Potentialul microhidroenergetic

  Sursa hidro poate fi considerata prima sursa regenerabila de electricitate. Potentialul

mondial reprezinta un avantaj care trebuie exploatat. Productia de energie hidro la începutul
anilor 2000 a fost de 2.700 TWh pe an, cu o putere instalata de 740GW. Ea poate ajunge la
8.100 TWh în anul 2050 prin dublarea competitiva economic a puterii instalate. Tehnic
exploatabili sunt 14.000 TWh din potentialul teoretic de 36.000 TWh.
Sursa cea mai importanta de energie regenerabila din Romania (în conformitate cu
cerintele UE), o reprezinta energia hidro.  Resursele de apa datorate raurilor interioare sunt
evaluate la aproximativ 42 miliarde m3/an, dar in regim neamenajat se poate conta numai pe
aproximativ 19 milioane m3/an, din cauza fluctuatiilor de debite ale raurilor.
In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic al tarii noastre se apreciaza ca potentialul
teoretic al precipitatiilor este de circa 230 TWh/an, potentialul teoretic al apelor de scurgere
de aproximativ 90 TWh/an, iar potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa este de 70
TWh/an.
Sursa hidro se ramifica in patru categorii:

1. Sursa hidro de mare putere (cu o putere mai mare de 10MW) este exploatata în
proportie de 100% din potentialul sau maxim în tarile industrializate. Barajele permit
stocarea de energie, furnizand-o in momentele de maxima necesitate a cererii. In
diferite cazuri, bazinele de stocare a energiei in amonte sau in aval, permit o adevarata
stocare de energie utilizand instalatii de tip turbo-alternatoare reversibile care
realizeaza pompajul în perioada necritica. Aceasta forma de stocare a energiei este
foarte utilizata in lume. In Franta, 4.200 MW sunt instalati in acest scop.
2. Sursa hidro de mica putere (cu o putere inferioara de 10MW) este constituita in
parte de centralele de pe firul apei, functionarea lor depinzand in mare masura de
debitul apei. Aceste mici centrale sunt utilizate pentru o productie descentralizata.
Productia mondiala este estimata la 85 TWh. In Franta centralele hidro de mare putere
au atins practic pragul de saturatie, ramanand de exploatat potentialul microhidro,
care se estimează a fi de 4 TWh/an. O treime din aceasta ar putea fi obtinut prin
ameliorarea instalatiilor existente, celelalte doua treimi, prin instalarea unor
echipamente noi.
3. Energia mareelor poate fi utilizata pentru a produce electricitate. In Franta, uzina de
profil de la Renace (240MW) a pus in practica aceasta tehnica de producere a
electricitatii. Alte proiecte importante sunt studiate in Canada sau Anglia. Dar,
realizarea acestor proiecte nu este sigura, deoarece se modifica considerabil
ecosistemul local.
4. Valurile reprezinta imense zacaminte de energie. Puterea medie anuala pe coasta
Oceanului Atlantic este cuprinsa intre 15 şi 80 kW/m de coasta. Energia valurilor nu
se poate folosi însa pe scara larga. Prototipuri de centrale de acest gen sunt astazi în
faza de analiza si testare.
 Fig. 1 Distributia microhidropotentialului energetic in Romania

Pentru microhidrocentrale (MHC), economicitatea depinde de :

 amplasamentul si investiţia aferenta (inclusiv cheltuielile administrative);
 puterea instalata si productia de energie probabila (regimul debitelor, caderi);
 distanta fata de retea;
 necesitatile de intretinere (gradul de automatizare, exploatarea de la distanta ,
fiabilitatea);
 conditiile financiare si tariful de valorificare al energiei produse.

Amenajare
     Microhidrocentralele pot fi amplasate fie in zone de munte, unde raurile sunt repezi, fie
in zone joase, cu rauri mari. Mai  jos  sunt prezentate elementele principale ale unei amenajari
hidro (Fig.2) precum si cele mai des intalnite patru tipuri de amenajari ale
microhidrocentralelor(Fig.3).
Pentru schemele de caderi mari si medii, se folosesc combinatii de canal si conducta
fortata. Daca terenul este accidentat constructia canalului este dificila, si atunci se utilizeaza
numai conducta fortata care uneori poate fi ingropata. In amenajarile tip baraj turbinele sunt
plasate în corpul barajului sau in imediata vecinatate a acestuia, astfel ca aproape ca nu mai
este nevoie de canal sau de conducte. O alta optiune de amplasare a microturbinelor este
utilizarea debitelor de la statiile de epurare a apei.
Fig. 2 Elementele principale ale unei amenajări

Fig. 3 Tipuri de amenajări microhidroenergetice

Sistematizare

Folosirea caderii de apa acest - parametru este determinat de diferenta de nivel dintre
oglinda apei din lacul de acumulare (in spatele barajului) si oginda apei de jos după ce apa a
trecut prin turbina.
Dupa acest criteriu sunt hidrocentrale:
1. cu o cadere mica de apa - < 15 m, debit mare, cu turbine Kaplan;
2. cu o cadere mijlocie - 15–50 m, cu debit mijlociu, cu turbine Kaplan sau Francis;
3. cu o cadere mare 50–2.000 m, cu un debit mic de apa, turbinile utilizate sunt turbinele
Francis, Pelton ;
Hidrocentralele mai pot fi clasificate dupa capacitate, sau dupa felul construcţiei, ca de
exemplu hidrocentrale:
1. asezate pe firul raului (centrale fluviale), producând curent după debit;
2. cu un lac de acumulare;
3. CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare;
4. cu caverne, pentru acumularea apei;

Fig.4 Hidrocentralele pe firul apei

Hidrocentralele pe firul apei (fig. 4) – utilizeaza debitul la curgerea naturala a apei,

nefiind necesare bazine de acumulare. Marea majoritate a micro hidrocentralelor sunt de
acest tip, ele avand capacitati de stocare a apei foarte mici sau deloc. Turbina produce curent
cand raul dispune de suficient debit. Micro hidrocentralele cu cadere mica de apa, de regula
sunt construite in valea raurilor. Exista doua solutii tehnologice: apa este deviata catre o mica
captare printr-o conducta scurta (fig. 5), sau caderea de apa se obtine cu ajutorul unui dig de
dimensiuni mici, prevazut cu o captare, casa turbinei si o sectiune pentru pesti (fig.4).
 Fig. 5 Idaho Falls

Fig. 6 Tazimina in Alaska

Principalele componente ale unei hidrocentrale sunt urmatoarele:

• Acumularea: constituie o forma de stocare a energiei potentiale disponibile;

• Sistemul de transfer: care include dispozitivul de captare (priza de apa echipata cu gratar) si
circuitul de transfer (canalul, vana, stavilarul, galeriile, canalul de fuga sau evacuarea) unde o
parte din energia disponibila este convertita in energie cinetica;
• Turbina hidraulica: este o parte a centralei unde energia apei este convertita in energie
mecanica;
• Generatorul: energia mecanica transmisa la turbina mentine viteza rotorului generatorului,
producand energie electrica in concordanta cu legile electromagnetice;
• Statia de transformare si linia de transport: energia electrica este condusa si transformata
pentru a putea fi conectata la retea pentru a putea furniza energie electrica consumatorilor.

Fig. 7 Principalele componente ale unei hidrocentrale

Intr-o hidrocentrala, echipamentul electromecanic si electronic este protejat in casa turbinei:

• Portile de intrare sau valvele;

• Turbina;

• Amplificatorul de turatie;

• Generatorul;

• Sistemul de control;

• Intrerupatorul;

• Sisteme de protectie;

• Transformatorul de curent.
Sistemele de microhidrocentrale utilizeaza doua categorii importante de turbine:

- Turbine pentru inaltimi mari de apa si debite mici, turbinele de impuls;

- Turbinele pentru inaltimi mici de apa si debite mari, turbinele de reactiune.
Turbine pentru inaltimi mari de apa si debite mici, turbinele de impuls: Puterea produsa
intr-o turbina de impuls este data integral de momentul de lovire a apei in paletele turbine.
Aceasta apa creeaza o impingere directa sau de impuls a paletelor, de aici si denumirea.

Turbinele pentru inaltimi mici de apa si debite mari, turbinele de reactiune: Turbinele de
reactiune sunt rotite de forta de reactiune a apei lovind paletele rotorului. Pot functiona la
inaltimi de apa foarte mici de pana la 0,6 m, dar au nevoie de o mult mai mare cantitate de
apa comparativ cu turbinele de impuls.

Fig. 8 Aranjamentul pentru inaltimi mari de apa

 Fig. 9 Aranjamentul pentru inaltimi mici de apa

Turbinele de reactiune pot functiona la inaltimi de apa foarte mici de pana la 0,6 m, dar
au nevoie de o cantitate de apa mult mai mare comparativ cu turbinele de impuls. Dintre
turbinele de impuls, turbina Pelton este utilizata pentru debit mic de apa si cadere mare.
Turbinele de impuls sunt foarte simple si relativ ieftine. Intrucat debitul de apa variaza, se
poate controla usor jetul de apa care cade pe palele turbinei, prin modificarea dimensiunilor
ajutajelor sau utilizarea de ajutaje reglabile. In contrast cu acestea, turbinele de reactiune de
dimensiuni mici nu pot lucra la debite variabile. Un avantaj al acestor turbine este acela ca
folosesc in intregime caderea apei, spre deosebire de turbinele de impuls care trebuie montate
deasupra nivelului apei din capatul inferior la canalului de aductie.

Domeniu de aplicare al turbinelor

Tipul turbinei Cădere (m) Acceptarea variaţiilor de debit Randament

Kaplan 2-40 mare 0,91-0,93

Francis 25-350 medie 0,94

Pelton 50-1300 mare 0,89-0,9

 Toate turbinele cu reactiune au un difuzor cunoscut ca „aspirator” sub rotor prin care apa
se evacueaza. Aspiratorul incetineste apa evacuata si reduce presiunea statica in zona de sub
rotor, crescand astfel caderea neta.  Turbinele de tip elice sunt asemanatoare, in principiu, cu
elicele unui vapor, dar functionand in mod invers.
Turbinele de reactiune pot fi inlocuite de pompe centrifugale, acestea avand randamente
mai ridicate si preturi de cost mai scazute. Insa alegerea unei pompe pentru o anume aplicatie
este dificila, deoarece producatorii nu furnizeaza date despre performantele acesteia la
functionarea în regim de turbina. În tab.1 sunt prezentate particularitatile principalelor turbine
existente.

Amplificator de turatie

Cand turbina si generatorul functioneaza la aceeasi turatie si pot fi amplasate astfel incat
arborii lor sa fie coliniari, ceea mai buna solutie de asamblare este cuplarea directa; teoretic,
nu exista pierderi de putere, iar intretinerea este simpla. In multe cazuri insa, in special in
cazul schemelor cu cadere mica, turbinele lucreaza la mai putin de 400 rpm, necesitand
amplificator de turatie pentru a atinge 750-1000 rpm, turatia de intrare in alternator. In gama
de puteri acoperite de schemele micro hidro, aceasta solutie este de cele mai multe ori mai
economica decat aceea de a utiliza un alternator realizat la comanda.
In prezent, amplificatoarele destinate microhidrocentralelor pot avea in componenta:
• angrenaj elicoidal cu arbori paraleli, utilizat cu precadere pentru aplicatii de
putere medie;
• angrenaj conic ortogonal, utilizat in aplicatii de putere joasa;
• transmisie cu curea, utilizate in aplicatii de putere joasa, intretinere simpla;

Transmisia cu curea trapezoidala este cea mai utilizata in sistemele micro

hidroenergetice. Transmisiiile cu curea dintata sunt eficiente indeosebi in hidrocentralele
foarte mici, cu capacitati sub 3 kW, la care randamentul ia valori critice.

Generator

Exista doua tipuri de baza de generatoare folosite in general in microhidrocentrale si

anume cele sincrone si cele de inductie (asincrone). Un generator sincron poate fi folosit
izolat, in timp ce unul de inducţie trebuie folosit legat cu alte generatoare. La puteri sub 1
MW, generatoarele sincrone sunt mai scumpe decât cele asincrone, dar au randamentul mai
ridicat. Randamentul generatoarelor asincrone este de 95 % pentru o putere de 100 kW şi
poate creşte la 97% la o putere de ieşire de 1MW. Ambele tipuri de generatoare pot fi
fabricate cu ax vertical sau orizontal, independent de configuraţia turbinei.
 Fig. 8 Generator – Micro-hidrocentrala Bran – Poarta

Sistemul de control

Turbinele sunt proiectate pentru o anume cadere de apa si un anumit consum. Orice
variatie a acestor parametrii trebuie sa fie compensata de catre sistemul de control, care sa
deschida sau sa inchida valvele, sa mentina nivelul apei în captare sau sa mentina
aproximativ constanta puterea de ieşire.
Intr-un sistem hidroenergetic izolat, daca generatorul se supraincarca, viteza turbinei
scade, de aceea, pentru a obţine viteza prescrisa a turbinei este necesar sa creasca debitul apei
pe palele acesteia. Daca nu exista apa suficienta, fie se poate reduce sarcina consumatorilor,
fie se opreste turbina. In schimb, daca sarcina scade atunci debitul pe turbina scade sau poate
fi mentinut constant, iar extra sarcina poate fi transferata catre un sistem conectat la
terminalele generatorului. In a doua abordare, se considera ca, la incarcare maxima, cu debit
şi cadere constante, turbina va functiona la viteza proiectata; dar daca sarcina scade, turbina
tinde sa-şi marească viteza. Un senzor care sa masoara frecventa, detecteaza orice modificari,
iar un regulator de sarcina, fiabil si ieftin, introduce în circuit o rezistenta presetata,
mentinand astfel, frecventa sistemului.
Sistemele micro hidroenergetice utilizeaza, pentru regularizarea puterii de iesire,
dispozitive electronice ELC (electronic load controller). Controlerul compenseaza automat
orice modificare a sarcinii prin modificarea cantitatii de putere disipata intr-o sarcina
rezistiva, denumită sarcina balast, mentinand astfel sarcinile totale ale generatorului şi
turbinei constante. În general, incalzitorul electric de apa se utilizeaza ca balast. ELC-urile se
utilizează de regulă cu generatoarele sincrone. Pentru controlul unui sistem cu generator de
inducţie se utilizează un controler de tip IGC (induction generator controller).

Tipuri de microhidrocentrale

Turbina Kaplan

Fig.1 Turbina Kaplan

Mod de utilizare:

 Turbina Kaplan este o turbina de apa cu rotatie axiala, cu un rotor cu pale reglabile,
utilizat frecvent la hidrocentrale.
 Pe parcursul traversarii turbinei Kaplan apa antreneaza rotorul turbinei si generatorului
electric, reducandu-si in acelasi timp presiunea proprie. Unghiul sub care apa intra in
rotor este impus prin aparatul director statoric. In functie de pozitia (fixa sau reglabila)
aparatului director si a palelor rotorice, turbinele Kaplan pot fi ne-regulate (fix+fix),
simplu-regulate (fix+reglabil) sau dublu-regulate (reglabil+reglabil).
 La turatie fixa, caracteristicile sursei de apa impun tipul de turbina Kaplan: ne-regulata
(cadere/debit constante), simplu-regulata (cadere/debit usor variabile) sau dublu-
regulata (cadere/debit variabile). Ca alternativa, actionarea cu turatie reglabila a
turbinelor ne-regulate (constructie mecanica simpla si robusta) poate concura cu succes
solutia dublu-regulata de turatie fixa.
Instructiuni:

 Un curent cu debit mare (100 -5000 l/s) si cu o cadere mica (2-25 m) de apa sunt
conditii optimale pentru turbinele Kaplan.
 Turbina functioneaza prin efectul de suprapresiune, randamentul sau atingand 80-95
%.
 Într-un sistem hidroenergetic izolat, dacă generatorul se supraîncarcă, viteza turbinei
scade; de aceea, pentru a obţine viteza prescrisa a turbinei este necesar sa creasca
debitul apei pe palele acesteia. Daca nu exista apa suficienta, fie se poate reduce
sarcina consumatorilor, fie se opreste turbina. In schimb, daca sarcina scade atunci
debitul pe turbina scade sau poate fi mentinut constant, iar extra sarcina poate fi
transferata catre un sistem conectat la terminalele generatorului.
 Constructie orizontala pe firul apei sau constructie verticala.
 Dimensiunile constructiei: 500 – 3200 mm, cu 4 sau 5 paleti.
 Paletii rotorului sunt din bronz sau otel inox.
 Randament foarte bun si in zona cu debite mici datorita reglajului dublu (in doua
trepte) la nivel cu concurenta pe plan mondial.
 Actionare hidraulica cu presiune ridicata.
 Inchiderea de avarie este realizata cu ajutorul contragreutatilor de inchidere.
 Aparatul director inchide complect turbina astfel ca nu mai este necesara si o clapeta
de inchidere.
 Constructie compacta cu cerinte minime de spatiu.
 Montaj simplu datorita constructiei modulare.
 Executie cu reductor frontal si cu generatorul amplasat in stilpul central, ocolit de apa
sau amplasat deasupra turbinei, cu transmisie cu curele plate dirijate précis.
 Posibilitatea cuplarii prin intermediul unei flanse patrate sau rotunde atat la conducta
de aductiune metalica cat si la conducta de beton.
 Etansarea axului turbinei pe partea de apa este cu presetupa din ceramica, fara
necesitatea intretinerii.
 Conductele de intrare si aspiratie sint din otel sau din beton turnat.
 Turbina Pelton

Fig. 2 Turbina Pelton

Mod functionare:

 Jetul de apa, patrunde in turbine printr-o conducta prevazuta cu un gratar de filtrare,

avand rolul de a nu permite patrunderea corpurilor straine in sistem. Jetul de apa
loveste fiecare cupa si este impartit in doua, astfel incat fiecare jumatate este reflectata
la 1800. Aproape toata energia apei este utilizata in rasucirea cupelor, iar apa reflectata
este colectata intr-un canal.
 Generatorul este raspunzator de transformarea energiei mecanice in energie electrica.
Turbina antreneaza rotorul, care creeaza, cu ajutorul infasurarii de excitatie un camp
magnetic invartitor. Acesta "matura" infasurarea distribuita in crestaturile statorice,
generand sistemul trifazic de tensiune alternativa disponibil la bornele masinii.
 Frecventa tensiunii de iesire este proportionala cu turatia. Daca este conectata direct la
sistemul electric national, turatia masinii este constanta, indiferent de sarcina.

Fig.3 Turbina Pelton

Instructiuni:

 Constructie in varianta cu 1 – 2 diuze orizontale sau cu 1 – 6 diuze vertical.

 Pentru caderi de nivel de la 100 – 500 m.
 Pentru debite mici de apa cu variatie mare de debit.
 Diametrul diuzei: 32, 50, 63 si 80 mm.
 Legatura directa intre turbina si generator sau montarea rotorului turbinei in consola
pe axul sprijinit pe lagarului generatorului.
 Diuzele coaxiale reglate hidraulic sau diuze cu ac.
 Randament ridicat datorat geometriei diuzei.
 Rezistenta la uzura datorata folosirii otelului inox cu rezistenta sporita(rotorul, corpul
diuzei, diuza si acul diuzei).
 Pentru conducte de aductiune de lungime mare si pentru presiune ridicata –constructie
cu deflector.
 Pentru uzine de apa –varianta cu reglaj cu actionare electrica.

Turbina Francis

Fig.4 Turbina Francis

 Fig.5 Turbina Francis

Mod functionare:

 Apa patrunde in sistem printr-o conducta de aductie de lungime mare.Turbina Francis

este rotita de forta de reactiune a apei lovind paletele rotorului. Poate functioana la
inaltimi de apa foarte mici de pana la 0,6m.
 Generatorul: energia mecanica transmisa la turbina mentine viteza rotorului
generatorului producand energie electrica in concordanta cu legile electromagnetice.
 Energia electrica rezultata este transmisa la panoul de control, iar de aici este
introdusa pe linia de retea.

Instructiuni:

 In cazul de avarie si intrare a turbinei in regim de supraturatie are loc o crestere

minimala a debitului de apa care trece prin turbina si ca urmare socul hidraulic produs
este neglijabil si nepericulos
 Se foloseste pentru caderi de apa de la 50 la 150 m si debite nominale intre 120–430
l/s

 Tip seria 3,8/4,8 – F 90

 Paletele aparatului director si ale rotorului turbinei sint din otel inox cu rezistenta
mare
  Actionare hidraulica sau electromecanica cu posibilitatea inchiderii 100%.

 Protejata cu vopsea speciala contra coroziunii in mediu umed (construita pentru

sistemele de apa potabila)

 Cu by-pass special in cazul sistemelor de conducte inchise

 Randament ridicat pentru debit constant ( intre 50–100% din debitul nominal)

 Rotorul este amplasat direct pe axul generatorului (este posibila si varianta cu

reductor si cupla si cu rulment pe axul turbinei)

 Carcasa spirala in constructie sudata din segmenti

 Posibilitate de executie cu ax vertical sau orizontal.

Lista de cerinte

• Puterea nominala: P = 5 kw;

• Turatia: n = 300 rot/min;

• Debit mare de apa: 100 - 5000 l/s;

• Cadere mica de apa: 2 - 25 m;

• Randament: η = 80 - 95%;

• Generator: n = 750 rot/min;

Durata minima de functionare: Lh = 9000 ore

 Dintre cele 3 sisteme prezentate mai sus (Turbina Kaplan, Turbina Francis, Turbina
Pelton ) cea care indeplineste conditiile cuprinse in lista de cerinte este turbina Kaplan,
deoarece se cauta o turbina pentru caderi de apa intre 2-25 si debite medii spre mari intre
100-5000 l/s.

Fig.9 Turbina Kaplan

Cuprins

Potential microhidroenergetic

Instructiuni de instalare si punere in functiune

Tipuri de microhidrocentrale

Lista de cerinte
Turbina Kaplan

Analiza conceptuala a produsului

Functia globala a microhidrocentralei

Functia globala a microhidrocentralei de tip 1M-1E-1I

Structura de sub-functii a functiei globale

Modul constructiv - amplificator

Desen de executie al rotii dintate

Concluzii

Bibliografie
Analiza conceptuala a produsului
 Functia globala a microhidrocentralei

Functia globala – energia potentiala disponibila este convertita in energie electrica prin
intermediul principalelor componente ale microhidrocentralei.

M M* apa la
apa la intrare iesire
 E*energie
electrica(zgomot)

I I*
informatii referitoare informatii referitoare
la apa la energia electrica

Functia globala a microhidrocentralei de tip 1M-1E-1I

M M*
FM

FE E*

I FI

I*

Intrari Iesiri

M: material, apa care intra in sistem; M*: apa care iese din sistem;

E*: energia electrica rezultata din energia

mecanica, energia mecanica pierduta, zgomot;

I: informatii referitoare la apa care intra in
sistem (debit, presiune);
instructiuni de utilizare a sistemului, semnal de
pornire a sistemului;
I*: informatii referitoare la energia electrica
produsa de MHC;
informatii referitoare la semnalul STOP;
informatii referitoare la parametrii curenti ai
apei;
Structura de sub-functii a functiei globale
FM1 - functia de distributie a materialului si a energiei cinetice a apei;
FM2 - functia de transmitere a materialului; solutie: teava;
FE1 - functia de transformare a energiei potentiale in energie mecanica; solutie: turbina/pale
FE2 - functia de conectare intre energia mecanica si comanda de START/STOP; solutie:
frana;
FE3 - functia de modificare a parametrilor energiei mecanice; solutie: amplificator;
FE4 - functia de separare a energiei mecanice utile de energia mecanica pierduta;
FE5 - functia de transformare a energiei mecanice in energie electrica; solutie: generator;
FE6 - functia de modificare a parametrilor energiei electrice (curent continuu-curent
alternativ); solutie: senzor;
FE7 - functia de separare intre energia electrica si informatii referitoare la parametrii de stare
ai energiei electrice; solutie: senzor de citire a parametrilor curentului electric;
FI1 - functia de separare intre comanda de START si valoarea de referinta; solutie: buton
oprire;
FI2 - functia de conectare intre comanda de START si comanda de STOP cu executarea
ultimei comenzi; solutie: pupitru de comanda;
FI3 - functia de comparare a valorii curente cu valoarea de referinta inregistrata si valoarea
curenta; solutie: panou de achizitie + comparare date;
FI4 - functia de distributie a informatiilor referitoare la energia electrica obtinuta si comanda
de STOP; solutie: monitor.
 Concluzii

Folosirea energiei regenerabile hidro si implicit a hidrocentralelor constituie avantaje dar

si unele dezavantaje in acelasi timp.

Avantaje:

 Principalul avantaj al energiei hidro este emisia zero de substante poluante si gaze cu
efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili;
 Nu se produc deseuri. Producerea de energie hidro nu implica producerea a niciunui
fel de deseuri;
 Costuri reduse pe unitate de energie produsa;
 Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de câteva ori mai mare decât
costurile centralei, in cazul hidrocentralelor, costurile de scoatere din functiune, la
capatul perioadei normale de functionare, sunt minime.

Dezavantaje:

 La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie hidro a fost pretul destul

de mare de producere si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In ultimii ani insa
pretul de productie pe unitate de energie electrica a scazut drastic, ajungând pâna la
cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin imbunatatirea parametrilor tehnici
ai turbinelor.
 Bibliografie

Note din curs 2009-2010;

Tanasescu, L. Huidan, „Mecanisme si organe de masini”, Universitatea
Transilvania din Brasov, 1997;
D. Diaconescu, „Design constructiv”, Universitatea Transilvania din
Brasov;
www.fluidas.ro/hidraulica/2005/pp42-47.pdf;
http://www.mangus.ro/html/Energiile%20regenerabile.htm
 ω1 = ω1 (ωH)

TH = TH (T1)

η1-2=0.99, η2-3=0.99

η0 = 0,98

i = 10

i0 = i13H = ω1H / ω3H = ω1/ω2 * ω2/ω3 = -z2/z1 * z3/z2 = -z3/z1

iH13 = ωH3/ ω13

= ωHH - ω3H/ ω1H – ω3H

= 1 / 1-i0

1- i0 = 3,16

- i0 = 3,16-1 = -2.16

i0= 2,16

z3/z1 = 2.16

z3-z1=40

2.16*z1-z1=40
z1= 34

z3 =74

a = r1 = m1*z1/2

b = r2 = m2*z2/2 m1 = m2 = m3

c = r3 = m3*z3/2 c-b=a+b

z1 + z2 = z3 - z2

2z2 = z3 - z1

z2 = (74-34)/2 = 20

Roata dinţată 1:

z = 34

m=4

dm1 = m1*z = 4*34 = 136 mm

b = 4 dm = 0,3 *136 = 40,8 ~ 41 mm