1

Articulatiile coloanei vertebrale

Articulatiile coloanei vertebrale sunt de doua feluri: adevarate si false.

Articulatiile vertebrale adevarate se realizeaza fie direct intre corpurile vertebrale si

procesele articulare, fie se unesc la distanta intre lamele vertebrale, intre procesele spinoase
sau procesele transverse.

Articulatiile corpurilor vertebrale sunt de tip simfiza. Suprafetele articulare sunt

reprezentate prin fetele articulare superioara si inferioara acoperite de o lama subtire de
cartilaj hialin, ambele fete fiind usor concave.

Mijloacele de unire a corpurilor vertebrale sunt reprezentate de: discurile

intervertebrale, ligamentul longitudinal anterior si ligamentul longitudinal posterior.

Discurile intervertebrale se prezinta sub forma unor lentile biconvexe cu inaltime

variabila intre 3 mm pentru regiunea cervicala, 5 mm pentru regiunea toracala si 7-9 mm
pentru regiunea lombara. Ele sunt mai inalte in partea anterioara la nivel cervical si lombar
sau mai inalte posterior pentru regiunea toracala.

Fiecare disc intervertebral prezinta o portiune periferica de natura fibrocartilaginoasa

numita inel fibros si o portiune centrala numita nucleu pulpos.

Inelul fibros este format din fibre conjunctive incrucisate care asigura stabilitatea
coloanei vertebrale si protejeaza maduva in miscarile exagerate. El depaseste usor conturul
extern al corpurilor si adera de ligamentele longitudinale.

Nuclul pulpos este o structura cu aspect gelatinos, elastic, de culoara albicioasa sau
galbuie functie de varsta (la batrani este galbuie si mai consistenta), care isi schimba forma
fara sa modifice volumul. El se deplaseaza in directie opusa celei pe care o executa coloana si
ocupa partea centrala a discului intervertebral. Discurile intervertebrale sunt vascularizate la
tineri si lipsite de vascularizatie la adulti si batrani, nutritia realizandu-se prin difuziune.

Liagmentul longitudinal anterior: - este o structura fibroconjunctiva, de culoare alb-

sidefie, dispusa pe fata anterioara a corpurilor vertebrale avand insertie superior pe portiunea

2
bazilara a occipitalului si inferior ajungand pana la vertebra S2. El adera de corpurile
vertebrale si prin tesut conjunctiv lax de discurile intervertebrale unde se gasesc plexuri
venoase si terminatii nervoase senzitive.

3
 Ligamentul longitudinal posterior: se prezinta ca o formatiune fibroconjunctiva,
situate pe fata posterioara a corpurilor vertebrale, dispus de la fata endocraniana a portiunii
bazilare occipitale pana la baza coccisului, avand aspect “festonat”, partea mai latita
corespunzand dicurilor intervertebrale, iar partea ingustata corespunzand corpurilor
vertebrale. Acest ligament se subtiaza in sens cranio-caudal, iar la nivel sacro-coccigian se
prezinta ca un cordon subtire purtand si numele de ligament coccigian dorsal profund.

Articularea proceselor articulare: sunt tot articulatii vertebrale adevarate de tip

sinovial. Suprafetele articulare sunt plane in regiunea cervicala si toracala, iar cele din
regiunea lombara sunt concave in partea superioara, respectiv convexe in partea inferioara, cu
dispozitie sagitala. Fetele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin, sunt solidarizate
printr-o capsula fibroasa (dublata la interior de o membrana sinoviala), ce se insera la periferia
suprafetelor articulare.

Articularea lamelor vertebrale: sunt articulatii la distanta de tip sindesmoza care se

realizeaza prin intermediul ligamentelor galbene. Acestea sunt dispuse de la marginea
inferioara a lamei vertebrale superioare, la marginea superioara a lamei vertebrale adiacente
inferioare. Marginea lor anterioara ajunge pana la nivelul gaurii intervertebrale participand la
delimitarea ei, iar postero-medial se uneste cu ligamentul galben de parte opusa la nivelul
proceselor spinoase. Au o culoare galbena care este determinata de cantitatea crescuta de tesut
elastic. Ligamentele galbene au rolul de a reduce coloana in pozitia normal, impiedica flexia
exagerata a coloanei si participa la mentinerea pozitiei verticale.

Articularea proceselor spinoase: sunt de tip sindesmoza si se realizeaza fie prin

legaturi de tip fibros intre doua procese spinoase vecine (numite si ligamente interspinoase),
fie prin structure fibroase care ancoreaza varful proceselor spinoase purtand si numele de
ligament supraspinos.

In regiunea cervicala se gaseste ligamentul nucal, care este o formatiune fibroasa de

forma triunghiulara, avand baza de insertie pe protruberanta occipital externa si creasta
occipital externa, o latura care corespunde varfului proceselor spinoase pana la C7 si o latura
care reprezinta marginea libera dispusa intre protruberanta occipitala externa si procesul
spinos C6. Este mai bine dezvoltat la mamiferele patrupede, este mai lat in partea superioara
si separa musculatura dorsala a cefei.

4
 Articularea proceselor transverse: se realizeaza prin structure fibroase care se mai
numesc si ligament intertransversale mai bine individualizate in regiunea toracala si lombara.

In regiunea cervicala unde au dimensiuni mai reduse uneori se pot prezenta sub forma
unor structuri musculare de forma patrulatera fiind denumiti muschi intertransversali.

Articulatiile vertebrelor false: sunt reprezentate de articulatia lombo-sacrala,

articulatia sacro-coccigiana si articulatia medio-coccigiana.

Articulatia lombo-sacrala: se realizeaza intre corpul primei vertebre sacrala si corpul

vertebrei L5. Prezinta aceleasi caracteristici pe care le-am descris anterior, cu mentiunea ca
discul intervertebral are o inaltime mai mare la nivelul versantului anterior, iar intre cele doua
vertere se realizeaza un unghi cu deschidere posterior numit promontoriu.

Articulatia sacro-coccigiana: este o articulatie de tip simfiza care permite

mobilizarea pasiva a coccisului (mai ales in momentul nasterii).

Mijloacele de legatura sunt reprezentate de:

 ligamentul sacro-coccigian ventral care reprezinta portiunea inferioara a ligamentului

longitudinal anterior dispus de la varful sacrului pana la varful coccisului;
 ligamentul scaro-coccigian dorsal superficial care participa la inchiderea hiatusului
sacrat;
 ligamentul sacro-coccigian dorsal profund care reprezinta segmentul terminal al
ligamentului longitudinal posterior
 ligamentele sacro-coccigiene laterale drept si stang care uneste marginea laterala a
sacrului cu marginea laterala a coccisului.

Articulatia medio-coccigiana: sunt articulatii vizibile doar la copii, la adulti si batrani

ele sunt osificate si sunt mai frecvente la femei.

La copii vertebrele coccigiene sunt bine individualizate si unite intre ele prin discuri
intervertebrale.

5
 Biodinamica coloanei vertebrale

La nivelul coloanei vertebrale se realizeaza miscari de flexie-extensie, flexie laterala si

miscari de rotatie.

Miscarea de flexie reprezinta procesul de inclinare ventrala in care ligamentul

longitudinal anterior este relaxat.

Agentii motori pentru flexia coloanei vertebrale sunt reprezentati de muschiul drept
abdominal, muschiul oblic extern, muschiul oblic intern, muschiul ilio-psoas, muschiul
sternocleidomastoidieni, muschii scaleni si muschiul lung al gatului, toti in contractie
bilaterala. Miscarea de flexie este limitata de ligamentul longitudinal posterior, ligamentele
intertransersale, interspinoase, ligamentele galbene.

Miscarea de extensie este miscarea inversa in care coloana realizeaza o inclinatie

dorsala fiind limitata de ligamentul longitudinal anterior.

Agentii motori pentru extensia coloanei vertebrale sunt muschii erectori spinali
superficiali si profunzi. Muschii erectori superficiali sunt reprezentati de muschiul ileo-costal,
muschiul longissimus, muschiul spinal si muschiul semispinal. Muschii erectori spinali
profunzi sunt reprezentati de muschii interspinosi, muschii multifizi si muschii spleniusi, toti
in contractie bilaterala.

Miscarile de flexie laterala au ca agenti motori: muschiul patrat lombar, muschii

intertransversali, muschii scalene, muschiul sternocleidomastoidian, muschiul lung al gatului,
muschii spleniusi, muschiul levator scapular si muschiul trapez, toti in contratie unilaterala.

In ceea ce priveste rotatia, este de amplitudine redusa cand vorbim de un segment

scurt, dar prin insumare de la mai multe segmente, rotatia poate fi mai ampla si poate fi de
doua feluri: rotatie de aceeasi parte sau de parte opusa.

Miscarea de rotatie de aceeasi parte are ca agenti motori: muschiul oblic intern,
muschii spleniusi, etc., iar miscarea de parte opusa se realizeaza de catre sistemul muscular
transverso-spinos, muschiul oblic extern, muschiul semispinal, muschiul SCM, muschiul ileo-
psoas si muschiul trapez.

Miscarea de circumductie este o miscare care se realizeaza prin insumarea alternativa

a miscarilor precedente.

6
 Articulatiile membrului superior

Aceste articulatii sunt impartite in: articulatiile centurii scapulare si articulatiile

membrului liber. Articulatiile centurii scapulare sunt reprezentate de:

Articulatia sterno-claviculara

Este o articulatie sinoviala de tip selar, care se realizeaza intre incizura claviculara de
la nivelul unghiului superior al manubriului sternal si fata articulara claviculara care prezinta
doua fetisoare articulare una vertical pentru manubriul sternal si alta orizontala pentru
articularea cu marginea superioara a cartilajului coastei I, ambele fetisoare fiind acoperite de
un fibrocartilaj.

Nefiind congruente fetele articulare intre manubriul sternal si clavicular se interpune

un disc articular fibrocartilaginos mai gros la periferie si mai subtire in portiunea centrala
unde poate prezenta si un orificiu. Pe disc la periferie se insera capsula articulara.

Mijloacele de legatura sunt reprezentate de: - capsula articulara care se prezinta sub
forma unui manson ce se insera la periferia suprafetelor articulare si este dublata la interior de
sinoviala. Cavitatea articulara este impartita de discul articular in doua compartimente care
pot comunica intre ele atunci cand exista un orificiu in disc. Cele doua compartimente sunt:
menisco-sternal si menisco-clavicular.

Capsula articulara este intarita de patru structuri ligamentare:

 ligamentul sterno-clavicular anterior care se prezinta ca o banda fibroasa, lata ce se

insera cu capatul medial pe fata anterioara a manubriului sternal, iar lateral pe fata
anterioara a extremitatii mediale a claviculei;
 ligamentul sterno-clavicular posterior este mai subtire, se opune antepulsiei (proiectie
anterioara), se insera medial pe fata posterioara a manubriului sternal, iar lateral pe
fata posterioara a extremitatii mediale a claviculei;
 ligamentul interclavicular format din: fibre scurte, profunde, care unesc clavicula cu
incizura jugulara a manubriului sternal si fibre lungi, superficiale care trec peste cele
profunde unind cele doua clavicule.

7
  ligamentul costo-clavicular: este un ligament puternic care se insera in
impresiunea ligamentului costo-clavicular de pe fata inferioara a claviculei de unde
coboara pe cartilajului primei coaste si pe extremitatea anterioara a ei.
Vascularizatia este asigurata de ramuri din artera toracica interna, respectiv toracica
suprema, iar drenajul venos se face catre vena subclaviculara.

Articulatia acromio-claviculara

Este o articulatie sinoviala, ale carei fete articulare sunt reprezentate de: fata articulara
sternala de la nivelul acromionului, de forma ovalara, usor concave acoprita de cartilaj hialin
si cu axul mare orientat sagittal, respectiv extremitatea acromiala a claviculei care este usor
convexa.

Fetele articulare sunt incongruente si intre ele se interpune un disc articular care este
mai gros superior si lateral.

Mijloacele de legatura sunt reprezentate de:

 capsula articula se prinde la periferia suprafetelor articulare si este dublata la interior

de sinoviala;
 ligamentul acromio-clavicular: este mai gros in partea superioara si fibrele lui de
insertie se amesteca cu fibre aponevrotice ale muschiului trapez si deltoid;
 ligamentul coraco-clavicular: este dispus de la procesul coracoid pana la fata
inferioara a claviculei in partea laterala fiind format din doua componente: ligamentul
trapezoid care este lat, situat anterior si lateral, cu orientare sagitala si ligamentul
conoid situate in partea postero-mediala in plan frontal, cu aspect de con, cu varful pe
tuberculul conoid.

Au fost descrise si ligamente la distanta reprezentate de:

 ligamentul transvers al scapulei: care se insera cu un capat pe baza procesului

coracoid, trece pe deasupra incizurii scapulare si se prinde cu celalalt capat de
marginea superioara a scapulei. Acest ligament transforma incizura scapulei intr-un
orificiu prin care trece nervul suprascapular, iar superior de el trec vasele
suprascapulare;

8
  ligamentul transvers inferior al scapulei: care se insera pe marginea laterala a spinei
scapulei, la marginea posterioara a cavitatii glenoide, iar pe sub el trece muschiul
infraspinos si o ramura a arterei suprascapulare;
 ligamentul coraco-acromial: are forma triunghiulara cu baza pe procesul coracoid si
varful pe acromion. El este separate de articulatia umarului printr-o bursa sinoviala.

Biodinamica articulatiilor centurii scapulare

Este realizata prin miscare de ridicare/coborare a umarului, miscarea de proiectie

anterioara si posterioara a umarului si miscarea de circumductie.

Miscarea de ridicare/coborare: se realizeaza in jurul unui ax antero-posterior care trece

prin punctul de insertie al ligamentului costo-clavicular si extremitatea mediala a claviculei.

Agentii motori pentru ridicare sunt reprezentati de muschiul trapez si muschiul levator
scapulae si este limitata de ligamentul sterno-clavicular superior. Agentii motori pentru
coborare sunt muschiul subclavicular, muschiul pectoral mic si muschiul trapez.

Miscarea de proiectie inainte si inapoi a umarului: se face in jurul unui ax vertical care
trece prin insertia ligamentului costo-clavicular si prin extremitatea sternala a claviculei.

Agentii motori pentru proiectia anterioara sunt reprezentati de muschiul pectoral mare,
muschiul pectoral mic si muschiul dintat anterior si miscarea este limitata de ligamentul
sterno-clavicular superior.

Agentii motori pentru proiectia posterioara sunt reprezentati de muschii romboizi si

muschiul trapez si este limitata ligamentul sterno-clavicular posterior si ligamentul costo-
clavicular.

Miscarea de circumductie insumeaza miscarile precedente in care clavicular descrie

doua conuri (lateral si medial) unite prin varful lor, baza conului lateral fiind extremitatea
laterala a claviculei, iar baza conului medial fiind realizata extremitatea mediala a claviculei.

9
 Articulatiile membrului superior liber

Articulatia umarului:

Este o articulatie sinoviala de tip sferoidal, ale carei suprafete articulare sunt
reprezentate de:

1. cavitatea glenoida a scapulei: este usor concava si acoperita de un cartilaj hialin mai gros la
periferie. Ea este mai mica decat suprafata articulara a capului humeral si din aceasta cauza
este marita prin prezenta unei structuri fibrocartilaginoase aderenta la periferia suprafetei
glenoide numita labrul glenoidal
2. capul humeral: se prezinta ca o suprafata articulara cat 2/3 dintr-o sfera acoperita de cartilaj
hialin.

Mijloacele de legatura sunt reprezentate de capsula articulara intarita de ligamente.

Capsula articulara: se prezinta ca un manson fibros care se insera la circumferinta

cavitatii glenoide, respectiv pe fata externa a labrului glenoidal, insertia sarind peste tendonul
capului lung al muschiului biceps, iar lateral pe colul anatomic al humerusului unde insertia
sare peste santul intertubercular, iar in partea inferomediala insertia coboara pana la nivelul
colului chirugical.

10
 Este alcatuita la exterior din fibre longitudinale, iar la interior din fibre circulare si
oblice. Pe fata externa a ei se prind fibre musculare din mschiul supraspinos si subscapular (ce
pot fi interpretate ca muschi tensori ai capsule articulare) care prin contractie trag de capsula
si impiedica prinderea ei intre fetele articulare. La interior capsula este captusita de o
sinoviala ce adera la os in zonele in care insertia capsulei se face la distanta de cartilajul
articular si trimite o serie de prelungiri numite burse sinoviale.

Capsula este intarita de muschi si prezinta o serie de orificii prin care burse sinoviale
se dispun intre muschi ca de exemplu bursa sinoviala a muschiului rotund mare, muschiului

11
latissimus dorsi, pentru muschiul pectoral mare, pentru capul lung al muschiului biceps,
pentru muschiul subscapular.

Capsula articulara este intarita de o serie de ligament reprezentate de:

.
 ligamentele gleno-humerale: se gasesc in special pe fata anterioara si sunt: ligamentul
supraglenosupra humeral care are insertie la nivel scapular pe fata anterioara a glenei,
iar la nivel humeral pe tuberculul mic al humerusului, ligamentul
supraglenoprehumeral are insertie la nivelul marginii anterioare a glenei si are insertie
inferioara pe tuberculul mic humeral

12
  ligamentul coraco-humeral: este localizat in partea superioara a articulatiei si se insera
medial pe marginea laterala a procesului coracoid, iar lateral pe tuberculul mare
humeral

Vascularizatia articulatiei este asigurata de ramuri arteriale din arterele circumflexe

humerale, din artera suprascapulara si din artera subscapulara.

Biodinamica articulatiei umarului

La nivelul umarului se realizeaza miscari de flexie-extensie, miscari de abductie si

adductie, miscari de rotatie interna, respectiv externa si miscari de circumductie.

Miscarile de abductie si adductie se realizeaza in jurul unui ax sagittal care trece prin
partea inferioara a capului humeral.

Miscarea de abductie are doua faze: o faza pana la orizontala care se realizeaza strict
in articulatie si o faza pana la verticala care se realizeaza prin completarea miscarii cu
miscarea in “balama”a scpaulei.

Agentii motori pentru abductie sunt: muschiul supraspinos, muschiul deltoid si

muschiul biceps.

Agentii motori pentru adductie sunt muschiul pectoral mare, latissimus dorsi, muschiul
rotund mare, muschiul infraspinos, muschiul subscapular, muschiul coraco-brahial si
muschiul deltoid.

Miscarea de flexie (proiectie anterioara a bratului), respectiv extensie (proiectie

posterioara a bratului) se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin centrul
tuberculului mare si prin centrul cavitatii glenoide.

Miscarea de flexie are un nivel maxim de ~120 grade, este realizata de muschiul
deltoid, muschiul biceps brahial, muschiul coraco-brahial si muschiul pectoral mare. Ea este
limitata de ligamentul coraco-humeral, partea posterioara a capsulei articulare, muschiul
rotund mic si muschiul infraspinos.

Miscarea de extensie se poate realiza pana la maxim 30 grade de catre muschiul

deltoid, muschiul latissimus dorsi, infraspinos, rotund mic si muschiul triceps. Extensia este
limitata de partea anterioara a capsulei, de muschiul subscapular, de ligamentele gleno-
humerale.

13
 Miscarea de rotatie interna si respectiv externa se realizeaza in jurul unui ax vertical
care trece prin centrul capului humeral in partea superioara si prin capitulul humeral in partea
inferioara. Este o miscare care completeaza supinatia sau pronatia antebratului.

Agentii motori pentru rotatia interna sunt reprezentati de muschiul subscapular,

muschiul pectoral mare, muschiul latissimus dorsi, muschiul rotund mare, muschiul deltoid si
muschiul biceps brahial.

Agentii motori pentru rotatia externa sunt reprezentati de muschiul infraspinos si

rotund mic.

Miscarea de circumductie este o miscare complexa care insumeaza miscarile descrise

anterior.

14
 Articulatia cotului

Articulatia cotului: este o articulatie complexa sinoviala de tip trohlear (ginglim) la

care participa extremitatea distala a humerusului si extremitatile proximale ale radiusului si
ulnei insumand de fapt trei articulatii: articulatia humero-ulnara, articulatia humero-radiala,
articulatia radio-ulnara proximala, toate avand capsula articulara unica.

Fetele articulare sunt reprezentate de:

 la nivel humeral: se gasesc suprafetele articulare trohleea situate medial si capitulul

situat lateral, ambele acoperite de un cartilaj hialin mai subtire la periferie si care se
termina in vecinatatea fosetelor coronoida, radiala (situate pe fata anterioara) si
olecraneana (situata pe fata posterioara).
 la nivel radial: se gasesc suprafetele articulare de la nivelul partii superioare a capului
pentru articularea cu capitulul si de la nivelul circumferintei pentru articularea cu ulna
acoperite de un cartilaj hialin subtire.
 la nivel ulnar: se afla incizura trohleara pentru articularea cu trohleea humerala si
respectiv incizura radiala a ulnei pentru articularea cu circumferinta radiusului
acoperite de cartilaj hialin.

15
 Mijloacele de legatura sunt reprezentate de capsula articulara si ligamente.

Capsula articulara : este o capsula comuna care la nivel humeral are insertie superior de
fosete, apoi trece distal de cei doi epicondili, pe ulna capsula se insera pe marginile incizurii
trohleare pana la nivelul incizurii radiale, apoi trece pe radius unde se insera pe col la
aproximativ 5 mm inferior de cap. Capsula este captusita la interior de sinoviala.

Ligamentele sunt reprezentate de:

 ligamentul radial: dispus de pe epicondilul lateral pan ape fata laterala a olecranului

 ligamentul colateral ulnar: este alcatuit din doua categorii de fibre unele situate
profund in partea posterioara cu fibrele dispuse orizontal avand insertie pe fata
mediala a epicondilului medial, respectiv margine amediala a a procesului coronoid
pana pe fata mediala a olecranului si alte fibre dispuse superficial cu directie verticala
de la epicondilul medial si pana pe fata mediala a extremitatii proximale ulnare.
 ligamentul inelar al radiusului: este dispus circular in jurul circumferintei radiusului
de la marginea anterioara a incizurii radiale a ulnei pana la marginea posterioara a
incizurii radiale a ulnei
 ligamentul patrat: se prezinta ca o banda fibroasa de forma patrulatera, dispusa intre
marginea distala a incizurii radiale a ulnei, pana la partea superioara a colului radial.

16
 Vascularizatia articulatiei cotului este asigurata de ramuri din reteaua arteriala
periarticulara a cotului.

Membrana interosoasa a antebratului

Este o sindesmoza ce se dispune intre marginile interosoase ale radisului si ulnei,

limita superioara fiind tuberozitatea radiala, iar limita distala fiind in vecinatatea articulatiei
radio-ulnare distale. Din punct de vedere structural este formata din fibre oblice dinspre
lateral spre medial si inferior fiind mai groasa in portiunea superioara.

Superior de ea se gaseste coarda oblica care este dispusa de la partea laterala a

tuberozitatii ulnare pana la partea inferioara a tuberozitatii radiale. Intre coarda oblica si
membrana interosoasa se formeaza un orificiu prin care trece dinspre anterior spre posterior
artera interosoasa posterioara.

Biodinamica articulatiei cotului

In articulatia cotului se realizeaza miscari de flexie/extensie si miscari de

pronatie/supinatie.

Miscarile de flexie/extensie sunt miscari care se realizeaza unui ax transversal care

trece prin mijlocul capitolului si trohlei.

Agentii motori pentru miscarea de flexie sunt: muschiul brahial, muschiul biceps
brahial, muschiul brahio-radial, muschiul lung extensor radial al carpului si muschii
epicondilieni mediali.

Agentii motori pentru miscarea de extensie sunt: muschiul triceps, muschiul anconeu
si muschii epicondilieni laterali.

Intre flexie si extensie se realizeaza un unghi de ~140 grade.

Miscarile de pronatie si supinatie:

Pronatia reprezinta o miscare de rotatie in care policele se orienteaza din pozitie

laterala spre anterior si medial, fata palmara fiind orientata fie spre medial, fie spre posterior.

17
 In pozitie de repaus a antebratelor, pronatia se realizeaza prin rotatia pe loc a capului
radial, iar inferior se realizeaza o deplasare cu rotatie a extremitatii distale a radiusului in jurul
capului ulnar, care trece medial realizand incrucisarea diafizelor.

Miscarile obisnuite de pronatie/supinatie in realizarea unor activitati presupun si

miscari in articulatia scapula-humerala realizand astfel un lant articular.

Axul miscarii trece prin capul radiusului si respectiv prin capul ulnei.

Agentii motori pentru pronatie sunt reprezentati de: muschiul rotund pronator,
muschiul patrat pronator, muschiul flexor radial al carpului, muschiul palmar lung, muschiul
brahio-radial si muschiul leng extensor radial al carpului. Miscarea este limitata de
interpunerea muschilor flexori intre cele doua oase si de ligamentul patrat.

Agentii motori pentru supinatie sunt reprezentati de muschiul supinator, muschiul

biceps brachial, muschiul brahio-radial, muschiul lung abductor al policelui, muschiul lung
extensor al policelui, muschiul scurt extensor al policelui si muschiul extensor al indexului.

Miscarea este limitata de ligamentul patrat, coarda oblica, interpunerea muschilor

extensori intre cele doua oase ale antebratului si de intalnirea procesului stiloid ulnar cu
marginea posterioara a incizurii ulnare si membrana interosoasa.

Articultatia radioulnara distala

Este o articulatie sinoviala de tip trohoiod la care participa incizura ulnara a radiusului
si circumferinta capului ulnar acoperite de un cartilaj hialin. Capul ulnei se prezinta ca un
cilindru care se roteste in incizura ulnara si pe discul articular dispus intre ulna, osul
semilunar si piramidal.

Discul articular are structura fibrocartilaginoasa are forma triangulara cu varful inserat
pe procesul stiloid ulnar iar baza se prinde pe marginea distala a incizurii ulnare. Este mai
gros la periferie si mai subtire in portiunea centrala unde poate prezenta un orificiu.

Marginile anterioara si posterioara ale discului adera la capsula articulara.

Suprafetele articulare sunt solidarizate de capsula articulara care inferior adera si la

disc si etse intarita de ligamentele radioulnar anterior si respectiv radioulnar posterior. La
interior capsula este captusita de membrana sinoviala.

18
 Articulatiile mainii

La nivelul mainii sunt descrise articulatia radiocarpiana, articulatiile intercarpiene,

articulatia mediocarpiana si articulatia osului pisiform.

Articulatia radiocarpiana

Este o articulatie sinoviala de tip elipsoidal care uneste extermitatea distala a

radiusului respective fata inferioara a discului articular de la articulatia radioulnara distala cu
randul proximal de oase carpiene.

Fetele articulare sunt reprezentate de fata carpiana a extremitatii distale radiale,

respectiv fata articulara a procesului stiloid radial, acoperite de cartilaj hialin- usor mai gros la
periferie si fata inferioara a discului articular iar pe de alta parte fetele articulare proximale ale
osului scafoid semilunar si piramidal, acoperite de cartilaj hialin subtire.

Mijloacele de legatura sunt reprezentate de:

1. capsula articulara: se insera la periferia suprafeteleor articulare si pe discul

articular, este captusita la interior de membrane sinoviala care uneori trimite o prelungire spre
articulatia radioulnara distala

19
 2. ligamentele articulare sunt reprezentate de:

 ligamentul ulnocarpian palmar: se insera cu un capat pe discul articular apoi se

imparte in trei fascicule ce se insera pe osul lunat, osul piramidal si osul mare.
 ligamentul radiocarpian palmar: este solid si se insera pe margina anterioara a epifizei
distale a radiusului respectiv baza procesului stiloid radial dupa care se bifurca in doua
fascicule care se insera pe osul pioramidal si osul capitat
 ligamentul radiocarpian dorsal este un ligament subtire care proximal se insera pe
margina posterioara a epifizei pistale radiale, apoi are un traiect oblic radial si se bifurca intr-
un fascicul care se insera pe osul lunat si altul care se insera pe osul mare
 ligamentul colateral carpian radial este un ligament de forma triunghiulara cu baza
inferior si varful la procesul stiloid radial
 ligamentul colateral caripan ulnar are insertie proximala pe procesul stiloid ulnar iar
distal se bifurca intr-un fascicul care se insera pe osul pisiform si altul care se insera pe osul
piramidal.

Biodinamica articulatiei radiocarpiene

In articulatia radiocarpiana se executa miscari de flexie/extensie, abductie/adductie si

circumductie. Axul miscarilor de flexie/extensie este transversal si trece prin randul proximal
de oase carpiene si prin procesele stiloide.
Flexia este o miscare ampla, este limitata de ligamentul radiocarpian posterior si de
tendoanele muschilor extensori ai degetelor iar extensia este limitata de ligamentul
radiocarpian anterior si de tendoanelor muschilor flexori.
Agentii motori pentru flexie sunt: muschii flexori ai degetelor, flexor radial al
carpului, m. flexor ulnar al carpului si abductor lung al policelui.
Agentii motori pentru extensie sunt muschii extensori ai degetelor, m. lung si scurt
extensor radial al carpului si extensor ulnar al carpului. Miscarea de abductie/adductie se
realizeaza in jurul unui ax sagital care trece prin centrul osului mare.
Adductia este limitata de muschii abductori respectiv ligamnetul colateral radial al
carpului iar abductia este franata de muschii adductori si ligamentul colateral ulnar al
carpului. Miscarea de circumductie insumeaza miscarile precedente.

20