FIȘĂ DE LECTURĂ

Legendele Olimpului

Titlu: “Legendele Olimpului”

Autor: Alexandru Mitru

Personaje: Zeii și eroii

Specia literară: Basmul

Volumul I tratează geneza și condiția zeilor, pe când volumul II se ocupă de

eroi.

Vorbim despre vechea Grecie, populația acesteia, luptele și faptele de

vitejie ale eroilor. S-ar spune că odată, demult, in Grecia se afla un imens munte,
numit Olimp. După un timp, Rheea l-a născut pe Zeus. Pentru luptele pe care
le-a purtat, curajul său de luptător si conducător el a devenit un mare Zeu. El era
cel mai puternic Zeu cunoscut vreodată. Avea puterea supremă. Soția sa iubită
era Hera. Se spune că acesta avea foarte mulți fii si fiice, majoritatea cu alte
femei decât Hera, acest lucru stârnindu-i furia zeiței. Din aventurile lui Zeus cu
muritoare de rând se nășteau eroii, semizeii (Hercule). Cel mai de incredere fiu
era zeul Hermes. El îl ajuta foarte mult pe Zeus și îl respecta. Asculta și
îndeplinea toate ordinele date de Zeus. Zeus era cel mai puternic Zeu, dar mai
existau si alții, precum: Haosul, Gheea, Uranus, Cronos, Poseidon, Prometeu.
Erau și multi luptători puternici, precum: Heracle, Perseu etc.

Lumea întreagă era un haos din care s-a desprins pământul care era zeita
Gheea ce s-a casatorit cu Uranus - cerul înalt și plin de stele. Din dragostea
lor s-au născut titani, ciclopi cu un singur ochi, apoi hecatonhiri sau cetimani
ce aveau o sută de brate lungi și monstruoase, dar și alți prunci hidoși si
necruțători.

Uranus, având posibilitatea să ghicească viitorul, a aflat că unul dintre

copii îl va răsturna de la putere și de aceea îi aruncă pe toți în temniță, dar
aceștia sunt ajutați de mama lor să scape și să-l învingă pe Uranus, locul
acestuia fiind luat de Cronos, care este blestemat de Uranus să aibă aceeași
soartă și să fie și el învins de un fiu de-al său. Soarta se repetă și pentru Cronos
care-și mânca urmașii de frică să nu se împlinească blestemul tatălui său, dar
printr-un șiretlic, Rheea, soția lui Cronos, îl ascunde pe Zeus, unul dintre fii lor,
și, ajutată de acesta, reușește să-l învingă pe Cronos și să-și salveze astfel ceilalți
copii. Zeus urcă pe muntele Olimp după un război de 10 ani dus împotriva
titanilor și de acolo conduce lumea împreună cu frații și surorile sale care sunt:
Hestia, Demetra, Hades, Poseidon si Hera.

Astfel Zeus rămîne-n cer, Poseidon primește stăpânirea apelor, Hades

ținuturile subterane, Hestia primește focul, Demetra primește holdele
bogate și livezile cu rod, iar Hera devine soția lui Zeus.

Zeus este stăpânul întregului Olimp și al pământului, fiind necruțător de

exemplu cu Prometeu care aduce focul pe pământ, cu pământenii cărora le
trimite bolile, nenorocirile și toate relele în Cutia Pandorei, dar și cu alți zei care
nu se supuneau orbește lui. Tot Zeus păcălește mai multe pământence, având cu
ele nenumarați copii, deși era căsătorit cu Hera.

Poseidon devine stăpânul apelor, tuturor mărilor și oceanelor și se

căsătorește cu o frumoasa nimfă Amfitrita, avându-l pe fiul Triton.

Hades era stăpânul Infernului, al morții și-al umbrelor, era posac și

nesuferit, avea un monstru la poarta Tartarului ce se numea Cerber. Hades se
căsătorește cu Persefona, pe care o răpește, aceasta fiind fiica zeiței Demetra.

Hestia era considerată focul caldelor cămine, focul pe care ardeau

jertfele, focul care însemna iubirea. Hestia rămâne-n veci fecioara neprihănită,
având grijă de casele bieților muritori.

Demetra era zeița belșugului și a recoltei făcând ogoarele și livezile să

dea roade, umplând casele pământenilor cu bucate. A fost căsătorită cu fratele
ei Zeus cu care a avut o fiică, Persefona. Dispariția ei în lumea lui Hades, a
făcut-o pe Demetra să o caute timp de 9 zile pe pământ. În cele din urmă,
reușește să o readucă în lumea zeilor, dar pentru că a mâncat din rodia dată de
Hermes, aceasta va fi nevoită ca o parte din an să stea în tărâmul lui Hades.

Hera devine soția lui Zeus dăruindu-i acestuia copii și încercând o dată
să-l răstoarne pe Zeus.

Palas Atena era zeița înțelepciunii, ocrotitoarea eroilor în bătălii,

pricepută la arte și meșteșuguri: sculptură, arhitectură, pictură, broderie și
tesături de mână și i-a învățat pe vechii atenieni să cultive măslinul.

Apolo era zeul soarelui, de o frumusețe și mândrie ieșite din comun, cel
mai iubit dintre fii lui Zeus.
 Artemis era zeița vânătorii, sora marelui Apolo, zeița ce rămâne castă
și care umblă prin păduri împreună cu 20 de nimfe.

Hermes avea vorba iscusită, era bun la toate, tâlhar, primind de la Zeus în
seamă gimnastica, tinerețea și sănătatea.

Afrodita primise de la Zeus iubirea, viața și frumusețea având un fiu, pe

Eros care umbla cu arcul în spate și care avea în tolbă două feluri de săgeți:
unele de aur înmuiate în foc și miere, iar altele de plumb înmuiate în otravă.

Hefaistos era zeul meșteșugului, locuia în mare și era fiul lui Zeus și al
Herei, slut și schilod, căsătorit cu zeița frumuseții Afrodita.

Ares era zeul războiului, se povestește că era chipeș, dibaci, dar ticalos.

Dionisos era zeul vinului, al dansului, umbla prin lume cu nimfe și satiri
să împrăștie vița-de-vie și să petreacă la nesfârșit.

Eroii

Perseu este fiul lui Zeus și al pământencei Danae. Printre isprăvile sale
amintim răpunerea Meduzei, înfrângerea marelui Atlas, omorârea monstrului lui
Poseidon, învingerea lui Fineu.

Heracle este fiul lui Zeus și al Acmenei, cel mai cunoscut și viteaz dintre
eroii antici. Se mai numea și Alcide. Din cauza geloziei soției lui Zeus, Hera,
acesta va fi blestemat să își ucidă soția și copiii. Devine sluga unui rege care îl
obligă să îndeplinească 12 munci, în speranța că-și va pierde viața. Printre
faptele sale eroice se numără punerea leului din Nemeea, lupta cu Hidra,
înfrângerea păsărilor stimfaliene, vânarea căprioarei zeiței Artemis, uciderea
mistrețului din Erimant, curățarea gunoiului din grajdurile lui Augias, prinderea
taurului lui Poseidon, aducerea cailor lui Diomede, lupta cu amazoanele pentru
cingătoarea Hipolitei, adunarea vacilor lui Gerione, răpirea câinelui Cerber,
înfrângerea lui Nereu, eliberarea lui Prometeu, aducerea merelor de aur, etc.

Tezeu este fiul lui Poseidon și al Etrei. De tânăr dobândește sabia și

sandalele lui Egeu. El este cel ce îi învinge pe Sciron și Procust, ajungând regele
Atenei.

Dedal este artistul care construiește niște aripi de ceară și zboară,

împreună cu fiul său Icar, dar tânărul se apropie prea mult de Helios, de soare, și
aripile i se topesc și moare.
 Belerofon îmblânzește calul înaripat Pegas, învinge Himera, îi cere
socoteală lui Zeus, urcând spre Olimp.

Asclepio este fiul lui Apolo și al Coroniei. Este înzestrat cu puteri

supranaturale, de a vindeca bolnavi și de a învia morți. Hades, zeul întunericului,
îi cere lui Zeus să-l lovească cu focul ceresc. Acesta moare și ajunge pe bolta
cerească sub forma unei constelații.

Ulise era căsătorit cu Penelopa, având un copil - Telemah. A fost obligat

de soartă să poarte războaie lungi, să-și demonstreze vitejia prin învingerea
Ciclopului Polifen și multe altele. Una din cele mai cunoscute legende despre el
se referă la arderea Troiei până la temelii, folosind șiretlicul calului de lemn,
binecunoscutul cal troian.

Ahile, fiul zeitei Tetis (zeita curcubeului) și al unui pământean, Anchise,

se remarcă prin bătălia dusă cu amazoanele, prin puterile de semizeu, datorită
spălării sale în râul Stix, râul care despărțea Infernul de Pământ, de către mama
sa la nastere. Era de neînfrânt, dar Apolo cunoaște secretul său, și anume faptul
că nu putea fi rănit cu arma decât în călcâi, deoarece când a fost scăldat, a fost
ținut de călcâi. Mai mult decât atât, nu putea pieri de arma vreunui muritor, chiar
dacă îl nimerea în călcâi, decât dacă era ajutat de un zeu. Prin urmare, săgeata
din arcul lui Paris, călăuzită de Apolo, îl va învinge pe marele Ahile.

Concluzia: Acest basm alcătuit din 2 părți impresionează prin prezentarea

mitologiei greești, prin introducerea zeilor și eroilor greci.