Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
episodul ministrului care se îneacă la masă și îi stropește pe cei de la masă cu mâ ncare
și secreții nazale – artă a ridicolului, estetică a penibilului, a ridicolului – episodul ă sta
declanșează o criză de epilepsie a unui invitat la acel dineu
menționarea pamfletului – pag 65; îl amenință pe Ministru că o să scrie un pamflet în
care îl va face de râ s; naratorul-personaj scrie pamflet
după atâ tea insistențe la Ministru, la nașul și prietenul lui din copilă rie, ca să îl facă
profesor universitar, Gulică e fă cut intendent la cimitirul Buna-Vestire
partea II
face cunoștință cu oamenii care vin să își viziteze morții
Mă rgă rita, servitoarea lor – ironizată pentru că idolatriza leacurile bă bești și spunea că
doctorii nu știu nimic; vedem o satiră /ironie la adresa oamenilor care apelează excesiv
la leacuri bă bești și demonizează medicina
Gulică e fericit că îngrijitorii mormintelor, cei cu dricul, groparii etc nu îl strigă domnule
intendent, ci domnule profesor – ei îi recunosc munca, inteligența, superioritatea
intelectuală , față de Ministru și de alte persoane importante care niciodată nu i-au
recunoscut meritele
neadaptarea femeilor la modernitate – Mă rgă rita și Matilda sunt împotriva telefonului
pe care Gulică îl folosește; Mă rgă rita crede chiar că telefonul e ceva demonic
apare o prezență intresantă – pianista care e îndră gostită de morți, fascinată de bă rbații
morți
momentul incineră rii unui domn gras, descris foarte plastic
descrierea unui cutremur – se gâ ndește la cum tot ce e în viață , tot ce adună omul,
pă lește în momentul în care natura, pă mâ ntul, Dumnezeu face ordine și arată că doar el
este stă pâ nul; omul e o neînsemnat în astfel de situații, iar toate bogă țiile lui sunt egale
cu zero; efemeritatea omului – pag 113
familie care își vinde mormâ ntul pentru că au nevoie de bani pentru copilul lor bolnav;
bă rbatului îi vine greu să îl vâ ndă ieftin, pt că a plă tit mult pe el, însă acceptă , de dragul
copilului și al nevestei
femeie care a îngropat în 10 ani, 5 bă rbați, avâ nd la braț un al șaselea bă rbat, împreună
cu care vizitează mormintele bă rbaților morți. O cheam Doancea în acest moment. Era
intresată de bani, de avere, de poziția socială a soților, nu de caracterul lor, avâ nd în
vedere că le venea de hac în maxim 2 ani, îmbolnă vindu-i și mai apoi, îngropâ ndu-i.
o câ nd se că să torea avea de toate, de la că să toriile anterioare – haine, accesorii, tot
o se asigura mereu că bă rbatul e unul potent, care să o întrețină
o Gulică și soția sa vorbesc despre cum bă rbatul la brațul că reia apare această
doamnă , o să fie cel mai probabil aș șaselea bă rbat mort. Se vorbește despre cum
deja acest bă rbat și-a pierdut din veselia și bună starea avută înainte de că să toria
cu această femeie
partea III
2
debutează cu dificultă țile pe care le întâ mpină un scriitor câ nd vrea să scrie – gâ nduri,
impresii, fraze reluate de N ori, analize pe text etc; e exact chinul scriitorului
poliția aduce la Gulică 2 deținuți care afirmă că au fost morți și acum au înviat;
procuratura cere să se facă o anchetă cu ajutorul intendentului, să se afle dacă oamenii
chiar au fost morți sau nu; există chiar femei în cimitir care îi cred pe deținuți, ele chiar
cred că oamenii aceia nu mint și chiar au înviat
încep să învie morții; toată lumea spune că morții au înviat, toată lumea îi vede, toți cred
că e fie semnul sfâ rșitului lumii, fie semnul Apocalipsei, fie semnul sosirii lui Messia, fie
un început nou etc
apar tot felul de scrisori la procurori, despre oameni care au înviat – sunt tot felul de
povești din toată zona, care spun aceeași idee – oamenii au înviat din morți
o povestea de la mâ nă stire unde au înviat peste 40 de că lugă ri îmbră cați în alb,
printre care și pă rintele Dubois care era mort de mai bine de 200 de ani și fusese
cel care a construit acea mâ nă stire
cazul unui deținut condamnat la moarte, fiind nevinovat, care după moarte îi bâ ntuie și
îi face să se sinucidă pe cei care l-au condamnat nevinovat la spâ nzură toare
oamenii bisericii vorbesc despre cum învierea oamenilor e imposibilă , că ci înainte de
toate, biserica ar trebui să știe și să își dea acceptul învierilor; spun că învierea nu se va
face cu trupul și sufletul, ci doar cu sufletul. Va fi o înviere simbolică .
o ironizarea vicarului, datorită violenței la adresa oamenilor care spun că a înviat
e o ședință cu magistrați, procurori, Gulică , preoți, medici, în care se decide dacă cei doi
oameni care susțin că au înviat sunt sau nu niște mincinoși. Doctorul constată că aceștia
nu au puls, deci e posibil să nu mintă . Mai mult, sunt îmbră cați din altă epocă , de parcă
ar fi oameni de acum 200 de ani.
morminte dezgropate, voci auzite din cimitir noaptea, oameni care se vindecă peste
noapte, femei care nu mai nasc, deși ar fi trebuit să le vină vremea; morți înviați fix câ nd
erau duși la groapă , nebuni care se însă nă toșesc; lipsa accidentelor de orice fel;
se zice că în cimitir ar veni noaptea un om îmbră cat în alb care le zice în fiecare seară , la
câ te 30-40 de morți să învie, apoi el pleacă și îi lasă pe morți să își facă de cap în lumea
vie
Gulică se întâ lnește cu Ministrul lui, cel care murise și fusese îngropat acum 45 de zile –
află că cei înviați nu mai au nevoi fiziologice de niciun fel, nici sex, nici mâ ncare, nici apă ,
nici toaletă ; află că se va face o organizare prin care oamenii înviați vor fi integrați în cei
care încă n-au murit.
învie și oameni renumiți care sunt arestați pentru că nu au dovezi că ei ar fi cine spun că
sunt – C A Rosetti, Mihail Kogă lniceanu, Alexandru cel Bun etc
oamenilor vii le moare sufletul – sunt ft triști
o lume a îndoielii – toată lumea se îndoiește de toată lumea. Se ră stoarnă toate valorile
omenești.
De ce se zice că e poem?
3
- un posibil argument – nu e un roman linear, ca Ion, de exemplu. Prezintă o acțiune
care se întrerupe periodic pentru a insera gâ nduri, amintiri, idei, reflecții ale
personajului principal, ceea ce pentru perioada interbelică este inedit
- un posibil argument – acțiunea nu este centrul romanului, ci stă rile, gâ ndurile,
impresiile autorului despre viață reprezintă centrul romanului