ACIZI

Definiție, Clasificare ACIZI

Denumire
ACIZII sunt compuși chimici ce conțin în moleculă
unul sau mai mulți atomi de hidrogen și un radical acid
HIDRACIZI OXIACIZI
Nu conțin oxigen în moleculă Conțin oxigen în moleculă

Acid sulfhidric Acid clorhidric Acid iodhidric Acid azotic Acid fosforic Acid sulfuric
H2S HCl HI HNO3 H3PO4 H2SO4

REGULA DE DENUMIRE: REGULA DE DENUMIRE:

-IC (Nemetalul are
DENUMIREA DENUMIREA valență superioară)
ACID -HIDRIC ACID -OS (nemetalul are valență
NEMETALULUI NEMETALULUI
inferioară)

FORMULA GENERALĂ: FORMULA GENERALĂ:

HXE E – nemetal
X – valența nemetalului HXEOY(Y-1) E – nemetal
X – valența nemetalului

Acidul percloric HClO4

Cel mai slab acid este
acidul carbonic H2CO3. este cel mai puternic
acid cunoscut!
Stare naturală ACIZI
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl 2 etc.

Acidul sulfuric (H2SO4):

• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO 4, MgSO4, CuSO4 etc.

Acidul nitric (HNO3):

• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO 3, NaNO3, NH4NO3 etc.

Acidul carbonic (H2CO3):

• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)

România este țara cu cele

mai mari resurse de ape
minerale carbogazoase din
Europa.
Obținere ACIZI
Obținerea industrială a HCl
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din Obținerea industrială a H2SO4
elementele componente, prin arderea
Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
hidrogenului în atmosferă de clor.
contact. Procesul are loc în trei etape:

1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:

H2 + Cl2 → 2HCl(g)↑ 4FeS2 + 11O2 → 2Fe2O3 + 8SO2↑

2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:

Obținerea în laborator a HCl 2SO2 + O2 → 2SO3↑

Într-un balon se introduce clorură de sodiu
(NaCl). Se astupă balonul cu un dop prevăzut cu
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
două orificii, în care se montează o pâlnie de
separare și un tub de culegere. Prin pâlnie se SO3 + H2O → H2SO4
toarnă soluție de H2SO4, se încălzeşte cu grijă
balonul, pe o sită şi se culege produsul de reacţie
gazos rezultat într-un cilindru, astupat cu un dop
de vată. Ce observi?
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric (HCl)
din sarea sa, NaCl. Prezența acidului clorhidric se pune în
evidență cu ajutorul unei hârtii albastre de turnesol, care
se înroșește când este adusă la gura cilindrului

2NaCl(s) + H2SO4 → Na2SO4 + 2HCl(g)↑

Experimentul se va realiza sub nișă sau în spațiu bine aerisit!
Proprietăți fizice
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H 2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4)
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de
electricitate (se mai numesc și electroliți)
ACIZI
Proprietăți fizice ale HCl
• gaz incolor, miros caracteristic
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă (soluțiile
de acid clorhidric fumegă în aer).

Proprietăți fizice ale H2SO4

• lichid uleios, incolor, inodor;
• densitate mai mare decât apa; Proprietăți fizice ale HNO3
• solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• lichid, incolor, miros
• foarte avid de apă;
înțepător;
• densitate mai mare decât apa;
La prepararea soluțiilor
• solubil în apă.
de acid sulfuric nu se
toarnă niciodată apă în
acid! Se va turna prin
prelingere acidul în apă.

Acizii tari sunt

substanțe corozive.
Ei provoacă
puternice leziuni ale
pielii și țesuturilor!
Proprietăți chimice ACIZI
Turnați soluții de HCl și H 2SO4 în două eprubete. Adăugați în
fiecare eprubetă 2 – 3 picături de soluție de turnesol. Ce observați?
Repetați apoi experimentul, utilizând soluții de fenolftaleină și
metiloranj.

Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră fenolftaleina.

TURNESOL FENOLFTALEINĂ METILORANJ
în mediu acid

Reacția HCl cu metalele Reacția H2SO4 cu metalele

Pune într-o eprubetă pulbere de zinc, într-o alta
pulbere de aluminiu şi într-o a treia pulbere de
cupru. Toarnă apoi, cu atenţie, o soluţie de acid
clorhidric (HCl).
Ce observi, dacă apropii un băţ de chibrit deasupra
fiecărei eprubete?
Zincul şi aluminiul reacționează cu acidul clorhidric rezultând
hidrogen. Acesta se aprinde când se apropie chibritul de gura
eprubetelor
În a treia eprubetă nu are loc o reacție, deoarece, cuprul nu poate
înlocui hidrogenul din acizi.
Zn + 2HCl → ZnCl2 + H2↑
2Al + 6HCl → 2AlCl3 + 3H2↑
Cu + HCl → nu reacționează
În cinci eprubete pune în ordine: aluminiu(eprubeta
1), pilitură de fier (2 și 3) și cupru (4 și 5).
Adaugă apoi acid sulfuric diluat în eprubetele 1, 2 și
4. Ce observi?
Adaugă apoi acid sulfuric concentrat în eprubetele 3
și 5. Notează-ți observațiile. Încălzește apoi
eprubetele. Are loc vreo reacție?
Acidul sulfuric diluat la rece atacă doar aluminiul și fierul.,cu
degajare de hidrogen.
Acidul sulfuric concentrat nu atacă fierul și cuprul la rece.
La cald, acidul sulfuric reacționează cu cuprul, fără degajare de
hidrogen.
2Al + 3H2SO4(dil, conc) → Al2(SO4)3 + 3H2↑
Fe + H2SO4(dil, rece) → FeSO4 + H2↑
Cu + 2H2SO4(conc, t) → CuSO4 + SO2 +2H2O
Proprietăți chimice
Reacția cu oxizii bazici
În două eprubete, pune câte o spatulă de carbonat de
cupru (CuCO3). Toarnă apoi soluție de acid
clorhidric în prima eprubetă și soluție de acid
sulfuric în cea de-a doua. Ce observi?
În prima eprubetă rezultă o soluție de culoare verde, datorită
clorurii cuprice (CuCl2) iar în cea de-a doua o soluție de culoare
albastră, datorită sulfatului de cupru (CuSO4).
CuO + 2HCl → CuCl2 + H2O
CuO + H2SO4 → CuSO4 + H2O
Reacția cu bazele (neutralizarea)
În două eprubete, pune soluție de hidroxid de
sodiu(NaOH) și câte o picătură de fenolftaleină.
Adăugați apoi picătură cu picătură și sub agitare,
soluție de acid clorhidric respectiv acid sulfuric.
Ce observi?
La adăugarea fenolftaleinei peste NaOH, soluția se înroșește,. La
adăugarea acizilor în picături, soluția se decolorează. Se
formează clorura de sodiu, respectiv sulfatul de sodiu și apă.
NaOH + HCl → NaCl + H2O
NaOH + H2SO4 → Na2SO4 + H2O
ACIZI
Identificarea acidului clorhidric
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric
cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea
nitratului de argint.
Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură de
argint.
AgNO3 + HCl → AgCl↓ + HNO3
Identificarea acidului sulfuric
Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric cu
o soluție de clorură de bariu (BaCl2)
Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu.
BaCl2 + H2SO4 → BaSO4↓ + 2HCl
Reacția acizilor cu carbonații
Într-o eprubetă ce conține carbonat de sodiu
(Na2CO3), turnați o soluție de HCl. Ce observați?
Încercați natura gazului degajat cu un chibrit aprins.
Are loc o reacție cu efervescență. Dioxidul de carbon format
stinge flacăra chibritului.
Na2CO3 + 2HCl → 2NaCl + CO2↑ + H2O
Proprietăți chimice ACIZI
generale
Turnesol Roșu

Indicatori Fenolftaleină Incolor

Metiloranj Roșu

Metale mai reactive

Săruri și hidrogen
decât hidrogenul

ACIZI Oxizi metalici Săruri și apă

Baze Săruri și apă

Sărurile acizilor slabi Săruri și acizi slabi

Dă click pe elementele din schemă

pentru a o completa
Utilizări ACIZI
Medicamente

Solvenți
Coloranți
Mase plastice

HCl
Detergenți

H2SO4
Acumulatori
Gelatina

Oxidant
Decapanți Reactiv în laborator
Obținerea clorului Mase plastice Lacuri și
vopsele

H2CO3 HNO3 Îngrășăminte

Băuturi carbogazoase Explozibili

H3PO4 Îngrășăminte
Îngrășăminte Reactiv
Detergenți Decapanți în laborator
 Aplicații ACIZI
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul clorhidric și 3. REBUS
substanțele de pe coloana din dreapta:
1 C A R B O N I C
Mg Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
2 Z I N C
3 F O S F O R O S
Cu Nu reacționează
4 E L E C T R O L I T I
5 L I C H I D A
MgO MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
6 C L O R H I D R I C

HCl + ZnO ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O ORIZONTAL

1. Cel mai slab acid cunoscut;
MgCO3 MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O
2. Element chimic cu Z = 3o;
3. Acid cu formula chimică H3PO3;
Ca(OH)2 Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O 4. Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor, datorită conductibilității
CO2 Nu reacționează electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
sare”
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite:
VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
sulfuric bune liberă moluște clorhidric numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
 Vă mulțumesc!

BIBLIOGRAFIE:
1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
4. Sitaru, V., Fodor, I., Rădăcină, M. ”Chimie, cls. VII-VIII, Olimpiade municipale, județene, naționale”, Ed. Corvin, Deva, 1996

La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.org, www.wikipedia.org, www.snam.ro, www.paleowerkstatt.de,
www.bayertechnology.com, www.fphoto.photoshelter.com, www.amasci.net, www.chemmovies.unl.edu, www.clintarcher.com, www.dartmouth.edu,
www.bioterapi.ro, www.ziarulring.ro, www.casazugravului.ro, www.ziarulring.ro, www.obiectivdesuceava.ro, www.radoxlab.ro, www.clubafaceri.ro,
www.constantaconstruct.ro, www.chemistryland.com, www.econet.world, www.adelaida.ro.

Realizat de prof. Florin Viu

Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni
Noiembrie 2012