Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

GESTIUNEA FEDR LA NIVELUL PROIECTULUI

„AMENAJARE PIATA SI SPATII PENTRU

ORGANIZAREA TARGULUI SAPTAMANAL”- ÎN
COMUNA BELCESTI

Profesor coordonator:
Conf.dr. Adina DORNEAN
Masteranzi: Cojocaru Diana (cas) Zacornea
Grupa: AP22
Huian Ștefana Loredana Grupa: AP22

2022

1
 Cuprins

Introducere
Capitolul 1. Fondurile structurale și de investiții europene.............................................................4

1.1 Fondurile structurale și de investiții europene...........................................................................5

1.2.Programele operationale............................................................................................................ 6

1.3 Distribuirea și utilizarea fondurilor structurale pe țări membre ale UE.................................... 7

1.4. Utilizarea sumelor FEDR în România............................................................................................ 8

Capitolul 2. Programul Național de Dezvoltare Rurală...................................................................... 12

2.1 Prezentarea PNDR...................................................................................................................12

2.2. Strategia de dezvoltare a Asociației GAL.............................................................................. 13

Capitolul 3.Proiectul Amenajare Piață și Spații pentru organizarea târgului saptămânal în comuna
Belcești.......................................................................................................................................... 14

3.1. Informații generale .................................................................................................................14

3.2. Fluxul financiar al proiectului................................................................................................ 25

2.1. Fluxul informațional al proiectului.........................................................................................25

Concluzii

Bibliografie........................................................................................................................................

2
Introducere
Prezentul proiect are ca scop amenajarea Pieței Agoalimentare, prin edificarea unei hale
cu rol de Piață agroalimentară , în care se poate desfășura activitatea de desfacere a produselor
alimentare pe tot parcursul anului indiferent de condițiile.

În incintă se vor comercializa produse locale contribuind la dezvoltarea economică a

comunei și la imbuntățitrea stilului de viată a locuitorilor.

Proiectul este finanțat prin Programul National de Dezvoltare Rurală, de cătră Guvernul
României si UE, pentru obiectivul Amenajare piata si spatii pentru organizarea targului
saptamanal- în comuna Belcesti.

Beneficiarul proiectului este comuna Belcești care a solicitat finanțare prin Grupul de
Actiune Locală-Microregiunea Belcești-Focuri.

3
 CAPITOLUL 1

Fondurile structurale și de investiții europene

1. Fondurile structurale și de investiții europene

Fondului European de Dezvoltare Regională

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) reprezintă un fond special al

Comunităţii Europene, a fost creat în anul 1975, având ca scop reduceea decalajelor dintre
gradul de dezvoltare a regiunilor Comunităţii.
Odată cu crearea FEDR a fost definită o politică regională la nivel comunitar,
devenind în scurt timp cea mai importantă componentă a sprijinului structural. Obiectivul
Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) îl reprezintă consolidarea coeziunii
economice şi sociale în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe
scurt, FEDR finanţează1:
• ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea
creării de locuri de muncă durabile;

• infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu,

energie şi transporturi;

• instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.)

destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între
oraşe şi regiuni;

• măsuri de asistenţă tehnică.

Politica de coeziune se remarcă prin trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare
Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul Social European (FSE). Această olitica
de coeziune, are trei obiective: Convergență (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de
vedere al dezvoltării economice), Competitivitate Regională și Ocuparea forței de muncă
(sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea
țintelor Agendei Lisabona) și Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare
echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării și schimbului de bune
practici între toate regiunile UE). Ultimul obiectiv a avut trei axe de acțiune, și anume: cooperare
trans-frontalieră, transnațională și inter-regională.

4
 Fondul de Coeziune (FC)
Fondul de Coeziune este cel mai nou fond şi a fost creat în anul 1993 prin Tratatul de la
Maastricht. Implementarea şi funcţionarea Fondului de Coeziune sunt reglementate prin
Regulamentul nr. 1084/2006. Acesta sprijină proiecte în domeniul mediului şi infrastructurilor de
transport (reţele trans-europene) și finanţează statele membre mai puţin prospere, al căror PIB pe
locuitor este sub 90% din media comunitară. Decizia de a finanţa un proiect este luată de Comisia
Europeană, în acord cu statul membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate, atât din
punct de vedere tehnic cât şi financiar, de către autorităţile naţionale şi supervizate de un Comitet
de Monitorizare din cadrul fiecărei Autorităţi de Management responsabilă de gestionarea
programului operaţional respectiv. Proiectele selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă
sunt evaluate de un Comitet de evaluare format din experţi ai Autorităţii de Management precum
şi experţi ai direcţiilor de specialitate din ministere. În funcţie de rezultatele evaluării, un proiect
poate fi eligibil pentru finanţare sau nu.

Fondul Social European (FSE)

A fost înfiinţat în anul 1957 prin Tratatul de la Roma. Prin crearea acestuia s-a încercat
reducerea decalajelor în ceea ce priveşte standardele de viaţă şi prosperitatea regiunilor din
statelor membre. Se consideră a fi un pilon important al strategiei europene de coeziune socială
fiind axat pe grupurile cele mai vulnerabile de pe piaţa muncii. Cadrul european de reglementare
a acestui instrument structural a fost creat de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
titlul XI, ’’Fondul Social European”, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 5 Iulie 2006 privind Fondul Social European precum şi
Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 de instituire a prevederilor generale cu privire la Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. Conform
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 Iulie 2006,
acest Fond intervine în sprijinul priorităţilor Comunităţii cu privire la întărirea coeziunii sociale,
creşterea productivităţii şi competitivităţii, promovarea creşterii economice şi dezvoltării
durabile. Fondul Social European vine în sprijinul a două dintre cele 3 obiective ale politicii de
coeziune a Uniunii Europene oferind finanţare pentru convergenţă şi pentru competitivitate
regională şi ocupare.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

5
 Finanțează contribuția UE la programele de dezvoltare rurală (PDR). Programele de dezvoltare
rurală constau în măsuri și proiecte care contribuie la obiectivele definite la nivelul UE prin
creșterea competitivițății agriculturii, încurajarea gestionării durabile a resurselor naturale și a
acțiunilor climatice, realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și
comunităților rurale.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – îi încurajează pe

pescari să adopte practici durabile și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice
activitățile, pentru un trai mai bun.

2. Programele Operationale

Programele Operaţionale sunt documentele prin care se duce la îndelinire implementarea

acţiunilor strategice prevăzute în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă respectiv, accesarea
efectivă a Instrumentelor Structurale. Aceste documente strategice elaborate la nivelul României
şi aprobate de Comisia Europeană cuprind setul de priorităţi multianuale care pot fi cofinanţate de
Instrumentele Structurale din fonduri ale Băncii Europene de Investiţii precum şi din alte fonduri
nerambursabile. Fiecare program operațional este împărțit în mai multe Axe cu unul sau mai
multe Domenii majore de intervenție, care la rândul lor pot cuprinde una sau mai multe operațiuni
ce beneficiază de finanțare din fondurile structurale. Programele operaţionale elaborate în
România aferente obiectivului Convergenţă sunt:

 Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu),

 Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport),

 Programul Operaţional Regional (POR),

 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU),

 Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE),

 Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA)

 Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT).

3. Distribuirea și utilizarea fondurilor structurale pe țări membre ale UE

În perioada de programare 2014-2020, UE a alocat peste 350 miliarde EUR pentru politica de
coeziune. Această sumă reprezenta 32,5 % din bugetul total al UE pentru acea perioadă.
Aproximativ 199 miliarde EUR au fost alocate FEDR. Această alocare includea 9,4 miliarde
6
EUR prevăzute pentru cooperarea teritorială europeană (CTE) și 1,5 miliarde EUR, sub formă de
alocații speciale, pentru regiunile ultraperiferice și cele cu o densitate redusă a populației.

În 2021, UE a intrat într-o nouă perioadă de programare multianuală. Normele privind FEDR
pentru perioada 2021-2027 sunt stabilite într-un regulament privind FEDR și Fondul de coeziune;
un regulament ce cuprinde dispoziții specifice pentru obiectivul aferent cooperării teritoriale
europene (Interreg).

Aceste propuneri mențin cele două obiective actuale ale FEDR: „Investiții pentru ocuparea forței
de muncă și creștere economică” și „Cooperare teritorială europeană”.

Este menținută, de asemenea, concentrarea tematică pentru cele două priorități principale: sprijin
pentru inovare, economia digitală și IMM-uri prin intermediul unei strategii de specializare
inteligentă (OP1) și o economie mai ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon și circulară
(OP2). Noua politică de coeziune a introdus și o listă de activități care nu sunt sprijinite de FEDR.
Aceasta include dezafectarea sau construirea de centrale nucleare, infrastructura aeroportuară (cu
excepția regiunilor ultraperiferice) și unele operațiuni de gestionare a deșeurilor (de exemplu,
depozite de deșeuri).

În perioada de programare 2021-2027, FEDR va primi un buget de aproximativ 200,36 miliarde

EUR (inclusiv 8 miliarde EUR pentru cooperarea teritorială europeană și 1,93 miliarde EUR sub
formă de alocații speciale pentru regiunile ultraperiferice). Regiunile mai puțin dezvoltate vor
beneficia de niveluri de cofinanțare de până la 85 % din costurile proiectelor. Ratele de
cofinanțare pentru regiunile de tranziție și pentru regiunile mai dezvoltate vor fi de până la 60 %
și, respectiv, 40 %.Începând cu perioada de programare 2014-2020, fiecare stat membru a încheiat un
Acord de parteneriat cu Comisia Europeană prin care s-a aprobat coordonarea tuturor fondurilor
structurale și de investiții europene (fondurile ESI) din țara respectivă.

Conform statisticilor între țările Europei Centrale și de Est (ECE), cea mai mare alocare financiară în
ambele perioade (2007-2013 și 2014-2020) a fost acordată Poloniei, 38%, respectiv 41% din totalul
acordat țărilor membre UE din regiune. Comparativ, România a avut alocări financiare de 11%, respectiv
12% din totalul acordat țărilor membre UE din regiune în perioada 2007- 2013, respectiv 2014-2020.

7
Sursa: Interpretare după site-ul http://ec.europa.eu/regional_policy/en/funding/available-budget/.

4.Utilizarea sumelor FEDR în România

În România, în perioada 2007-2013, FEDR finanţează proiecte în valoare totală de

8.976.466.066 euro, în cadrul Programelor operaţionale şi axelor prioritare aferente
acestora. In anii 2014-2020 deși au fost înregistrate unele progrese România a primit, pentru
programele operaționale, rambursări de aprox. 14,424 miliarde euro, rata de absorbție a
fondurilor europene, la 30.09.2016, ajungând la procentul de 86,74% din fondurile aprobate,
incluzând și avansurile primite de Comisie în sumă de de 2,105 miliarde euro.

Fondurile structurale și de coeziune au fost puse la dispozitie prin cele 7 programe

operaționale în valoare totală de 19,21 miliarde euro respectiv:

1. Programul Operaţional de Dezvoltare Regională (POR) POR 2014–2020

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului
Operațional Regional 2007-2013 și unul dintre programele prin care România va putea
accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European
pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.
POR 2014–2020 are ca obiectiv general creșterea competitivității economice și
îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă

8
a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își
valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Aceste obiective sunt transpuse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică),
care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro
reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar
1,5 miliarde de euro - contribuția națională:
Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de
carbon
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
Axa prioritară 12: Asistență tehnică

2. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) are ca

obiectiv general - creșterea productivității întreprinderilor românești, cu asigurarea
principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea la
nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel
de aproximativ 55% din valoarea medie a productivității UE.Acestea sunt:
Axa prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie
Axa prioritară 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru
competitivitate:
Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor pentru sectorul
privat şi public:
Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în
9
 contextul combaterii schimbărilor climatice:
Axa prioritară 5 – România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri:

3. Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) este finanţat şi din

FEDR, cu suma totală de 5,7 miliarde euro, repartizată pe axele prioritare astfel:

o Axa Prioritară 1 (3,854.87 MEUR) - Modernizarea şi dezvoltarea axelor

prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi
integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE

o Axa Prioritară 2 (1,397.30 MEUR) - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii

naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui
sistem naţional de transport durabil

o Axa Prioritară 3 (322.89 MEUR) - Modernizarea sectorului de transportul în

scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor

o Axa Prioritară 4 (122.58 MEUR) - Asistenţă Tehnică pentru POS-T

4.Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) constă în îmbunătăţirea

standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal,
respectarea acquis-ului comunitar de mediu și urmăreşte reducerea diferenţei dintre
infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea Europeană, atât din punct de
vedere cantitativ, cât şi calitativ.E ste finanţat din FEDR, cu suma totală de 5,6 miliarde de
euro, din care aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezinta finantare nerambursabila din partea
Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de
Coeziune (FC), iar diferenta reprezinta cofinanţarea naţională (cca.1 miliard Euro)

Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”;

Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate istoric”;
Axa prioritară 3 – „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice
prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea
ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”;
Axa prioritară 4 – „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecţia naturii”;
Axa prioritară 5 – „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în zonele cele mai expuse la risc”
5. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO – AT ) este finanţat din FEDR, cu
10
suma totală de 252 765 958 EUReuro, repartizată pe axe prioritare astfel:
Axa prioritară 1 „Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte
finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”;
Axa prioritară 2 „Sprijin , gestionarea şi controlul FESI”
Axa prioritară 3 „Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de
coordonare, gestionare şi control al FESI în România”
6.Programul Operațional Capacitate Administrativă POCA 2014-2020 se adresează
tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cadrul Programului vor putea obține
finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții publice centrale, autorități
administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de învățământ superior
acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice locale de la
nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI,
instituțiile din sistemul judiciar cu un buget alocat de 553,19 milioane de euro, vizează
următoarele axe :
Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiară de 326,38
de milioane de euro (59%);
Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare
financiară de 187,69 de milioane de euro FSE (33,93%);
Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%).
7.Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții,
obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane,
continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013
și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP
2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, şi
anume, de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi
Statele Membre ale UE.
8.Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD)
Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane sprijină acțiunile statelor
Uniunii Europene menite să ofere asistență materială celor mai sărace categorii ale
populației.România oferă ajutoare alimentare și asistență materială de bază prin
intermediul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020
(POAD).

11
 CAPITOLUL 2 PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE
RURALĂ

2.1 PREZENTAREA PNDR

PNDR este un program prin care sunt alocate fonduri nerambursabile

pentru investițiile de înființare, extindere și îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale din
zonele rurale, investiții de înființare, extindere și îmbunătățire a infrastructurii de apă/apă
uzată în sate și comune sau orașe mici cu populație între 2.000 – 10 000 de locuitori,
precum și investitii in infrastructura educationala si sociala, care să ducă și la stoparea
fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-urban.
Programul este desfășurat de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) – se concentrează pe soluționarea problemelor specifice cu care se confruntă
zonele rurale din UE..
Politica de dezvoltarea rurală a UE pentru perioada 2014 – 2020 răspunde
Strategiei Europa 2020 și obiectivelor Politicii Agricole Comune, urmărind realizarea a trei
obiective strategice pe termen lung: favorizarea competitivității agriculturii; asigurarea
gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; obținerea
unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea
și menținerea de locuri de muncă. 
Strategia de dezvoltare rurală a României pentru următorii șapte ani se înscrie în
contextul de reformă și de dezvoltare propus de UE. Urmând liniile generale trasate de
această strategie prin PNDR 2014-2020, România își propune să sprijine într-un mod
sustenabil și inteligent dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale. 
Spațiul rural românesc se confruntă cu numeroase carențe, acestea reprezentând și motivul
pentru disparitățile între urban și rural prin prisma tuturor componentelor sale: economie
rurală, potențialul demografic, sănătate, școala, cultura, etc. Pentru reducerea acestor
disparități, una dintre soluții o reprezintă elaborarea și implementarea unor strategii
integrate de dezvoltare LEADER de către comunitățile locale, având ca punct de plecare
nevoile identificate la nivel local și potentialul endogen. 
Strategiile LEADER contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale,
atât pentru familiile de agricultori cât și pentru populația rurală în sens larg, prin
încurajarea teritoriilor rurale să exploateze modalități noi prin care să devină sau să rămână
competitive. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone va contribui la
realizarea unei dezvoltări dinamice sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată și

12
implementată local și administrată de reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală. 

2.2 STRATEGIA LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GAL

Strategia locală pentru Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea
Belcești-Focuri”  își are originile din necesitatea tot mai stringentă de a pune la dispoziţia
factorilor preocupați progresul economico-social al localităţilor componente, o gândire
unitară cu privire la căile necesare de urmat, creând premisele apariţiei unui efect sinergic,
benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi durabile. 
Dinamica locurilor de muncă care nu reușește să absoarbă din numărul șomerilor,
coroborată cu scăderea numărului de locuitori și migrarea forței de muncă active, lipsa
investițiilor, birocrația, personalul din instituțiile publice insuficient pregătit pentru a
accesa fondurile europene destinate modernizării și comprimării decalajului dintre zona
rurală și mediul urban, justifică necesitatea de a pune la dispoziţia factorilor implicati un
instrument de lucru care să faciliteze dezvoltarea, promovarea şi implementarea unor
proiecte ce vor contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului “Belcești-Focuri”, respectiv a
Strategiei de Dezvoltare Locală. Pe de alta parte, pe termen lung, obiectivul acestei
strategii este de a contribui la transformarea teritoriului ce-i face obiectul într-o zonă cu un
caracter distinct şi cu o economie viabilă, capabil să ofere locuitorilor condiţii de trai mai
bune, într-un mediu curat şi sănătos. 
Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au vizat în primul rând
implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea şi sustenabilitatea acțiunilor prezente și
viitoare ce vor fi derulate pentru dezvoltarea acestor comunități. Pentru a asigura cu
success realizarea acestor deziderate, strategia va fi sprijinită la nivelul administraţiei
publice de un management riguros, capabil să identifice toate oportunităţile pentru
beneficiul comunităţii. Implementarea strategiei presupune cooperare între toţi factorii
responsabili locali, respectiv administraţia publică locală, agenţi economici, organizaţii
neguvernamentale şi societatea civilă.
Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri” are sediul social în
județul Iași, localitatea Focuri, comuna Focuri, și este un parteneriat public-privat format
din 37 de parteneri.
Teritoriul acoperit de Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea
Belcești-Focuri”, aparține din punct de vedere administrativ judetului Iași, fiind o zonă
continuă, uniformă din punct de vedere al datelor geografice și economice, cuprinzând 8
comune: Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei, Erbiceni, Fântânele, Focuri, Scobinți, Sirițel. 

13
 Suprafata totala a teritoriului este de 497,22 km², cu o populație în număr de 41.656
locuitori (conform datelor furnizate de INSSE: http://statistici.insse.ro/shop/ și
Recensamantul populatiei din 2011 http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/),
densitatea medie fiind de 83,78 locuitori/km². Cele 8 comune ce alcătuiesc teritoriul
Grupului de Acțiune Locala Microregiunea Belcești-Focuri, au în componență 33 de
localități. 
Direcții principale și responsabilităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea teritorială a
teritoriului identificate sunt diversificarea activităților economice non-agricole și
încurajarea micilor întreprinzători; crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților de
dezvoltare economică, infrastructură fizică locală la scară mica și a serviciilor de bază;
creșterea atractivității zonei și diminuarea migrației pupulației, în special a tinerilor;
îmbunătățirea incluziunii sociale inclusiv în ceea ce privește grupurile minoritare.

CAPITOLUL III

AMENAJARE PIATA SI SPATII PENTRU ORGANIZAREA TARGULUI

SAPTAMANAL- IN COMUNA BELCESTI,

3.1 .Informații generale despre proiect și încadrarea proiectului în cadrul axei și a

domeniului major de intervenție

14
 Proiectul a fost depus in cadrul ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ
MICROREGIUNEA BELCEŞTI-FOCURI, Masura M6.6B – Investiții în infrastructura
fizică de bază, program desfășurat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Sprijinul acordat prin măsura 6.6B se face pentru următoarele obiective specifice din
teritoriul GAL Microregiunea Belcești-Focuri:

• investiții în crearea/ îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructură la scară

mică, inclusiv investiții în domeniul energiei regenerabile;

• investiții în crearea/ îmbunătățirea și extinderea serviciilor de bază destinate populației

rurale, inclusive celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente;

• investiții de uz public în infrastructura de agrement;

• reducerea sărăciei și îmbunătățirea calității vieții precum și creșterea numărului de

beneficiari ai serviciilor și infrastructurii de bază din teritoriul GAL Microregiunea Belcești-
Focuri.

Măsura contribuie la prioritatea P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei

și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Astfel, soluţia de realizare a obiectivului din satul Belcești, comuna Belcești, județul
Iasi s-a întocmit în baza temei de proiectare şi a H.G. 348/2004 – privind exercitarea
comerțului cu produse si servicii de piață în zonele publice.

Comuna Belcești reprezintă una din comunitățile mari din judetul Iași având conform
ultimului recensamant (2011) un numar de 10.555 de locuitori.

Comuna Belcești se caracterizează printr-o economie orientată spre agricultură.

Resursele naturale cele mai importante sunt cele agricole, iar ocupația de bază a locuitorilor
este agricultura. Proiectul vine in intampinarea nevoii de crestere a capacitatii de raspuns
a Autoritatii Locale la problemele comunitatii in primul rand prin aducerea cladirilor ce
adapostesc functiuni de tip piata agroalimentara la parametrii ceruţi de cadrul legal şi
normativele în vigoare, prin lucrări de construire, reabilitare, modernizare si extindere, dupa
caz.

România dispune de un potenţial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat,

zonele reprezentative avand resurse substanţiale de dezvoltare.

15
 În 2011, 40,30% din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind
cu 16,1 pp mai mare decât în UE27. Aceste diferențe au caracter teritorial, ponderea
persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din rural reprezentând 54,20% .

Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru
dezvoltarea spaţiului urban sau rural din perspectivă socială are un impact negativ asupra
dezvoltării economice a zonelor rurale din Romania. Infrastructura in ansamblul sau este
insuficientă, slab dotata si nesustinuta.

Caracterizate de o capacitate slabă de a dezvolta și implementa în mod eficient proiecte

de dezvoltare locală sustenabilă, de o calitate slabă a infrastructurii turistice, de degradarea
aşezămintelor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice, satele româneşti
cu o bogată moştenire au nevoie de o mai bună organizare pentru a asigura conservarea
resurselor culturale unice și utilizarea acestora în scopul dezvoltării socio-economice.

Sprijinul acordat în cadrul unui proces integrat și echilibrat de dezvoltare teritorială,

inclusiv prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală, va conduce la păstrarea și
conservarea patrimoniului local, iar acțiunile de marketing aferente pot genera valoarea
adăugată pentru produsele autohtone. Prin acțiuni inovative de punere în valoare a
patrimoniului local se poate realiza, de asemenea, creşterea atractivității zonelor urbane mici
si medii, atât pentru localnici cât și pentru turişti.

Necesitatea realizarii investiției survine din nevoia de a dezvolta infrastructura

comerciala din zonă, principalii beneficiari (locuitorii comunei Belcesti) fiind deserviti in
acest moment impropriu si care fara realizarea investitiei vor trebui sa isi desfasoare
activitatea in spatii neconforme.

Având în vedere numarul de beneficiari deserviti, realizarea proiectului de investiție

propus va asigura infrastructura necesara cu respectarea prevederilor din normativele actuale
aducand beneficii pe termen scurt, mediu si lung atat in privinta ridicarii standardelor
educationale si a conditiilor igienico-sanitare cat si in privinta dezvoltarii economice a
localitatii.

Perspectiva îmbunătățirii și dezvoltarii infrastructurii comerciale, creșterea atractivității

zonei și îmbunatățirea condițiilor de viață din comuna Belcesti, justifica necesitatea și
oportunitatea realizării proiectului de investiție.

Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice:

16
 Principalul obiectiv preconizat prin realizarea investitiei este incurarajea cresterii
nivelului de calitate a actului comercial si asigurarea unui nivel de raspuns adecvat nevoilor
participantilor la acest act (comercianti si cumparatori) prin dotarea cu echipamente si
mobilier standardizate.

Alte obiective urmarite de proiect:

- Crearea și modernizarea infrastructurii comerciale din mediul rural;

- Cresterea gradului de atractivitate si a sectorului comercial in localitate;

- Ridicarea standardelor comerciale;

- Reducerea riscului de dispariţie a producătorilor locali;

- Contributia la dezvoltarea zonelor rurale din Romania;

- Dezvoltarea economica a zonei;

- Dezvoltarea sociala a zonei;

- Reducerea migratiei persoanelor tinere din mediul rural;

- Cresterea veniturilor populatiei in zona..

Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

Din punct de vedere al soluției de arhitectură clădirea se caracterizează prin:

Funcțiunea principală – PIATA AGROALIMENTARA

Soluții de închidere exterioare verticale - Pereții exteriori vor fi realizați din panouri
sandwhich grosime 8 cm montati pe o structura metalica specifica. La interior aceeasi
structura metalica care sustin peretii exteriori va fi inchisa cu placi de gips carton rezistente la
foc.

Învelitoarea se va realiza din Panouri sandwhich cu finisajul din tablă de Aluminiu Zinc
vopsită în câmp electrostatic culoare gri antracit.

Compartimentările interioare - Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din

panouri de gips carton montate pe ambele fete a unei structuri metalice din profile usoare de
Aluminiu, iar nucleul va fi umplut cu vata minerala, grosimea totala a peretilor fiind de 10
cm. Pereții de compartimentare uzitați în grupuri sanitare vor fi realizați din HPL ultralavabil.
17
 Conform P 100-1/2013 rezultă pentru amplasament: Ag. = 0.25 g si Tc. =0.7 sec

Obiectivul nou propus va respecta reglementările și normele de igienă aprobate prin

OMS 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de
viaţă al populaţiei, Ordinul comun 259/2003, 980/2003 si 65/2004 – emis de Agentia
Nationala a IMM, Ministerului Agriculturii si Sanatatii, pentru stabilirea conditiilor minime
de comercializare a produselor agricole si agroalimentare in piete de tip gros, Ordinul
99/2004, art 10 al Autoritatii Nationale Sanitar-Veteriane si pentru Siguranta Alimentelor,
privind comercializarea si controlul sanitar-veterinar al laptelui si produselor lactate in zonele
publice, H.G. 348/2004 – privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata in
zonele publice.

De asemenea, se va urmări corelarea instalațiilor și funcționalului cu legislația în

vigoare privind cerințele de calitate în construcții: rezistență mecanică și stabilitate, siguranța
în exploatare, securitatea la incendiu, igienă, sănătate și mediu, economie de energie și
izolare termică, protecția împotriva zgomotului.

Concluzionez ca amplasarea unei hale comerciale cu includerea pietei agroalimentare

este oportuna.

Costurile estimative ale investitiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a

costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare
corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii
complexitatea redusa a lucrarilor si timpii mai mici de realizare conduc si la scaderea
costurilor de executie, acestea fiind pentru investitia de baza de 579.024,00 RON fara TVA,
respectiv 689.038 RON cu TVA ceea ce raportat la suprafata de 322,30 mp inseamna un cost
de 1.797,00 RON fara TVA/mp - ADC

- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei

publice
Nr. Crt. Costuri Consumuri Costuri lunare Costuri anuale 12 luni
1 Utilități
1.1 Apă rece 216 mc/an 126 lei 1512 lei
1.2 Apă caldă 216 mc/an 126 lei 1512 lei
1.3 Energie electrică 77.760 kWh/an 4.082.4 lei 48.988,8 lei
2. Cheltuieli cu salariile 22.800 lei/ an 1.900 lei 22.800 lei
3. Cheltuieli administrative 1.500 lei 150 lei 1.500 lei
4. Investiții 5.000 lei 500 lei 5.000 lei
6. Diverse și neprevăzute 8.731 lei 873 lei 8.731 lei
18
 7. Intretinerea curenta si periodica 6.000 lei 600 lei- 6.000 lei
TOTAL 96.044 lei

Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;

Beneficiile sociale ale investitiei sunt reflectate de cresterea gradului de atractivitate a

zonei si a localitatii in mod special. Starea infrastructurii comerciale existente si implicit
efectul pe care aceasta il are asupra schimbului de bunuri si produse contribuie la
indepartarea grupului tinta din comunitate acestia neavand la dispozitie un mediu adecvat.

Un corp nou de cladire asigura un mediu propice din punct de vedere al conditiilor de
lucru pentru personal si poate contribui semnificativ la cresterea atractivitatii obiectivului in
randul locuitorilor.

Proiectul vine in intampinarea nevoii de crestere a capacitatii de raspuns a Autoritatii

Locale la problemele comunitatii in primul rand prin aducerea cladirilor ce adapostesc
functiuni de tip piata agroalimentara la parametri ceruţi de cadrul legal şi normativele în
vigoare.

b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de

realizare, în faza de operare;

Număr de locuri de muncă create în faza de execuție:

Pentru obiectivul de investitiei se estimeaza urmatorul necesar de forta de munca:

- şef de şantier 1 pers.

- şef punct lucru 1 pers.

- responsabil tehnic cu execuţia 1 pers.

- responsabil CQ 1 pers.

- topograf 1 pers.

- responsabil tehnic producţie PM şi PSI 1 pers.

- muncitori calificaţi, diverse specializari - estimativ 6 pers.

- muncitori necalificaţi – estimativ 2 pers.

19
Total personal de execuţie 14 pers.

Volumul si complexitatea lucrarilor fac ca pe durata realizarii lucrarilor sa fie create

primisele unui numar de 14 locuri de munca (direct si indirect).

Număr de locuri de muncă create în faza de operare

După realizarea investiţiei, lucrarea va rămâne în administrarea UAT Belcesti, care va

fi responsabila de buna întreţinere şi exploatare a acesteia.

În acest sens consiliul local va crea un loc de munca cu norma intreaga pe functia – personal
administrativ.

Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii

Necesitatea realizarii investiției survine din nevoia de a dezvolta infrastructura

comerciala din zonă, principalii beneficiari (locuitorii comunei Belcesti) fiind deserviti
impropriu si care fara realizarea investitiei vor trebui sa isi desfasoare activitatea in spatii
neconforme.

Având în vedere numarul de beneficiari directi deserviti, realizarea proiectului de

investiție propus va asigura infrastructura necesara cu respectarea prevederilor din
normativele actuale aducand beneficii pe termen scurt, mediu si lung atat in privinta ridicarii
standardelor comerciale si a conditiilor igienico-sanitare cat si in privinta dezvoltarii
economice a localitatii.

De asemenea din perspectiva îmbunătățirii și dezvoltarii infrastructurii, creșterea

atractivității zonei și îmbunatățirea condițiilor de viață din localitate, este justificată
necesitatea și oportunitatea realizării proiectului de investiție.

In conformitate cu Strategia de Dezvoltare Locala a UAT, realizarea acestei investitii

este necesara si justificata din mai multe puncte de vedere:

1. starea imobilelor cu aceeasi functuine deja existente;

2. numarul de persoane deservite(10. 555 locuitori ai comunei Belcesti) si evolutia

generala demografica a localitatii.

Conform prevederilor art 39, din Regulamentul 1083/2006, sunt considerate «proiecte
majore» proiectele care depasesc 25 milioane euro pentru mediul inconjurator si 50 de

20
 milioane de euro pentru alte domenii.

Valoarea proiectului propus este 862.383 lei cu TVA, in concluzie nu face parte din
categoria proiectelor majore.

3.2 Finanțarea, monitorizarea și controlul proiectului

Costurile necesare realizarii si implementarii proiectului.

Tip cost Valoare lei
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 46.107
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 27.618
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 93.184
Cheltuieli pentru investiţia de bază 689.040
Alte cheltuieli 6.435
TOTAL GENERAL 862.383

Costuri de operare si intretinere

După realizarea investiţiei, lucrarea va rămâne în administrarea UAT Belcesti, care va fi
responsabila de buna întreţinere şi exploatare a acesteia.
În acest sens consiliul local va crea un loc de munca cu norma intrega pe postul – personal
administrativ.

21
 TIP COSTURI ESTIMATE VALORI IN LEI
Cheltueli cu utilitatile 52.013
Cheltuieli cu personalul 22.800
Cheltuieli cu întretinerea curenta a
obiectivului de investitii si reparatiile 6.000
Cheltuieli administrative 1.500
Investitii 5.000
Cheltuieli diverse si neprevazute 8.731
TOTAL 96.044

In realizarea proiectiilor s-a aplicat principiul maximizarii cheltuielilor (platilor) si minimizarii

veniturilor (incasarilor) pentru a putea asigura marja de siguranta necesara in realizarea analizei
obiective a proiectului. De asemenea dimensionarea cheltuielilor s-a facut tinand cont de
exploatarea lui in conditii normale.
Veniturile proiectului
Proiectul vizat, nu este un proiect generator de venituri. Conform definitiei Comisiei
Europene Proiect generator de venituri reprezinta orice operaţiune ce implică investiţii în
infrastructură, a cărei utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod direct de
utilizatori, şi orice operaţiune ce implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri sau
prestarea de servicii contra cost. Astfel, proiectul propus nu este proiect generator de venituri
Beneficiarul, entitate publica, se va asigura ca toate costurile operationale aferente
exploatarii investitiei vor fi prevazute prin intermediul bugetului anual de venituri si
cheltuieli.
In proiectia necesarului de numerar au fost luate in considerare si beneficiile aduse de
proiect in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor.
Beneficiile corespunzatoare proiectului, reprezentate de economii ale costurilor de
intretinere si economii ale costurilor cu utilitatile sunt semnificative in anii de analiză
Analiza sustenabilitatii financiare – analiza fluxului de numerar
Sustenabilitatea, proiectului se refera la faptul daca beneficiarul proiectului are capacitatea
de a mentine exploatarea investitiei si dupa incetarea sursei de finantare nerambursabile.
In cazul acesta, beneficiarul investitiei este o institutie publica, a caror resurse sunt
asigurate prin fonduri publice. Asa cum reiese si din proiectiile analizei financiare, nivelul
cheltuielor de exploatare anuale nu sunt mari, ceea ce asigura in element in plus al sustenabilitatii.
In proiectia financiara a fluxului de numerar se observa faptul ca fluxul de numerar este
pozitiv in toti anii de analiza, ceea ce exprima faptul ca investitia poate fi sustinuta de beneficiar
dupa implementarea proiectului.
Surse de finantare preconizate

22
 Valoarea totala a investitiei conform Devizului General = 862.383 lei cu TVA
din care:
• Contributia FEADR. prin GAL (Finantare nerambursabila) = 643.701 lei
• Contributia beneficiarului UAT (Buget Local) = 218.682 lei

Suma Procentaj
Sursele de finantare preconizate
MII LEI din total %
Contributie buget de stat 643.701 74,64%
Contribuţia UE 218.682 25,36%
TOTAL GENERAL (inclusiv costuri neeligibile) 862.383 100%

Surse de finantare preconizate

Contribuţia din bugetul

local ; Suma MII LEI; 218682;
25%

Contributie UE; Suma MII

LEI; 643701; 75%

Contributie UE Contribuţia din bugetul local

Analiza indicatorilor financiari

 RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată la total valoare investiţie) - Criteriul

decizional: proiectul are nevoie de finanţare publică şi este corespunzător dacă

RIRF/C<5% (proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, în ipoteza că rata de

actualizare financiară reală de 5% reprezintă corect costul fondurilor publice utilizate în

acest scop);

 VNAF/C(venitul net actualizat calculat la total valoare investiţie); - profitabilitatea

financiară a investiţiei şi a contribuţiei proprii investite în proiect determinată cu indicatorul

VNAF/C şi este corespunzător dacă VNAF/C < 0.

23
  Raportul cost/beneficii (C/B) – este un raport complementar al VNA, comparând valoarea
actuală a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiţiei. Acesta trebuie sa fie mai mic

decât 1;

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a investitiei (lei)

Rata Internã de Rentabilitate Financiarã a Investitiei (RIRF/C= RIRF/K) -10,86%
Venitul Financiar Net Actualizat al Investitiei (VFNA/C= VFNA/K) -738.352,752
Raportul Cost/ Beneficii 0,78

Strategia de implementare, cuprinde: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni

calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe
ani, resurse necesare
Durata de implementare a obiectivului de investitie este estimata la 12 luni, conform graficului de
esalonare atasat.
Etapele principale identificate sunt:
- achizitia si realizarea serviciilor de proiectare - 3 luni
- pregatirea amplasamentului si realizarea lucrarilor - 9 luni

24
3.2 Fluxul financiar al proiectului

3.3 Fluxul informațional al proiectului.

Principalele instituții implicate în desfășurarea implementării proiectului sunt: Uniunea
Europeană care asigură implementarea Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală pentru
Dezvoltare Rurală îndeplinește rolul de Autoritate de Management pentru PNDR.
Agenția pentru Finațarea Investițiilor Rurale (AFIR) acționează ca Autoritate de Plată care
asigură implementarea tehnică și financiară pentru toate măsurile de finanțare ale PNDR, cu
excepția celor destinate pentru arii cu constrângeri naturale (ANC).
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) care are rolul de Organism
Delegat.
Curtea de Conturi a României acționează ca Organism de Certificare.
Autoritatea Competentă din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri- prin Strategia de Dezvoltare
Locală. Și nPrimăria comunei Belcești.
25
CONCLUZII

Proiectul Amenajare Piata Si Spatii Pentru Organizarea Targului Saptamanal- In Comuna

Belcesti încă nu a fost finalizat, este în curs de desfășurare.
Birocrația îi ține departe de finanțarea lucrărilor având în vedere că primarii trebuie să meargă la
Minister pentru decontarea situațiilor de plăți, pe de o parte și tergiversarea politică pe de altă parte.
Am constatat că în ceea ce privește eficiența acestui proiect cheltuielile publice (FEADR si
bugetul local) sunt infime, fiind un proiect cu valoare mică în raport cu îmbunătățirea nivelului de trai al
cetățenilor și a calității vieții. Totuși acest fapt pare să nu sensibilizeze administrația publică locală,
firmele de construcții, instituțiile avizatoare, care îngreunează foarte mult acest proces.
Programele Naționale de Dezvoltare Locală sunt create astfel încât progresul dezvoltării să se
înregistreze rapid , fondurile fiind deja alocate fiecărui proiect.
Pe viitor ar trebui dezvoltate concepte pentru îmbunătățirea implementării proiectului, punând
comunitatate ca beneficiar real.

26
BIBILIOGRAFIE

Raportul Strategic Naţional 2012 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, Guvernul României,

Raportul de Progres 2007-2015 al KPMG privind Fondurile UE în Europa Centrală și de Est, 2016

https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/2014-2020,

http://www.galbelcestifocuri.ro/,

https://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014.

27