Sunteți pe pagina 1din 16

LUCRARE DE STAGIU ANUL I SEMESTRUL I DE STAGIU SEMESTRUL I 2010 ( experti contabili)

1) O societate achizitioneaza de la furnizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare si formulele contabile de achizitia si vanzarea marfurilor. 2) Intreprinderea Alfa detine o cladire evaluata la valoarea justa de 120.000 lei, amortizare cumulata 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia sa vanda cladirea in anul N+1. Ca urmare activul va fi clasificat in categoria stocurilor de marfuri. La 31.12N se estimeaza ca valoarea realizabila neta a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a) sa se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; b) sa se prezinte inregistrarile contabile aferente exercitiului N. 3) intreprinderea Alfa vinde societatii mama un stoc de marfa la pretul de 100.000 lei cu optiunea de a-l putea raspumpara dupa 12 luni. Se cere: a) sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; b) sa se prezinte inregistrarile contabile daca optiunea de rascumparare este sau nu exercitata. 4) Intreprinderea Alfa majoreaza capitalul social prin aport in natura. Aportul consta intr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data varsarii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominala a unei actiuni este de 100 lei. Se cere: a) sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz; b) sa se prezinte inregistrarile contabile 5) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei, iar amortizarea cumulata 20.000 lei. Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situatia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vandut pana la sfarsitul execitiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei. Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situatii. Raspuns: Situatia a) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Asadar, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului supus reevaluarii. Cu alte cuvinte, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de efectuarea reevaluarii acelui activ veti avea valoarea rezultata din reevaluare. In acest caz, amortizarea activului respectiv se va efectua avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci surplusul din reevaluare fata de valoarea contabila neta se va inregistra in contul 105 Rezerve din reevaluare.

Valoarea contabila neta se determina ca diferenta dintre valoarea de intrare si amortizarea inregistrata. Inregistrari contabile: inregistrarea achizitiei constructiei: 100.000

212 Constructii = 404 Furnizori de imobilizari inregistrarea amortizarii :

6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2812 Amortizarea constructiilor 20.000 amortizarea imobilizarilor - eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a activului: 2812 inregistrarea Amortizarea reevaluarii constructiilor stabilindu-se = = 105 o = 212 justa 20.000 80.000 din Constructii de = = 120.000 80.000 40.000 20.000 lei: lei lei 40.000

valoare

Valoarea Rezerva 212

contabila neta din reevaluare Constructii =

100.000 120.000 Rezerve

reevaluare

In ceea ce priveste costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare estimate la 5.000 lei si cheltuielile de cadastru estimate la 3.000 lei, potrivit pct. 115 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009, in cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. In consecinta, cheltuielile cu organizarea licitatiei si cele de cadastru nu vor fi incluse in valoare constructiei, deoarece in momentul vanzarii, acestea vor fi recunoscute distinct in contabilitate. Problema care se ridica este daca se vor inregistra datorii contingente sau provizioane pentru aceste cheltuieli viitoare. Potrivit pct. 211 alin. (3) din reglementarile contabile amintite, o datorie contingenta este: a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece: - nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil. Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca: a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: - obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau - obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi

realizata

estimare

suficient

de

credibila

valorii

obligatiei).

Deoarece cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator, iar societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare, pentru cheltuielile legate de organizarea licitatiei si pentru cele de cadastru, in contabilitate se va inregistra un provizion deoarece s-au putut realiza estimari corecte (5.000 lei, respectiv 3.000 lei) si este posibil sa existe iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor. Inregistrarea costurilor estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare (5.000 lei) si a cheltuielilor de cadastru (3.000 lei): 681 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele si ajustarile pentru depreciere" amortizarile, = 151 "Provizioane" 8.000

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati


1. Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii: - perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani; - platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi; - la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 + TVA; - la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului. Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator cat si la locatar. 2. Societatea Comerciala B specializata in comertul cu amanuntul detine in stoc la inceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul in valoare de 15.000 lei. Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este 3.000 lei, iar TVA 2.200 lei. In cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei ( TVA 19% ). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vand marfuri in cursul lunii prin magazinul cu amanuntul in valoare de 42.000 lei, ( inclusiv TVA). Se descarca gestiunea. Evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul. 3. Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate in cursul unei luni, venituri pentru munca prestata in suma de 850 lei. In cursul lunii salariatul beneficiaza de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boala obisnuita, din care 10 zile lucratoare. Salariul de baza minim brut pe tara este de 600 lei, iar luna are un numar de 22 zile lucratoare. Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale? Stabilirea contributiei de asigurari sociale datorata de angajator? 4. La o societate comerciala ce are un capital social de 150.000 u.m., profitul brut este de 80.000 u.m. Se decide utilizarea sumei astfel: - se constituie rezerve legale in limita maxima admisa de lege; - constituire de rezerve statutare in procent de 10% din profitul net; - profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n, respectiv acordarea de dividente 50.000 u.m.n. Presupunem ca printre asociati avem doar persoane fizice. 5. Se achizitioneaza in vederea reproductiei tineret bovin in valoare de 300.000 u.m.n. plus TVA 19%. Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n., iar dupa 3 luni se contata un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n, Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui vitel evaluat la 5.000 u.m.n. Considera vinovat de lipsa acestuia ingrijitorul si i se imputa valoarea lui. Jumatate din valoare se depune de catre acesta in casierie, iar restul se retine din salariu.

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare


1. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare 2. Normalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. 3) Definiti termenul de prag de semnificatie n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evoluia important de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale. informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie: depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila.

Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative. Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand: se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si se evalueaza efectele informatiilor eronate. 4) Care sunt normele de referinta in audit? Prezentati-le succint. In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor


1. Goodwill ul reprezinta: a) fondul comercial al intreprinderii; b) un plus de valoare recunscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia; c) un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului comercial al intreprinderii. 2. Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiinare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000. - Metoda aditiv Capitaluri Proprii Cap social Rezerve Profit Ch nfiinare ANC - Metoda substractiv Cldiri Echipamente Stocuri Casa Banca Total active Furnizori Creditori Imprum Ven anticip Oblig ANC 110.000 100.000 10.000 55.000 15.000 150.000 200.000 250.000 300.000 10.000 150.000 910.000 400.000 80.000 200.000 80.000 760.000 150.000

3. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii: - capital social: 10.000; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor; - cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000

GRUPA II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi


1. Patru societati comerciale A, B, C, D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuziune taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000 x 5% = 1.200 lei Calculul primelor de fuziune este: A: 10.000 x 5% = 500 lei prima B: 8.000 x 5% = 400 lei prima C: 5.000 x 5% = 250 lei prima D: 1.000 x 5% = 50 lei prima TOTAL 24.000 lei 1.200 lei prima Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii E. Decontri cu asociaii 456 = % privind capitalul 1012.A capital subscris vrsat 1012.B capital subscris vrsat 1012.C capital subscris vrsat 1012.D capital subscris vrsat 1042.A prime de fuziune 1042.B prime de fuziune 1042.C prime de fuziune 1042.D prime de fuziune 25.200 lei 10.000 8.000 5.000 1.000 500 400 250 50

2. SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14 lei/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitlul social.

Valoarea contabil a activelor preluate: Cldiri = 10.000 lei = 5.000 lei

Disponibil la banc

TOTAL = 15.000 lei Prima de fuziune = 15.000 14.000 = 1.000 lei


a) subscrierea capitalului

Decontri cu asociaii privind capitalul

456

= % 1012 capital subscris nevrsat 1042 prime de fuziune/divizare

15.000 lei 14.000 1.000

b) preluarea activelor aduse prin fuziune % = Construcii 212 Conturi la bnci n lei 5121 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 15.000 lei 10.000 5.000

c) regularizarea capitalului social capital subscris nevrsat 1011 = 1012 capital subscris vrsat14.000 lei

a) ncorporarea primei de fuziune n capitalul social Prime de fuziune 1042 = 1012 capital subscris vrsat 1.000 lei

GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii


1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societate de comert.

GRUPA III Categoria III Expertize contabile


1. Cum se clasifica expertizele contabile? Expertizele contabile se clasifica astfel: - dupa scopul principal in care au fost solicitate - expertize contabile judiciare - expertize contabile extrajudiciare dupa natura principalelor obiective la care se refera - expertize contabile civile - expertize contabile penale - expertize contabile penale - expertize contabile fiscale

- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti 2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila? Sediul reglementarilor legale privind expertiza contabila este Codul de procedura civila art. 201-214 3. Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

GRUPA III Categoria VII Studii de fezabilitate


1. Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei si o rata de actualizare de 19% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 TOTAL Cost investitie 11.445 lei Costuri de Total cost exploatare 6.420 lei 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei 50.205 lei Total incasari 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cash flow anual net - 9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

11.445 lei

Calculati termenul de recuperare al investitiei.

Rezultatul net = total ncasri total cost Rezultatul net = 56.500 6.295 = 50.205

GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii


1. Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultatiei financiar contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara: Indicator Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.N 2.000 1.000 20.000 300 20.000 2.000 1.300 0

2. Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea analizata mai sus.

GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor


Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmatoarele informatii pe parcursul unei perioade contabile: - venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; - cheltuieli totale, exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei; - cheltuielile cu diurna acordata efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei / zi (pe parcursul a 15 zile); Se cere sa se determine rezultatul net. Problema 6. Un angajat al unei entitati obtine intr-o luna urmatoarele venituri: - venituri salariale 850 lei - ajutor de inmormantare 1.270 lei, ca urmare a justificarii cu documente - 150 lei reprezentand cadou cu ocazia Pastelui; Salariatul nu are nici o persoana in intretinere. Sa se stabileasca salariul net. Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pn la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane n ntreinere - 250 lei;

Contributii datoarate de angajat : C.A.S 10.5% = 850 x 10.5% = 89 LEI C.A.S.S 5.5 % = 850 x 5.5% = 47 LEI SOMAJ 0.5% = 850 x 0.5% = TOTAL Deducere personala 250 lei Deducere totala = 390 lei Impozit lunar = 16 % * Baza de calcul Baza de calcul = Venit net - deducerea personal acordat pentru luna respectiv - cotizaia sindical pltit n luna respectiv - contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale Venit net = venit brut - contribuiile obligatorii aferente unei luni=850-390=460 lei Impozit salariu =16%*460=74 lei Salariu net [850 (89 + 47 + 4+ 74)] = 636 lei 4 LEI =140 LEI

Problema 9. O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intr-o perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre entitate. Problema 11. Sa se calculeze contributiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636 lei, inclusiv salariul net ( 2 persoane in intretinere).