Subiectul 2

1. Perspectiva narativa
Perspectiva narativa este un concept prin care se defineste pct. De vedere al
naratorului in raport cu universul diegetic.(universul expus in opera)
a) Naratiunea subiectiva
- Perspectiva interna(focalizare interna)
- Narator homodiegetic->nu e central /autodiegetic->central , este un narator-
personaj, este implicat afectiv
- Realitatea este perceputa si interpretata subiectiv, din pct. de vedere al
personajului
- Pers. intai : exemple verbe si pronume la pers. intai
- Exemple : relatarea unor “evenimente interioare”, utilizandu-se tehnici
analitice directe: introspectie, monolog interior, confesiune sunt toate
frecvente in proza de analiza psihologica
b) Naratiunea obiectiva in totalitate
- Perspectiva omniscienta , focalizare zero
- Naratorul heterodiegetic
- Naratorul stie totul despre personajele sale (informatii biografice, reflectii
interioare, trairi etc.) si descrie, interpreteaza, motiveaza trairile cognitive si
afective/ starile de constiinta ale personajelor sale
- Informatile detinute de care narator depasesc informatiile detinute de
fiecare personaj in parte ; destinele lor sunt dirijate riguros de narator
- Pers a 3-a : exemple verbe si pronume pers a 3-a
- Exemple: proza realista de observatie sociala si de problematica morala,
relatarea evenimentelor exterioare si interioare, utilizand-se tehnici analitice
indirecte: observatia si analiza psihologica, introspectia
c) Naratiunea obiectiva partial
- Perspectiva externa(focalizare externa)
- Narator heterodiegetic , este un observator impartial, obiectiv al
evenimentelor
- Naratorul stie mai putin deacat personajele, surprinzandu-i doar
comportamentul si el nu isi asuma judecati de valoare/opinii
- Pers a 3-a : exempke verbe si pronume pers. a 3-a
- Exemple: se noteaza uneori reactii manifestate de personaje, trairi
psihoafective, supozitii ale naratorului
2. Ideea poetica

Ideea poetica este conceptia de baza care determina continutul unei opere literare. (adica
ideea poetica inseamna ce anume (o opinie, o parere, un gand, o cinvingere) transmite
poetul prin acel text).
Mijloacele artistice sunt modul in care autorul transmite ideea poetica; acestea cuprind
totalitatea elementelor ce ar putea accentua starea transmisa si de a infrumuseta si a da o
nota aparte poeziei: figurile de stil, imaginile artistice (auditive, vizuale, olfactive, cromatice)
SCHEMA DE RASPUNS:
“In poezia lui.... intitulata.... se abordeaza tema.... prin intermediul motivelor literare.....
Aceasta idee se regaseste in text prin intermediul mijloacelor artistice: figuri de stil si
imagini artistice ....
Apar astfel (exemple de figuri de stil si imagini artistice) “
3. Notatiile autorului
Didascaliile sau notatiile autorului sunt elemente specifice genului dramatic. Ele au
rolul de a transmite diverse informatii cititorilor, actorilor regizorilor.
Cititori -> Sa-si creeze o imagine de ansamblu asupra operei
Regizorul -> Sa surprinda cat mai precis viziunea autorului
Actorilor -> Sa joace cat mai verosimil personajele + jocul scenic
- Uneori apar marcate de paranteze, alteori la inceputul unei scene, unui
tablou, unui act, in incipit
- Pot stabili cadrul: spatiul si timpul + detalii care sugereaza anumite trasaturi
ale personajelor si al spatiului
- Enumera personajele + scurt portret al lor
- Mimica, gestica, actiuni, fapte, vestimentatie ale personajelor -> Mijloace
indirecte de caracterizare ale lor
- ORGANIZAREA TEXTULUI PLUS NUMELE PERS
4. Caracterizare de personaje

Definitie: Caracterizarea este modul prin care autorul unei opere literare prezinta si
evidentiaza trasaturile fizice si morela ale personajelor, iar aceasta poate fi realizata prin
doua modalitati: direct si indirect.
INTRODUCERE: PERS CARACT + STATUTUL ACESTUIA + ROLUL SAU IN ACTIUNE
DIRECTA: - Narator + notatiile sale
- Celelalte personaje
- Autocaracterizare
 INDIRECTA: - Fapte+ gesturi+limbaj
-Didascalii +comic de nume
- relatia cu celelalte personaje
5. Rolul verbelor (valorile expresive ale verbelor)

Modul indicativ
- certitudine
Verbele la indicativ exprima o actiune SIGURA, REALA, dand impresia de CERTITUDINE.
Timpurile verbale ale indicativului au, la randul lor, diverse valori expresive.
a) Prezentul – se utilizeaza pentru a exprima un ADEVARA GENERAL VALABIL, des
folosit in poezia lui Eminescu.
- Prezentul istoric apare cu scopul de a crea o imag. dinamica

b) Imperfectul – gramatical, el exprima o actiune trecuta, neincheiata inaintea altei

actiuni trecute
- stilistic, el exprima o actiune DURATIVA, proiectand un eveniment, o
stare, un sentiment, intr-o durata NEDETERMINATA; sugereaza CONTINUITATEA
c) Perfectul compus – gramatical, el indica o actiune trecuta, incheiata si sigura
- stilistic, este intalnit mai ales in operele epice, avand rolul de a
delimita planul naratorului de cel al personajului
d) Perfectul simplu: - gramatical, el arata o actiune trecuta, incheiata cu putin timp
inainte de momentul vorbirii
- stilistic, el este considerat timpul povestirii, referindu-se la
evenimente recente
- ofera impresia de actiune terminata brusc
- evidentiaza derularea rapida a evenimentelor
e) Mai mult ca perfectul – gramatical, arata o actiune trecuta, incheiata inaintea altei
actiuni din trecut (trecut indepartat)
- stilistic, are rolul de a diferentia trecutul indepartat al
intamplarilor de momentul in care acestea sunt povestite
d) Viitorul – gramatical, arata o actiune care se va desfasura dupa momentul vorbirii
 - stilistic, sugereaza dorinta, visarea
Modul conditional-optativ
- indica o actiune dorita, in implinirea careia unori intervine ceva (poezia lui Eminescu – de
dragoste)
Modul conjunctiv
- arata actiuni posibile, probabile, aflate sub semnul ipotezei
Modul imperativ
- se foloseste pentru a exprima indemnuri, porunci, rugaminti, sugerand o anumita stare
sufleteasca

6. CURENTE LITERARE

a) Romantismul
Orientare literara in sec. XIX
TEME:
- Conditia omului de geniu
- Iubirea
- Istoria si geografia nationala, exemplu: Alexandru Lapusneanul
- Revolta impotriva nedreptatilor
- Folclorul, conditia artistului
MOTIVE LITERARE: codrul (Spatiu protector al indragostitilor), izvorul, lacul, noaptea,
luna, stelele, visul, umbra, oglinda (filtru care retine esentele), ruinele.
ALTE TRASATURI:
- Procedeu artistic: antiteza
- Primeaza sentimentul, sensibilitatea umana aupra ratiunii
- Legatura stransa dintre individ si literatura
- Libertate de creatie, incercarea de a elibera actul creatiei de orice conventii
sau canoane clasice => Amestecul speciilor (tras. specifica romantismului)
- Predilectia spre cosmic (motive astrale), spatiu exotic (insula), magie si
fantastic, spre nocturn ( motivul visului, somnului), spre acvatic (apa, izvoare,
mare, fantana)
- Stari specifice: frenezia (betia sufleteasca), melancolia (tristete + placere)

b) Simbolismul
 Orientare literara la sf. Sec. XIX, importiva Romantismului, Naturalismului
- Poezia se adreseaza simturilor
- Imagini vizuale cromatice
- Muzicalitate ( nu se concentreaza doar pe imaginile auditive, ci apare o preocupare si pentru
dimnesiunea sonora a versului rostit. Astfel, sonoritatea cuvintelor alese de poet poate avea un
rol expresiv, care constribuie la mesajul transmis prin continut)
Ex: Preferinta pentru consolanele dure (d, r, g) sugereaza o stare de incordare, de tensiune
interioara
Frecventa vocalelor creeaza impresia unei atmosfere calde si senine
- Mesajul este SUGERAT, nu exprimat, sugestia fiind o particularitate a poeziei simboliste.
Elemente care contribuie la transmiterea mesajului sunt:
- PLUMBUL - simbol al starii de dezolare, singuratatea apasatoare
- ORASUL – simbol al spatiului inchis, limitat, cenusiu, in care omul se simte captiv, singur si
ratacit, alienat. Este un spatiu ostil in care orice incercare de salvare esueaza
- (CIMITIRUL, CARCIUMA, CORTUL) PARCUL – spatiul artificial, in care omul se simte ratacit si
singur, spre deosebire de cadrul din poezia romantica, care ofera protectie si echilibru
- NATURA retine printr-o simbolistica a cromaticii diferita fata de poezia romantica
- ANOTIMPURILE au conotatii funebre, suferind o rasturnare a simbolisticii:
-> Primavara nu mai este anotimpul renasterii, ci reprezinta un antoimp al
asteniei, al nervozitatii, al bolii
-> Vara nu mai e vazut ca un anotimp al rodului, al bucuriei de viata, ci este
anotimpul caniculei care descompune materia
-> Iarna – autorul nu mai este impresionat de albul imaculat al zapezii, el
fie surprinzand momentele in care zapada este amestecata cu ploaie, fie stralucirea sa este
diminuata, fiind patata de sangele de la abator
-> Toamna – sumbra, infiorata de frigul din camere, melancolica, mrcata de
o ploaie pretutindeni, neincetata, nesfarsita, rece si dezolanta
-Cromatica : ALBUL – nu mai simbolizeaza puritatea, ci este de acum o sugestie a unui univers
vid, lipsit de viata
ROSUL - in mod traditional rosul este un simbol al iubirii, dar la simbolisti acesta
devine simbol al mortii si al sangelui, prin asociere cu arsita, canicula verii, care conduce la
descompunerea materiei
 GALBENUL – isi schimba si el simbolistica, nu mai este o sugestie a luminii, ci este
un semn al bolii, al palorii, al asteniei
ALBASTRUL – simbol al puritatii la romantici, acum retine prin dimensiunea sa rece
si sugereaza moartea
- Corespondenta: legatura intre planul exterior (cel al materiei) si planul interior (cel al
sufletului)
- SINESTEZII , asociatie intre senzatii de natura diferita, traspunere metaforica a datelor unui
simt in limbajul altui simt.
Ex: “rosu cald”, “ verde acru”
- Starea sufleteasca specifica poeziei lui Bacovia, starea de SPLEEN, care transmite un ameste de
sentimente: nostalgie, melancolie, tristete, neputinta, pesimism
- Teme : conditia tragica a omului care traieste sub spectrul mortii iminente, fiinta umana
captiva in propriul destin, care presupune asumarea sfarsitului, fara a se putea salva din acesta
- Atmosfera : lugubra, sumbra, sinistra, care evoca ideea de moarte, macabra
Vb. La imperfect -> Persistenta atmosferei deprimante (Permanenta ei)

c) Realismul
Orientare literara in sec. XIX – XX , reactie impotriva romantismului
TEME SOCIALE: - parvenitismul, avaritia, imoralitatea, singuratatea, dezumanizarea sub
influenta banului
- banul mijloc <-> scop
PERSPECTIVA NARATIVA: obiectiva, narator omniscient, omniprezent
- Tipuri umane (taranul, aristrocratul), dominate de o trasatura definitorie de
caracter (lacomul, avarul, ...)
- Sursa de inspiratie: Realitatea + Especte care tin de ea
- Coordonatele reale de timp si spatiu
- Descrierile amanuntite care au rolul de a spori impresia de autenticitate, iar
descrierile-portret sunt un mijloc de caracterizare
- Confruntarea dintre rau si mai rau se incheie cu victoria celui mai rau

d) Modernismul
Orientare literara in sec. XX, perioada interbelica
 Teoretician: Eugen Lovinescu
IN POEZIE: - ambiguitatea limbajului (limbaj incifrat) prin abundenta de metafore
- Noutatea, originalitatea metaforei
- Limbaj neologic si tehnic
- Innoiri prozodice: vers liber, masura variabila, ingambamentul
- Viziunea filosofica
- Estetica uratului

IN PROZA:
- Negarea traditiei, contestarea, refuzul trecutului
- Romanul obiectiv, de analiza psihologica
- Mediu citadin, personaj citadin
- Personajul intelectual
- Conflictul psihologic
- Alternanta planurilor narative ( se desprinde de modelul traditional al
inlantuirii cronologice)
e) Traditionalismul
Orientare literara din prima jum. a sec. XX-lea , in perioada interbelica, impotriva
modernismului
Teoretician: Nichifor Crainic
- Prezinta aspectele nationale (istorie, geografie, obiceiuri populare), valorile
romanesti sunt absolutizate si transformate in criteriu unic de valorizare a
operei literare => Perspectiva etnicista
- Ruralismul concretizat in cultura satului, vazut ca o vatra de spiritualitate si
problematica taranului (universul patriarhal al satului)
- Cultura poeziei cu aspect religios
- Legatura dintre generatii
- Elementul etnic, etic si social