Psihologie An 3 if

Universitatea Ecologică

REFERAT PSIHOLOGIE COGNITIVA

Subiectul nr 2 – Descrieți pe scurt nivelurile de analiză ale sistemului cognitiv, apoi

opriți-vă asupra unuia dintre acestea și exemplificați cu un subiect care poate fi analizat la acest
nivel.

Sistemul cognitiv poate fi analizat la 4 niveluri. Acestea sunt:

1. nivelul cunoştinţelor: La acest nivel de descriere comportamentul sistemului cognitiv este înţeles pe baza
volumului şi naturii cunoştinţelor pe care le are, a scopurilor şi intenţiilor sale.
2. nivelul computaţional: Stabilirea exhaustivă a procesărilor la care sunt supuse datele problemei (input-ul)
pentru a obţine soluţia (output-ul) este pincipalul scop al sistemului cognitivla nivel computaţional. Sunt două
tipuri de prelucrări: modulare (nu pot fi influenţate de cunoştinţele subiectului; ex. procesarea primară a
informaţiei vizuale), non-modulare (sunt influenţate de ceea ce ştie subiectul; ex. recunoaşterea obiectelor).
3. nivelul algoritmic-reprezentaţional: Analiza algoritmului care realizează funcţia input-output şi a
modalităţilor în care sunt reprezentate input-ul şi outputul poartă numele de nivel algoritmic-
reprezentaţional.
4. nivelul implementaţional: Acesta este baza fizică a sistemului care realizează toate procesările sistemului.
Putem analiza sistemul cognitiv şi din punctul de vedere a ceea ce se întâmplă la nivel fizic sau biochimic
când au loc anumite operaţii.

Nivelul cunoştinţelor (semantic):

Comportamentul unei persoane (sistem cognitiv) este dat de scopurile sale care sunt realizate folosindu-se de
cunoştinţele pe care le are. Adică, o persoană rezolvă o problemă în funcţie de ceştie (cineva spune ca ploaia
de metoriţi este de la Dumnezeu pentru că a venit din cer, iar altcineva poate spune că ploaia de meteoriţi vine
de la un meteorit mai mare care s-a apropiat de Pământ prea mult şi a fost atras de gravitaţia lui, fiind apoi
spart în bucăţi mai mici prin frecarea cu atmosfera). Sursele cunoştinţelor sunt: experienţa imediată sau de
lungă durată, enunţurile problemelor pe care trebuie să le rezolve, deprinderi, socializarea, participare la o
cultură, etc.
Cunoştinţele se împart în cognitiv-penetrabile şi cognitiv-impenetrabile. Comportamentele şi mecanismele
psihice care se modifică în funcţie de cunoştinţele pe care le are subiectul se numesc cognitiv-penetrabile.
Ex.: recunoaşterea unei litere se face mai uşor dacă este prezentată într-un cuvânt decât dacă este prezentată
într-o combinaţie de litere fără sens. Sau eu aş face altceva în acest moment (aş pleca, poate) dacă mi s-ar
spune că este o inundaţie la etajul de deasupra sălii de curs.
Comportamentele care nu sunt influenţate de cunoştinţele de care dispune un subiect se numesc cognitiv-
impenetrabile (exemplu: extragerea contururilor unui obiect nu depinde de cunoştinţele; persoana va procesa
contururile obiectelor în fiecare situaţie la fel, va vedea de ficare dată contururi la fiecare obiect perceput).
Trebuie să mai facem o distincţie referitoare la procesările informaţiei care se va dovedi utilă în cele ce
urmează. Procesările informaţiilor de la palierele periferice ale sistemului cognitiv (dinspre analizatori:
culoare, textură, contururi, mişcare, zgomote, etc.) spre cele centrale (semantice şi funcţionale: categoria din
care face parte, semificaţia pe care o are şi funcţia pe
care o îndeplineşte pentru subiectul în cauză, etc.) se numesc analiză ascendentă (bottom-up
analysis, data-driven processing).
Procesările pe baza informaţiilor deja deţinute de sistem se numesc analiză descendentă (top-
down analysis, knowledge driven processing). Ex.: trăsăturile feţei umane sunt mai uşor
recunoscute dacă sunt plasate în contextul unei figuri umane. Şi un alt exemplu: când citim,
procesăm mai întâi de jos în sus, forma literelor, contururile lor, gruparea lor spaţială în cuvinte,
apoi de sus în jos, descendent, pentru a înţelege ce vedem apelăm la cunoştinţele (la baza noastră
de cunoştinţe) de limba română.

Bibliografie:
1. Miclea M. (2003) Psihologie cognitivă. Polirom, Iaşi.
2. Pylyshyn, Z. (1984). Computation and cognition: Toward a foundation for cognitive science.
Cambridge, MA: MIT Press.
3. Zlate M. (1999) Psihologia mecanismelor cognitive. Polirom, Iaşi.