Sunteți pe pagina 1din 23

Capitolul 1

Pagina1

- Generalitati - Structura instrumentului - Notele cifraj international - Acordajul metode de acordaj - Muzica este arta de a combina sunetele, in asa fel incat vor fi placute auzului; ea este impartita in doua parti: a) Melodia b) Armonia. Melodia este o combinatie de sunete care prin frecventa, durata si succesiunea lor vor forma un cantec. Armonia este o alta combinatie de sunete care prin unirea lor spontana formeaza acorduri. -Nota muzicala Ansamblul de semne conventionale servind la redarea in scris a operelor muzicale poarta numele de notatie sau semiografie. Notatia grafica a frecventelor sonore se face prin note, portative, chei, semnul de mutare la octava, alteratii. Odata aparuta manifestarea muzicala, s-a pus problema notarii/scrierii acelei muzici. Intuitiv au fost determinate intervale muzicale care suna bine urechii si care sunt folosite spontan in muzica. O nota muzicala este determinata in primul rand calitativ de frecventa sunetului. Frecventele sunetelor plus durata lor relativa identifica clar o melodie. Variatii care nu o fac de nerecunoscut apar in functie de timbrul notelor. Timbrul depinde de: a) taria armonicelor, ca multiplii ai sunetului original care apar natural la majoritatea instrumentelor. b) de atacul si stingerea notei, ceea ce se intampla inainte si dupa perioda stabila a sunetului. Atacul si stingerea dau individualitate unui instrument. Mai exista determinarea cantitativa - taria (amplitudinea sunetului) care nu modifica aproape deloc perceptia muzicii intre limitele de receptie ale urechii. O melodie suna aproximativ la fel daca se modifica proportional durata notelor. Daca de exemplu fiecare nota dureaza 0.7 din durata originala va rezulta aceeasi melodie, poate mai rapida. Sensul melodic nu se schimba nici daca se multiplica toate notele cu acelasi factor, astfel incat raportul intervalelor sa ramana egale. Rezulta importanta fundamentala pe care o are raportul frecventelor notelor fata de diferenta aritmetica a frecventelor: daca se scad, de exemplu, 100Hz din fiecare nota, melodia nu mai este probabil recognoscibila.

Capitolul 1

Pagina2

Intervale Un interval masoara distanta dintre doua note. Ca sa indentificam un interval trebuie sa stim: a) marimea numerica b) calitatea a) Marimea numerica Numarand numarul de note dintr-un interval obtinem marimea numerica. Prima si ultima nota trebuie numarata. De exemplu, de la DO la MI avem o terta (DO-1, RE-2, MI-3). In imaginea de mai jos poti sa vezi relatia dintre numarul de note si marimea numerica a intervalelor: Totusi, nu toate intervalele de aceeasi clasificare numerica sunt de aceeasi marime. De aceea trebuie sa specificam calitatea prin aflarea numarului exact de tonuri si semitonuri in interval. b) Calitatea - tonuri si semitonuri Octava este divizata in 12 note. Distanta dintre fiecare nota este cunoscuta ca semiton. Pe claviatura, pe grif, orice nota se afla la un semiton de nota anterioara sau de cea urmatoare. Sunetul care are frecventa dubla fata de do de jos este prima armonica a lui, si este do de sus. Dubland frecventa se obtine limita de sus a urmatoarei octave (un alt Do). Cantate impreuna par a realiza un singur sunet do cu prima armonica ceva mai puternica. Cantate separate, ele suna asemanator. Acest interval este intervalul de octava si este cel mai consonant (cea mai mare inrudire). Notele cu intervalele foarte disonante suna fals si pot fi suparatoare urechii in mod natural.

1 TON ( muzical) = 2 semiTON-uri = 9 come = 200 centi = 2 taste pe grif


Coma = cel mai mic interval muzical perceptibil de urechea umana. Centul = subdiviziunea tonului folosita pentru setarea instrumentului ( perceput cu aparatura). Instrumentele muzicale se impart in 2 categorii: netemperate ( reproduc toate cele 9 come ale tonului muzical) instrumente muzicale perfecte ( vioara, viola, violoncelul, instrumente netastate = fretless ) temperate ( pot reproduce 8 din cele 9 come ale tonului muzical) instrumente muzicale relative ( chitara, pianul, )

Capitolul 1

Pagina3

CHITARA Instrument cu corzi ( 6 corzi, 12 corzi double six si uneori 7 corzi- ruseasca). Structura chitarei:

Capitolul 1

Pagina4

Care sunt notele? Notele muzicale sunt niste modalitati de reprezentare a sunetului, astfel incat doi muzicieni sa se poata intelege intre ei. Avem 7 note de baza denumite in doua standarde: Fie ca spun Re sau D e acelasi lucru. Cel mai des cand vorbim despre chitara in zilele noastre veti regasi cel de al doilea standard.

Nota muzicala Cifraj international Coarda 1 Coarda 2

La* A

Si B Coarda 3

Do C

Re D Coarda 4

Mi E

Fa F Coarda 5

Sol G

La A Coarda 5

E
Mi 329.6 Hz

B
Si 246.9 Hz

G
Sol 196 Hz

D
Re 146.8 Hz

A
La 110 Hz

E
Mi 82.4 Hz

Chitara in acordaj standard are urmatoarele note de jos in sus: E, B, G, D, A, E

Regula de baza a tonurilor si semitonurilor: Intotdeauna , intr-un sir de note consecutive care nu fac parte dintr-o anume gama sau dintrun anumit mod specific, intre notele E (Mi) F (Fa) si B (Si) C (Do) vom avea interval de 1 semiton; acest lucru este valabil si in cazul gamei Pitagoreice ( Do Major)

Capitolul 1

Pagina5

In scala muzical egal temperat o octava este mparit in 12 intervale egale (intr-o scal logaritmica). Deoarece diferena dintre dou octave alaturate este un factor de 2, diferena dintre dou note alturate (egal cu un semiton) este de sau . Diferena dintre dou note separate de un ton (echivalent cu dou semitonuri) este de sau Un alt mod de calcul este calcularea diferentei de ton intre 2 note alaturate calculata ca si raportul dintre diferenta de frecventa intre cele 2 note si frecventa notei de jos fata de care se trece la nota urmatoare. In gama major notele sunt separate in ordine dup regula ton-ton-semiton-ton-ton-ton-semiton. Cele dou semitonuri se afl inte notele 3-4 si 7-8.

ST

ST
\

2 SEMITONURI \

C
\

D
/\

E
/

F
\

G
/\

A
/\

B
/

C*
5 TONURI

T
-

Orice gama naturala va avea in component ei 5 tonuri si 2 semitonuri Aceasta distanta cumulata reprezinta intervalul de OCTAVA.

Acordajul - Acordajul cel mai des folosit este acela in E standard. Este un acordaj de tip comparartiv. - Se mai practica acordaje de tip OPEN ( din D,din F, din C etc) - Sunt acordaje folosite in mod predilect : in Blues si in maniera de interpretare pedal steel guitar sau bottleneck guitar. Metoda de acordare in E Standard 1) Se foloseste un tuner, diapason, camerton ( generatoare de rata 440Hz) si se apasa coarda e-1 in pozitia V ( FR V) si se compara sunetul cu A generat de tuner pana la obtinerea unisonului. In acest fel se va obtine nota LA si implicit coarda e correct acordata. Din acest moment coarda 1e devine etalonul nostru. 2) Se pasa coarda 2-B in pozitia V ( FR V) si se compara cu 1-e libera, pana la unison. Pe intreaga durata de efectuarea acordajului, intinderea sau destinderea coardelor folosind cheile si se va face auzindu-se sunetul corzii acordate. 3) Se apasa coarda 3-G in pozitia a-IV-a ( FR IV) si se compara cu coarda 2-B ( liber) pana la obtinerea unisonului. 4) Se procedeaza mai departe ( la coardele A,E), ca la pasul 2. OBS: este tipul de acordaj cel mai des folosit, cel mai simplu si cel mai imprecis ( in aceasta metoda, notele comparate sunt dispuse cel mai aproape una de cealalta)

Capitolul 1

Pagina6

Metoda de acordare nestandard varianta 2 1) Se va obtine nota A si coarda e ( Mi subtire), folosind tuner exact ca la metoda anterioara ( cu unison). 2) Se apasa coarda 1-e pe pozitia V ( FR V) si se compara cu coarda 2-B in pozitia X ( FR X) pana la obtinerea unisonului . 3) Se apasa coarda 2-B in pozitia V ( FR V) si se compara cu coarda 3-G apasata in pozitia IX( FR IX) pana la obtinerea unisonului. 4) Se apasa coarda 3-G in pozitia V si se compara cu coarda 4-D apasata in pozitia X ( FR X) pana la unison. Pentru restul coardelor, E, A se va aplica metoda de acordaj mai dificila dar care confera un maxim de precizie. OBSERVATIE: In functie de parteneriatele dintre instrumente acordajul se va efectua la diferite frecvente ale notei A (430Hz-450Hz) , idealul si standardul de acordaj se face insa cu tuner-ul calibrat la A 440Hz. ACORDAREA INSTRUMENTULUI A CHITAREI Chiatara este de asa natura incat necesita acordari frecvente.Se recomanda acordarea ei inainte de fiecare folosire. Cel mai simplu mod este folosirea unui tuner electronic. Acordarea dupa ureche este destul de grea la inceput. Pentru inceput sa vedem reprezentarea grafica a unei unde sonore: VARF

Distanta dintre un varf si urmatorul este numit ciclu. Numarul de cicluri pe secunda se numeste frecventa si se masoara in Hertz. Daca ar fi sa reprezentam doua unde sonore diferite, neacordate, ara arata cam asa:

Capitolul 1

Pagina7

Sectiunea marcata cu A arata ca undele sunt in faza, iar in zona B undele sunt defazate. Cand doua unde oscileaza in faza, sunetul este plenar fiecare din unde intarind-o pe cealalta avand loc o crestere in volum. Alternanta in faza si defazat creeaza efectul de batai. Cu cat defazajul dintre cele doua e mai mare cu atat apare mai evident un effect pulsatoriu mai pronuntat.

De exemplu:

NEACORDAT
Observati efectul pulsatoriu de genul uuaa-uuaaa-uuaa care apare atunci cand sunt lovite simultan doua corzi care vibreaza defazat ( dezacordat). Ascultati si exemplul urmator:

TOT NEACORDAT
Observati ca bataile sunt ceva mai putin perceptibile si au o frecventa mai mare, asta deoarece cele doua corzi vibreaza cu frecvente mai apropiate ca in exemplul precedent. Ascultati cum suna doua corzi acordate. Observati ca bataile au disparut complet.

ACORDAT
In exemplul de mai jos auziti doua corzi dezacordate care apoi prin acordare fac in asa fel ca bataile sa nu se mai auda deloc.

NOW YOU HEAR IT, NOW YOU DON'T

Capitolul 1

Pagina8

ACORDAREA CHITAREI PLECAND DE LA O SINGURA COARDA

1. coarda E libera = coarda B + tasta 5 2. coarda B libera = coarda G + tasta 4 3. coarda G libera = coarda D + tasta 5 4. coarda D libera = coarda A + tasta 5 5. coarda A libera = coarda E + tasta5

Conventie privind degetele si mainile

Mana Stanga
0 = coard liber. 1 = degetul arttor. 2 = degetul mijlociu. 3 = degetul inelar. 4 = degetul mic.

Mana Dreapta
p = pouce (deg. mare) i = index (deg. arttor) m = medius (deg.mijlociu) a = annulaire (deg. inelar)

Cifrele arabe de la 1 la 6, nconjurate de un cerc indic numrul corzii ce trebuie folosite.

Capitolul 1

Pagina9

Semnificaia cifrelor romane: I, II, III, .., X, XI, XII = poziii pe tastier

Semnificaia unor litere pentru digitaia minii drepte:

Capitolul 2

Pagina1

- Note musicale - Masuri musicale - Tempo-uri Note muzicale si valori


Intelegem prin nota muzicala, reprezentarea simbolistica a unui anumit sunet de o anumita inaltime si durata. Notele difera intre ele prin valoarea diferita a acestora. Prin valoarea unei note se intelege durata acelei note in timp [masurata in unitati de timp]. Sub acest aspect vom reprezenta cele mai importante categorii de note dupa durata. S-a convenit musical ca pentru fiecare dintre notele de o anumita valoare (durata) sa existe si o pauza absolut echivalenta; astfel avem tot atatea tipuri de pauze cate tipuri de note se cunosc.
Lungimea unei note se masoara in timpi.

NOTA INTREAGA DOIME PATRIME OPTIME

4 timpi 2 timpi 1 timp 1/2 timpi 1/4 timpi 1/8 timpi

SAISPREZECIME

TREIZECISIDOIME

Capitolul 2 S-a convenit ca pentru fiecare nota de o anumita valoare ( durata) sa existe si o pauza echivalenta.

Pagina2

Nota intreaga

Doime

Patrime

Optime

Saisprezecime

Treizecisidoime

Pauza coresp.

Pauza coresp.

Pauza coresp.

Pauza coresp.

Pauza coresp.

Pauza coresp.

Simbolurile prezentate atat pentru note cat si pentru pauze sunt intervale valabile in toate tabulaturile.

Masurile musicale
Prin masura muzicala intelegem numarul de timpi in care sunt interpretate cantitati diferite de note si eventuale pauze echivalente. Masurile sunt de 2 feluri: -

Simple - se mai numesc masuri compacte, se exprima de regula printr-o fractie al carui
numitor va fi intodeauna un numar par. Sunt cel mai des folosite.

Compuse - sunt alcatuite din doua sau mai multe masuri simple. Aceste masuri se exprima
de regula sub forma unui singur numar impar si va reprezenta intotdeauna suma numarartorilor fractiilor masurilor simple. Exemplu: masura de tip 5, 7, 9, 11 etc.

Exemple de masuri simple si tactarea acestora ( reprezentarea grafica):


Masura de tip 2/4 Masura de tip 3/4
Este masura culta, reprezentata de muzica baroca, renascentista, preclasic, vals rock progresiv

Capitolul 2 Pentru multiplii acesteia ( 6/4, 6/8) se va tacta de 2 ori masura 3/4

Pagina3

X2

Masura de tip 4/4


Este masura cu aplicabilitatea cea mai mare si se intalneste in aproape toate genurile muzicale.

Intotdeauna componenta fractiei unei masuri simple este urmatoarea: Numaratorul fractiei va indica intotdeauna numarul de timpi ai masurii.

Numitorul fractiei va reprezenta intotdeauna valoarea (durata) notelor ce intra in respectiva masura

In alcatuirea masurilor compuse se va avea in vedere importanta comutativitatii elementelor ce intra in alcatuire.

Capitolul 2 Reprezentare grafica tactarea masurii compuse de tipul 5.

Pagina4

(2/4 + 3/4) =>

(3/4 + 2/4) =>


Principiul care alcatuieste masura compusa, este cel de mai sus, cu aplicabilitate pentru orice tip de masura. Cu cat masura va fi mai mare ( nr. de timpi mai mare) cu atat posibilitatea de configurare va fi mai mare.

Tempo
Reprezinta viteza de executie a unei cantitati de note de durata diferita ( si pauze echivalente), incluse in numarul de timpi ai unor masuri simple sau compuse. Se masoara in Bpm Beats/min Au nume diferite in accord cu viteza de interpretare. Fiecare din ele poarta o denumire specifica si are arondata o anumita plaja de Bpm. Exemplu: Tempo Medium = 100 Bpm -120 Bpm

Exemple de tempo-uri: Slow, Medium, Medium-Fast, Fast Speed. Exista si tempo-uri care au imprumutat denumirile unor genuri musicale consonante. Exemplu: Rockn Role, Beep boup, Reggae, Funk, Disco, Rock Ballad, etc Notele de valori diferite si pauzele aferente, masurile simple sau compuse si tempo-urile sunt cele 3 elemente fara de care nici o lucrare muzicala nu poate exista.

Capitolul 3

Pagina1

Procedee tehnice si stilistice aplicate pe instrument

1. Nota fixa luarea unei note pe grif, indifferent care, si executarea ei ( pana sau mana dreapta) fara a interveni in nici un alt fel asupra ei.

2. Glissando ( slide) prinderea unei note , executarea si alunecarea degetului executant pe grif catre o alta nota aflata la interval diferit (superior sau inferior). Procedeul este bifunctional: a) slide ascendent

b) slide descendent

3. Legato prinderea unei note, executarea ei si legarea acesteia cu o alta nota aflata la un interval diferit (superior sau inferior) folosindu-ne de un alt deget al mainii stangi. Procedeul este bifunctional: ascendent si descendent. a) Legato ascendent = HO = Hammer On

b) Legato descendent = PO = Pull Off


Observatie: executia procedeului legato la viteze superioare va genera un alt procedeu denumit Trill

4. Intinderea (band) prinderea unei note, executarea ei si intinderea acesteia catre o alta, aflata
la un interval superior. Procedeul este unifunctional. Procedeul se executa de regula pe intervale ce nu depasesc 2 tonuri ( in functie de elasticitatea si calitatea corzilor folosite) si se reprezinta intotdeauna in varful careia va sta inscris gradul de intindere al notei ( aceasta va fi de tipul (1/4) quarter, (1/2)half, (1) full note si 2 (double note)
Observatie: la momentul final al procedeului de intindere, acesta va fi completat de alt procedeu numit: vibrato electric

Capitolul 3

Pagina2

Primele 4 procedee enuntate reprezinta modalitati de trecere de la o nota la alta in feluri diferite.

5. Vibrato prinderea unei note, executarea ei si miscarea notei rezultate in cadrul pozitiei de
producere a sunetului. Procedeul este bifunctional. a) Vibrato de tip acustic/classic de-a lungul grifului b) Vibrato de tip electric de-a latul grifului
Observatie: 1) nu se depaseste pozitia notei 2) procedeul se va executa in spectrul cromatic al ratei ( executia acestuia prea larg va deveni sinonim cu band-ul (intinderea) aruncandu-ne intr-o nota urmatoare.

6. Brush (periere) prinderea unui grup de note sau a unui accord si a perierii-alunecarii rapide a
penei sau mainii drepte peste corzi. Procedeul poate fi ascendent sau descendent

7. Arpegiato (arpegierea) variant lenta (detaliata) si mult mai expresiva a brush-ului. Procedeul
este de 2 feluri:

c) ARP ascendent

d) ARP descendent

8. Tapping consta in prinderea si executarea unei/unor note stabilite- cu mana stanga si lovirea
corzilor pe care sunt dispuse notele respective, cu ajutorul degetelor mainii drepte sau a penei. Procedeul este tipic genurilor speed si confera viteza superioara in executie si un efect audio aparte. Se reprezinta de regula printr-un symbol ca acesta: 12 In interior este notat locul in care va fi lovita coarda pe grif-ul chitarei folosind mana dreapta.

Capitolul 3

Pagina3

9. Sunete natural armonice flageolete - sunt acele note care rezulta din simpla atingere ( nu
apasare) a unor note si corzi si executarea acestora cu mana dreapta. Armonicele naturale se noteaza cu H si se produc intotdeauna numai in anumite pozitii de pe grif, dupa cum urmeaza:

Poz III , V , VII , XII , XIX , XXIV


Pentru a produce un armonic natural se va avea in vedere ca mana stanga, indifferent de deget, sa atinga respective coarda numai deasupra tastei fret-ului superior pozitiilor indicate anterior. Dupa executatrea sunetului (sau a notei), mana stanga se va retrage de pe coarda si nota respective pentru a lasa loc de rezonanta armoniei respective. Se mai cunosc armonice artificial si sunt notate cu AH ( Artificial Harmonic), ele se produc cu un instrument electric ajutat de un effect de tip distortion de pe orice pozitie de pe oricare din corzi.

10. Barre Complet Prinderea simultana a celor 6 corzi ale chitarei cu ajutorul degetului 1 mana
stanga, indiferent de pozitia de pe grif.

10bis. Semibarre Complet Prinderea simultana cu ajutorul degetului 1 mana stanga,


indiferent de pozitia de pe grif, a cel putin 2 corzi sau maximum 5 corzi

Capitolul 4

Pagina1

Alteratii Accidenti muzicali


Alteratiile sunt acele simboluri care asezate inaintea unei note modifica starea naturala/initiala a acesteia. Sunt de 3 feluri:

Diez Bemol

Asezat inaintea unei note ridica cu 1 semiton

Asezat inaintea unei note coboara cu 1 semiton

Becar

Anuleaza efectul de ridicare/coborare al diezului /bemolului si readuce nota la forma sa initiala.

Accidentii muzicali pot fi folositi atat individual cat si grupati sub forma de armura. ARMURA = grupul de minimum 1 si maximum 7 diezi sau bemoli intr-o anumita ordine bine stabilita, in capatul din stanga al portativului, imediat dupa cheia SOL sau cheia FA si dupa indicele de masura. Este de 2 feluri: a) armura cu diezi aranjamentul intr-o armura de diezi este in mod invariabil urmatorul:

Fa

Do

Sol

Re

La

Mi

Si

1. Se observa ca diezii angajati in cadrul unei armuri, avanseaza in interval de cvinta ( 5 note) 2. Toate notele afectate de diezii dintr-o armura se vor canta ridicate cu un semiton pe toata lungimea lucrarii.

b) armura cu bemoli aranjamentul bemolilor intr-o armura este in mod invariabil urmatorul (invers ca la diezi):

Si

Mi

La

Re

Sol

Do

Fa

1. Se observa ca distanta dintre fiecare 2 note ale armurii cu bemoli este de cvarta ( 4 Note) in compararatie cu intervalul de cvinta present in armura cu diezi.

Capitolul 4

Pagina2

Cele de mai sus explica felul in care este configurat cercul CVINTELOR si al CVARTELOR
2. Toate notele afectate de bemolii din armura se vor interpreta cu 1 semiton mai jos pe toata lungimea lucrarii 3. Becarul este accidentul musical de tip reparator care se va folosi numai in cazul partiturilor cu armura de diezi sau de bemoli la cheie. In celelate tipuri de partituri ( fara armura) toate notele sunt initial in stare naturala ( neridicate, necoborate) motiv pentru care becarul este inutil. Simbolurile: #, b, capata denumirile unor note ( vezi ordinea din cele 2 tipuri de armuri) intrucat acestea

sunt plasate pe portative exact in locul notelor al caror nume il si imprumuta. Pentru a vedea plasamentul diezilor si bemolilor din armura cat si pentru a putea crea game cu un anumit numar de diezi si bemoli in armura se recomanda folosirea programului GuitarPro 6. Utilitatea accidentilor muzicali ( alteratiile):
1. Compun elementele functionale ale cercului cvintelor si cvartelor . 2. Ajuta la construirea ( conpunerea unor piese intr-o anumita tonalitate/gama dorita. 3. Foloseste la aflarea in ce gama este dj scrisa o piesa. Modalitati de a afla si a compune o piesa intr-o anumita gama folosindu-ne de armura cu diezi si bemoli. Pentru a afla gama in care este scrisa o lucrare care are langa cheia sol o armura cu diez, se va lua ultimul diez din armura, caruia i se va adauga un ton. Nota rezultata va fi aceea a gamei in care este scrisa lucrarea. Exemplu: piesa cu 2 diezi in armura => piesa cu 4 diezi in armura =>

( F , C ) => C + 1 ton = D = gama Re ( in care este scrisa piesa) ( F , C , G , D ) => D + 1 ton = E = gama Mi ( in care este scrisa piesa)

In cazul pieselor cu armura bemol la cheie penultimul bemol va genera/reprezenta tonalitatea/gama in care este scrisa piesa. Exemplu: piesa cu 2 bemoli in armura => piesa cu 4 bemoli in armura => scrisa piesa) Singurele game, implicit tonalitati care nu au niciun accident la cheie, de tip armura sunt gamele C ( Do natural)si Am= La minor (relative minora a lui Dp) In afara acestor doua game , restul au armura cu bemol sau diez.

( B , E ) => penultimul bemol B = gama Bb ( in care este scrisa piesa) ( B , E , A , D ) => penultimul bemol A = A = gama Ab ( in care este

Capitolul 5

Pagina1

Intervale muzicale
Interval muzical: distanta dintre 2 note ale unei game cromatice masurata in tonuri si semitonuri Intervalele muzicale sunt de2 feluri: a) simple se regasesc / se pot configura pe lungimea unei octave b) compuse se regasesc / se pot configura peste lungimea unei octave Intervale muzicale simple acestea, la randul lor se pot referi la 2 tipuri diferite de note: a) note naturale ( asupra carora nu s-a intervenit) b) note fortate ( ridicate cu un diez sau coborate cu un bemol) Aplicand teoria conform careia avem 7 note tonice ( C D E F G A B C*) si tinand cont ca intre E - F si B C

avem 1 semiton, putem cobora/ ridica notele cu 1 semiton, obtinand:


a) 8 intervale simple-naturale b) 17 intervale simple fortate Obs: in practica curenta se vor folosi predilect intervalele simple naturale, dupa cum urmeaza: Intervale simple-naturale sunt urmatoarele:

Prima Secunda Terta mare + terta mica Cvarta perfecta Cvinta perfecta Sexta mare Septima dominanta Octava

Cu exceptia intervalului de Prima si Octava, care au o singura forma, toate celelate intervale simple-naturale pot avea si variatiuni ale acestora de tipul marit sau miscorat. Complexitatea acestor forme de intervale o reprezinta intervalele simple fortate (17). Intervale muzicale compuse = cele care sunt alcatuite peste octava. Acestea se vor intalni preponderent sub trei forme:

a) b) c)

interval compus de tip 9 interval compus de tip 11 interval compus de tip 13

Capitolul 5

Pagina2

Pentru a cacula nota aferenta unui interval compus de tipul celor prezentate mai sus, se va lua numarul din denumirea intervalului si se va scadea 7 (reprezinta cele 7 note naturale).

a) interval de tip 9 => 9 7 = 2 b) interval de tip 11 => 11 7 = 4 c) interval de tip 13 => 13 7 = 6

( secunda peste octava --- se va trata ca o secunda) ( cvarta peste octava --- se va trata ca o cvarta) ( sexta peste octava --- se va trata ca o sexta)

Metoda de calculare si de stabilire a unui interval muzical simplu sau compus respecta cu strictete 2 pasi ( inclusiv ordinea lor). a) Pasul 1 - Stabilirea numarului de note specific intervalului b) Pasul 2 - Stabilirea numarului de tonuri si semitonuri ce se regasesc in intervalului stabilit la pasul 1.

[semiton]

[semiton]

Do Re Mi Fa Sol La Si Do C - C# ; Db - D - D# ; Eb - E ; F - F# ; Gb - G - G# ; Ab - A - A# ; Bb - B ; C* 2 + 3 + 2 + 2 + 3 + 3 + 2 = 17 note

Interval
C- C C - Db C-D C - D# C - Eb C-E C-F C - F# C - Gb C-G C - G# C - Ab C-A

Denumire
Prima Secunda micsorata Secunda Secunda marita Terta mica Terta mare Cvarta perfecta Cvarta marita Cvinta micsorata Cvinta perfecta Cvinta marita Sexta mica Sexta mare

Nr.de note
1 2 2 2 3 3 4 4 5 5 5 6 6 7 7 7 8

Cantitatea de tonuri si semitonuri


---

Cifrajul armonic
(1) b9 Sus2 (9) #9 Cm (b3) (3) Sus4 (11) #11 b5 sau (-5) 5 #5 sau (+5) b(13) 6(13) 77 M7 sau Maj7 8

1 semiton 1 ton 1 ton + 1 semiton 1 ton + 1 semiton 2 tonuri 2 tonuri + 1 semiton 2 tonuri + 2 semitonuri 2 tonuri + 2 semitonuri 3 tonuri + 1 semiton 3 tonuri + 2 semitonuri 3 tonuri + 2 semitonuri 4 tonuri + 1 semiton 4 tonuri + 1 semiton 4 tonuri + 2 semitonuri 5 tonuri + 1 semiton 5 tonuri +2 semitonuri

C - Bbb(A) C - Bb C-B
C- C

Septima mica Septima Septima mare


Octava

Capitolul 5 Corolare: Reguli aplicate la calculul intervalelor simple si compuse:

Pagina3

1) Nota rezultata prin numarare ( numar specific intervalului cerut) ramane ca si punct de reper fara dreptul de a o parasi, altfel se denatureaza intervalul considerat. 2) Prin numararea tonurilor si semitonurilor cuprinse in numarul de note specific intervalului, se poate ajunge la: aceeasi nota cu cea numarata mai mica cu un semiton (1/2T) mai mica cu 2 semitonuri (1 T) mai mare cu 1 semiton (1/2T) mai mare cu 2 semitonuri (1T)

obs: se va cauta ca prin aplicarea bemolului, diezului, dublu bemol-ului si dublu diez-ului sa se stabileasca o echivalenta perfecta intre cele 2 note ( cea numarata si cea calculata).

Capitolul 6

Pagina1

Acorduri si relatii armonice


Un acord tonal este grupul de trei sau mai multe note diferite emise simultan si organziate din punct de vedere armonic la intervale de terta mare sau mica. Acordurile se impart in doua categorii: 1. Acorduri majore 2. Acorduri minore Acorduri majore trebuie sa contina note dispuse la urmatoarele intervale: 1. prima, tonica, fundamentala (nota care da si denumirea) 2. terta mare (2 tonuri) 3. cvinta perfecta (3 tonuri si 1 semiton) Acorduri minore, trebuie sa contina note plasate la urmatoarele intervale: 1.prima, tonica, fundamentala 2.terta mica (1 ton si 1 semiton) 3.cvinta perfecta (3 tonuri si 1 semiton) Fundamentala Terta Cvinta este treapta din gama de pe care se construieste acordul. Sunetul mijlociu - se situeaza la o terta (3) fata de fundamentala acordului. Sunetul din varful acordului

1 3 5

Acordurile majore sunt reprezentate totdeauna prin cifrajul literal corespondent. Exemplu: Do = C, Re = D, Mi = E .. Acordurilor minore li se adauga in reprezentare, pe langa cifraj, si indicativul m de la minor. Exemplu: Do minor = Cm , Re minor = Dm , Mi minor = Em ..

Rasturnarile unui acord tonal Prin rasturnarea unui interval sau al unui acord se intelege mutarea celui mai jos sunet, ca inaltime, la o octava superioara. Fiecare dintre cele 3 note de baza ce intra in componenta unui acord major sau minor poate lua pe rand functia de nota dominanta. In cazul acordurilor din 4 sunete avem 3 rasturnari si in cazul acordurilor de 5 sunete , avem 4 rasturnari

Capitolul 6

Pagina2

Varful acordului

_____________________________________________________________________________________ Mijlocul 1 3 5 acordului _____________________________________________________________________________________

BASS

1
Starea directa Fundamentala in bass

3
Rasturnarea I Terta in bass

5
Rasturnarea a II-a Cvinta in bass

______________________________________________________________________________________

Prin rasturnare:

intervalele mici (m) devin: mari (M) intervalele mari (M) devin: mici (m) intervalele perfecte (p) raman perfecte (p) intervalele marite (+) devin: micsorate (-) intervalele micsorate (-) devin: marite (+)

secunda (2) devine septima (7) terta (3) devine sexta (6) cvarta (4) devine cvinta (5) cvinta (5) devina cvarta (4) sexta (6) devine terta (3) septima (7) devine secunda (2)

Observatie: suma celor doua intervale (originalul + rasturnarea lui) intotdeauna este 9.