Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

1. Instrucțiuni obligatorii privind regulile de securitate și sănătate a

muncii în laboratoarele de motoare diesel navale. Mărimi și unități de
măsură utilizate în cadrul laboratorelor de motoare diesel navale.

Scopul lucrării este acela ca studenții să își însuşească corect noţiunile

fundamentale cu privire la utilizarea standurilor experimentale utilizate, dar și a
dispozitivelor care necesită o atenţie sporită în vederea evitării accidentelor cauzate
atât de curentul electric, cât și a echipamentelor aflate sub presiune sau în mișcare.
De asemenea studenții vor fi informați, după caz, asupra potențialelor de risc
ale agregatelor din cadrul laboratoarelor (sau boxelor).

1.1 Instrucțiuni de protecția muncii specifice laboratorului de

termotehnică [11]

În cadrul laboratorului de Motoare diesel navale, studenții trebuie să

respecte următoarele reguli:
- accesul în laborator se face numai în prezența personalului didactic;
- pe timpul lucrărilor de laborator trebuie să se respecte o disciplină fermă,
impusă de necesitatea de a preveni orice posibilitate de accidentare sau de a
declanșa un incendiu, în acest sens, studenții vor rămâne tot timpul la standul
aferent lucrării de laborator propuse de cadrul didactic și vor executa numai
operațiunile aferente întocmirii și culegerii datelor lucrării respective, fără a acționa
nejustificat asupra altor lucrări de laborator;
- nu vor atinge cablurile electrice izolate, părțile metalice ale tablourilor
electrice și sub nici o formă nu vor intra în contact cu cabluri electrice neizolate sau
care au izolația crăpată sau ruptă;

5
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

- este interzisă modificarea standurilor de lucru fără a primi instrucțiuni în

acest sens;
- în timpul funcționării standului experimental, este interzisă modificarea
fără rost a robineților sau acţionarea la întâmplare, fără o justificare logică a
butoanelor, comutatoarelor, întrerupătoarelor din laborator;
- se interzice efectuarea lucrărilor de laborator cu aparate sau instrumente
defecte sau degradate, în acest sens, dacă se vor identifica astfel de aparate, se va
informa imediat personalul didactic despre defectele constatate;
- nu se vor pune sub tensiune standurile experimentale sau alte agregate din
laborator fără încuviințarea personalului didactic;
- în cazul în care pe timpul lucrării de laborator se constată o funcționare
anormală, care indică prezența unui funcționări defectuoase, se va întrerupe imediat
sursa de alimentare, iar punerea în funcțiune se va face numai după identificarea și
înlăturarea deranjamentului și numai în prezența personalului didactic;
- în caz de accidentare prin electrocutare, se vor aplica rapid măsurile de
prim ajutor și se va suna imediat la 112 pentru ajutor sanitar de specialitate,
informând, fără panică, cu exactitate asupra locului în care se află accidentatul
și starea lui (conștient/inconștient, integru sau cu hemoragie, fractură etc.);
- se interzice cu desăvârșire orice activitate a studenților la instalațiile sau
aparatele din laborator în lipsa personalului didactic;
- pentru a se menține condițiile de igienă se va avea în vedere permanent
păstrarea curățeniei, astfel că la sfârșitul fiecărei ședințe de laborator se va aerisi
laboratorul și se vor debarasa mesele și coșurile de gunoi de eventualele deșeuri;
- tablourile electrice și prizele vor fi prevăzute cu împământare și vor fi
inscripționate corespunzător voltajului și tipului de energie electrică furnizată;
- iluminarea laboratorului va fi de un nivel corespunzător și cât mai uniform;
- la părăsirea laboratorului standurile și mesele trebuie lăsate exact în starea
în care au fost găsite;

6
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

- nerespectarea acestor reguli poate determina sancționarea celor vinovați

prin refacerea ședinței de laborator, regulile de securitate a muncii făcând parte
integrantă din fiecare ședință de laborator.
- instructajul de securitate și sănătate în muncă este obligatoriu pentru
fiecare student , care astfel este admis la efectuarea lucrărilor de laborator, va fi
consemnat materialul prezentat într-un proces verbal semnat de conducătorul
lucrărilor și de către toți studenții participanți la instructaj.

ATENȚEI! Studenții care nu au semnat instructajul privind normele de

sănătate și securitate în muncă pentru laboratoarele de Motoare diesel navale
NU sunt admiși la efectuarea lucrărilor de laborator.

1.2 Norme de prevenire și stingere a incendiilor

În laboratorul de Motoare diesel navale se vor respecta cu strictețe
următoarele norme de prevenire și stingere a incendiilor:
- se interzice cu desăvârșire blocarea căilor de acces, accesul la hidranți și la
stingătoarele de incendiu;
- este strict interzisă depozitarea materialelor, cu desăvârșire a acelora
inflamabile, pe calorifere sau în apropierea surselor de căldură;
- nu se vor folosi întrerupătoare, prize defecte sau instalații electrice
improvizate şi în acest sens, dacă se constată astfel de situații, se va anunța imediat
personalul didactic, studentul fiind în situația în care trebuie să refuze efectuarea
lucrării de laborator;
- nu se vor lăsa aparatele electrice acționate nesupravegheate;
- exploatarea utilajelor acționate de electromotoare se va face în limita
sarcinilor, nefiind admisă suprasolicitarea lor și orice miros caracteristic de bobinaj
încins implică oprirea imediată a acestuia;
- toate părțile metalice ale mașinilor și utilajelor la care se poate produce
electricitate statică vor fi prevăzute cu instalație de pământare;

7
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

- tablourile electrice, releele, contactoarele etc. vor fi prevăzute cu carcase

de protecție pentru a se preveni contactul accidental cu părțile metalice aflate sub
tensiune;
- pentru protecția circuitelor electrice la tablourile electrice de distribuție a
energiei electrice se vor întrebuința numai siguranțe calibrate;
- se interzice supraîncărcarea circuitelor electrice unde prin racordarea mai
multor consumatori se depășește amperajul sau puterea circuitului respectiv;
- în caz de incendiu se sună imediat la 112 și se vor lua, după caz, măsuri
rapide de stingere/ limitare a incendiului;
- este interzisă blocarea accesului la: panourile electrice, instalațiile pentru
semnalizarea sau stingerea incendiilor şi mijloacele de stins incendiul (stingătoare,
hidranți etc).

1.3 Măsuri de prim ajutor în caz de electrocutare [12]

Salvarea accidentatului depinde de rapiditatea cu care acesta este scos de
sub tensiune şi i se face respiraţia artificială, de corecta aplicare a măsurilor de
prim ajutor şi nu în cele din urmă, de prezenţa de spirit a persoanelor din imediata
apropiere a accidentatului. Prin urmare măsurile de prim ajutor trebuie cunoscute
de către toţi studenţii. Se constată că: intervenţia după un minut de la întreruperea
respiraţiei creează şanse de salvare de 95%, după 4 minute de 50%, la 6 minute de
1% , în timp ce după 8 minute şansele de supraviețuire scad la 0,5%. În consecinţă,
în cazul electrocutării nu trebuie aşteptată sosirea personalului medical, ci
trebuie efectuată imediat respiraţia artificială, care poate fi salvatoare.
Acordarea primului ajutor constă din scoaterea accidentatului de sub
tensiune, degajarea căilor respiratorii şi efectuarea respiraţiei artificiale.

1.3.1 Scoaterea accidentatului de sub tensiune.

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar să se cunoască
următoarele:

8
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

 cel care intervine nu trebuie să vină în contact direct cu accidentatul

aflat sub tensiune;
 nu uitatați să sunați la 112 precizând informații sigure despre locul
accidentului;
 atingerea cu mâna a unui conductor aflat sub tensiune provoacă în
majoritatea cazurilor o contractare convulsivă a muşchilor, în urma căreia degetele
se strâng atât de tare, încât mâinile nu pot fi desprinse de pe conductor;
 prima măsura care se întreprinde este scoaterea rapidă de sub tensiune
a părţii din instalaţie cu care accidentatul a venit în contact. Pentru aceasta se
scoate de sub tensiune instalaţia acţionându-se întreruptorul care o alimentează.
La nevoie, conductorul sub tensiune se poate tăia cu un cleste ce are mânerul
izolat.
Este necesar ca scoaterea de sub tensiune să fie completată de următoarele
măsuri:
 asigurarea securităţii accidentatului dacă acesta se află la înălţime;
 asigurarea unui iluminat corespunzător în locul unde s-a produs
accidentul, utilizând o altă sursă de energie;
 cercetarea accidentatului pentru a i se stabili starea (constient/inconștient,
respiră/ respiră cu greutate/ nu respiră, este lovit, are hemoragie etc);

1.3.2 Efectuarea respiraţiei artificiale

Primul ajutor se acordă chiar la locul accidentului - transportarea
accidentatului se va face numai când la locul accidentului există încă pericolul de
electrocutare și există potențial de risc de electrocutare atât pentru accidentat, cât şi
pentru salvator. Dacă accidentatul nu şi-a pierdut cunoştinţa, dar a stat un timp
îndelungat sub curent, trebuie să i se asigure o linişte perfectă până la venirea
medicului. Respirața artificială se face după caz:
 dacă accidentatul şi-a pierdut cunoştinţa, dar încă respiră, este întins
comod, i se deschid hainele (cravata, cămaşa, cureaua, cordonul etc.) pentru a se
favoriza respirația şi eventual i se va fricţiona corpul pentru a se încălzi;

9
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

 dacă respiraţia este greoaie i se va face imediat respiraţia artificială;

 dacă lipsesc semnele de viaţă (respiraţie, bătăile inimii, pulsul)
accidentatul nu trebuie considerat decedat (decesul poate fi constatat numai de
medic), accidentatului i se vor degaja căile respiratorii prin descleștarea gurii și
scoaterea afară a limbii și apoi i se va face imediat respiraţie artificială, care va fi
continuată până la venirea medicului;

1.3.3 Regulile de efectuare a respiraţiei artificiale.

 respiraţia artificială se aplică numai atunci când accidentatul nu respiră
deloc, sau când respiraţia este foarte greoaie şi se înrăutăţeşte în timp;
 respiraţia artificială începe imediat după scoaterea de sub tensiune şi se
continuă fără întrerupere, până la obţinerea unui rezultat pozitiv, sau apar semnele
de moarte reală (pete pe corp şi înţepenirea corpului);
 înainte de a începe respiraţia artificială, accidentatul este eliberat imediat
de hainele ce-i stânjenesc respiraţia şi i se deschide gura (dacă este încleştată, se
introduce între măsele o scândurică, o placă metalică sau o coadă de lingură).
 la toate metodele de respirație artificială trebuie să se faca circa 15
mișcări complete pe minut, adica 15 de inspiratie și 15 de expiratie.

1.3.3.1 Metoda manuală de respiraţie artificială (Metoda Schäfe)

Metoda manuală de respiraţie artificială Schäfer, care poate fi aplicată de
o singură persoană, este următoarea:
 accidentatul se aşează culcat, pe burtă, cu spatele în sus cu capul pe o
mână, cu faţa într-o parte şi mâna cealaltă de-a lungul corpului; sub obraz este bine
să i se aştearnă o pânză curată (în cazul fracturarii unei mâini sau unui umăr,
metoda NU trebuie aplicată);
 pe cât posibil accidentatului trebuie să i se scoate limba afară, fără a o
ţine cu mâna;

10
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

 persoana care acordă ajutorul se va aşeza în genunchi deasupra

accidentatului, cu faţa spre capul acestuia, cuprinzând între genunchii proprii
coapsele acestuia;
 persoana care acordă ajutorul aşează palmele pe spinarea accidentatului,
pe coastele inferioare apucându-l lateral cu degetele răsfirate, degetele mari fiind
paralele cu coloana vertebrală;
 numărând "unu, doi, trei", corpul persoanei care dă ajutorul se va apleca
treptat înainte în aşa fel încât greutatea corpului să se sprijine pe mâinile întinse, şi,
în acest fel, se vor apăsa coastele inferioare ale accidentatului, realizând astfel
expiraţia;
 fără a dezlipi mâinile de pe spinarea accidentatului, persoana care dă
ajutorul va reveni brusc în poziţia iniţială pentru a intra aer în plămâni (inspiraţia);
 după ce va număra rar "patru, cinci, şase", se va apleca din nou cu
greutatea corpului său pe mâinile întinse numărând "unu, doi, trei" etc.;
 se repetă ciclul cu o frecvenţă de 12-15 apăsări pe minut.

1.3.3.2 Metoda manuală de respiraţie artificială pe spate (Metoda Howard)

A doua metodă (Metoda Howard) se utilizează când ajutorul este dat de
două persoane și accidentatul are leziuni pe spate sau brațele fracturate, astfel:
 se aşază accidentatul pe spate, punându-i sub omoplaţi un pachet de
haine, în aşa fel încât capul să-i atârne înapoi;
 trebuie să i se scoată limba şi să i se menţină afară, trăgând-o în jos spre
bărbie;
 una din cele două persoane se aşază în genunchi lângă capul
accidentatului, apucându-l de mâini lângă coate şi se lasă încetişor pe părţile
laterale ale pieptului acestuia (expiraţie) – dacă mâinile sunt fracturate se așează
foarte încet deasupra capului;
 numărând "unu, doi, trei", ridică mâinile accidentatului şi i le dă peste cap
(inspiraţie);

11
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

 numărând "patru, cinci, şase" apasă a doua persoană din nou mâinile pe
piept etc.
 se repetă ciclul cu o frecvenţă de 12-15 apăsări pe minut.

1.3.3.3. Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura (sau gură la nas)

Este cea mai răspândită metodă pentru că este foarte ușor de
învațat și practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. In plus,
ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur. Metoda de respiraţie artificială
gura-la-gura, care poate fi aplicată de o singură persoană, este următoarea:
 Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este
obstrucționată;
 Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel încat pieptul sa fie în
extensie;
 Prindeti mandibula și ridicați-o în sus, astfel încat capul sa aibă o poziție
înspre înapoi (vezi imaginea din fig. nr. 1);

Fig. 1 Deblocarea căilor respiratorii obturate de limbă

 cu o mână se strâng nările accidentatului, iar imediat după aceea
salvatorul inspiră rapid și adânc, apoi insuflă aerul prin gura accidentatului;
 daca maxilarele sunt încleștate, încă se mai poate folosi aceasta metodă,
aerul trecând printre dinți, sau se poate opta pentru metoda gura-la-nas, în acest
caz obturându-se gura cu palma;
 expirația accidentatului trebuie să se producă natural, la oprirea insuflației
de aer;
 se repetă ciclul cu o frecvenţă de 12-15 apăsări pe minut.

12
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

1.3.3.4 Masajul cardiac

Dacă accidentatul este inconștient respirația artificială trebuie combinată cu
masajul cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspirații pe minut - o
data la 5 compresii cardiace. In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de
2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. Nu pierdeti nici un moment în
începerea respirației artificiale, cea mai mica întârziere poate fi fatală!
Masajul cardiac al inimii se execută în felul următor (vezi fig. nr. 2):
 persoana care dă primul ajutor pune mana sa dreaptă pe regiunea inimii
accidentatului, avand degetele îndreptate spre direcția capului acestuia și mâna
stângă se așează peste mâna dreaptă, astfel că se poate apăsa uniform cu ambele
mâini pe inima accidentatului, în ritmul bătăilor inimii;
 la fiecare secunda, după ceas, se face cu podul palmei o apăsare slabă pe
coastele de deasupra inimii, activând astfel inima.

Fig. 2 Masajul cardiac

13
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

Tabel nominal cu studenții participanți la instruire

Subsemnaţii, studenți ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân din
Constanța, în grupa/subgrupa ____________________ am fost instruiţi şi am luat
cunoştinţă de materialele prelucrate, privind securitatea şi sănătatea în muncă şi
prevenirea/stingerea incendiilor în laboratorul de ___________________________
şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
Nr. Nr. telefon
Numele si prenumele Data Semnătura
crt persoana contact
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Numele si prenumele persoanei care a efectuat instruirea

14
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

1.4 Mărimi și unități de măsură utilizate în cadrul laboratorelor de motoare

diesel navale
Unitățile de măsură folosite în România fac parte din Sistemul
Internaţional de unităţi de măsură (SI), denumit și sistem metric (MKSA, metrul,
kilogramul, secunda, amperul și extensiile – kelvinul, candela și molul). Cu toate
acestea, în practică, se constată că ne lovim și de alte unităţi de măsură aflate în
afara sistemului internaţional, ceea ce implică o deosebită atenție în manipularea
agregatelor, în acord cu valoarea nominală a unităților de măsură. Marea majoritate
a statelor lumii a adoptat Sistemul Internaţional de unităţi ca sistem oficial de
unităţi de măsură, în dezacord cu câteva mari state (precum Marea Britanie,
Australia și USA), care menţin în continuare sistemul anglo-saxon de unităţi de
măsură, în paralel cu cel internaţional.
Mărimea este o propietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care
poate fi determinate cantitativ și calitativ:
 sub aspect cantitativ pot exista mărimi determinante care caracterizează
individual un anumit obiect, fenomen sau sistem. Ex: energia degajată prin arderea
unei anumite cantități de combustibil, temperatura de solidificare, fierbere etc;
 sub aspect calitativ pot exista mărimi care descriu proprietăți diferite, care
se definesc în moduri diferite. Ex: masa, energia, temperatura curentă etc. Dintre
sistemele de unităţi de măsură utilizate în zilele noastre cele mai utilizate sunt:
 sistemul metric SI (Sistemul Internațional);
 sistemul anglo-saxon (United States Customary System – USCS)
Sistemul Internațional (SI) cuprinde două categorii de unități: unități
fundamentale (metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvin, molul, candela) și
unități derivate ale acestora, care formează împreună sistemul internațional de
unități de măsură SI.
Unități fundamentale se definesc astfel:
- metrul este lungimea spaţiului parcurs de lumină în vid, într-un interval de
timp de 1/299.792.458 dintr-o secundă;
- kilogramul este egal cu masa prototipului internaţional al kilogramului.

15
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

- secunda este durata a 9.192.631.770 perioade ale radiaţiei corespunzătoare

tranziţiei dintre două nivele hiperfine a stării fundamentale a atomului de cesiu
133.
- amperul este intensitatea curentului care circulă prin două conductoare
rectilinii paralele de lungime infinită, cu secţiune circulară neglijabilă, aflate la o
distanţă de 1 metru în vid şi între care se exercită o forţă de atracţie egală cu 2×10 -7
newton pentru fiecare metru de lungime;
- kelvinul reprezintă fracţia egală cu 1/273,16 din temperatura
termodinamică a punctului triplu al apei;
- molul este cantitatea de substanţă dintr-un sistem care conţine entităţi
elementare egale cu numărul de atomi conţinuţi în 0,012 kg de carbon 12.
- candela este intensitatea luminii într-o direcţie dată a unei surse care emite
o radiaţie de frecvenţă monocromatică egală cu 540×1012 Hz şi are o intensitate a
radiaţiei în acea direcţie de 1/683 watt pe steradian (steradianul este unitatea de
măsură a sistemului internațional pentru unghiurile solide și este egal cu unghiul
solid care, având vârful în centrul unei sfere, decupează pe aceasta o arie egală
cu pătratul razei).
Unitățile SI derivate sunt acelea care se pot forma combinând unitățile
fundamentale, pe baza unor relații algebrice alese, care leagă mărimile
fundamentale între ele (Newton: [N= kg•m/ s2]; Joule: [J= N•m = kg•m2/ s2];
Pascal: [Pa = N/m2]).
Unități ce poartă numele unui savant se scriu cu litera mică, iar
simbolul cu litera mare: newton: [N]; joule: [J]; kelvin: [K]; watt: [W]; etc.
Termotehnica opereză cu foarte multe unități de măsură, dar printre cele
mai importante sunt acelea ale mărimilor de stare și respectiv ale căldurii, căldura
fiind fenomenul de care termotehnica se ocupă preponderent. Mărimile ce definesc
starea unui sistem sunt cele din ecuația caracteristică de stare: p•V=m•R•T. Astfel,
că ne vom îngriji cu precădere de a nu face confuzii mai ales pentru unitățile de
măsură ale acestor mărimi: presiunea p [N/m 2], volumul V[m3], m masa[kg], R
constanta gazului din ecuație[J/kg•K], T temperatura [K], căldura Q [J].

16
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

1.4.1 Unități de măsură pentru presiune

Presiunea este definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață,
forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată. Presiunea
poate fi considerată absolută când se măsoară față de vid sau relativă când este
măsurată ca diferența de presiune față de presiunea atmosferică p 0. Măsurarea
presiunilor se face cu manometrul (pentru presiuni mai mari decât cele
atmosferice) sau vacumetrul (pentru presiuni mai mici decât cele atmosferice) sau
pentru ambele manovacumetrul.
Unitatea de măsură  cea mai tolerată este barul: 1 bar = 105 N/m2 (Pa),
ca fiind foarte apropiată ca mărime de presiunea atmosferei terestre măsurată la
nivelul mării.
Manometrul pentru măsurarea presiunii atmosferice se numește barometru
și măsoară presiunea în mmHg (în milimetri coloană de mercur),
Prin convenție s-a stabilit că:
760 mmHg = 760 torr=1 atm (atmosferă fizică) = 101325 N/m 2 (Pa) =1,01325 bari.
Cu observația că psi reprezintă lbf/inchi 2 unde lbf este o livră forță sau un pound
forță (1 lb = 0.45359237 kg; 1N=0.22481 lbf) și in = 25,4 mm pentru conversia
presiunii se poate folosi tabelul nr. 1.
Tabelul nr 1
Pa milimetri inchi
Unitatea de bar psi
[N/m ] 2
Kgf/cm 2
coloană coloană
măsură lbf/in2
apă apă
1Pa=1[N/m2]
1 10-5 1,02•10-5 1,45•10-4 0,102 4,015•10-3

1 bar 105 1 1,02 14,5 10200 401,5

1kgf/cm2
1 atmosferă 98070 0,9807 1 14,22 104 393,7

tehnică (at)
1 psi [lbf/in2] 6895 0,06895 0,0703 1 703,1 27,68

17
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

1.4.2 Unități de măsură pentru volum

Volumul se măsoară în m3 cu submultiplii, dar ca unitate tolerată foarte des
întâlnit este litru (1 litru = 1 decimetru cub).
Tabelul nr. 2

Unitatea Unitatea de conversie Valoarea

Mililitri (centimetri cubi) 106 cm3
Litri (decimetri cubi) 103 dm3
Picior cub (foot) 35,31 ft3
Galon (US) 264,2 gal (US)
1 metru cub (m3) Galon (UK) 220 gal (UK)
țol cub (inchi) 61023,7 in3
Yard cub 1,308 yd3
Baril de petrol
6,29 barrel
(42 gal US)

1.4.3 Unități de măsură pentru temperatură

Toate calculele se vor face în grade Kelvin, scală a temperaturilor care
pleacă de la zero absolut,  (temperatura față de care nimic nu poate fi mai rece și la
care în substanță nu mai există energie sub formă de căldură, −273,15 °C). Gradul
kelvin este definit ca fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a
punctului triplu al apei (0,01 °C, 0,006 bar), vezi fig. nr. 1.

Fig nr. 1 Diagrame de fază presiune-temperatură pentru apă

18
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

În realitate cea mai utilizată scală a temperaturilor este scala Celsius, care are
ca referințe stare de agregare a apei, astfel 0 °C reprezintă punctul de solidificare al
apei la presiunea atmosferică și respectiv 100 °C reprezintă punctul de fierbere al apei
la presiunea atmosferică.
Conversia valorică între cele mai utilizate scale de temperatură este redată în
tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3

Scala T Kelvin Celsius Fahrenheit Rankine

Kelvin K=K C+273,15 K=(F+459,67)•5/9 K=Ra•5/9

Celsius C=K-273,15 C=C C=(F-32)• 5/9 C=(Ra-491,67) •5/9

Fahrenheit 9 9
F=K ∙ −459,67 F=C ∙ +32 F=F F=Ra – 459,67
5 5
Rankine 9 9
Ra =K ∙ Ra =( C+273,15 ) ∙ Ra=F+459,67 Ra=Ra
5 5

1.4.4 Unități de măsură pentru masă

Masa este măsurată în kilograme (kg) și de cele mai multe ori se confundă
cu greutatea care se măsoară in newtoni (N). La unitățile de masă de multe ori se
folosesc multiplii și submultiplii, respectiv tona (103 kg) sau gramul (10-3 kg) și
miligramul (10-6 kg).
Relaţiile de conversie între sistemul metric SI și cel anglo-saxon
(United States Customary System – USCS) iau în considerare că în sistemul
anglo-saxon se utilizează pentru masă unitatea de măsură pfound-mass (lbm).
Simboul pentru pound-mass este lbm, care provine de la abrevierea livrei (din
franceză) sau librei (din latină). Libra era unitatea pentru masă utilizată cândva de
către romani care este egală ca valoare:
1 lbm = 0,45359 kg =16 uncii (oz)
1 uncie (oz)=28,349 gram
Pentru a nu confunda cu unitatea de măsură a metalelor prețioase unde se
utilizează uncia troy (ozt) sunt date conversiile de mai jos:

19
 Îndrumar de laborator la disciplina Termotehnică – Lucrarea nr 1

1 ozt=31,1 grame
12 ozt=1 lbt (livra troy)

1.4.5 Unități de măsură pentru lucru mecanic, putere, energie

Lucrul mecanic este o formă de energie, definit în mecanica ca fiind
“Lucrul mecanic efectuat de o forţă constantă F, al cărei punct de aplicaţie se
deplasează pe distanţa dx , în direcţia şi în sensul forţei și este egal cu produsul
forţei şi modulul deplasării dL=F•dx”.
Unitatea de măsură pentru lucrul mecanic este joule (J) şi 1J =1N • m;
În sistemul anglo-saxon unitatea de măsură a energiei este BTU (British
thermal unit) definite astfel:”energia necesară pentru a creşte temperatura unei
cantităţi de 1 livră de apă aflată la temperatura de 68 º F cu 1 ºF.”
În sistemul metric caloria (cal) este definită ca fiind: “energia necesară
pentru a creşte temperatura unui gram de apă aflată la temperatura de 14,5ºC cu
1ºC.” Astfel, relaţiile care se stabilesc între diferite unităţi de măsură ale energiei
sunt: 1 cal = 4,1868 J; 1 Btu =1055,1 J
Un aparat electric ce are puterea de 1kW consumă 1kWh de energie electrică
atunci când funcțționează continuu timp de o oră. 1 kWh = 3600 kJ.
Unitatea de măsură a puterii în SI este wattul (W), iar în sistemul anglo-
saxon este calul-putere (eng. Horsepower - hp) și reprezintă cantitatea de energie
transferată în unitatea de timp: 1W=1 J/s;1 hp = 746 W; 1CP=735,5W
Tabel nr. 4 Relații de conversie a unităților de putere
Unitatea de
1W 1 kW 1 CP 1 hp 1 Btu/h
măsură
1W = 1J/s 1 103 735,5 745,7 0,293

Tabelul nr. 5a Relații de conversie a unităților de energie și lucru mecanic

Unitatea de
1J 1 kJ 1 kWh 1 kgf·m 1 cal
măsură
J = W·s 1 103 3,6·106 9,81 4,186

Tabelul nr. 5b Relații de conversie a unităților de energie și lucru mecanic

20
Îndrumar de laborator la disciplina „Motoare Diesel Navale” -Laborator nr 1.

Unitatea de
1J 1 kcal 1 CPh 1 ft·lbf 1 Btu
măsură
J=W·s 1 4,186·103 2,65·106 1,356 1055,1

21