacresting, nu merita mutt mai

matS incredere decgt Turcii". Cu toate
cit nu i s'a riispuns atunci, el a urmat
cu cercetilrile", legend eunostinja si .
cu cei fret lâlmaci .ai strginului.
Petru insusi era adese ori poftit la
dânsul. Sfios la iaceput i plin de fricg,
cu grifti sg aibg marturi totdeauna din-
tre ai sgi, pentru cele ce va spune, fu-
garul se deprinsese cu vremea a vorbi
mai fail team& Argta lui Kiihbach in
ce stare nehotiirâtà se aflg, ca o oae
riitikitii care tray* pling de Mai si
nu stie unde sg fugia sau unde se fie
in siguranja". Oamenii sal il lase : e
primejdie sa nu piarg i cele patru" sate
ce I s'au dgruit in Polonia, dar nu va
pleca totus fare vole. Se plânge de
chellueli mari care se fac toate din ca-
pete, de lipsa unei case, care sa fie a -
sa, de greutatea nespusa a limbii nem-
testi. cu care nu se poate deprinde.
Kiihbach ii mfingilia : sit' mai lase din
slugi, sfi-si deie copilasul la coala
,dragujul Valet, Dumnezeu sit%) fereasca
de price rele" (den holczeligen Khnaben,
Colt behieth in vor alien Ubell) dint,
pentru un cap tear, o limbS e ware
 Chmeni i fapte ' 57

de invNat" ; s'a aducli averea i s'o deie

cu imprumut, c5ci altfel la moartea lui
vor imparti-o slugile si-i va riimânea
copilul muritor de foame. Venejienii 5i
Polonii sunt lacomi de bani i s nu
se increadli in ei. .

B5triinului i se umpleau ochii de la-

caimi une ori". Se bolero, cat era de
facti Kühbach, sE-si dea b5iatul la
scoalfi, s5 educe banii, sit* mearg5 in-
susi la Archiduce pentru a vorbi cu
dfinsul, apoi, când se intorcea acasà,
cei ce-1 incunjurau, puneau st5pkinire
lar5s asupr5-1. R5spundea lui Kith-
bach c Pastile I-au impiedecat de a
pleca la Innsbruck, di nu poate da inch"
pe Stefan la scoala nemjeasca, ci.1
lash Inlâiu sä invete mai bine legea si
limba sa, i apoi va incepe si cu cele-
lalte, nemjeasca i latineasca, precum
1-a st5tuit.
135nuitoru1 Tirolez nu putu descoperi
ins5 nici.o hectare. 135tranul se ase-
zase ca pentru mu1t5 vreme, alba sà
cumpere un loc la bark pentru lunile
calde, ii zidise in grading o bale, --:
1s5 tie cu iertare Archijucelui", adauga
 58 N. lorga

Kiihbach 1). Avea prea multe slugi si

erau cu toll! prea usor de recunoscut,
prin limba si port, ca sa poata fugi.
Era apoi numai o cale, si granita prea
departe : in Mime, Petru nu putea &A-
tari mult, pentru un betesug al sau,
care se chiama Marecz, $i pe care be-
tesug l-ar ft vend cumnatu-sau". Re-
guzanii erau interesati i atatati de cal-
dul lor sange de Italieni. Armeanul Bo-
stan se dusese sa strong& banii din
manastiri, iar Domnul Valahiei" care
trebuia sii meargii, cum scriau ziarele.
la Constantinopol, era, dupii spusa lui
Petru, Domnul cel tank din Muntenia,
pe al carui tata pusese regele Poloniei
s a-1 taie", adeca Bogdan, fiul lui (Sur-
. dul), care scria Archiducelui din Ve-
netia, la 3 Julie urmator.
Petru aflase ,de parile Raguzanilor :
la 6 Maiu, el se infatiseaza inaintea lui
Kiihbach, spre a se indreptliti. Era pa-
rat pe nedrept, ca unul ce era strain,
dar sufletul ii este curat. Banff nu si
I-a strans, si de la Innsbruck n'a capa-

1) Mit unterthenigster Reverenz zu melden".

4
 Oameni i fapte . 59

tat raspuns. De fugit, nu poate, diet

toate pasurile sunt ;Waite. H doare int-
ma insa, cand se vede banuit, cad
stla bine, din nenorocire, ca oamenii
de rand i cred Turc i spice. Vorbea
cu ochii umezi de lacrimi, rid1candu-1
spre cer si tacfindu-si cruce". Desi in-
credintat de buna lui purtare. Kühbach
era insa de parei-e sii fie pazit de a-
proape, sa i se opreasca .scrisorile, sa
se vegheze mai bine la pasuri, mai ales
in Iulie si August, cand Domnul merge
la tara (in die Frisch). Abia sosise la
Bozen Antonio Brunt din Venetia. care
vorbia in tainii cu Domnull).
Fe r dinan d raspunse, incuviintand
,paza buna" si amintind poruncile ce
daduse de a aresta pe Petru, ori cand
banuielile s'ar intari. Cand Archidu-
cele islatein ii comunica scrisoarea liii
Kreckwitz, se dadura ordine non& pen-
tru oprirea celor ce vor sosi, deschi-
derea scrisorilor, si paza fugarului (3 Iu-
lie). Se cerura instructii de la Impa-
1) Kühbach pomenqte iar41 de ,dr5gutul,
harnicul copilar, pe care popii valahi ii im-
piedecA de a InvAta nerntqte.
 60 N. lorga

rat, care. mai nobil de cat cei ce-1 in-

conjurau1), riispunse, atilt ambasadoru-
lui la Constardinopol, cat si Jul Fer-
dinand, di nu poate opri direct si sin-
cer pe un om care venise liber si
plin de incredere la dfinsul (17 lulie).
Ferdinand aratri lose, la 31 Iu lie, cá
nu trebue pus temeiu pe recunostinta
lui Petru, pentru primirea bunk ce a
intampinat In State le austriace, cà el
are interes s impace pe Turd, c n'a
cumpgrat pfimfint precurn fagilduise,
nici nu si-a dal copilul la scoalli. In
sfarsit, are dovezi di, de cum a tre-
cut hotarele, Petru a InSsurat pretu-
tindeni, unde i-a fost cu putin, cur-
sul apelor, cat sunt de late si adanci,
precum a Meat in Tirol cu Adige le si
Innul, si a intrebat tot felul de lucruri".
Cand Kiihbach, ciipitanul Kuhn si un
al trellea se duserti in tainO la Bozen,
pentru a cerceta, Domnul era la Inns-
bruck, unde fu primit, la inceputul lui
Iu lie, de Archiduce. Neputand vorbi cu
, dansul, el se muliumiril s opreascri o
1) Archiducele Ernest recomandA, la 29, o
cale asemängtoare.
 Oameni in fapte 61

scrisoare a lui popa Adam, s intrebe

prin vecini, cari nu stiau nimic, caci
nimeni nu intelegea ce vorbesca, sit
insemne numitrul slugilor riimase in
Bozen9. Kühbach era de Vo'rere sIt nu
sperie pe strhini printr'o palit fAtish,
Bozen fiind un loc deschis. Se teme
mai ales de fuga lui Stefan, limas in
oras, i propune la o nevoie, sit" se in-
chid inteo singurii cash biirbaIii mai
insemnati. Cfiteva zile dupe aceasta,
tImaciuI lui Petre sosea spre a lua en
dermal pe Voevodul Stefan : procesul
cu Raguzanii se prelungia. In lipsa ce-
1) Erau : intr'o cask Stefan, cu popa Tudose
Barbovschi, preceptorul sAu, zece slugi, un pi-
tic, Cercheza Maria, care conduce acum casa",
cincisprezece fete gi douA pang la trei slugi ; in
casa Hatmanului, el cu femela si sapte copii, cu
doi slujitori I douA sluji (intr'o odaie, un ba-
tram Valah chior", Stanciu Vornicul cu femeia sa,
o NapolitanA. Ana, si doi copii ; apoi o femeie cu
un copil, pe care o petia un Raguzan ; in a treia
casA, popa Adam cu un vAr, ca mama sau soa-
crA-sa, patru copii si douA slugi ; in a patra,
Gheorghe CAmArasul cu nevasta i trei slugi ;
in sfArsit, in a cincea casA, Mitropolitul cu 1-2
ciraci.
1 62 N. Iorga

lor doi principi, paza fu stabilita in

Bozen ; scrisorile chiar rnersera numai
dupfi cetire, la destinatia lor 1).
La 3 August seara, Petru cere o au-
dienta lui Ferdinand. Tinandu-se de cu.
vantul dat, el comunica Archiducelui,
prin talmaciul Bruni, cum ca. nu vrea
sa ascunda de dansul, c locuitorii din
Moldova il cer ca Domn : acuma e ade
rat ca nu poate tagklui, ca nici el nu e
protivnic intoarcerii, dar totus nu se in-
crede cu desavarsire in Turcim. Cerea
sfatul lui in aceasta privinta. I se ras
punse ca va hotari Imparatul. La 4
August, Ferdinand vesteste in adevar
acestnia lucrurile petrecute la audienta ;
la 27, pareste lui Rudolf sosirea a doi
necunoscuti, la Petru Hector Vorsi din
Chio si Cristofor Negri din Cipru. Fer-
dinand adauga cu mama sa, in concept :
Dacii Maria Ta socoti ca nu trebuie
sa-I opresc, voiu ft cu atilt mai mullu-
mit, cu cat mai repede-mi va esi din
tare. Era asa de plietisit, in cat uita
st banii lui Petru I

1) In Ocbmbrie InsA se club un tälmaciu pen-

tru citirea scrisorilor moldovenesti si grecegi.
 Oameni i fapte 63

Inaparatul raspunde la 26 Septembre,

tot asa de demn ca i inainte. N'a pri-
mit nici-o stire de la Kreckwitz, pe
care Sinan, plecând in expeditia din
Ungaria, I-a luat cu sine. Poate arta
lui Petru pericolul pentru trup si su-
flet, in care ar putea cOdes el si Ste-
fan. indemnfindu-I s astepte piing se
va hot5ri soarta razbolutui. Dac5 ins5
Domnul se va indkatnici s piece nu-I
poate opri, i rämfine incredintat, c5,
intorzandu-se in Scaun, acesta isi va
aminti de adfipostul ce a primit in Im .
periu.
loan Raguzanul refuz5 s deie un ffis,
puns Riming la intrebarea lui Petra,
dac5 documentul grecesc, inflitisat de
diinsul, era scris in Moldova sat' la Tulin.
In August, cu toate cfi Petru Meuse ju-
ra mântul de calomnie", procesul ur-
meaz5. La 8 Octombrie 1593, Toma Con-
tarini, ambasadorul venetian, aflii Inca
la Innsbruck pe Domn : era bolnav si
fIrS raidejde de a sclipa din mantle
Austriacilor. Procesul se mântuie in
aceiasi tuna, in favoarea lui Petru, si
cererea de revizie %cuff] de Raguzant
e riSspinsa de judecatori.
 64 N. harp.

Domnul se intoarce la Bozen in No-

vembre, când se dau ordine pentru wail
bona°, cot 41 pentru ca el sh nu fie ne-
Misfit de popor '). Anul 1594, cel din
urma din viola lui Petru, era sh se in-
ceapfi cu prigoniri nouh. Reguzanul, eh-
rink el ii face proces pentru injurii (la-
nuar), isi rlizbunik prin dibace si san-
geroase calomnii.

Iv
Inch din tuna lui Decembre 1593,
cation din boerii mi PAtra§cu-Vodh ye-
nisei% din Po Ionia peniru a 1 indemna
in numele Regelui sh se statorniceascii
acolo. La vorbele lor, dorul de duch
prinse din non pe exikt : intr'o ce .
rere calm Ferdinand, el ii wale sta-
rea sa nesigurii, lipsa de bani, nepu-
tinta de a strange sumele depuse aiurea.
Regele Polonlei it (Muse niste sate si-1

1) %nit de proces, Petru nu s'a mai dus, cum

avea de gAnd in lulie, pentru a petrece vara
Iâng5 Brixen, cu *tefan qi Marla, la baronul
, de Wolkenstein, care-I poftise Is tar6. 1
 t. 7
Oameni i fapte 65

chemase prin scrisori la dansul : nu1

15sa ins5 inima sa se duc5 intr'o tart'
a$a de apropiat5 de Turci, i apoi avail
indatoriri fat5 de primitoarea Casa de
Austria. Papa care, din Aprilie 1592
inc5, II incredinta de bun5vointa.i fatti
cu dansul, scrisese Imp5ratului $i Archi-
ducelui, cerandu- le s5-1 lase a vent la
Roma. Pentru dansul, spunea biitrAnul,
n'ar avea utile grij5, dar cuget5 la soarta
ce asteapt5, dup5 moartea sa, pe Stefan.
N'ar putea Ferdinand s5i invoiasc5 o
c515torie de afaceri in Polonia i una
la Roma, ca s5 poat5 primi binecuvan-
tarea pontifical5 ? Ar 15sa ca z5log, in
Tirol, suita si averile sale. La sfiirsit,
el cere cu c51dur5 ca oarnenii cari-1
clevetesc s5 se infilti$eze inaintea lui,
ca s5 le poat5 r5spunde.
Pe aced vreme la Prag5, Ioan de Ma-
rini spunea Imp5ratului ea Petra a dat
bani multi Sultanei 1), si c aceasta va
cere numirea-i dela barbatul ei cu pri-
lejul casMoriei uneia din fetele lor. Cii-
s5toria aceasta 2) se fcü, cu pomp5
1) 0 slavA.
2) Fata Sultanului iea pe renegatul ancontinian
Hull (numit inainte de tercet: Paggi).
66 N lorga

deosebiti, la 6 Decembre 1593 ins5,

asa in cat para nu mai avea, la ince-
putul anului urm5tor, nici un temeiu.
La 15 lanuarie, Ferdinand, care se
astepta sà piece impotriva Turcilor la
primilvara, trimete porunc5 lui Kiih-
bach s cerceleze pe Petru asupra rz-
boiulul. Raportul asupra acestei cerce-
t5ri ne destalnueste o same de perm!
intere sante ale Doranu lui, ne inf5fiseazil
chipul cum judeca el problemele poll-
lice mai insemnate pentru crestinätate
al neamal salt.
Intrebat despre lucrurile chiar in pri .
vinta carora era bànuit, Petru se in-
spiiimard5 la inceput (hart entzeczth),
apoi incepe a se apara cu aldur5, ju-
randu-se di nu stie cleat cele ce i se
spun de localnici, c5 nu fine nici-o co-
respondenja, c5, de ar afla ceva, n'ar
fi in stare s5 ascund5. Ii inchipuie c5
Raguzanii, dela cari n'd darken nici-o
satisfactie pentru ocarile ce-i aduseser5,
II inegresc in ochii familiei impliratesti,
dar Dumnezeu stie c5 el e nevinovat
§i-i va da la lumina dreptatea.
La intrebarea pe unde ar trebui sa
se iffivilleasc5 in Wile turcesti, Petru
 Oameni I apte 67

respunse a de spre Moldova nu se prea

poate, c e bine srt lupte asa cum au
luptat pang acuma, atacfind pe Turc in
tam lui, unde-i pere inlmaa. Cresti-
nii, chiar mai putini, vor fi biruitori,
cäci Dumnezeu ii ajutg : asa s'a intgm-
plat la ai lui totdeauna. Ostile Sulta-
nului duc cu dgnsele mulI gloatg, au
arme putine, mai ales pustile" (tunu-
rile), si nu sunt asa de dibace la intre-
buintarea lor. Totusi e mai bung pacea,
la care, luati cu pricepere, s'ar puted
aduce pgggnii : astfel, soarta rgzboiu-
lui se poate schimba, cgci turcul e un
luptgtor indgratnic", avgnd oameni multi,
bani st proviant din bielsug, asa cal se
va folosi de oboseala crestinilor, spre
a-i sdrobi mai tarsi.
Kiihbach, om naiv, cu pretentii de a
fi cunoscator adanc de suflete, ggsi cu
cale s intrebe atunci. pe Domn, dacg
el ar merge la oaste, cu ceilalti crestini.
Petru se schimbri oarecum la fatg, at's-
punse totus, limpede i cinstit, c a
maned multd vreme pdinea si sarea
Sultanalui", cg i-a fost supus i Sulta-
nul nu I-a urmgrit, când s'a hotly& sà
fugg, cg, mai mutt, ii chiamg acuma .si
68 N. lorga

in Domnie. E Main pe urm5 si 61-

ramat, nu poate &Atari, pentru un bete-
$ug al s5u, nu stie s5 dea sfaturi, fiind
om cu pricepere patina ; 11 b5nuesle,
in sfiirsit, poporul pe aici c5 ar fi vr5j-
mas al crestinilor. Dac5 i se va cere
ins5 numai dealt s mearg5, se va su-
pune. Asupra plecsarii lui Ferdinand, ii
pare si bine $i r5u. Bine, fiindc6 Turcii
ii cunosc vitejia, i ei se uit5 mai mull
la eine comand5, decal la eine se lupt5.
li pare eau Ins c se tulburii astfel
pacea unui om b5tran.
Sultanul nu va veni insusi in Unga-
ria, c5ci nu e ostas de felul situ i su-
fere de epilepsie, asa di nu poate sta
nici.un ceas &Mare, Are numai patru
panii la cinci Pasi buni, dintre care cel
dintAiu e Sinan. Armata va fi la vre o
surd de mii de oarneni si va incepe lupta
prin Julie dac5 Persii nu-t vor opri,
Ochiali I) marele amiral al lui Murad,
va ataca st el pe et estini.
Kiihbach ii vorbi aiunci de r jutorul
1) Ghiligi-AIL(Ulugi) (t 1589). Petru voia sA
spuie Cicala (Sinan-Pap Cigalezade) atunci a-
miral sau Capudan-Pa$a.
 Oameni I fapte 69

pe care 1-ar putea aduce crestinatatii o

rascoala a celor trei tart locuite de Ro-
mani. Ardealul, spuse Domnul, e o fora
bogata $i bine locuità, care poate fo-
losi mult i strica mult. Desi credin-
cio$i Bathore$tilor i tributari Sulfa-
nului, locuitorii acestei provincii nu
vor trimite ajulor de oameni, la care
nu sunt indatorall decal atunci and ar
pleca Padi$ahul insusi: vor da insa, ca
si Moldova si Tara Romaneasca, provizii.
Dar ei pot opri pe Turd la pasurile
cele inguste ale Carpathian, si de aceia
e un lucru de capetenie pentru izbanda
razboiului, (Idea Sigismund Ba Many s'ar
da de partea crestinilor. A ron-Voda din
Moldova, satul de Urania turceasca, e
gata sa fiat aceasta, Cat despre sine,
Petru n'ar putea rascula cele douti fari :
lumea l-a uitat zicea el, si Cali se mai
gandesc la dansul, ii cred inchis in Tirol,
cum au raspandit vorba pretutindenea
Raguzanii. Apoi aceste gotta tan sunt
prea slabe Ca sa se poata impotrivi Tur-
cilor. Mi-a si povestit", spune Kiih-
bach, despre unul, care a stat un limp
in cetate la Praga, si care, dupa ce a
plecat de acolo s'a dus in Moldova,
 7..
r

70 N. lorga

st cu o oaste destul de tare a pus mana

pe lark de s'a fiicut Domn, dar a fost
batut indat, cu a sal, din porunca Im-
pfiratului turcesc, i gonit. Apoi din
parlea Turcilor, au pus pe un altul.
Ardelenii au trimis si ei palm mii de
oameni, cari au trebuit sä fie de ajutor
pentru gonirea celui ce se Reuse Dome
(e vorba de Petru Liipusneanu, ucis in
1592). Pe Volga Sinan sau alit Turci, el,
Petru, nu mai are nici- o trecere.
Cei doi reprezentanti ai lui Ferdinand
la Praga, Cristofor- lacob Lydel si Za-
haria Geizhofler, ctiprdaserfi poruncil
sit acerb impgratului hotiirfirea defini-
tivA in privinta lui Petru. La 1 Februa-
rie, Rudolf nu dispunsese tact : fap-
tele", spuse el, indreptandu-se cu min-
tea la scrisoarea din August a lui Fer-
dinand, cam indreptAtesc o Water&
si de aceia trebue sa fie luate bine in
seamfi", dar se va mai gandi intAiu. Toatli
lumea era MA la Curie, in potriva lui
Petru, manumit& intrigilor fficute de
fratii Marini, cari erau pretiosi Impe-
riutui, ca unii ce negociau cu Aron-
Vodii si Mihai Viteazul pentru riscoala
acestora. Pezzen declara c Domnul
 Oameni §1 fapte 71

e in inima lui mai mull Turc decal

cresting, c e un cirac §i un ocrotit al
lui Sinan-Pasa. A cumparat pe toti, pe
Turd, cari-1 vor trimite ins5 la galere,
ca pe &Pi, in loc s5.1 fac5 Do mn, §i
pe curtenii lui Rudolf : contele de Har-
degk singur, guvernatorul Ungariei su-
perioare, a primit 45.000 de taleri. Nu-si
inchipue cum poate fi privit ca principe
un om ca acesta, arenda al Sultanului,
si al drui feta fusese precupet de
grant (Hienentrdger) la Cairo. S'ar cu-
- veni mai de grabil s5-1 ia de cap. Din
poking, Joan de' Marini e un om foto-
sitor i cinstit.
Cand, in Martie, nuntiul papal la Pra-
ga, episcopul Speziano, de Cremona, se
inf5t1§5 inaintea lui Rudolf pentru a
. rceca terenul asupra Iibertjii tut Petru,
Imp5ratul riispunse cà va vedea". Con-
silierul imperial Rumph arat5 insa nun-
ciului c lucrul e cu neputint5. Domnul
avea prea multi haul, i se spuse de un
altul, i apoi Aron-Vod5, care era s5
inchee, la 16 August, un tratat cu Im-
periul, !rebate crutat. A da drurnul unui
pretendent la Scaunul Moldovei, ar in-
semna s5-1 pe Aron de ores-
72 N. Iorga

tin5tate. La 18 Martie, loan de' Marini

pleca spre Riffle noastre. Stirile, ne-
contenit favorabile, care veneou din
Moldova prin loan si prin Alessandro
Komulovii, Trim( sul Papei, fikurri pe
Speziano s nu indrraneascrt mticar o
interventie pentru Domnul oprit in Ti-
rol.
Hoirtri !yea imprtrilteascii se (Wu la
20 Februarie. Rudolf recunostea c nu
planuri ascunse, ci curiozitatea omului
RICA' ocupatie Meuse pe Petru s intrebe
asupra locurilor. Totus e ciudatri dorinta
lui de a se intoarce : pare di ar crede
intr'o biruint a Turcilor. Nu va fi làsat
deci sã piece in aceste imprejurdri: dacii
se va plânge, i se va spune cri aceasta
e porunca Impriratului. Domnul nu va fi
inchis, se intelege, dar vor lua bine
seama Dacrt Bozen nu e sigur,
vremile cer ca brinultul s fie stet-mutat
in Austria proprie. .

Intre aceasta hotrirare si inceputul

anului 1594, afacerea imprumutului fu-
sese iar ridlcatil. Ferdinand trimete in
Februar, prin sfetnicul su Urlic Ho-
henhauser, instructiile de nevoe. Bol-
 Oameni §i fapte 73

nav atuncea, Petru nu putea primi indata

pe Kiihbach, st acesta i se infaiish abia
peste doua zile, Dumineca, in 27 Feb-
ruarie.
Se cerea Domnului suma fligfiduita" de
dânsul odata : 300.000 de galbeni. Ar-
chiducele e suparat, adauga Kiihbach, ca
el nu-si mai educe aminte de acesti bani.
Siia toata lumea ca imparlise 30 pang
la 40 de mii de lei pe la oamenii puler-
nici din Impariiiie.
Petru arata, ca aspens, ea nu si.a pu-
tut strange banii din milniistiri, fiind-ca
depozitarii II socot prins in Tirol si nu
lasa nimic din mana. Pada acuma a trait
din datoria pe care o avea la ginere-sau,
datorie, din care au ramas numai 500
de galbeni. Cat despre banii dati de den-
sul altora, adeviirul e mult mai pe jos
decat inchipuirea. A daruit Imparatului
o sabie, pe care o avea dela Sultan, pre-
Wind 10 mil de lei ; i zece camile ; Archi-
ducelui Ernest, in mai multe chili, la
2.000 de lei ; contelui de Horde gk (care
1-a tratat bine la Satumare i aiurea dan-
du-i toate ale mancaril, iar lui Stefan un
ceasornic de aur, cu lani de acelasi me-
tal) i-a prezentat numai 4 mii de lei, un
74 N. lorga

cal cu $ea si frau, o blana de cacom $1

un lant de aur pentru femeia lul. Ung-
nad, care I-a trimes adesea manc,re pt
alte daruri, la Tulin, a primit numai o
haina de catifea rosa, !Anita cu cacom,
$i o pareche de bralare 1); Pezzen s'a
impartasit cu un colon de aur pentru
cal, pre Wind 100 de lel. Din tars a luat
nurnai 29.000 de lei din care a plant
trabantii si a cheltuit pentru casa ; cei
trei ani de $edere in strainatate i- au
mancat 23.000 de galbeni. Domnii mol-
doveni nu pot strange mull, din pi--
cina lacomiei Turcilor .,$i razboaielor cu
Cazacii". Se jura ca nu poate da cu im-
prumut mai mult decal 5.000 de gal.
beni, i aceasta numai daca-i dau dru-
mul. Averea lui e mai mult in lucruri :
juvaiere, haine si blani, din care mai
are destule, slava Domnului"; dar ni-
meni nu i ar da pe dansele o bucata de
pane. Dada va ft avand mai mull, sag
taie capul, iar, dada se va dovedi ca a
spus adeVarul, sa li se tae limba pârâ-
iIor, sa fie cu iertare Archiducelui".
A$a ma rog innaltimii Sale spunea
1) Ca si cateva legaturi de gat femeesti (Fa.
aznedI, dela italienescul: fazzoletto).
 Oameni §i fapte 75

-
Petru in memoriul prescurtat, pe care-1
dri lui Kühbach la inirevederea din 2
Mar1ie,-S m5 creada pe mine si bfitril-
nejile mele, si nu pe acei ce m invi-
nuiesc in ascuns".
Domnul mai spusese ins i alta, in
amandou'a audienjele. Pared pe fiece zi
mai mull, vtizand cum i se risipeste a-
verea, cum clime neobisnuitri-i omoar5
curtenii se stinsese in iarna' un preot
bätriin si cateva din femei, intre care
Cercheza, c8zuseril greu bolnave o
poft5 nebun8 de a Oriisi aceste locuri
de amar i restriste it apucase. Nu mai
ascundea lucrurile de fel. S5 aib5 mii
de dermal, cerea el taps, i sa-1 lase s5
piece. Toate : aer, limbs, oameni, it e-
rau in potriv5 ; dac5.I vor mai lima, stie
bine ca are s motet, ca si slugile sale.
Desi nu umbra dupe Domnie, se va su-
pune vointei lui Dumnezeu in aceast5
privintii. N'a indr5znit s spuie lucrurile
ArAiducelui insu-si, care nu s'a pus jos
când 1-a primit, dar sà scrie el toate st-
pnuIUi s5u, pentru numele lui Dumne-
zeu. Intranet vorbea foarte trist, oftand
si avea o hag-Pare foarte pr5plidit5.
La 8 Martie, Ferdinand anunja capita-
 76 N. lorga

nului Kuhn porunca impiirtiteascii. Pe-

tru nu va pleca: nu va trimile soli, nu
v a scrie.
Domnul se supuse, cu o sffisietoare
brand*. Nu se va plAnge nicàiri, ci va
face ceia ce i se porunceste, de 1-ar
costa si viala". li pare foarte räti ins5,
c5, in loc sä-1 creadii pe dânsul, impfiratul
a dat crezare unor necunoscuti, drora
nu-i este ing5duit macar sit le raspunda.
Banuiala ca fine cu Turcii el, asa de
recunoscator easel de Austria, el, al ca-
miff nepot, Mihnea 1), a fost turcit de
Sinan it otraveste zilele : n'are odihna
nici zi nici noapte i nu poate manca o
bucalicil in tihnii". Si and va muri, vor
zice c mormilntui lui e un mormânt
turcesc".
A scris in Moldova cà se sill inteo
mrinastire din Italia, si nu se mai Poate
intoarce acolo, ande, fail+ lauda, oa me-
1) Fiul lui Alexandru al II-lea i deci nepo-
, tul" lui Petru. Domnegte in Muntenia dela 1577
pana la 1583 gi dela 1585 la 1591, cand e silit
sA se facA turc. E acel nepot" al lui Petru a
cArui matulA se afla in 1593, la Venetia. El in-
su0 era, Inca din 1591, sangeac de Nicopol.
 Oameni i fapte 77

nh ii doresc, c5c1 tare a prins puteri

supt dansul. S5-i iea Dumnezeu, lui i co-
pilului, fericirea pe lumea ceaIaJt, dad)"
a scris cuiva, de cfind e in Tirol. Nu va
mai prirni pe nimeni din ai sal, dad' I
- se cere : it trimetea Vaal acuma,
din Venetia, oameni cu peOi de mare
si alte lucruri de mancare, precum dint-
nAzi, cand el era in pat, au venit dela
dansa trei copii de casii, unul dupii
altul; de acuma, ea nu va mai trimete.
Va da drumul unora din slugi i pof-
te0e pe Archiduce s porunceascii la
hotare, ca Moldovenii sri nu mai fie là-
sati a trece. Cateva zile dupà aceasta,
el intreba pe Kilhbach dacil are vole
sa primeascii doi negustori moldoveni,
cari se duceau sift cumpere blini la Mos-
cova : unul, Constantin Paleologul, ii
era poate rude de pe nevasta sa Maria,
La inceputul lui Main, Petri' simti a-
propiindu-i-se, wait de nacazuri, sfar-
OA Se simtea slab", la 10 ale acestei
luni, cand stria diala dintaiu, prin care
Visa executor testamentar pe Gheorghe
1-11bnanut. Acesta se ar8tase nevred-
nic de increderea lui, parlisind intre
78 N. lorga

straini, irnpreana cu Zotu, pe tatM $i

Domnul tor". Testamentul cel nou
nu inlocue$te pe Gheorghe printr'o
alta persoang. Domnul arata numai a.
a cheltuit toata averea sa, ca tot ceia
co a rfimas, ori-unde, in bani sau lu-
cruri, apartine lui Stefan-Voolii, ca parte
de castig in Domnie. Domnila Maria
nu poate cere nimic mai mull decal
zestrea ei, pe care i-a dat-o : cinci po-
veri de aspri 1) $i 2.000 de galbeni de
aur pentru "a-$i cumpara o cash $i o
grading, pe Hinge o pgreche de bra-
tari, pretuind 200.000 de aspri. Zotu
a mai boat pe arms& &And a plecat, Mfg
voia lui, toate juvaierele $i lucrurile
date de dfinsul, intr'o cgsnicie de fret-
zeci de ani, celei dinthiu femei, Maria
din Rodos. Ii insusise apoi 8.000 de
galbent, pe cari-i impartise cu frate-
sati, Apostolo Tigara, inapc,ind numai
o mica parte socrului sau. Daca deci
sotii Tigara vor cerca sa strice testa-
mentul, sa nu-i ierte Dumnezeu". Dar
1) Povara cuprinde, cum dovedeOe II o com-
paratie intre cele deal versluni ale testamen-
tului, 100 de mu de aspri.
 Oameni i fapte 79

acesta sh-i rispilitease deed vor iubi

pe Stefan 5i vor lrài cu dânsul ca (relit,
cum si el, Petru, a trait friljeste cu frajii
sai. Sume mai mici erau lasate Mitropo-
litului Mollie, Preotului Teodosie Bar-
bovschi, lui Stanciu Vornicul, lui Mus-
teeth Postelnicul, slugilor Mateiu, Tu-
dor, Musat, Vied, Bias, lvascu, Cerche-
zul, Stanislav, Mihai, Green!, Andreiu,
piticului Petru, Arapului Oheorghe, co-
pilului de cash Sanseim, .s.. a. Ave-
rea, cum o prejuia el, era, stare de
lucrurile depuse aiurea, in sumh de
, 8.000 de galbeni de aur, haine si big-
nuri, multe pielre scumpe $i margari-
tare, salon si cujite, precum si (Wales
I alte lucruri prejioase.
La 8 Maiu, loan 'de Marini scria din
Cracovia, cerhnd furls! Archiducelui
revizuirea procesului.
Afland despre aceasta nouil prigo-
nire Casa de Austria era foarte bine
dispush feta cu agentul sau in Rasarit,
gi, in urma interveniril Imparatului
(18 Novembre) i a lui Aron-Voda (Au-
gust), judecata d'intaiu a procesului se
trimese in cercetarea Universithjii din
Freiburg in Breisgau, bolnavul scrie
SO N. lorga

lui Ferdinand, plangiraduse c5, dup5

ce 1-au puriat noel luni din ora$ in
ora$, ca pe un hot de drumul mare%
R5guzanii nu vreau p15leascri a-
cuma cheltuelile de judecat5. Nici-un
alt Domn n'a fost sup5rat dup5 mazi-
lie, pentru datorii, $i loan isi r5zbun5
de-ajuns, r5spandind pretutindeni zvo-
nul cà el a izbutit sà facti a fi inchis
protivnicul s5u.
Petru se adres5 pe urmii cunoscutei
bunlitgli a Casei de Austria. A cheltuit
tot $i n'are unde se hriini ; banii de-
pusi sunt pierduti pentru dânsul. N'ar
vrea, and va muri, azi sau maine,
ca fiul su s ranMie muritor de foa-
me". In Moldova, Turcii au pus pe
unul, n care nu-i este bun prieten" 1),
asa ca n'are ce c5uta acolo. Vrea sà
mearg5 ins5 la Papa, care 1-a chemat
si a scris si Imp5ratului pentru dânsul.
Cri nu'i da drumul Imp5ratul, nu e o
piedec5 ; aceasta ar incuviinta de sigur
mila ce s'ar face cu dânsul, Ilistindu-1
liber.
E bolnav de mult, mântuie nenoro-
1) Aron-VodA.
 Oameni §i fapte 81

citul, si nu poate scrie Irailtimii Sale

toate nevoile ce le are" ; dar Archidu-
cele e om cuminte si le intelege.
Era cu destivtir0re in ziidar. Ilia, si
rzboiul cu Turcii, care nu prea iesia
dupe placul Austrie.cilor, era un prilej
penlru oprirea Domnului. Cardinalul-
legal, care trecu prin Bozen, in luna lui
lunie, nu vru sä fagilduiasca nimic lui
Petru, i, clod nuntiul Speziano, rugat
de mai multi cardinali, era sà intervie
in sflir0t, cu totul Thr vole 1), Petru
silir0se in surgun rostul lui pe aceastli
lume. De altmintrelea, boala grea de
care sulerea Ferdinand (i- 25 lanuarie
1595), fame, cu neputintil orice intele-
gere limpede cu acesta
1) Lazaro Soranzo, dintr'a ilustrA familie ve-
netiana 1 autor al cArtii I'Ottomano" (Tur-
cut"), spune cä fusese pus s5 trateze asupra ve-
nirli lui Petru la Roma, in 1594.
2) ExistA un document din 1 lunie 1594, prin
care Domnul numqte ca executori testamentari
pe Luca Stroici, Ierernia MovilA, Batti Amorosi,
Venetian, pe Tudose Barbovschi, i pe un oare-
care lenachi Simion (,lenakissimo") Trebuiau
sA lea indatA pe copil in Polonia.
Avem aface insA cu Ufl falsificat.
82 N. lorga

La 4 lunie, Kühbach trimete lui Petru,

care era foarte slab, via rosu pentru 90
de florini. La 12 ale aceleiasi luni, bol-
navul sosi la Zimmerlehen, castelul su-
praveghetorului su, intr'o stare deznii-
dalduitii. Cu dermal erau cei mai multi
curteni i poate doctorul orasului, Ludo
Canobio, care-I cauta 1). Zotu alergase,
lacom de cilstig, lâng socrul siiu bol-
nav, aduclind cu el femeia si cei trei
copii. Sosise, pentru aceleasi motive,
jupilneasa Climartisoala", sora Dom-
nului, sotia lui Oheorghe Cgmilrasul
La 28 lunie, Kühbach scrie lui Ferdi-
nand cit nu mai e nici-o raidejde pentru
bolnav : de dour' zile i se legase limba.
Chemat in grebe, el sosise noaptea la Zim-
merlehen, si, ca mângâiere, i-am spus
cii, indat5 ce va fi siintitos, Impiiratul ii
va tngdui &it piece, lucru pe care, când
era slinAtos, 11 doria inainte de toate.
Ins n'a luat aminte de loc la aceasta".
1) Cunoagtem numele tuturor furnisorilor lui
Petru, deci gi al spiterulul de la care se cum-
pArau doctorlile pentru (Mosul i pentru Marla,
liitoarea sa, bolnava greu de alma II chema
Ludwig Babtess.
 Oameni l fapte 83

cci pierduse cunostinta. La 1. Iu lie, in-

tre 1 $i 2 dupii amiazi, Petru se stingea
la Zimmer le hen, dupii ce prirnise im-
piirtlisenia de la prietenul $i duhovnicul
situ, Mitropolitul Movilk
Corpul, pe care rudele voiau sli-1 duel'
la Venetia, fu adus la Bozen, in casa din
strada supt Kupferplatz", de 12 Want
din imprejurimi. Dupii porunca lui Fer-
dinand, ingroparea sa se facii la 2 Julie,
in biserica Franciscanilor, cu cuveni-
tele ceremonii crestine catolice". Wilma%
$itele Domnului fugar furii depuse lângri
aie femeii sale Irina.
Epitaful, siipat mai ttirziu, gltisueste
astfel : D. O. M. Lui Io Petru Voevod,
din familia regale Corvine, a Valachiei
care, pentru a piistra in fiul srm Stefan
credinta, piiriisindu-si de bung vole in-
tinsul principat $i invrednicindu.se de
ocrotirea easel de Austria, a murit in
viirstii de peste sasezeci de ani, la 1.
Iulie 1594. Om foarte vestit, in fericlre
$i restri$te, in riizboiu $i pace".

Ca fizic, steenepolul lui 5tefan-cel-

. Mare iera o biota finite slabii i bola-
84 N. lorga

vicioasa. Un cap aproape triunghiutur,

cu fruntea foarte late, Malta, dupe cat
se pare, cu toed caciula care o acopere
in parte, cu barba ascutità, scoasa in-
daratnic inainte. Are buze mari, nasul
coroietic, sprincene subtiri, foarte arcate,
de-asupra unor ochi cu caulatura pier-
dut $i sense supt geana de sus gre-
o aie.
Mustatile sunt fine, barba alba, ta-
iata ascutit, cain rara. A$a ni-I infati$eaza
o gravura, facatii in ace$ti din urrna ani,
in Tirol, probabil. In tinerete, avea
,,barb $i musteti negre, mici '41 rare",
dupe o picture murala.
Ca suflet, era un om bland $i fere
relief, cinstit ins 1 recunoscator. Con-
temporanul su, Ieroteiu de Monemba-
sia, ii lauda cuno$tintele.
Slid turce$te $i grece$te $i [era] in-
cercat in toate meste$ugurile $i avea
$llinta de carte. li placeau oamenii in-
vital i.i intreba totdauna despre as,
tronomie, despre clime $1 despre alte
lucruri inalte. Ii placeau si cantarelii
foarte mull, si avea un cantaret dibaciu,
cu mult me$te$ug, dar era cunoscator
$i in altele de aI moult, fiind tehnic
 , Oameni si fapte 85

sau inginer 1)". Foarte evlavios, a flout

darurl manastirilor de la Sfantul-Munte :
Lavra si Zographos, a reparat i &Mu-
git Mitropolia din Suceava si a zidit de
doua ori (1577, 1583) din temelli Galata,
a careia cladire la inceput se pribusise.
Sufletul acesta curat i bland impaca pe
cei care.1 cunosteau cu infatisarea bids-
nic8 si stangace a trupului.
IV
Clod Petru incredinta pe lacomii si
gazduitori, ca averea sa in bani e a-
proape neinsemnata, el nu mintea. Se
gasidi 16.000 de gslbeni numai in la-
zile mortului ; cea mai mare parte din
numerar fusese furat, cum se va ye-
dea, la Zimmerlehen, de cei ce incun-
, jurau pe murind. Afara de aceste sume,
Petru mai depusese allele prin deose-
bitele provIncii ale Turciei : avea 10 000
de ughi la manastirea Sffintului Sava,
in lerusalim, carea.i Meuse dar un
loc de biserica in Iasi (1583) ; 6.000,

1) AceastA din urmA observatie a lui leroteiu

explicA mAsurarea raurilor in Tirol, de Petru.
86 N. lorga

la chluggrii din Muntele Sinai ; bani si

obiecte, cu o valoare foarte mare, la
cunoscuti ai silt din Constantinopol :
Orecii Tome Cromidi si Costa Cugna,
la ruda sa, CmrauI Oheorghe. In
sfiirsit, la Bozen chiar, o coledie splen-
dicta de juvaiere i podoabe orientate.
Nefiindu-ne ertat sä cunoastem din
alte izvoare ceia ce alciituia garderoba
unui Domn romfinesc, din veacul al
XVI-Iea sau din alte timpuri, e intere-
sant sä se spuie cilteva cuvinte despre
lucrurile riimase pe urma lui Petri"-
Vod5.
Erau nenumlirate pietre scumpe, dia-
mante, rubine, smaragde, turcoaze,
m5rgiirilare marl, unele libere, in cu-
tii. Apoi podoabe pentru cai, hale 65-
lute cu rubine, sari de aur masiv im-
podobite cu smaragde, rubine si cris-
.

tale ; pete turcesti cu culorile strAtu-

citoare. 0 bogiiiie de arme i unelte de
ràzboiu orientate, buzdugane si tolbe,
saga i iatagane, culite i coifuri, sa-
bit late cu teaca de catifea verde sau
de inetale pretioase, Vilna i rasuna-
toare tobe turcesti. Apoi : inele eu nu.

-,
 Omni i fapte 87

mete lul Hristos, al Fecioarei, slujind

ca peceti ; lanturi de gat, bratare de
aur cu pietre scurnpe, cercuri de aur
pentru picioare 1), pene de aur lucrat,
inimi, bumbi, crud de atarnat. Daruri
de-ale stapanitorilor strain!: un agnus
Dei o roata de ceara, cu mielul Jul
Dumnezeu, numele Papii si until dom-
niei acestuia intiparite pe dansa, pro-
babil un dar al lui Inocentlu al IX-
lea, un bou de argint, un cap de ceib, '
din aceia0 materie, cu armele Bava-
reii, daruri ale ducelui Wilhelm. Haine
scumpe : fungi caftane de aclaz rosu
si alb, blanite cu mortal i samur, man-
tit invoalte, un paner intreg de ciu-
bote turcesti cu varful rotund, gulere
de aur, cu podoabe de margaritare,
cuce de catifea, cu surguciuri de pene
de cocor si bdgate podoabe de our si
pietre scumpe. Apoi matanii de mar-
gean, amestecate cu margaritare, vase
pentru apa de trandafir, ceasornice de
gat si de masa, unul cu semi-luna pe
dansul, unul de mask o corona,' de

1) FuessOnntlfer.
 88 N. lorga

margaritare, avand 49 de smaragde si

41 de rubine ; cele dotal peceli ale Mol-
dovei. Toate hainele si podoabele Doam-
nei Irina, in sfarsit rochii de coloare
deschisa, basrnaluie valaheg, ciubotele
de matasii, podoabe scumpe pentru
cap, cingatori de eclaz rosu si de ma-
i tasa verde cu sponci de aur, cu mar-
garitare, rubine i turcoaze.
In aceasia imbelsugare de bogatie
barbara, se gasesc si lucruri de arta ;
o cruce de gat, care poarta de o parte
Rastignirea. de alta chipul Maicii Dom-
nului, o alta, plina de moaste, avand
pe dansa cei patru evanghelisti, zece
icoane rasaritene una cu cei 12 epos-
toll i insemnarea numelui celor doi
Domni, alta Infalisand pe sfantul A-
lexie din Chiev facatorul de minuni, pe
Ierarhul Nicolae si pe Sfantul Dumitru
din Vologda. o a treia, cu chipul Fe-
cioarei 1) ; allele Inca, pierdute.
hventariul, facut dupa moartea lui
Petru, cuprinde si pomenirea cator-va
carp greceA §i altor lucruri fara pref".

1) Pe timpul lui Primisser (sfertul d'intAiu al

veacului nostru) ele se aflau Inca la Ambras.
 Oameni in fapte 89

Dap5 siivArsirea din viafri a tâniirului

Stefan, se trimiserfi la Praga trei-spre-
zece dirt! valache"). Intre lucrurile
aceluiasi $tefan se intAmping :
0 carte in folio, legata cu aclaz rosu,
cuprinzand Psaltirea lui David, Wind-
citd din slavoneste in romdneste.
.0 carte in quarto, legatà cu aclaz
cu flori : Faptele apostolilor.
.0 carte in quarto. legatfi cu piele
albastrà ; Psaltirea lui David.
.0 carte in quarto, legatfi cu taft
albastrA : Rugdciunea Maicii Domna-
lui.
.0 carte in quarto, imbrAcatA cu
taftä albastra : Chipul cum trebue sd se
poarte cine-va cu Domnii mart" 2).

Cei ce doreau sri pue mann pe aye-

1) .lar, inteo casetä de fildeg, scrisori lati-
negti gi grecegti". ImpAratui lea cinci carti va-
lahe".
2) Probabil toate aceste carti sunt ualahe. Cu-
noagtem dintre ele, dad presupunerea de mai
sus e 1ntemeiat6, Psaltirea lui Coresi. Praxiul
(Faptele Apostolilor) din Bragov, apoi 1nvA(4-,
turtle lui Neagoe-Voclà.
 90 1 N. lorg

rea raposatalui Domn, se intelesera

indata. Cercheza. Zotu, Costea Postel-
nicul, Oheorghe Hatmanul isi insusesc
pe ascuns, Inca pe and Petru era in
viatii, o mare parte din banii si juvaie
rele acestuia. Oreutatea era acuma sa
scape din Tirol faro ca furtul sa se
bage de sutra. li mai oprea pe urma
nadejdea ca vor putea duce cu clfinsI
pe Stefan, adiea restul averii, care se
pecetluise indata, la Bozen. 0 incer-
care de high' fuszse descoperita : che-
mat in grabs, noaptea, Kiihbach sosi
la Zimmerlehen de spre ziuL and cur-
tenii se scoborau de pe munte, ducand
mortul, spre Venetia.
La furl lease.% parte mai toti, stapani
si slug!. Piing l Mitropolitul Movila
bivolul" de mitropolit, care nu stie
decal limba sa moidoveneasca, va spune
mai thrziu Kühbach, indignat si ma-
garul" de pope Tudose se impartasisera
din fapta nelegiuita. Procuratorul Ar-
chiducelui se mira, efland la cel d'in-
thin nu mai putin decal 10.000 de gal-
beni. Dad] intelegerea ar fi dainuit,
niciodata Austriacii n'ar f putut da de
urma acestei instreinari. Ceia ce a dez-
.

,
 Oameni ni fapte 91

binat pe Moldoveni, a adus deScoperi

rea lucrurilor %inane i ne-a dat pri-
legiul de a cunoaste amfinuntit sufle-
tul lacomelor clase suprapusea din
1594, a fost cearta pentru tesiament.
Diata din Maiu n'a fost descoperita
le Kiihbach, dealt in 0 ctombre ; Cer-
cheza scosese la lumina ins cele cli-
teva foi, scrise la aceia$i data, prin
care, %at a strica testamentul din Tulln,
Petru lisa averea tooth lui Stefan, cu
mici legate pentru curteni $i slugt. Tes-
tamentul-scrisoare din lunie cel fals
n'a lost comunicat guvernului din
Tirol decal in April 1595, de regele Po-
loniei. Zotu nu putea educe in sprijinul
pretenitilor sale o suma oarecare
Mariei si epitropia pentru el -- dealt
unele vorbe souse in timpurile din
urrnii de dare Petru, vorbe pe care le
contrazicea Movil. Kiihbach pretindea
$i el cti Petru, dobandind innainte de
moarte graiul, ar fi recomanclat pe Ste-
fan Archiducelui. In edefer, era deci
un singur testament cunoscut dar nu
$i singurul autentic, cel din Tulin,
care flees epitrop pe Oheorghe Hat-
mann!.
. 92 N. tarp

Cliteva vorbe asupra lui Zotu, care

joac un mare rol in aceste afaceri.
Mare le-Spiitar Zola Tigarii era ' un
Orec srac 1) din lanina. Venit de ta-
n& in Moldova unde-I urmarii frail!
sill, A postol si Panoson, el Ii cfisliga
repede o pozitie insemnat5, prin des-
teptSciunea sa ireafà. Pozilia aceasta
si-o Intri prin càsAforia cu singura
Intl care.i mai r5milsese lui Petru,
Dornnita Maria 2), de tot tAniirii Munch
Era un lacom de bani, foarte prefilcut
si foarte indriiznet. .Portretul pus in-
naintea operei lui lerotetu de Monem-
basia, de fratele su, Apostolo, arafii
subt awhile greoaie o fatil 1ung5reatii,
slab i fin5, pe care o miintuie barba
1) Am plecat de acasA, dela pArintii mei, spune
el in testament, bAlat same, §I m'am dus sA
'agonisesc, panA ce m'a ajutat Dumnezeu i au
venit fratii §i rudele mele i i-am ajutat cat am
putut".
oe.
2) Mai avuse, se pare, macar una (cu fata lui
Cherepovich) ; Tudorita. Mai multe documente
pomenesc Inca din 1583 pe un fiu al lui Petru t
Vlad Voevod, care title §i in 1584-8, dar era
mort, de sigur, in 1589, cAnd Stefan, fiul cel mai
mic, fu numit coregent.
, .
 Oameni si fapte 93

intreagii, thiat scurf ; ochii mari au pri-

virea piltrunzgloare i vicleana.
La inceput, un haos in'casa lui Petru,
Stefan e bolnav, obosit de caldura ve-
rii meridionale si de dorul pentru rg-
posatul talàsu, pe care-I plânge Inca
strasnic Mate zivaa. Curtenii cer sä
piece : unii la Venetia, aijil, ca Mitro-
politul Movila, la Papa, care-I chemase
prin cardinalul Montalto 1). Maria Cer-
cheza, simtindu-si purtarea din trecut,
relatiile ei cu Voevodul mort, Orate
de Zotu, se teme de o descoperire a
furtului si stgruie sri i se dea drumul,
asa de turbat i plinà de dual', in-
cat pare a-si da sufletul. Copilul, ispl-
,

1) Scrisorile ce se schimbau intre Venetia si

Bozen, au fost cel putin odatA oprite. Avem
astfel, cartea greceascA a lui Gavril de Filadel-
fia cAtre Zotu (9 lulie), a episcopului Maxim de
Cerigo (Kythera) cAtre acelasi, a lui Hrisoverghi
cAtre Sguromali Hrisoscolo Si alta a aceluiasi
cAtre MovilA (11 lulie). In adroit, urmAtoarea
carte romAneasa (rarisimA):
Amin.
"La jupAnul Ghiorghie Hatmanul si la )00-
94 N. Iorga

tit din toate le, nu stie singur ce-ar

vrea ; uneori ii e dor de lark alteori
s'ar duce la unchiu-s5u, Oheorghe Hat
manul, ori in *Polonia ; cate-odatii spu-
nea ca vrea sa Mini& acolo. Slugile
si curtenii se bat intre sine, desfril-
neaza pe copil, fficandu.1 cheltuitor,
dându-i sgt bee. Haosul acesta tine piing
ce Imparatul hotiireste soarta lui Ste-
fan : la 2 August, el aratli lui Ferdinand
di, din cauze deosebite, dar mai ales
neasa CAmArAsoaia si la Ivan si la Asian si Mi-
hail multA sAnAtati facem Dumnilur Voastri,
De veti intriba di .sAnAtate noastrA, sintim sA-
nAtosi, cu mila lui Dumnidzau. Alta carte ce ne-ai
trimis ca posta ne-au venit, si am inteles di sA-
ndtatea dumnelivoastri, i foarti ne-au pArut bine.
Dupa aceia ni rugAm dumitur Voastri. Alta sä dea
DumnidzAu ceastä carte a noastrA sA afli pri Dam-
neavoastrA in totA sAnAtate. Amin.
Scris in Venetiia, in luna in lulii 11 de [zile].
Di la jupAnul Ghiorghii CamAras, si di la
HAtmAneasa si di la alti, di la toll.
Pe dos: In mAna jupAnului Ghiorghi Hatma-
nul, sA si dea in Boldzan ceastA carti.
In mani de sinor Gorgi
Hatmanul"

g
 Oameni i fapte . 95

ca s poatii fi adus cumva la dreapta

credinta", nu-I va da rudelor pima la
majoritate. Testamental Hatmanului nu e
recunoscut, i, la 13 August, Kiihbach
d5 drumul curtenilor t slugilor, pa strand
numai pe cateva dintre femei.

Zotu si Maria Cercheza plecaserii cei

dintaiu la Venetia, pe uscat, ceilalti -
Mitropolitul i Tudose, Hatmanul s:
Alexandra Ciimiirrisoaia cu fit s5i, Stani
ciu Orbul cu femeia sa, Ana din Tarent,
Sgurornali Hrisoscolo veneau pe rind
Adige.
0 ceartfi pe drum fficu pe Zotu sä
lea o raisin% foarte dfiun5toare pentru
interesul comun. Furios pe Cercheza,
care nu vroia si-i dea cat cerea el,
Marele-Sp5tar o denunt5 tribunalului use-
niorilor de noapte al criminal'. Maria
e western impreunri cu gazda ei, Popa
Adam si, prin ameninffiri, Zulu face
pe complicit s5i s5 depue toate lucru-
rile furate valorand la 30 000 de gal-
beni, dintre cart 8.314 in bani la
nasal, supt pecetie, i la Grecul Oa-

ra,
 96 ,- . N. lorga

vrill, arhiepiscop de Filadelfia 1), un fel

de sef al comunitatii grecesti din Ve-
netia.
Prin Zotu insusi, prin fostul agent
a lui Petru, Antonio Bruni, care avea
daraveri banesti cu cel dintaiu. prin
Bernardino Rossi, agentul Archiducilor
in Venetia, prin Cercheza, care sfii-
tueste pe Kiihbach s pazeasca pe Ste-
. fan de otravurile posibile ale Domnitel
Maria, Curtea din Innsbruck afla furtul,
nebanuit macar innainte. Kiihbach, spai-
miintat de dibacia facatorilor de rele,
iea pe Maria lui Zotu la dansul i o
pune supt plaza, pecetlueste pe cele ra-
mase pe urma Cerchezei si porunceste
sa se alba OA de sigurant a orfanului.
Zotu fagaduise sa se intoarca peste
15 zile, pentru asi lua familia. Sigur,
prea sigur de naivitatea Nemtilor, in-
draznetul Ore,: ceru un pas cu acest
scop 1, &pa acordarea acestuia (13
Septembre 2), el plena din Venetia, la
1) Arhiepiscopul-mitropolit de Filadelfia Ii
avea Scaunul aici, in Venetia.
2) ,,Oamenilor acelora ticalosi, mai vrednici
de cruce decat de indurare" scrie Archiducele
Ferdinand lui Kühbach.
 Oameni I fapte 97

14 Septembre. Ajuns la Bozen, are ne-

rusinarea s5 proteste, cand i se cer lu-
crurile, sfi-si reclame familia, frigadu .
ind pe arma restitufia, s5 se dual apoi
la Innsbruck, pentru a cere Areptate"
Arhiducelui. Acesta era ins5 hothrat sii
nu-I scape din lama, si lacomul intri
gant trebui sa trimeath pe Apostolc,
spre a strange si aduce juvaierele care
erau sa-i dea libertatea.
Apostolo nu facu fireste nirnic pen -
tru aceasta, n5d5jduind cà Arhiducele,
plictisit de a linen fire plata pe fratelo
lui, ii va da drumul i fire inapoiarea
lucrurilor furate. Avern cateva scrisori
ale celor doi frail vrednici unul de al-
tul. Apostolo spune lui Kühbach c5 nu
poate isbuti, cu toate silinfile sale. A-
poi plange duios pe bietul domnul /
Zotu, fratele mieu, singurul pe care-1
am in lume" 1), multumind ironic lui
Kühbach pentru mila ce o are de clan-
sul. Zotu se plange la aceiasi data de
un junghiu (mall, delle gote), de care
nu credea s5 scape atat de usor ; Maria
e bolnava de ochi. Dumnezeu ne stie
. 1) Al treilea frate, Panoson, era cu altä mama.
7
I
 98 N. lorga

cum ne g5sim". In aceeasi vreme, el

indemna pe Arhiepiscopul Gavriil s5-1
scape, innapoind cele furate.
Nici acestea nu furl innapoiate, dar
nici lui Zotu nu i se diidu drumul.
Dup5 ce Orecul, pus la incercare, e
dovedit c minte, pretuind lucrurile
la 7.000 (I) de galbeni i arritand numai
sase (in luc de unsprezece) sinete, dup5
ce se de scopdr incercari din parte. i ca
s5 fuga cu familia, Ferdinand orfindueste
(8 Octombre) s5-I puie supt paz5. La
protest5rile lui Tigark Kiihbach 11 r5s-
punsese, c5, dacti vrea o altri locuintà
mai potrività, n'are la indemiln5 decal
inchisoarea.
Cu loath oprirea familiei Zotu, cu .

toatti descoperirea, in Octombre a tes-

lamentului, care strica pe cel din Tulin,
lucrurile nu innaintau la Venetia. Mol-
' dovenii tgduir autenticitatea scrie-
ru i pecetii, r5spiindir5 bani pretu-
tindent i magistratii erau s incredin-
teze averea sechestrat5 Hatmanului, ca
legiuit epitrop al lui Stefan, clad Kiih-
bach sosi la Venetia (11 Noembre).
Cele ce se petrec aici stint foarte in-
teresante. La 12 Noembre, dimineata,
 Oameni I fapte 99

trimesul se inralneste cu Moldovenii,

pe plata Sf. Marcu. Acestia isi reverse
in voie toatil ura irnpotriva lui, refu-
z5nd cu arogante restituirea unor bard,
cari sunt ai lor, cerand copilul, oprit
pe nedrept : nu e la Bozen, aici s5 le
porunceasc5. Durninec5, cilia intalnire
la Gheorghe Hatmanul, cu aceiasi is-
Wanda'. Toate stiiruintele pe lâng 4
hiepiscopul Oavriil i clericii greci sant
zadarnice. Atotputernicile bacsisuri ale
Valahilor fac pe Kiihbach s5 se team5
de inchisoare si sift cear5 sprijinul am-
basadorului imprirtitesc, contele de
Thurn. La 16 Noembre, tribunalul del
Mobile &idea tutela lui Oheorghe Hat-
manul : sentinta ar fi costat, dupe Kiih-
bach, 150 de galbeni.
Mudd de aceast5 izband5, asociatii
indr5znesc a Ora pe Arhiduce inain-
tea dogelui i senatului venetian. Cfind
Kiihbach &bete dela acestia poruncil
pentru o cercetare nou5, ei cearcii sä-1
conrup5 si pe el : dac5 va face pe Ferdi-
nand s le dea copilul, va ca$tiga 2.000 de
galbeni ; dac5-1 tufa pentru dans% 6.000
de florini, o blan5 de samur pretuind o
mie de galbeni i ce juvaier ii vs placea.
100 N. lorga

Sit-1 iea it spuneau ei, $i cu sila puin-

du-i un chills in gur l leg'andu.1 de
cal : viu sau mort, au nevoie de clausal.
In alt zi, un Orec ii oferà pe plata 2.000
de galbeni, dad' va face s se taie capul
sau macar nasul i urechile lui Zotu,
si daa-I otriiveste cu o pulbere ce ffi.
gfidueste a-i da, fosplata va fi de 3.000,
din cari 500 inainte.
Kiihbach mai avu deaf audiente la
doge, unde i se promisese tot, in zadar.
Avocalti cumprirati refuzau s pledeze
pentru Arhiduce. Stanciu, care decla-
rase a recunoa$te scrisoarea lui Petru,
amenintat cu moartea, Ii retrage In
data cuvfintul. Se ceru interventia Im-
paratului.
. In lanuar 1595, Nicolae Albanezul
soseste pe ascuns in Tirol : trebuia sa
aprinda casa unde se afla Stefan $1 sfi-1
fure in Invlmeal. Emisarul astigase
pe dour' din slugile Domnului, Tudor
si Arapul, and afacerea fu descoperitii.
Vinovatii fura inchii i apoi goniti din
tara.
Impiiratul scrise fara folos la Venetia,
si cuvintele ambasadorului n'avurii rii-
sunet. Pe and regele $i regina Ana a
4
 \

Oameni si fapte 101

Poloniel stilruiau s5 se trimeat5 copilul

acolo (4 April), in puterea testarnen-
tului din 1-iu Iunie 1594, Zolu, devenit
liber, se plangea la Praga, izbutea s5
capete scrisori dela Papa, cerAnd dela
Rudolf trimiterea familiei lui. Plictisit de
cheltuielile ce se Warm cu intretinerea
prinsilor, n5d5jduind c sosirea lui Zotu
la Venetia va s1bI pe ceilalti vr5jmasi,
guvernul imperial porunci ca Maria si
copiii sto fie 15sat1 s plece, ceia ce se
. si facti (7 Iunie). -
Asigurat ast-fel, Nara incepe iari
lupia serioas5 pentru mostenire. Fabric5
un testament, care ar fi fost dictat de
Petru cu trei zile inainte de moarte :
Zotu &bate epitropia, lemela sa un dar
de 20.000 de galbeni. Bacsisuri de 6.000
de galbeni s'ar fi impartit de dfinsul la
Venetia. 0 c5I5torie a lui Kilhbach, in
Novembre 1595, [davit urmfiri bune : bie-
tul om plecase sà implineasc5 un vot
pios la Loreto si Roma. In lipsa lui,
cele dotal particle se impacii, i Kiih-
bach, auzind cà vreau s5-1 inchid5 la in-
toarcere, se gr5bi s !meek' hotarul in
Tirol. Cercheza se plAngea c5 nu i se
dau inapoi lucrurile 15sate in Tirol ; mai
rau de cat la Turci i asasini 1" .
 102 N. lorga

Averea rrunânea ins pecelluitS de

Signorie, asa c'e, in 1596, Zotu fu silit
sgt vie in Tirol (Ianuar) si, neizbutind,
el incerca iarris sà lure pe Stefan. Un
Polon, Pantasco, veni in Novembre la
Hall, cu o suits de opt oameni si plea
- a doua zi. Conspiratia fi descoperitb.
In zadar dull guvernul austriac s puie
mime pe persoana lui Zotu, clod acesta
se glisea la Ferrara, siiiruind pe lang5
ducele de Mantova. Numai moartea iui
scpà pe tutor!! lui Stefan de ori-ce
grijS.
La 14 Mantic, aflându-se in pat de
altmintrelea, de clod se giisea in Ve-
netia, era neconienit bolnav, el i§i face
testamentul. Lasa bani unei mantistiri
de dilugSrite, care trebuia sà se infiin-
teze in Venetia, sau altfel lavrelor din
Athos, apoi bisericii grecesti din Ve-
netia si rudelor sale. Fete le lui : Patina,
Raxanda §i Isabela ciiplitau ate 4.000
de galbeni. Mama for trebuia sii le ma-
rite cu Greci si nu cu alta natie".
Grija averilor se lase celorlalti doi exe-
cutori, Apostolo Tigard si Constantin
Paleologul, Arid poate femeia mea,
Doamna Maria, ne va putee suferi n5-
 Oameni i fapte 103

cazurile acestei lumi, fiind Marl, si va

voi sit* se &kite°.
Spatarul se siivarsi din vista, in Ve-
netia, la 11 (21) April 1599. Oasele sale
odihnesc in micul cimitir al bisericii San
Giorgio dei Greci 1).
Pe placa de bronz ce le acopere se
ceteste : Zotu Tigarit din lanina, cel ce
a fost invrednicit, a fi supt Domnul a
tooth' Moldovlahia, Petru, feciorul lui
Mihnea (sic), Mare-Spatar si ginere al
sau, cel ce a trait cu stralucire
si in
dreapta credinta odihneste in acest
mormânt, facut pentru el si urmasii
sai de fratele sau, Apostolo, astep-
land invierea din morti. 11 Aprilie
1599".
Vestea, problematic de tristii, a fost
adusa indata la Innsbruck deo stafeta
anume, l Stefan, atunci la scoala la *r.
lezuiti, ulnae astfel pe Maria :
Prea iubita mea sora,
Am primit scrisoarea Domniei Tale,
al cu nesfarsita durere am inteles na-
_ cazul in care te afli, pricinuit de moar-
.

1) El cerea in testament, dad nu i s'ar da locul

ce cerea aici (si nu i s'a dat), sA-1 ingroape in
mAnAstirea Sf. Nicolae Filantropino din lanina.
 104 N. Iorga

tea b5rbatului Domniei Tale, cu sufle-

tul caruia Domnul Dumnezeu fie indu-
rator. Eu, un frate iubitor al Domniei
Tale, simt pentru aceasta mare durere
si compatimire de Domnia Ta, dar, vi-
, ind o asemenea intamplare din mina lui ,
' Dumnezeu, trebuie s o si suferim cu .

rabdare bung si s ne hotaram pentru

ceia ce este mai potrivit : mangaierea,
care se poate ; astfel n5d5jduiesc ca
vei face asemenea cat despre cele
ce-mi mai scrii, eu voiu vorbi de dan-
sele cu dumnealor epitropii mei, si
de ceia ce se va putea face, cat de cu-
rand vel fi instiinfatà. Intre acestea, vei
ramanea mangaiata si asigurata c5 ma
voiu arata totdeauna fratele iubitor al
Domniei Tale, cand Inca t Domnia Ta
vei face ceia ce se asteaptii de la o
sofa iubitoare si-mi vei raspunde cu tot
atata dragoste. Neavand alta &Ili spun,
ma recomand Domniei Tale din inima,
cerandu-ti de la Dumnezeu, Domnul
nostru, orice multamire.
Din Innsbruck, azi 1.iu Maiu 1599.
Al Domniei Tale
dragul [rate
Stejan-Voda 1).
1) Pasagiile subliniate sant románege in ori-
ginal. ,

7 ;
 Oameni i fapte 105 ."

,
Pare c5 Maria scrisese fratelui s5u, '

propunandui o impikare. Scrisoarea

dintalu fu armata de o alba, si iata ce
r5spundea la aceasta, Stefan :
Prea-Luminat5 Doamn5, sora mea,
Primesc acuma, dup5 trecere de pu-
tine zile, o a doua scrisoare a Domniei
Tale, si riispund la &Irma. Precum ins5,
in cea din urrn5 carte a mea, m'am ru-
gat sa capeli raingilierea, tot asa si in .
aceasta. Celelalte le vor intregi teologii,
can au aceast5 meserie. Fii s5n5toasil
si mangiiiat5. Din Innsbruck, azi, 10
Maiu 1599.
leu, fratele Domniei Tale
Stefan-Vocki,
ce am lost Domn fere! Moldoue
si a Terei Muntenesti

Mangaierea a venit in curind pentru

Maria, care se c5s5toria, la 28 Novembre
1600, in biserica de familie a Sfântului
Matei (S. Maffeo) din insula Murano,
reparat5 de Mihnea Turcitul, a c5ruia
m5tusii, Miirioara Vallarga, fusese calu-
-
106 N . lorga

Odra in mariiistirea vecin, cu Polo

Minio. ')
Polo Minio di ser Scipione era din
cea mai bunt' noble% vent pane'. Veniti
din Mazorbo, Minii fusese primiti in .
data in Marele Consili», si din al 15 lea
veac Inca ii gAsim in cele mai insem-
nate locuri i demnitAti. In legAturil de
comert lucru de care nu se rusinau
cei mai gloriosi dintre aristocratii Ve-
netiei cu RAsAritul, ei contractual
in 1543 o alianta cu Paleologii din Con-
stantinopol 2). AceastA casAtorie ii in-
rudi poate cu Petru Schiopul, care luase
de nevasta pe Maria Amirali din Ro-
, dos, poate si ea de vita paleologii, ma-
ma Domnitei Maria.
Aceasta avu, in al treilea an de cAs-
nicie, un singur fiu cu Minio : nliscut
la 13 Septembre 1603, i se puse numele
indoit de Teodor, ca unul ce era derail
de Dumnezeu, and Oriole nu mai nii-
dlijduiau sa aibA copii, i Stefan, amin-
i) E curios cã in declaratia lui Rossi de a fi
primit juvaierele aflAtoare, in parte, la Gheorghe
Hatmanul (11 Julie 1600), Minio lea partea Ma-
riei come marito" (ca lArbat).
2) Octavian Minio ia pe fata lui Pavel Pa- .1
eologul.
 , Oameni gi fapte 107

tire pioasii a learn lui Voevod, mort

atunci, in cea (Unfelt, tinerete 1).
Moartea lacomului Zotu a avut urma-
rea dea impca pe Domnita cu fratele ei.
Maria s'a invoit repede cu tutorii lui
Stefan 2), La 27 Aprilie 1600, Kühbach
plea la Venetia pentru a se intelege
cu Ansa : avea voie dela Stefan 3) si
co- tutorit sei se lase Doamnei o treime
din avere.
El izbuti se incheie inse o invoiale,
prin care ceda numai o sesime : actul,
isalit la 14 Iunie 1600, in casa Martel
din contrada Sant'Antonino, centrul de
asezare al Romenilor din Venetia, (Rides
Domnitei : unul din cele trei mari Ian-
turi de mergeritare, trei diamante, o

1) Teodor-Stefan are cu Giulia Molin clod

fii, Paolo-Silvestro, cel mai mare (ndsc. la 31
Decembre 1635), opt (cu Morosina Moment).
Polo Minio trAla Inca la 191 20, cants merge
pentru afacerl In Moldova, aducând i un ra-
port asupra tärli i celor vecine: familia il in-
tovarasia.
2) AceOia slot siliti sä se impace, caci Moldo-
yeah scosesera acuma, in Decembre 1599, cateva
mii de galbeni de supt sechestru.
3) El scrie la 15 Maiu 1600, o a treia seri-
soare surorii sale.
, 108 N. lorga

scufie, $i jumiitate din banii ce se aflau

la lerusalim La 16, notarul Andrei Catti
scria o a1t8 invoia15, fricutii cu Cer-
cheza, careia i se Itigildutau 200 de ught.
Oheorghe Hatmanul $i viiduva lui Bar-
tolomeiu Bruit, creditoare a ribose-
tului Petru, furii de asemenea mull&
mitt. Kühbach se griibi indatel sti tri-
math' lucrurile peste munti printr'un
servitor, inainte ca Signoria, pe iâng
care intrigau oameni necunoscuti, s8
le poatà sechestra iar. Averea ch$
tigatä asifel lui Stefan se urca la 17,596
de florini $i cAtiva creitari.
,
Cea mai mare parte din Moldoveni
dispar duma aceast8 data, Slim despre
Costea Postelnicul, c s'a dus in tara
prin Viena. Mitropolitul Movilà s'a ase
zat cu rudele sale la Podhaec-t, in Po-
Ionia ; tot acolo se stabilira unele din
femei, Vasile Palmated $i Postelnicul
Musteat5 ; cei mai multi s'au pierdut in
haosul cosmopolit al Constantinopolei.
0 parte din curtenii lui Petra Voe-
vod se arata iaril$ la moartea lui $te-
fan, cand un alt proces ni-i scoate la
lumina. Stint un adevarat noroc pentru
 Oameni sl Note 109

istoric aceste imprejuriiri, care trag

atat de complect perdeaua uitarii dea-
supra unei societati $i unei epoci. '
. .
Chive timp dupa hothrarea Impiiratu-
lui, care oprea pe micul Stefan in Tirol,
Ferdinand numea ca tutori pe Kühbach
insusi, pe Iacob -Andrei de Brandis,
Kronburg $i Vorst, om pios si cult (in-
valase la Bologna, st a compus o carte :
Caniculares", in 1623) $i pe biitranul
Wilhelm, cavaler de Wolkenstein, se-
nior de Trost i Neuhauss, din familia
trubadurului medieval Oswald (15 Sep-
tembre). Acela dintre ei care s'a ingrijit
in deosebi de dansul a fost Ferdinand
de Kiihbach, care era $i epitropul filen
naturale a lui Ferdinand, Veronica de
Vilanders. Ingrijirea aceasta, foarte con-
$tiincioasä, avea $i mobile interesate,
cum dovedirà mai tarziu nanumilratele
sale cereri de aisplatà.
Duna' un report al tutorului principal,
se hotarit ca Stefan sii riimaie in Bozen !7i

parka la prima-vark pentru a invata mai

temeinic cele trei limbi (24 Octombre).
Kühbach propunea pe viitor o $edere
de un an sau doi la Innsbruck, supt
110 , N. lorga

un preceptor si apoi trimeterea lui tot

mai departe in Imperatie.
La 12 Octombre, copilul, care steituse
Vilna atunci in cesa perinteascii, fu stre-
mutat la fratele epitropului s5u, Otto-
Marx de Kiihbach. Curtenii sei pleca-
sere si el avea pe lange clausal numai
dou5 slugi, Tudor si Arapul, pe Sem-
seim, copilul de case, pe Petru Boles sau
Petermann, piticul, i dou5 femei, o
sclave i ingrijitoarea sa, la care copilul
linea mull, muta Anghelica. Bicisnic din
nastere, Stefan avea dou5 boale ascun-
se, care cereau ca totdeauna cineva de-
votat sà fie lenge clausal. Mute dormea
noaptea lange petal Voevodului.
Prezenta acestor oameni de aceiasi
limbà cu Stefan supere ins5 pe Kiih-
bach, care dorea ca epitropisitul s5u se
fie crescut nemteste. Se indigna de fe-
lul hrenii, ce se &idea copilului, ogre-
solanele minicar!, reel" ale Valahilor,
nepotrivite cu clima, de starea cronice
de belie a Arapului ; nu uita c5 Muta
luase parte la furtul din Iunie ; atri-
buia slugilor romfinesti inderetnicia cu
care Stefan tinea la eresul seri grecesc.
In Noembre, Muta si roaba Maria that
socotite, l, in pr;rnevara lui 1595, ple- .
 S
Oameni in fapte 111

carg, dupg descoperirea unui complot,

in care erau amestecati, Arapul si Tu-
dor. Piticul $i copilul furs indepgrtati
mai tank], $i cel dintaiu ajunse la mare
trecere pe langg nunciul apostolic in
Venetia. Cativa copil moldoveni, cari se
infliti$arg la Stefan, in Innsbruck, furg
trimisi InipoI. InsL pentru a re angaia
dorul de lark, pe care copilul instrainat
1.a avut pima in ceasul de pe urmg,
Kühbach aduse cu dansul de la Vene-
tia, in 1600, pe tangrul Ion Cgragra$ul,
care fusese, in Curtea Domneascg im-
plating, Comisul Voevozilor. Acesta
ramose Janet vgrul sau bolnav pang la
moarte-i.
In aceia$i vreme cu inliturarea cur-
tenilor barbari", Kühbach se ingriji ca
Stefan s pargseasca portul oriental,
in care era asa de draggla$ blandil
copil bglan. II cumpgra din Venetia,
prin evreul Moise May toate cele de
nevoie pentru a-1 imbraca nemte,ste
(auf teiltsch), i tangra Frau Kiihbach,
cgsgtorita in vara lut 1594, complectà
aceastg imbraciiminte la iarmarocul
Sfantului Andrei, in Bozen. In locul
invaTaturilor simplului ieromonah Tu-
,
0 -
 112 N. lorga

dose, copilul de Domn ascultâ cu alti

nobili lectiile de latineasc5 si vel,sci ale
preceptorului latin din oras, Leonard
Alotarius, c5ruia-i aducea, pc Iâng
leafa in bani, dou5 masuri de lemne,
, dupa obiceiu. Când, in vara lui 1.595
I (10 Iunie), Stefan plecii la Bozen, i se
diidu acel preceptor fin, modest si
dupli loath cuviinfa", pe care-I cerea
Kiihbach Inca din 1594 : Ezechiel Losius,
om cu rude sarace si de sigur fàrà
multa cunostinf5 de carte. Avea ca leafa
200 de florini pe an. Dupa o scurta se-
dere la hanul Cerbului de aur", Dom-
nul fu pus in pandit la Michael Lefin,
burghez din Innsbruck. In 1597, el trecu
. de acolo la fostul sàu oaspete, Otto.
Marx de Kiihbach.
Colegiul lezuitilor, in care fu pus sa
invete, era cel mai vestit din tot Tiro-
lul. Infiinfat la venirea Ordinului in
provincie, la 1562, ocrotit de Arhiduce
si Imparat, el adunase Mafia scolari, ca
nail puteau scrie temele latinesti de in-
ghesula15. Din 1582, erau cinci clase :
cele doua dinttliu se ocupau cu latina
mai ales, celelalte i cu greaca. Pentru
ultimele clod!, se piistrau studii ecle-
. -
 Oameni i fapte _ 113

-
- siastce, istorice i poetice (Homer era
, cercetat in clasa a cincea); colaril se
impiirtà§eau des, primeau o crestere
morala foarte ingrijitii in intelesul in.
gust 0 neomenos al cuvantului. La exa-
\ mene i sole mnitiiti, se reprezentau co-
. me dii, dupe moda iezuif, innaintea
.- publicului, totdeauna numeros si ales.
Avem lista cartilor de womb% ce
se intrebuintau la least% lista pe
care ne-a 'Astra o inventariul lu-
- crurilor aflate in casa lui Stefan. Sunt
printre ele dirt de gramaticli : Ponta-
nus, Ald Manutiu (Phrases), Ciprian
Soarius (Retorica), Oratser (Nonzen-
clator, Institut/ones, linguae graecae),
I, Ulner (Phrases), etc.; aril religloase : ,
manualul lui Canisius, un catehism
german, Comoara Invtturilor cres-
tine", ,,Exercitiul pietiltir al cardina-
lului Radziwill, Serla honoris" de
lezuitul Petru Michael, ciirti liturgice,
o carte despre botez, Viata Sf. Leopold.
Apoi cateva manuale de !Monte : cro-
- nica lui Laurentiu Syrius, I. Boemus
.
Albanus de Moribus omnium gentium
(Obiceiurile tuturor popoarelor) ; au-
, tori clasici, temeinic expurgafi, cure-
114 N. Iorga

fill de orice elemente nemorale aau ne-

pioase: Horafiu, Lucian (Dialogurile),
ustin, Martial, Cicerone (Epistole si
de Officiis), Isocrat. Shin file i studiite
filozofice erau, ca in toate scolile tim-
pului, cu asprime oprite. Biliatul pri-
mea inst" cresterea pe care o doria gu-
vernul provinciel : in religia catolic
sl cu frica lui Dumnezeu".
De altminterelea, viola lui Stafan era
destul de Iiber. I se trimeteau bani
dupa cerere, isi cumpara haine de pref
si incepuse iarils a se imbrfica roma.
firste, in vesmintele bogate, care-i a-
firmau pozifia, se duces la petreceri
insfarsit. In Februar, el asista mascot,
la logodna fetei lui von Brandis. In Maiu
1599, Costea Postelnicul i Aslan Ca-
milrasul yin sil-1 vadO, si el prânzea
adesea cu fostii sai curteni, cari sta-
lean la hanul Cerbului de aur" cu lo-
cuinfa. In Septembre 1598, el vine la
Bozen, unde rtimâne cilteva saplamOni,
tot la Otto-Marx. Ferdinand de Kith-
bach ii cumpara, dupa cererea lui, un
mic clavir, ca so invete pe &maul".
In tulle 1600, Ion Camarasul infra in
serviciul vfirului &On.
In 1600, domnescul cocon avea
 Oameni l fapte - 115

sprezece ani. Colegful 11 miintulse a-

proape, la Innsbruck ; t1a destul de
bine nemte§te i latine§te. Era vreme
s0-si urmeze studille de limbO in stria-
!

nOtate. Primejdtile, de care era necon-

tenit amenintatii vista pretendentului
Zotu murise, dar, in 1599, se desco-
perise cà Domnul Moldovel1) intinde
iarei$ curse briiatului, aa a Ferdi-
nand de Kiihbach cel Lank alergii in-
data din Trento la Innsbruck f5-
curs tusH pe administratoril Tirolului sr:t
roage pe Impiirat a nu-I trimete in Ita-
lia, ci, mai bine, a-1 aduce la Curie,
printre copiii de cast'. Dupil procla-
marea, in 1600, a majoritiitii lui Stefan
(12 Septembre), cererea fu repetairi :
I
tiingrul ajunsese la viirsta Wind tre-
buia initial in afacerile politicem. Im-
paratul primi propunerea de a-1 clam,
la Curtea arhiducelui Maximilian, care
1 era siti ia in curand mo§ienirea Tiro-
)1
lului (1601).
Pe and viola lui Stefan se scurgea
asifel, monolong 1 obscurit, intr'un

1) leremia Movith, atuncea.

116 N. Iorga

colt de straingtate dephrtala, Mihai Vi-

teazul, pe care blandul i supusul Petru
nici nuI prevedea in consideratiile sale
politice, riisplindea o aureola de glorie
rosie asupra tarn sale. Cu o lovitura de
sabie indrazneath, el 41 supusese Mol-
dova.
Fara planuri politice nationale, el visa
incunjurarea Ardealului, 'Astral pentru
sine, cu tart carmuite de Do mni inru-
diti, pe cart i-ar mai illegal de el jura-
minte asemenea cu cele primite in Mol-
dova si Muntenia de Sigismund Bathory.
Cea din urma provincie ar fi fost guver-
nata de fiu-shu, Nicolae Parapet], pre- .

cum a si fost, in fapta; in cea dinthiu ar

fi dorit sà puie pe cineva, care s'ar fi
casatorit cu Domnita Florica. Omul ales
fu Stefan Voevod ; asezarea lui in Mol-
dova ar fi multumit, credea el cu drep-
tate, pe banuitorut Rudolf.
Mihai se exprimase el insusi i pu-
sese apol pe Stoica Postelnicul sa pro-
pue lucrul, inch inainte de cucerirea
provinciei. Child aceasta chzu in ma-
nile biruitorului, Domnul se adresa poate
direct Imparatului. Comisarii din Ar-
deal nu erau de parere ca Stefan sa
 Oameni si ante 117

fie trimis in Riser% banuisu intentiile

Voevodului, care ar fi avut un all can-
didat, serios acesta, Marcu, fiul lui
Petru Cercel. Totu$, la 29 Iu lie, se po-
runci lui Kühbach s cerce gaudy! lui
Stefan in aceastä privintà 1) Nu slim,
din nenorocire, raspunsul tâniirului
Domn ; epitropul salt asigura Ios pe
Impend ca primirea propunerii e cu
des5var$ire sigur5u. La atata lucru gan-
deste Stefan, cum ar putea s5 ajunga
iar in vrednicia ce avuse". E acuma un
om dupe,' dorinta ocrolitorilor sei : a
trecut la catolicism in ultimele timpuri,
stie bine nemteste, destul5 latineasca,
intelege si italieneste ceva, pe range c5
n'a uitat inch* a vorbi, ceti si scrie
limba sa nata15, mo1doveneasc5". Pen-
tru frageda sa vârstà, are destepteciune
$1 p5trundere, vorbeste bine ; ii cunoa-
ste un singur usor defect : e de o fire
prea mandril 2).
In Septembre, lupta de la Mirislau
zdrobià cariera meteorice a lui Mihai
si, cu dânsa, sperantele de apropiate
1) La 23, ordin speciul acestuia.
2) Ettwas eines hochen Geists".
-,

O... 1 :X /
- 118 N. lorga

venire la Domnie ale lui Stefan. Acesta,

de altmintrelea, nu mai avea viitor ina-
intea lui. Blondul Voevod rnuria Incet
de melancolia ftizicilor.
In 1601, toamna, el paraseste capi-
tala Tirolului, unde stilted in casa no-
bilului von Graben, pentru a cauta un
aer mai bland la Bozen. Se gasea in a-
cest oras in Octombre ; la inceputul
lunii urmatoare, Kühbach ii gazduieste
la Zimmerlehen, unde murise Petru-
Voda. Intors la Innsbruck, el ii pre-
vede apropiatul sfarsit. Recunoscator
lui Ion Carnarasul, singurul om de a-
celas sange care se atilt lane dfinsul,
el ii face, la 25 Novembre, un dar de
10 mii de lei, daca s'ar intampla sä
moara si nu 1, ar putea rasplati, ca Domn.
La 6 Ianuar, sodalitatea marianri, in-
temeiata in 1578 de 20 de scolari de la
Iezulit, ii alegea a doua oars ca prefect
al sAu. Fusese primit Inca din 1590 in
societatea aceasta pioasa, pe care o
lega cultul special al FecIoarei i o fa-
milia iubire pentru catolicism si re-
prezentantii sai (se rugau pentru Ma-
' ria Stuart, cand aceasta sufePea in in-
chisoare). Averea sa, marele sau nu-
 Oameni i fapte , 119

me strain, meritul convertirii la cato-

licism ii recomandarà colegilor s5i, asa
c5, in 1601, era proclamat prefect al
lor. A fost o mare s5rbatoare : Stefan
tinu o cuvantare greceasc5 i sodalii
aispunser5 prin versuri i prink in cele
doua limbi clasize.
Foarte evlavios si harnic, tanarul
Domn venea la toate adunrile socie-
lath. Aici intalnia de multe ori pe amtin-
doi tutorii siii poate, Wolkenstein si
Brandis ; toti membri aproape erau
nobili, si intre dansii nurne din cele
mai mare ale pTovinciei, In 1602 insij, el
putu rare ori sasi pàrseascâ patul; ceru
sà fie ertat pentru aceast5 1ips5, care
nu era ohisnu1t5. Un reumatism ciu-
dat pentru viirsta sa, ii fact' starea si
mai rea. La 20 Marne noaptea, se
simtea asa de slab Meal arat5 prin
graiu, lui Ion C5marasul, dorintele sale
de pe urm5. A doua zi, el se stin-
gea, intre ceisurile 1 si 2 dupa andazi,
- pe vremea and soarele inalzeste pu-
tin aerul rece al primiiverii friIor mun-
tene.
Un pictor din Innsbruck zugrivi, dup5
porunca lui Kilhbach, pe tan5rul Voe-
 S.

I .

120 N. large

vod mort, apoi corpul fu coborfil in

haine de parade cu spada :mite si cu
cutitele orientate, cu pintenii de aur,
in morrnent, ce i se pregetthe lenge al-
feral cel mare al bisericii parohlale,
.

Stentul lacob din Inn=bruck. Era de

fate curtea germane a Domnului, cu pre-
ceptorul leronim Hörl, Otto-Marx, $co-
larii din deosebitele a$ezeminte ale
orasului si congregatiile religioase.
Dupe multi ani, i s'a ridicat un mic .
monument cu aceaste inscriptie :
Prea lurninatul Domn, Dornnul Ion
Stefan Voevod, din semintia Domnilor
Moldovei i Teril Romene$0, $. a., tan&
cu insusiri alese, care a urmat de bane
vole in surgun pe tatiil seu gonit de
Turci, pe cand se indeletnicea cu in-
vetetura, foarte devotat catolicismului
si cultului Fecioarei, a murit la Inns-
bruck, in 1602, 22 (sic) Mart. A Wait
optsprezece ani, trei luni $i o zi 1".
El insusi era infetisat pe pialre in
genunchi, in aintea crucii. Cand s'a re-
fecal biserica, in veacul trecut, placa

1) Toate cifrele sant, cum se vede, false:

*tefan se nascuse la 31 Iulie 1584.
 ,
Oameni i fapte 121

a fost ingropatii la un loc cu sicriul de

aramg, sau, topilã impreunii cu altele,
a dat materialul pentru clopotele cladirii
celei none.
Astfel si-a sfarsit zilele obscure, intre
straini, pliipandul strAnepot al lui Stefan
Voevod cel mare.
EPILOG
Testamentul verbal al lui Stefan Elsa,
Vara a numi un mostenitor universal,
o stung de legate ploase : 3000 de flo-
rini sodalitgiii mariane, 500 Capucini-
lor din Innsbruck, aceiasi swat ma-
1 nastirii Franciscanilor, iar celei din
Bozen, unde odihneau parintii lui, alii
500 ; 500 de florini bisericii Sf. lacob
si tot atata bisericii Maria din Seefeld
pe munte, unde se pastime picrituri din
sfingele lui Hristos, chute in chip mi-
nunat dintr'o hostie. airnrasoaia pri-
mea apoi 4.000 de florini si Gheorghe
Hatmanul 2.000
Averea boat& era reclamatil de Maria
Minio ; guvernul tirolez si cel imparl-
tesc ar fi vrut insa s'o iea pentru sine,
cu atat mai mult, cu cat se dovedi

1
 122 . N. Iorga

nasterea din flori a lui Stefan, pe

. timpul când Doamna Maria din Rodos
' era 'Inca in viatii. Minio sosi in Tirol
$i fu indreptat la Curtea imperial6,
unde trimese pe procuratorul sruu, Ma
rio Montino. Imp5ratul porunci in Sep-
tembre ca el sä nu fie tratat in chip
I nedrept, ceiace ar fi pagubitor pentru
numele bun al primitoarei Case de
Austria. .
Averea din Rasgrit se aduna in parte.
Oheorghe Ciimarasul si Asian, cari ple- '-
case la mangistiri inch' 1601, sosirii in
lanuar 1603 la Venetia, cu o corabie
plina de piper. Opriti la Alexandria, .

siliti sa arda restul sinetelor, ei gasise

cu cale sà schimbe banii in piper si
gene de lux. Acestea din urine,' ar fi fost
predate de niste pirati englezi. Din
11.000 de galbeni ramtisese numai doug,
pe care le sechestril Minio. Acesta in-
case' i banii de la Cromidi : 600 de gal-
beni, scotandu-se cheltuelile.
Cearta tinu pang in 1605. In acest timp
_ Impriratul si Maximilian luara ce yoke
. din mostenire. Se platira legatele pi-.
oase : cel cake Sf. Jacob, mult adaos. ,
Se actual recompense la cine nu se
 Oameni i fapte 123

rusina sa cear5 : lui Kühbach, fratelui

sau, lui Rossi, i altora
Oslo ce mai ramasese, se imp5rti ,

lake familia impr(easc i Minio, prin

invoiala din 17 Septembre 1605 ; Maria
primea 45.906 florini din averea totala
de 131.916. Incasarea ins5, dup5 atata
risipa, era asa de grea, incfit Domnita
fu silica', in 1607, sa vie in Tirol, pentru
a lua 12.000 de florini, ce nu fusese in-
napoiati de Imparatul. Cat despre cele
lalte legate, &lire familie, ele furl foarte
putin tinute in seams. lar ce s'a facut
cu rudele lui Stefan, nu se mai $tie.
 DIN
CATALOGUL
Marei publicatil Biblioteca pentru toti"
1 AndePsen, Povsti alese
2-2 bis S. Fl. Marian, Pasarile noastre.
' 3 Mihail Zamfirescu, Cantece si plan-
geri ; (Poezii, Editia 5.a).
4-5 bis Herbert Spencer, Despre educatie (tra-
ducere de D Stancescu).
, 6 Al. Vlöhuld. Icoane sterse (nuvele).
7 Carmen Sylva (Regina .

Elisavela a Romdniei), De prin

veacuri. (Proza ; cu portretul Re-
ginei. Editia 1V-a).
8 Jules Michelet, Romania, Roma, Pisa
10 Alarcon, Mark-Twain,
Brell-Harte, Nuvele i schite (trad. '
. de Titu Maiorescu si Livia M.).
11 André Theuriet, Din tinerete (nuvele
trad. de D. Sthncescu).
13 Duiliu Zamfirescu, Nuvele, romane ;
Frica.
14-14 bis A. I. Wilkins, Antichitatea romantl.
15 Gr. Alexandrescu, Memorial de ca1a-
torie (Manastirile de peste Olt).
16-16 bis Anton Pann. Povestea vorbei (partea I).
17 D-na Colomb, Istorioare (traducere de
D. Sthncescu).
19-19 bis Alfred de Mussel, La ce viseaza fe-
tele (comedie In versuri trad. de .

Th. M. Stoenescu).
21-21 bis Gennevraye, Ombra (roman).
23-24 Ion Popouici Din viata me-
seriasilor (nuvele) cu o biografie
de Titu Maiorescu.
25-25 bis Anton Pann, Povestea vorbei (partea II)
126 Biblioteca pentru toti

28 Ion Creangd, Opere complecte (par-

tea I-a).
29 Ion Creangd, Opere complecte (par-
tea II-a). -
30 Ion Creangd, Opere complecte (par-
tea II1-a).
31 Ion Creanga, Opere complecte (par-
tea IV-a).
32-33 Ion Creangd, Amintiri din Copilärie.
*. 36 D. Stöncescu, Povesti de Cede tun (Cu-
legere).
38-38 bis Wolfgang von Goethe, Suferintele ta-
nArului Werther (trad. din limba
germana de I. Hussar).
39-39 bis Anton Pann, Povestea vorbei (ultima
parte).
43-44 bis Gh. Adamescu, Elocinta romana (dis-
tursuri celebre, culegere).
50 E. Pécaut si Ch. Baude, Convorbiri
despre arta (part. I-a cu 42 gravuri).
51 Al. Vlahuló, Din goana vietii (part. 1-a).
52 Francois Coppée, Prietene (roman).
53-53 bis Wildenbruch, Doi trandafiri.
55 Radu D. Rosetti, Din inima (poezii)
56 E. Pécaut si Gh. Baude, Convorbiri
despre arta (sfarsit cu 45 gravuri).
57 Al. Vlahulei, Din goana vieti (partea It-a)
58 I. L. Caragiale, Schite ware
59 Al. Vlaurd, Din goana vietii (ultimul
volum).
60 Abatele Prévost Manon Lescaut (ro-
man, traducere de I. S. Spartali).
62 Alfred lord lennysan, Enoch Arden
(poem, tr. in versuri de Haralamb
G. Lecca). I
,
 Biblioteca pentru toti 127

65 Abatele Prévost, Manon Lescaut (ur-

mare, trad. de Ludovic Daus).
66 Abatele Prévost, Manon Lescaut (trad.
de Ludovic Daus) (sfarsit).
67 Universul si minunile lui (cu nume-
roase ilustratii).
68 Universul si minunile lui (cu nume-
roase ilustratii) (part. II-a).
69 Universul si minunile lui (cu nume-
rouse ilustratii) (sfarsit)
70 Petre Dulfu, Legenda Tiganilor
i 0-71 bis H Taine, Filozofia artei (primul vo-
73-74 lum Natura operei de arta).
Al. Mind& Dan (roman partea I-a).
76-77 AI' Vlauld, Dan (roman sfarsitul). .

79 Anton Pann, Nastratin Hogea

, 80-81 Niculae Filimon, Ciocoii vechi i noi
(roman part. I-a).
82-83 Niculae Filimon, Ciocoii vechi i noi
(part. II-a.
84 Niculae Filimon, .Ciocoii vechi i noi
(sfarsitul).
85 85 bis Oh. Adamescu, Biografiile scriitorilor
Romani.
90 Haralamb O. Lecca, Cinci poeme.
1 . 93 Anton Pann, 0 sezatoare la tarn sau
Povestea lui Mos-Albu.
94 Anton Pann, 0 §ezatoare la tarn sau
Povestea lui Mos-Albu (part. II).
96 97 Bernardin de Saint-Pierre, Paul si Vir-
ginia, roman complect.
99 Alexandru Pettifi, Apostolul, traducere
de St. 0. Iosif.
100 Andersen, Chipuri färä chipuri.
101 Ovid, Metamorfozele.
 128 Biblioteca pentru toti
CI

. 102-102 his Euripide, Ifigenia In Taurida (in ver-

suri de P. Du Hu). .
103-104 Fr.. Copp& Poveste trista (roman, .

traducere de D. Stancescu).
104-106 Max Nordau, Paradoxe sociologice
(trad. de B. Marian).
107 Cicerone, Despre prietenie (din lati-
neste de M. Derera).
110 Gluriile muzicii, (biograhi cu splendide
. portrete).
114 Seneca, Liniste sufleteasca.
115 D. Teleor, Alte schite umoristice.
116 Al. Vldhullf, Iubire, poezii.
117 Mihail Kogàlniceanu, Biografie.
118 Vasile Pop, Fleacuri (nuvele de duh).
121-122 I. L. Caragiale, Notite §i fragmente
literare.
123 M. Block, Mame le celebre.
124 Sir John Lubbock, Intrebuintaree vietli
(trad. de D. Stancescu)
132-134 H. Taine, Pictura in Italia (din Filo-
zofia artei").
135-136 Lessing, Mina von Barnhelm (come-
die In 5 acte).
i 137 H. Taine, Pictura In Tari le-de-Jos (din
Filozofia artei").
139-140 Sheakespeare, Macbeth (tragedie in 5
acte, trad. de V. Demetrius).
141-146 Sienkiewicz, Quo Vadis (roman corn-
plect. cu ilust., trad. de H. G. Lecca.
152.154 Zaloni, Despre Fanarioti (istorie, mo
ravuri).
157-158 bis Ludovic Leist profesor (Vocabular sis-
tematic francez-roman).
,r-