Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definit pentru prima dată în anul 2002, în cadrul unei întâlniri UNESCO la Paris, conceptul
de Resurse Educaționale Deschise (Open Educational Resources) se referă la accesul deschis
la resurse educaționale prin intermediul tehnologiilor de informare și comunicare, pentru
consultarea, utilizarea și adaptarea acestora de către o comunitate de utilizatori în scopuri
necomerciale.
Cuprinzând, în sens larg, diferite tipuri de suporturi de învățare, pornind de la materiale de
curs, liste de referințe și liste de lecturi, experimente și demonstrații, şi ajungând până la
programe școlare, curricule și ghiduri pentru învățători sau materiale educaționale cum ar fi
articole, module, simulări disponibile în afara cursurilor, Resursele Educaţionale Deschise
pot îngloba însă şi instrumente specializate, precum software-ul necesar dezvoltării, folosirii
și livrării materialelor educaționale, inclusiv cel necesar căutării și organizării conținutului,
precum și comunitățile virtuale de învățare și instruire.
Aceste suporturi de învăţare pot fi disponibile în orice format, în domeniul public, fiind
publicate sub licență liberă ce permite accesul gratuit, utilizarea, adaptarea și redistribuirea de
către alte persoane cu restricții limitate sau fără restricții.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei informaţiei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică - OCDE a propus, în anul 2015, o abordare diferită în definirea conceptului de
Resurse Educaţionale Deschise, catalogându-le drept materiale digitalizate oferite în mod
gratuit și deschis pentru educatori, elevi și persoane care învață singure, care pot fi utilizate și
reutilizate în scop de predare, învățare și cercetare. Mai exact, diferenţa dintre cele două
abordări, la o distanţă de 13 ani – perioadă aparent scurtă, dar care presupune schimbări
majore în evoluţia tehnologică, o reprezintă caracterul digital, care devine, din ce în mai mult,
o condiţie pentru utilizarea Resurselor Educaţionale Deschise.
Permisiuni şi limitări
Chiar dacă Resursele Educaţionale Deschise reprezintă un domeniu vast, există anumite
limitări ale conceptului. Mai exact, nu orice date deschise se pot încadra în această categorie.
Pentru a fi sigur de natura deschisă a materialelor găsite, trebuie, mai întâi, verificată licența
sub care sunt publicate, deoarece unele materiale sunt protejate de drepturi de autor.
În România, articolul 13 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor prevede că
„utilizarea unei opere dă naștere la drepturi patrimoniale, distincte si exclusive, ale autorului
de a autoriza sau de a interzice:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea operei;
c) importul în vederea comercializării pe piața internă a copiilor realizate, cu consimțământul
autorului, după operă;
d) închirierea operei;
e) împrumutul operei;
f) comunicarea publică, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea
operei la dispoziția publicului, astfel încât să poată fi accesată în orice loc și în orice moment
ales, în mod individual, de către public;
g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;
i) realizarea de opere derivate”.
Articolul 16 din aceeaşi lege vine cu o completare, explicând că „prin realizarea de opere
derivate […] se înțelege traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice altă
transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creație intelectuală”.
Mai mult, chiar şi în condiţiile în care un produs de tip text, grafică, material audiovizual etc.
destinat unei activități de învățare nu este marcat cu simbolul ©, nu are specificat ”toate
drepturile rezervate” sau tipul de licență CC, există posibilitatea ca el să fie protejat de
prevederile legale privind dreptul de autor și este indicat să fie citată sursa și autorul.
Instrumentul standardizat cel mai larg răspândit îl constituie licențele Creative Commons
(CC). Licențele CC sunt universale și permit autorilor să-și păstreze drepturile de autor, în
același timp permițând altor persoane să copieze, să distribuie și să utilizeze opera.
În concluzie, diferența constitutivă dintre Resursele Educaţionnale Deschise și alte elemente
ale învățării digitale este deschiderea lor și lipsa drepturilor de autor restrictive, care
facilitează utilizarea și reutilizarea resurselor.
În contextul Resurselor Educaţionale Deschise, un accent important se pune pe partajarea
conţinutului, cu scopul de a-l face mai deschis accesului şi, ca atare, mai portabil.
La momentul actual, în ţara noastră nu se poate vorbi de un cadru consolidat pentru
dezvoltarea și exploatarea Resurselor Educaționale Deschise. Există însă nişte prevederi
legale premergătoare, cum ar fi articolul 70 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 care, la
alineatul 2, oferă punctul de plecare pentru constituirea Bibliotecii școlare virtuale,
menționând includerea unor resurse digitale de bază pentru desfășurarea procesului didactic,
cum ar fi:
programe şcolare;
exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare;
ghiduri metodologice;
exemple de probe de evaluare.
Deşi, aşa cum am arătat, în România de astăzi nu există o abordare contextuală riguroaă a
utilizării Resurselor Educaţionale Deschise, mediul tehnologic este deja familiar atât elevilor,
cât şi profesorilor, facilitând includerea de instrumente digitale și resurse multimedia în
activitățile de învățare. Astfel, strategiile didactice formulate de cadrul didactic pot combina
activitățile „convenționale” cu situații educative cu suport digital.
De fapt, în contextual actual, am putea privi ca imperativă organizarea resurselor
educaționale deschise existente, ordonarea și ierarhizarea lor pe mai multe criterii, având un
fundament conceptual orientat către inovare didactică.
În activitatea pedagogică, Resursele Educaţionale Deschise nu ar trebui să fie privite strict ca
un instrument de suport, ci chiar ca un veritabil „mijloc de educație”, exprimând o strategie
didactică adaptată şi în acelaşi timp adaptabilă.
În abordarea activităţilor de învăţare, Resursele Educaţionale Deschise trebuie privite ca un
suport de învăţare ce combină atributele generale, clasice, cu posibilitățile oferite de noile
tehnologii. Dintre acestea, amintim:
Integrarea multimedia – această resursă include simulări, imagini și filme didactice,
animație, clipuri audio, text etc.
Interacțiunea cu conținutul – ce oferă posibilitatea de a face alegeri, de a restructura,
de a obține feedback rapid și obiectiv, fapt ce duce la o participare activă, eficiență a
învățării
Integrarea de jocuri educative – învăţarea prin joc este benefică, iar în acest caz,
resurselor educaționale digitale înlesnesc acest demers
Interacțiunea cu colegi și cu cadrul didactic – determină colaborarea și competiția,
care sunt aspecte care ce motivația, semnificația și relevanța învățării
Legăturile între resurse - orice resursă deschisă în format digital poate fi integrată într-
o suită de resurse cu o anumită logică didactică, constituindu-se astfel ușor diverse
parcursuri, adaptate nivelului, posibilităților și intereselor elevilor
Instrumentele și resursele suplimentare accesibile – elevii au la dispoziţie dicționare
online, enciclopedii tematice, culegeri de probleme și exerciții, filme explicative și
simulări, ecranizări, texte de referință, spații virtuale pentru experimente sau
explorări, spații ludice, comunități virtuale de învățare etc.
Portofoliul de rezultate și de produse ale activității – existenţa unui astfel de
portofoliu permite elevilor să revadă parcursul de învățare pentru a identifica lacunele
și pentru a opta pentru module remediale
Posibilitatea de adaptare, corectare, actualizare şi completare – este poate una dintre
cele mai importante attribute, deoarece resursele educaționale digitale pot fi
modificate cu eforturi minime și redistribuite
Cu toate acestea însă, dacă avem în vedere aria largă şi diversă de posibilități pedagogice,
tehnice şi funcționale pe care o acoperă aceste resurse, este destul de dificilă încadrarea
acestora în grile funcționale, unificate, ce ar putea fi utilizate eficient într-un proces de
analiză sau de validare în care, în ultimă instanţă, un rol important îl joacă interpretarea
evaluatorului, dublată de experiența lui educațională și de nivelul lui de pregătire pedagogică.
Pentru profesor:
obține feedback-ul utilizatorilor;
recunoaştere profesională şi sporirea reputației;
beneficii (de eficiență şi culturale) asigurate prin abordarea colaborativă în procesul
predării-învățării;
acces la materiale calitative, pentru a îmbunătăți curricula;
intensificarea dialogului în cadrul școlii şi în afara ei cu colegii;
o mai mare disponibilitate a conținutului şi concentrare pe experiența de învățare
(inclusiv extinderea ariei de participare);
capacitate crescută de a sprijini elevii de la distanță;
eficiență în producerea de conținuturi;
noi parteneriate/legături cu instituții şi organizații din interiorul, dar şi din afara
învățământului;
amplificarea schimbului de idei şi practici în cadrul școlii,
sporirea rolului activităților de sprijin profesional (mentorat, consiliere etc.).
Pentru elevi:
calitate sporită şi flexibilitate a resurselor educaționale;
aplicarea cunoştințelor într-un context mai larg;
libertatea de acces şi oportunități sporite pentru învățare;
suport pentru abordări centrate pe elev, individualizate, nonformale;
dezvoltarea abilităților, prin elaborarea de RED generice care pot fi reutilizate şi
recontextualizate în diferite domenii;
oportunități de a se implica în inițiative RED, prin contribuție la dezvoltarea RED,
testare sau evaluare, prin activități de marketing, acționând împreună cu alţi colegi sau
individual, în calitate de ambasador al RED.
Platforme educaționale:
Google Classroom,
Microsoft Teams,
Learning Apps,
Edmondo,
Kahoot,
Padlet,
Wordwall;
Aplicații:
Mentimeter,
Zoom,
Google Jamboard,
Google Forms
Resursele educaționale în format digital create pe discipline și ani de studii pot fi găsite pe:
https://www.manuale.edu.ro/
https://digital.educred.ro/
https://clasadigitala.ro/
https://www.scoalaintuitext.ro/
http://www.isjbotosani.ro/categorie/R.E.D.
https://lectiiaijbt.wordpress.com/
https://lectiiaijbt.wordpress.com/
https://www.kidibot.ro/
https://www.didactic.ro/lectii-online/activitati
https://wordwall.net/
https://www.liveworksheets.com/
https://ro.pinterest.com/
Bibliografie
Şchiopu, L., Chiriac, T, Integrarea resurselor educaţionale digitale online în dezvoltarea
competenţelor de comunicare, Suport de curs, Chişinău, 2020
CUCOŞ, C., Istoria Pedagogiei, Polirom, 2017
Olimpius Istrate, Resurse educaționale deschise, Revista Profesorului, diponibilă pe:
www.revistaprofesorului.ro
UNESCO. 2002. Forum on the impact of Open Courseware for higher education in eveloping
countries. Final report. Paris: UNESCO, pagina 24. Disponibilă la:
http :// unesdoc. unesco. org/ images /0012/001285/128515 e. pdf
Online: constantincucos.ro/2013/05/manualul-digital-perspectiva-pedagogica
Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor
https://read.oecd-ilibrary.org/education/open-educational-resources_9789264247543-
en#page19
https://en.unesco.org/themes/building-knowledge-societies/oer
https://read.oecd-ilibrary.org/education/open-educational-resources_9789264247543-
en#page19
https://www.researchgate.net/publication/
285596483_Open_Educational_Resources_A_Catalyst_for_Innovation
http://www.elearning.ro/
http://www.didactic.ro/
https://cursuridigitale.ro/cursuri/curs-resurse-digitale-pentru-profesori
http://www.acces-deschis.ro/oer
https://apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-deschise_0.pdf
APLICAŢIE