Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jocul realitatii ne vorbeste despre sensul binelui. Acesta se gaseste in majoritatea invataturilor religioase, numai ca jocul realitatii ni-l prezinta intr-o maniera putin diferita. Orice jucator este sfatuit sa nu creada in sensul binelui. Pentru jucator, credinta intr-un sens al binelui este o piedica. Asadar, el va trebui sa verifice daca exista acest sens, sa-l caute prin metode proprii si, la final, sa traga concluziile. Jocul realitatii nu ne vorbeste despre actiuni bune si actiuni rele. Aceste actiuni difera in functie de zone geografice, de religie, de cadrul social, de traditie, deci elemente ce nu pot fi luate in calcul. Ceea ce poate fi considerat a fi bine intr-un colt al lumii, poate fi considerat a fi rau in alta parte si invers. In schimb, jocul realitatii ne atrage atentia asupra sensului binelui: el poate fi intuit, poate fi simtit, dar nu poate fi practicat. Se poate spune ca actiunile jucatorului care cunoaste sensul binelui vor fi corecte, dar nu se poate spune despre acestea ca vor fi bune sau rele. Binele, devenind acum o notiune relativa, privit prin prisma celor afirmate pana acum, poate genera in jucator dorinta de orientare catre directia opusa, ajungandu-se la situatia nedorita in care acesta se agata de un sens al raului inventat, despre care jocul realitatii ne spune ca nu are o existenta de sine statatoare si ca isi are sediul in imaginatie. Regula jocului presupune folosirea imaginatiei doar in scopuri bine definite, deci, jucatorul va trebui sa verifice afirmatiile facute de jocul realitatii in acest sens. Daca va descoperi si va intelege chiar el ca sensul raului isi are sediul in imaginatie si ca imaginatia necontrolata intra in conflict cu regulile de baza ale jocului, va renunta la acest sens imaginar, intalnind pentru prima data sensul binelui. Pentru jucatorii interesati, expun in cele ce urmeaza trei principii care genereaza si fac sa para real sensul raului: - cred in sensul raului si actioneaza prin acesta persoanele care sufera si devin (in termenii descrisi de psihologia clasica) constiente de aceasta suferinta. Cand suferinta este prea mare, sensul raului pare atat de real incat persoana in cauza nu mai are decat doua alternative: fie ucide, fie se sinucide. - combustibilul cu care se alimenteaza sensul raului este dorinta de a schimonosi realitatea pentru ca aceasta sa poata fi folosita in scopuri proprii. Din nou, jocul realitatii ne atrage atentia ca realitatea este ceea ce este si ca daca jucatorul nu este atent, el poate inventa o realitate catre care sa tinda, si catre care isi va canaliza eforturile, in speranta realizarii scopului propus. Cand am vorbit in expunerea anterioara despre jocul realitatii, am spus ca sunt foarte putini cei care il practica asa cum trebuie. Iata unul dintre motive. - sensul raului este generat de forte mecanice. Aceasta afirmatie demonteaza inca de la inceput ideea existentei unui rau constient, in termenii acceptati de jocul realitatii referitor la constienta. In concluzie, cel care face rau nu se poate abtine, sau, mai exact, asupra sa actioneaza un numar mare de forte mecanice carora individul nu le poate face fata. In aceasta idee, jocul realitatii ne arata cum este corect sa privim iertarea. Aceste lucruri trebuie verificate de catre jucator. Una dintre principalele forte care mentin activ sensul raului, tot o forta mecanica, este forta de implicare, sau, cum i se mai spune, forta de identificare. Jucatorul va trebui sa cunoasca bine aceasta forta, care, la origine, are rol de protectie. Concomitent cu aceasta, jucatorul va trebui sa-si creeze prin forte proprii un mecanism constient de protectie, o bariera pe care el o va folosi temporar si care il va ajuta in momentul in care forta de identificare isi va slabi influenta asupra sa, iar el va cadea sub influenta altor legi pe care, pentru moment, nu le cunoaste. Construirea acestei bariere reprezinta o munca pe care jucatorul va trebui sa o faca cu mare atentie, cautand sa-si cunoasca din timp punctele slabe. In aceast context, munca de grup ajuta.