Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Implicații ale informatizării sistemului

administrației publice

Profesor coordonator: Conf.dr. Bogdan-Florin FILIP

Masterand: Cojocaru Diana (cas) Zacornea

Grupa: AP22

Iași 2021

1
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3

Capitolul 1.E-Administrația și necesitatea implementării tehnologiei informației ........................ 4

Capitolul 2. Autoritatea pentru Digitalizarea României .................................................................5

Capitolul 2.1 Ghișeul.ro...................................................................................................................6

Capitolul 2.2 Cartea de identitate electronică.................................................................................6

Capitolul 2.3 Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă.......................9

Concluzii........................................................................................................................................13

Bibliografie....................................................................................................................................14

2
Introducere

“Organizațiile și instituțiile publice servesc un scop public. Oricare ar fi orientarea

politică a guvernului, obiectivele instituțiilor publice trebuie să fie construirea unui viitor mai
bun și creșterea nivelului de trai al cetățenilor”1

O administrație publică care funcționează bine este condiția de bază pentru o guvernare
eficientă și democratică, este fundamentul funcționării statului determinând capacitatea unui
guvern de a furniza servicii publice de calitate.

Digitizarea reprezintă noul motor al dezvoltării economice şi sociale a societăţii actuale

determinând reformarea integrală a administrației publice prin informatizarea acesteia. Dintr-o
administraţie dirijată, descendentă, segmentată, aceasta trebuie să devină o administraţie
orizontală, de deservire, cu un schimb intensiv de informaţii atât între toate părţile sale
componente, cât şi cu exteriorul.

Procesul de digitizare a administrației publice face parte dintr-o strategie care are drept
scop îmbunătățirea accesului cetățenilor europeni la bunuri și servicii, dar vizează, de asemenea,
exploatarea potențialului tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC) de a promova
inovarea, durabilitatea, creșterea economică și progresul.

În România, instituțiile publice au o reală nevoie de sisteme informatice integrate pentru

un management eficient al activităților, efectele informatizării constând în simplificarea
proceselor de lucru .

Cercetarile din ultimele decenii au aratat ca informatia, avand ca suport tehnologiile

informatice moderne, a devenit o resursa strategica in dezvoltarea societatii, resursa deseori mai
importanta chiar decat materiile prime si energia. Impactul implementarii tehnologiilor

1
“Reclaiming Public Administration” presented by the Honourable Jocelyne Bourgon, P.C., Q.C. President, Public
Governance International, April 22, 2014

3
informatice in diverse domenii ale activitatii umane este atat de mare, incat se vorbeste de o noua
faza in evolutia societatii – societatea informationala.

e-Guvernarea constă în folosirea de către sectorul public a celor mai inovative tehnologii
ale informației și comunicării, cum ar fi Internetul, pentru a oferi cetățenilor servicii
îmbunătățite, informații consistente și mai multe cunoștinte, în așa fel încât să faciliteze accesul
și să încurajeze participarea cetățenilor la procesul de guvernare 2, iar într-un raport al Natiunilor
Unite3 e-guvernarea este definită ca ”utilizarea tehnologiilor informaționale (TI) pentru
sprijinirea activităților guvernamentale, implicarea cetățenilor și furnizarea de servicii”.

2
Ronaghan, S.A.,2001: p53
3
Public Sector Report:E-Gouvernment at the Crossroads, 2003

4
CAP.1. E-Administrația și necesitatea implementării tehnologiei informației

Uniunea Europeană vine în sprijinul progresului e-guvernării prin legislatie cu aplicare

directă, regulamente, care creează fără echivoc cadrul legal de consolidare a e-guvernării la nivel
national, însă România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al
disponibilităților serviciilor publice realizate integral electronic și pe ultinul loc din punct de
vedere al disponibilității serviciilor publice electronice pentru întreprinderi.4

Punctul de pornire al informatizării administrației publice il reprezintă implementarea

tehnologiei informației si comunicatiilor cu scopul de a îmbunătăți activitatea administrativă și
de a facilita relația administrației publice locale cu cetățenii.

Digitalizarea reprezintă un instrument care determină modificarea procedurilor de lucru și

adaptarea angajaților la noul sistem.

Informatizarea administrației publice locale este un proces complex și de lunga durată,

care necesită o abordare etapizată. Guvernarea electronică la nivelul instituțiilor publice, prin
intermediul aplicațiilor informatice moderne este dovada ca administrația publică românească
dorește să evolueze, să migreze spre sfera electronica.5

Se va crea cadrul necesar pentru tranziția la economia și societatea digital, prin inovații și
tehnologii relevante, competitive, scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a
implementa o nouă paradigmă fumdamentală pe o dezvoltare sustenabilă a societății și
economiei românești și la îndeplinirea obiectivului de convergență reală cu partenerii Uniunii
Europene.6

Procesul de informatizare al administrației publice în România își are aria de desfășurare

pe două nivele: nivelul central din care fac parte ministerele și agențiile componente ale
Guvernului și nivelul local unde unitățile administrative teritoriale sunt parte integrată.

E-Guvernarea este un fenomen al transformării digitale a administrațiilor publice , ea

reprezintă modalitatea prin care se oferă servicii de calitatete, rapide , ieftine si binevenie în
sprijinul cetățeanului.
4
E România. O politică publică în domeniul Guvernării, Propunere Iulie 2020 p.19
5
Informatizarea administrației publice limitează democrația; www.descopera.ro
6
https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2020/12/9.-Digitalizarea-1.

5
 Ideea de guvern electronic survine din nevoia de îmbunătățire a interdependinței multiple
care există între autorități si alte entități, exemplificate astefel:

 Relația guvern- cetățeni (G2C);

 Relația guvern –firme (G2B);
 Relația guvern- angajați( G2E);
 Relația guvern - alte instituții guvernamentale (G2G).
Din procesul de guvernare fac parte trei categorii de participanti, după cum urmează:

- participanți publici, organizațiile nivelului local și central, guvernul respectiv

statul(G);
- cetățenii (C);
- firmele private care reprezintă motorul creșterii economice (B).
E-administrația se referă la urmatoarele clase de acțiuni7:

 computerizarea menită să crească eficiența organizațională în cadrul instituțiilor

publice centrale și locale;
 computerizarea serviciilor către cetățeni și firme, în repetate rânduri integând serviciile
oferite de administrația publică centrală cu cele ale administrației publice locale;
 furnizarea accesului tehnologiei informaționale utilizatorilor finali ai serviciilor și
informațiilor oferite de administrația publică.

CAP.2 Autoritatea pentru Digitalizarea României

In anul 2019 a fost înființată Autoritatea pentru Digitalizarea României, care are ca
obiectiv principal coordonarea procesului de transformare digitală a economiei și societății
românești și alinierea României cu statele europene mai avansate.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a adoptat în data de 3 iunie 2021 o politică

publică în domeniul e-guvernării8 având drept principal obiectiv creșterea numărului și a calității

7
www.gov.ro/obiective/map/e-administration.pdf
8
https://i0.1616.ro/media/2/2701/33605/20230318/1/propunere-de-politica-publica-in-domeniul-e-guvernarii-
adoptata-3-iun-2021.pdf.

6
serviciilor publice electronice din România ce ar trebui atins până la sfârșitul anului 2030.
Politica va implica:
(i) dezvoltarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi;
(ii) creșterea capacității organismelor publice de a funcționa într-un mediu digital
avansat și de a furniza servicii publice electronice mature;
(iii) consolidarea competențelor digitale generale ale angajaților din sectorul public;
(iv) creșterea motivației și a nivelurilor de specializare ale personalului TIC din
sectorul public.
În ce privește administrația publică , ADR a lansat în decembrie 2020 un proiect de
creare a cadrului național strategic pentru adoptarea de tehnologii inovative pentru perioada
2021-2027. Domeniile vizate includ inteligența artificială, tehnologia blockchain, tehnologia de
tip cloud pentru știința deschisă și calculul de înaltă performanță. Una dintre cele mai importante
componente ale acestui proiect este dezvoltarea unei strategii blockchain naționale pentru
administrația publică, inclusiv a unui program de finanțare pentru perioada financiară 2021-
2027.

2.1 Ghișeul.ro

În anul 2020 cel mai de succes proiect al Autorității pentru Digitalizarea României a fost
proiectul Ghișeul.ro, singura platformă online care oferă o modalitate simplă, sigură și costless
de a achita serviciile publice oferite de administrațiile locale și centrale. Acesta oferă
posibilitatea contribuabililor de a-si plati online, cu cardul taxele, impozitele locale și amenzile.

Peste 725.000 de persoane fizice și juridice au acum cont pe Ghișeul.ro. De la începutul

anului, 227.000 de cetățeni și companii s-au alăturat celor 498.000 de utilizatori înregistrați în
platformă și peste 740.000 de tranzacții online au fost înregistrate, toate cu zero comision.

7
  Utilizatorii pot efectua online peste 300 plăți pentru taxe și servicii publice

2.2 Cartea de identitate electronică

Un alt proiect important al Autorității pentru Digitalizarea României este implementarea

Cărții de Identitate Electronică (CIE), care a prins viața de la 2 august 2021, proiect pilot derulat
în Cluj-Napoca, cu speranța că până in anul 2031 va înlocui vechea carte de identitate
CIE este de fapt ducerea la îndeplinire a obligației României în calitate de stat membru al
Uniunii Europene de a descuraja frauda de identitate prin emiterea unor cărți de identitate
autentice și sigure.
Cartea de identitate electronica vine cu funcționalități multiple, precum recunoașterea
înafara granițelor țării conform Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al
Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor
Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai
acestora care își exercită dreptul la liberă circulație. Cartea de identitate electronica facilitează
accesul cetățenilor la serviciile publice prin imbinarea funcționalității cardului de sănătate si prin
implementarea unor servicii de tip e-guvernare.

8
 Din cele 27 state membre ale Uniunii Europene , 25 eliberează acte de identitate cu
excepția Danemarcăi si Irlandei ( cetățenii se legitimează cu permisul).

Din cele 25 state care eliberează acte de identitate:

- 17 state eliberează cărţi electronice de identitate: Austria, Belgia, Cipru, Croația,

Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia,
Republica Cehă, Spania, Suedia și Ungaria anemarcei si Irlandei.

- 8 state eliberează cărţi de identitate simple: Bulgaria, Franţa, Grecia, Malta, Polonia,
România, Slovacia și Slovenia.

Cartea de identitate electronica eliberată trebuie să respecte modelul ID1, în formatul

unui card de credit, conform standardului ICAO 9303, să conțină zona de citire optică, integrarea
datelor biometrice facilitând accesul mai ușor în afara granițelor, cetățenilor României,
contribuind la îmbunatațirea serviciilor prin eliminarea barierelor birocratice. Datele biometrice
se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate numai în scopul verificării
autenticităţii acesteia şi identităţii titularului. Verificarea identităţii titularului cărţii electronice de
identitate se stabileşte prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la titularul
acesteia, cu ocazia verificării, şi a datelor înscrise în cartea electronică de identitate.

Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului

cărţii electronice de identitate sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres
al părinţilor sau al reprezentantului legal.

Imaginile impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea cărţii electronice de identitate

nu se stochează ci se şterg prin procedură automată imediat după ridicarea cărţii electronice de

9
identitate sau, dacă nu a fost ridicată, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data
programată pentru eliberarea acesteia.

Furtul de identitate va fi prevenit prin noile elemente suplimentare de siguranță integrate ,

în noul act care oferă o protecție suplimentară identității proprii.

Cartea de identitate electronica îi va permite titularului autentificarea în Platforma

Informatică de Asigurări de Sănătate, asigurandu-i acestuia suportul tehnic necesar semnăturii
electronice, facilitând reducerea birocrației și satisfacerea nevoilor cetățeanului în raport cu
autoritățile publice.

Guvernul prin implementarea proiectului de dezvoltare a Platformei Software

Centralizată pentru Identificare Digitală va asigura accesabilitatea utilizării serviciilor electronice
de e-guvernare, asigurând integrarea obligatorie a mecanismelor de identificare și accesul la
serviciile publice electronice utilizând cartea de identitate electronica și certificatul digital stocat
pe aceasta.

2.3 Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare

Civilă

Un alt proiect de mare anvergură ar fi Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea

Actelor de Stare Civila – SIIEASC.

În contextul Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România (SNADR)

2020 și Planului Integrat pentru Simplificarea Procedurilor Administrative Aplicabile
Cetățenilor, Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale,
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice sunt preocupate să dezvolte un proces de uniformizare a normelor,
structurilor și practicilor din domeniul administrației publice, în primul rând cele ce țin de starea
civilă și evidentă a persoanelor, simplificarea procedurilor de obținere a certificatelor de stare
civilă, actelor de identitate și, totodată, operaționalizarea acestora.9

La momentul actual activitățile de stare civilă se desfășoară descentralizat, la nivelul

tuturor unităților administrative teritoriale din țară .
9
https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-siieasc/

10
 Potrivit Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedește
nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane și se întocmesc în registre de stare civilă, în două
exemplare, ambele originale, se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră.

Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar

local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale unde s-a întocmit,
iar al doilea exemplar seînaintează consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, după caz, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din registru au fost
completate. Ambele exemplare ale registrelor de stare civilă se trimit Arhivelor Naţionale, după
trecerea a 100 de ani de la data completării lor.10

Necesitatea identificării unei soluții pentru informatizarea fluxurilor de stare civilă a

apărut în ideea eficientizării activității serviciilor oferite cetățenilor prin reducerea timpului de
soluționare a cererilor referitoare la înregistrarea actelor de stare civilă și eliberarea certificatelor
specific celor 4 momente primare de viață( naștere, căsătorie, divorț, deces).

Obiectivul general al proiectului constă în informatizarea sistemului de depunere a

cererilor pentru înregistrarea și eliberarea efectivă a documentelor de stare civilă, pentru
evenimentele de viață primare, unde vor fi furnizate servicii electronice la nivelul 4 de
sofisticare, cu impact indirect și asupra celorlate evenimente de viața care implică utilizarea
datelor de stare civilă. Proiectul contribuie la dezvoltarea serviciilor publice electronice de tip
G2C astefel:

- Accesarea on-line a datelor/ informațiilor referitoare la proceduri/formulare;

- Descărcarea on-line a formularelor ;
- Încărcarea on-line a formularelor;
- Plata on-line a taxelor ;
- Programarea on-line în vederea accesării serviciilor ;
- Serviciu de suport.
Printre obiectivele specifice ale proiectului se numără:

- Centralizarea și digitalizarea documentelor de stare civilă cu privire la evenimentele

10
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată,cu modificările și completările ulterioare

11
 de viață primară din ultimii 100 de ani ;
- Reducerea birocrației prin eliminarea evidențelor manuale, reducerea numărului de
documente prezentate de cetățean pentru soluționarea cauzelor;
- Scanarea electronică si indexarea arhivistică a documentelor digitalizate;
- Furnizarea 24/7 de informații on-line pentru cetățeni;
- Facilitatea interconectării cu sistemele informaționale ale instituțiilor partenere
(SNIEP proiectată în 2012 și functională din 2013) pentru schimbul bidirecțional de
date;orice aplicație electronică trebuie retehnologizată după 5 ani;
- Reducerea timpului interacțiunii dintre cetățean și autoritatea publică;
- Acuratețea informațiilor gestionate de sistem și eliminarea redundanțelor
informaționale din sistemele locale și centrale care înregistrează faptele de stare
civilă.
- Punerea in aplicare a serviciilor G2C/G2G prin tehnologia informațională necesară
dezvoltării serviciului electronic ce au la bază informații primare de stare civilă.
- Realizarea unei interconectări între serviciile oferite de DEPABD si instituțiile
partenere( SPCLEP, notariate, ocpi, spitale) în relația cu documentele de stare civilă-
Servicii de tip e-guvernare oferite cetățeanului prin interconectarea SIIEASC cu alte
instituții.
Proiectul are un buget alocat de 184.920,864 lei din care 80% reprezintă finanțare
nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operațional
Competitivitate(POC) 2014-2020 Axa prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor
(TIC) pentru o economie digitală competitivă, Acțiunea 2.3.1 Consolidarea și asigurarea
interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe
evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental
și a comunicării media sociale, a Open Data și Big Data.11

Autorități naționale implicate în fluxurile de stare civilă:

11
https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-siieasc/

12
  Ministerul Afacerilor Externe
 Ministerul Apărării Naționale
 Ministerul Sănătăţii
 Ministerul Transporturilor
 Ministerul Justiţiei
 Casa Națională de Asigurări de Sănătate
 Institutul Național de Statistică
 Autoritatea Electorală Permanentă (Registrul Electoral)
 Uniunea Națională a Notarilor Publici
 Consiliul Judeţean - SPJEP
 Consiliul Local - SPCLEP
 Ofiţeri de Stare Civilă (UAT)
 Laboratoare de Medicină Legale Judeţene/IML
Direcțiile județene vor fi dotate cu 42 ghișee mobile în vederea implementrii acestui
proiect. Aceste autovehicule dotate cu echipamentele necesare actualizării bazei de date și
eliberarea certificatelor în timp real vor veni în sprijinul comunităților vulnerabile sau unităților
spitalicești.

Beneficiile implementării SIIEASC-ului se regăsesc în eficacitatea serviciilor oferite

către cetățeni (G2C), de remarcat fiind și colaborarea între guvern și instituțiile implicate în
procesul de întocmire a actelor de stare civilă, de eliberare a certificatelor precum și procesul de
declanșare a acestor demersuri.

Concluzii

Modernizarea administraţiei publice pe baza tehnologiilor informaţionale este un proces

care odată început nu mai poate fi oprit.

Digitalizarea României reprezintă , practic, trecerea la o nouă etapă de evoluție

tehnologică, informațională și socială cu o viziune nouă de furnizare a serviciilor publice către
cetățeni bazată pe principiile : simplu, rapid, transparent.

13
 Interconectarea reţelelor existente prin parteneriatele digitale vor asigura alinierea
serviciilor naționale furnizate cetățenilor la normele și standardele de reglementare ale UE, vor
promova cooperarea în domeniul cercetării și investițiile în conectivitatea digitală și în
tehnologiile emergente.

Bibliografie

“Reclaiming Public Administration” presented by the Honourable Jocelyne

14
Bourgon, P.C., Q.C. President, Public Governance International, April 22,
2014;
Ronaghan, S.A.,2001, p53;
Public Sector Report:E-Gouvernment at the Crossroads, 2003;
E România. O politică publică în domeniul Guvernării, Propunere Iulie 2020,
p.19;
Informatizarea administrației publice limitează democrația, www.descopera.ro;
https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2020/12/9.-Digitalizarea-1;
www.gov.ro/obiective/map/e-administration.pdf;
https://i0.1616.ro/media/2/2701/33605/20230318/1/propunere-de-politica-
publica-in-domeniul-e-guvernarii-adoptata-3-iun-2021.pdf;
https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-siieasc/;
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată,cu
modificările și completările ulterioare

15