14

2.4 St ri limit i situa ii de proiectare

2.4.1 St ri limit

St rile limit sunt st rile dincolo de care construc ia nu mai satisface exigen ele
de comportare din proiect.
St rile limit sunt clasificate în st ri limit ultime i st ri limit de serviciu.
St rile limit ultime corespund pr bu irii sau altor forme de cedare ale structurii.
St rile limit ultime care trebuie verificate privesc:
− Pierderea echilibrului structurii sau a unuia din elementele sale, considerate
ca un corp rigid (EQU).
− Cedarea ca urmare a unei deforma ii excesive, ruperea sau pierderea de
stabilitate a structurii sau a unuia din elementele sale, inclusiv reazemele i
funda iile (STR/GEO).
− Cedarea datorit oboselii (FAT).

St rile limit de serviciu corespund situa iilor dincolo de care condi iile de
exploatare specificate nu mai sunt asigurate.
St rile limit de serviciu care trebuie verificate privesc:
− Deforma iile sau s ge ile care d uneaz aspectului construc iei sau utiliz rii
sale efective (inclusiv func ionarea defectuoas a utilajelor) sau provoac
degrad ri finisajelor sau elementelor nestructurale.
− Fisurarea betonului, care poate d una aspectului construc iei, durabilit ii sau
etan eit ii acesteia.
− Vibra ii care d uneaz confortului utilizatorilor, provoac avarii cl dirii sau
obiectelor ad postite, sau limiteaz eficacitatea func ion rii sale.
− Degradarea betonului prin compresiune excesiv , care îi poate reduce
durabilitatea.
− Degrad ri vizibile produse de oboseal .

2.4.2 Situa ii de proiectare

Situa iile de proiectare sunt clasificate dup cum urmeaz :

− Situa ii durabile, care corespund condi iilor normale de utilizare a
construc ei ;
− Situa ii tranzitorii, care apar pe o durat scurt din via a construc iei, de
exemplu în timpul construc iei sau repara iilor ;
− Situa ii accidentale, care corespund unor condi ii excep ionale, de exemplu
incendiu, explozie, impact;
− Situa ii seismice, care corespund unor condi ii excep ionale, când structura
este supus la ac iunea seismic .

2.4.3 Durat de via proiectat a construc iei

Durata de via proiectat a unei construc ii este perioada prev zut pentru
utilizarea construc iei în scopul prev zut, cu între inerea prev zut , dar f r repara ii
majore. Indica ii privind durata de via proiectat , dup EN 1990, sunt date în tabelul
de mai jos:
 15

Tabel 2-1. Durata de via proiectat a construc iei

Clasa Durata de via
proiectat (ani)
1 10
2 10...25
3 15...30
4 50
5 100
Exemple
Construc ii temporare
Elemente structurale car pot fi înlocuite
Construc ii agricole
Structuri de cl diri i alte structuri uzuale
Structuri de cl diri monumentale, poduri i alte
lucr ri de art

2.5 Ac iuni

2.5.1 Defini ii i clasific ri

O ac iune (F) este:

− O for (înc rcare) aplicat structurii (ac iune direct ), sau
− O deforma ie impus (ac iune indirect ); de exemplu efectul varia iilor de
temperatur sau tas rile diferen iate.

Ac iunile se clasific :
(i) dup varia ia lor în timp, în :
− ac iuni permanente (G), care ac ioneaz probabil în timpul unei situa ii de
proiectare i pentru care varia ia m rimii în timp este neglijabil în raport cu
valoarea medie, de exemplu greutatea proprie a structurii ;
− ac iuni variabile (Q), pentru care varia ia m rimii în timp în raport cu valoarea
medie nu este neglijabil , de exemplu înc rc rile utile, înc rc rile din vânt sau
z pad ;
− ac iuni accidentale (A), ac iuni, în general de scurt durat , dar de m rime
semnificativ , care este improbabil s apar în timpul duratei de via
proiectate a structurii, de exemplu exploziile sau impactul cu vehicule.

(ii) dup varia ia lor în spa iu, în :

− ac iuni fixe, de exemplu greutatea proprie
− ac iuni libere, de exemplu înc rc rile utile mobile, efectele vântului i ale
z pezii.

(iii) dup natura ac iunii i a r spunsului structurii, în :

− ac iuni statice, care nu provoac accelera ii semnificative structurii sau unui
element structural ;
− ac iuni dinamice, care provoac accelera ii semnificative structurii sau unui
element structural.

Precomprimarea (P) face parte din categoria ac iunilor permanente, dar pentru
ra iuni de ordin paractic este tratat de obicei separat.
Ac iunile indirecte sunt fie permanente, GIND (de exemplu o tasare de reazeme),
fie variabile, QIND (de exemplu temperatura), i sunt tratate ca atare.
16

2.5.2 Valori caracteristice ale ac iunilor

Valoarea caracteristic este principala valoare reprezentativ a ac iunii. Dac

poate fi stabilit pe baze statistice, este aleas astfel încât s nu fie dep it o
probabilitate dat în sensul defavorabil, pe o “perioad de referin ”, inând cont de
durata de via proiectat a construc iei i de durata situa iei de proiectare.
Valoarea caracteristic a ac iunilor permanente trebuie determinat dup cum
urmeaz :
− dac varia ia ac iunii G poate fi considerat mic , poate fi utilizat o singur
valoare Gk;
− dac varia ia ac iunii G nu poate fi considerat mic , se utilizeaz dou valori:
o valoare superioar Gk,sup i o valoare inferioar Gk,inf.
În majoritatea cazurilor, se poate considera pentru Gk valoarea medie, pentru
Gk,inf fractilul 0,05 i pentru Gk,sup fractilul 0,95. Distribu ia lui G este considerat
gaussian .
Greutatea proprie a structurii poate fi reprezentat de o singura valoare
caracteristic i calculat pe baza dimensiunilor nominale i a greut ilor specifice
medii.

Pentru ac iunile variabile, valoarea caracteristic (Qk) corespunde:

− fie unei valori superioare cu o probabilitate de nedep ire dat , sau unei valori
inferioare cu o probabilitate de nedep ire în jos dat , pe parcursul unei
anumite perioade de referin ;
− fie unei valori nominale care este specificat în cazurile când distribu ia
statistic nu este cunoscut .
În general se consider o probabilitate de 0,98 i o perioad de referin de un an.
Pentru ac iunile accidentale, valoarea caracteristic Ak corespunde unei valori
nominale.

2.5.3 Alte valori reprezentative ale ac iunilor variabile

Alte valori reprezentative ale ac iunilor variabile sunt exprimate în func ie de

valorile caracteristice Qk, afectate cu un factor ψi. Aceste valori sunt definite dup cum
urmeaz :
− Valoarea de combina ie: ψ 0 Qk
− Valoarea frecvent : ψ 1 Qk
− Valoarea cvasipermanent : ψ 2 Qk

Valoarea de combina ie este asociat cu utilizarea grup rilor (combina iilor) de

ac iuni, pentru a ine cont de probabilitatea redus de realizare simultan a valorilor
celor mai defavorabile a mai multor ac iuni variabile independente.
Valoarea frecvent este aleas (pentru cl diri) astfel încât s nu fie dep it pe o
durt mai lung decât 1% din perioada de referin .
Valoarea cvasipermanent est determinat astfel încât durata total pentru care
este dep it reprezint o parte considerabil din perioada de referin aleas (de
regul 50%). Ea este utilizat în grup rile accidentale i seismice la SLU, i la SLS
pentru efectele de lung durat .
Valorile factorilor ψ date cu titlu indicativ de EN 1990 sunt prezentate în tabelul
urm tor:
 17

Tabel 2-2. Factori ψ pentru cl diri (dup EN 1990)

Ac iune ψ0 ψ1 ψ2
Înc rc ri utile pentru cl diri
categoria A: locuin e 0,7 0,5 0,3
categoria B: birouri 0,7 0,5 0,3
categoria C: zone de adunare 0,7 0,7 0,6
categoria D: spa ii comerciale 0,7 0,7 0,6
categoria E: depozite 1,0 0,9 0,8
Înc rc ri datorate traficului în cl diri
categoria F: greutate vehicul ≤ 30 kN 0,7 0,7 0,6
categoria G: 30 kN < gr. vehicul ≤ 160 kN 0,7 0,5 0,3
categoria H: acoperi uri 0 0 0
Înc rc ri datorate z pezii (alt. < 1000m) 0,5 0,2 0
Înc rc ri datorate vîntului 0,6 0,2 0
Temperatura în cl diri 0,6 0,5 0

2.5.4 Valori de calcul (de proiectare) ale ac iunilor

Valoarea de calcul Fd au unei ac iuni se exprim în general în felul urm tor:

Fd = γfFrep = γfψFk (2.2)

unde γf sunt coeficien i de securitate par iali corespunzând ac iunilor considerate i

tinând cont de posibilitatea varia iei defavorabile a ac iunilor, iar ψ poate fi 1, ψ0, ψ1 sau
ψ2.

2.5.5 Valori de calcul (de proiectare) ale efectelor ac iunilor (solicit rilor)

Solicit rile (E) sunt r spunsul structurii la ac iuni (de exemplu eforturile interne,
momentele încovoietoare, eforturile unitare, deforma iile). Valorile de calcul ale
solicit rilor (Ed) sunt determinate pe baza valorilor de calcul ale ac iunilor, m rimilor
geometrice i propriet ilor materialelor:

Ed = γSd E(Fd1 , Fd2 , … ad1 , ad2 ,… Xd1 , Xd2 …) (2.3)

în care γSd este un coeficient par ial care ine seama de incertitudini în modelarea
efectelor actiunilor.
Dimensiunile (adi) i propriet ilor materialelor (Xdi) vor fi definite mai târziu.

În cazurile curente, propriet ile materialelor pot fi omise din rela ia de mai sus,
iar coeficen ii γSd i γf sunt înlcui i cu valori γF = γSd x γf.

Ed = E(γF,i Frep,i ; ad) i≥1 (2.4)

Exemple specifice:
Gd = γGGk ou Gk
18

Qd = γQQk , γQψ0Qk , ψ1Qk , ψ2Qk ou Qk

Ad = γAAk sau Ad
Pd = γPPk sau Pd
AEd = AEd

2.6 Propriet ile materialelor

2.6.1 Valori caracteristice

O proprietate de material este reprezentat printr-o valoare caracteristic Xk, care

corespunde în general unui fractil al distribu iei statistice presupuse a propriet ii
materialului considerat, pentru rezisten e i prin valoarea medie pentru rigidit i.
Rezisten a unui material poate avea dou valori caracteristice, una superioar i
una inferioar . În majoritatea cazurilor nu trebuie luat în calcul decât valoarea
inferioar .

2.6.2 Valori de calcul (de proiectare)

Valoarea de calcul Xd a propriet ii unui material este în general definit ca:

Xd = ηXk /γm (2.5)

în care :

η = valoarea medie a coeficientului de conversie care ine seama de efecte de

volum i scar , efecte de umiditate i temperatura i al i parametri relevan i;
γm = coeficientul par ial pentru proprietatea materialului sau produsului care ine
seama de posibilitatea de abatere nefavorabil a propriet ii materialului
sau produsului de la valoarea ei caracteristic i de partea aleatoare a
coeficientului de conversie η.

2.7 Date geometrice

Datele geometrice sunt reprezentate prin valorile lor caracteristice, sau, în cazul
imperfec iunilor, direct prin valorile lor de calcul.
Valorile caracteristice corespund de regul dimensiunilor specificate în proiect.
Valorile de calcul ale datelor geometrice sunt în general reprezentate prin valorile
lor nominale:
ad = anom (2.6)

2.8 Capacit i portante

Capacitatea portant a unei sec iuni sau a unui element se define te în general
cu expresia urm toare :
 19

1 1 X k ,i
Rd = R( X d ,i ; ad ) = R(η i ; ad ) i≥1 (2.7)
γ Rd γ Rd γ m,i

Frecvent, factorul de conversie η este inclus în valoarea caracteristic Xk iar

coeficientul de securitate par ial pentru material γm este înlocuit cu γM = γRd x γm. Rela ia
care define te capacitatea portant devine în acest caz:

X k ,i
Rd = R( ; ad ) i≥1 (2.8)
γ M ,i

2.9 Definirea propriet ilor materialelor în EN 1992-1-1

2.9.1 Coeficien i par iali pentru materiale

Coeficien ii de securitate par iali aplicabili rezisten elor materialelor sunt da i în

tabelul urm tor :

Tabelul 2-3. Coeficien i par iali referitori la materiale, pentru SLU

Situa ia de proiectare γC (beton) γS (o el pentru beton armat)
Permanent , tranzitorii,
1,5 1,15
seismic
Accidentale 1,20 1,00

Aceste valori in cont de diferen ele între rezisten ele materialelor structurale
încercate în laborator i rezisten a lor în condi ii de exploatare.

2.9.2 Betonul

Rezisten a la compresiune a betonului este exprimat prin clasele de rezisten

legate de rezisten a caracteristic (fractil 5%) m surat pe cilindru fck sau pe cub fck,cube,
conform cu EN 206-1.
Rezisten a de calcul (de proiectare) a betonului la compresiune se ob ine
împ r ind rezisten a caracteristic pe cilindru la factorul par ial de siguran :

fck
fcd = (2.9)
γC

Rezisten a medie la compresiune este:

fcm = fck + 8 (MPa) (2.10)

Pe baza rezisten ei medii la compresiune se determin rezisten a la întindere i

modulul de deforma ie :
(2/3)
fctm = 0,30xfck clas ≤ C50/60 (2.11a)
fctm=2,12·ln(1+(fcm/10)) clas > C50/60 (2.11b)
20

fctk,0,05 = 0,7×fctm fractil 5% (2.12a)

fctk,0,95 = 1,3×fctm fractil 95% (2.12b)
0,3
Ecm = 22[(fcm)/10] (cu fcm în MPa) (2.13)

Valorile rezisten elor pentru betoanele obi nuite sunt date în tabelul urm tor.

Tabelul 2-4. Caracteristici de rezisten i de deforma ie ale betonului (EN 1992-1-1)

Clasa C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60
fck
12 16 20 25 30 35 40 45 50
(MPa)
fck,cube
15 20 25 30 37 45 50 55 60
(MPa)
fcm
20 24 28 33 38 43 48 53 58
(MPa)
fctm
1,6 1,9 2,2 2,6 2,9 3,2 3,5 3,8 4,1
(MPa)
fctk,0,05
1,1 1,3 1,5 1,8 2,0 2,2 2,5 2,7 2,9
(MPa)
fctk,0,95
2,0 2,5 2,9 3,3 3,8 4,2 4,6 4,9 5,3
(MPa)
Ecm
27 29 30 31 33 34 35 36 37
(GPa )

2.9.3 Arm turile

Rezisten a de calcul a arm turii se calculeaz pe baza valorii caracteristice a

limitei de curgere fyk cu rela ia de mai jos :

f yk
f yd = (2.14)
γS

2.10 Definirea propriet ilor materialelor în STAS 10107/0-90

2.10.1 Betonul

Rezisten a la compresiune a betonului se determin pe cuburi (STAS 1275-88).

Rezisten a caracteristic este definit pentru o probabilitate de dep ire de 95%,
adic p(R > Rk) = 0,95, de unde:

Rbk = Rb(1 - 1,645cv) (2.15)

în care Rb este rezisten a medie pe cuburi cu latura de 14,1 cm.

Trecerea la rezisten a prismatic se face cu rela ia:

Rck = (0,87 - 0,002 Rbk)Rbk (2.16)

Rezisten a la întindere este calculat în mod conven ional în func ie de rezisten a

la compresiune cu rela ia:
 21

R tk = 0.223 R ck2 (2.17)

Tabel 2-5. Rezisten e de calcul ale betonului în MPa (STAS 10107/0-90)

Tip de Clasa de rezisten a betonului
rezisten 3,5 5 7,5 10 15 20 25 30 35 40 50 60

la compresiune 2,2 3,2 4,7 6,5 9,5 12,5 15,0 18,0 20,5 22,5 26,5 31,5

la întindere - - 0,50 0,60 0,80 0,95 1,10 1,25 1,35 1,45 1,65 1,85

Rezisten ele de calcul de baz sunt calculate împ r ind rezisten a caracteristic
prismatic printr-un coeficient par ial de siguran :
R
R c* = ck cu γbc = 1,35 (2.18)
γ bc
R tk
R t* = cu γbt = 1,50 (2.19)
γ bt

Rezisten ele de calcul de baz sunt apoi multiplicate cu un coeficient al condi iilor
de lucru, pentru a se ob ine rezisten ele de calcul:
* *
Rc = mbcRc i Rt = mbtRt

Coeficien ii condi iilor de lucru sunt da i în tabelul urm tor:

Tabel 2-6. Coeficien i ai condi iilor de lucru (STAS 10107/0-90)

Dimensiunea
Pozi ia de turnare min. a sec iunii mbc = mbt
(mm)
Vertical , în l ime de turnare > 1500 mm < 300 0.75
(stâlpi, grinzi-pere i, pere i) ≥ 300 0.85
Orizontal sau elemente liniare comprimate < 300 0.85
vertical cu excentric (stâlpi prefabrica i) ≥ 300 1.00
în l ime de turnare elemente liniare încovoiate < 200 0.85
< 1500 mm (grinzi) ≥ 200 1.00
pl ci toate 1.00

2.10.2 Arm turile

Rezisten a caracteristic este definit pentru o probabilitate de 97,5%, adic p(R >
Rk) = 0,975, de unde:
Rak = Ram(1 - 2cv) (2.20)

în care Ram este rezisten a medie.

22

Rezisten ele de calcul de baz sunt calculate împ r ind rezisten a caracteristic
printr-un coeficient par ial de siguran :

R ak
R a* = cu γa = 1,15 (2.21)
γa

Rezisten ele de calcul de baz sunt apoi multiplicate cu un coeficient al condi iilor
de lucru, pentru a se ob ine rezisten ele de calcul:
*
Ra = maRa

Ceficientul ma = 1, cu excep ia elementelor solicitate la oboseal .

Rezisten ele de calcul pentru arm turile utilizate curent sunt date în tabelul 6-7.

Tabel 2-7. Rezisten e de calcul pentru arm turi

Tip o el Diametru nominal (mm) Ra* (MPa)
PC 60 6...40 350
PC52 6...28 300
32...40 290
OB 37 6...40 210
STNB 3...7,1 370
8...10 325

2.11 Cerin e de calcul

2.11.1 Generalit i

Trebuie verificat c nici o stare limit nu este dep it . Trebuie considerate toate
situa iile de proiectare i toate cazurile de înc rcare corespunz toare.

2.11.2 St ri - limit ultime

2.11.2.1 Condi ii de verificare

La verificarea unei st ri limit de echilibru (EQU), trebuie satisf cut inegalitatea

urm toare:

Ed,dst < Ed,stb (2.22)

în care Ed,dst it Ed,stb reprezint efectele de calcul ale ac iunilor destabilizatoare,

respectiv stabilizatoare.

La verificarea unei st ri limit care implic ruperea unui element sau deforma ia
sa excesiv (STR), trebuie satisf cut inegalitatea urm toare:

Ed ≤ Rd (2.23)
 23

în care:
Ed : valoarea de calcul a efectului ac iunii (solicitare)
Rd : capacitatea portant de calcul corespunz toare, determinat cu valorile de
calcul ale propriet ilor structurale relevante.

2.11.2.2 Grup ri de ac iuni

Pentru fiecare caz de înc rcare, valorile de calcul Ed ale solicit rilor trebuie
determinate inând cont de regulile de grupare a ac iunilor, i introducând valorile de
calcul ale ac iunilor dup cum sunt date în tabelul de mai jos.

Tabel 2-8. Valori de calcul ale ac iunilor pentru utilizarea lor în grup ri
Situa ia de Ac iuni permanente GD Ac iuni variabile QD Ac iuni
proiectare Defavorabile Favorabile Dominant Altele accidentale
Permanent i γG,supGk,sup γG,inf Gk,inf γQ,1Qk,1
tranzitorie
γQ,iψ0,iQk,i -
ξγG,supGk,sup γG,inf Gk,inf γQ,1ψ0,1Qk,1
Accidental Gk,sup Gk,inf ψ1,1Qk,1 ψ2,iQk,i γAAk sau Ad
Seismic Gk,sup Gk,inf ψ2,iQk,i γIAEd

Valorile din tabelul 6-8 trebuie combinate cu ajutorul expresiilor urm toare (date
sub form simbolic ):
− situa ii de proiect durabile i tranzitorii pentru alte verific ri decât cele
corespunz toare la oboseal (grup ri fundamentale):

ΣγG,jGk,j + γPP + γQ,1Qk1 + ΣγQ,iψ0,iQk,i (2.24)

sau, alternativ, pentru STR i GEO, cea mai defavorabil din urm toarele dou :

ΣγG,jGk,j + γPP + γQ,1ψ0,1 Qk1 + ΣγQ,iψ0,iQk,I (2.24a)

ΣξjγG,jGk,j + γPP + γQ,1Qk,1 + ΣγQ,iψ0,iQk,I (2.24b)

cu ξ = 0,85

− situa ii de proiect accidentale:

ΣGk,j + P +Ad + (ψ1,1 sau ψ2,1)Qk,1 + Σψ2,iQk,I (2.25)

− situa ii de proiect seismice:

ΣGk,j + P + AEd + Σψ2,iQk,i (2.26)

2.11.2.3 Coeficien i par iali pentru ac iuni

Pentru structurile cl dirilor, factorii par iali pentru starea limit ultim în situa iile de
proiect durabile, tranzitorii i accidentale sunt date în tabelul 2-9. Valorile sunt bazate
pe considerente teoretice, experien i verific ri ale proiectelor existente.
24

Tabel 2-9. Coeficien i par iali pentru ac iuni (EN 1990)

Situa ii
Caz Ac iune Simbol
D/T A
Setul A
Ac iuni permanente
Pierdere de stabilitate - defavorabil γGsup 1,10 1,00
static (EQU) - favorabil γGinf 0,90 1,00

Ac iuni variabile
- defavorabil γQ 1,30 1,00

Ac iuni accidentale γA 1,00

Setul B
Ecua ia (2.24) Ac iuni permanente
Cedarea structurii sau - defavorabil γGsup 1,35 1,00
a elementelor structurale - favorabil γGinf 1,00 1,00
guvernat de rezisten a
materialului (STR) Ac iuni variabile
- defavorabil γQ 1,50 1,00

Ac iuni accidentale γA 1,00

Ecua iile (2.24a) i (2.24b) Ac iuni permanente
Cedarea structurii sau Ec. (2.24a)
a elementelor structurale - defavorabil γGsup 1,35 1,00
guvernat de rezisten a - favorabil γGinf 1,00 1,00
materialului (STR)
Ec. (2.24b)
- defavorabil ξγGsup 1,15 1,00
- favorabil γGinf 1,00 1,00

Ecua iile (2.24) sau Ac iuni variabile

(2.24a) i (2.24b) - defavorabil γQ 1,50 1,00

Ac iuni accidentale γA 1,00

Setul C
Ac iuni permanente
Cedarea terenului (GEO) - defavorabil γGsup 1,00 1,00
- favorabil γGinf 1,10 1,00

Ac iuni variabile
- defavorabil γQ 1,30 1,00

Ac iuni accidentale γA 1,00

 25

2.11.3 St ri limit de serviciu

2.11.3.1 Condi ii de verificare

Trebuie verificat condi ia:

Ed ≤ Cd (2.27)
cu:
Cd : valoare nominal sau func ie de anumite propriet i de calcul pentru
materiale, relativ la efectele de calcul ale ac iunilor considerate;
Ed : efect de calcul ale ac iunilor, determinat în func ie de una din combina iile
definite mai jos.

2.11.3.2 Grup ri de ac iuni

Grup rile de ac iuni de luat în calcul pentru st rile limit de serviciu depind de
natura efectului ac iunilor de verificat (de exemplu ireversibil , reversibil sau de
durat ).
Gruparea caracteristic este utilizat de obicei pentru st ri limit ireversibile.
Gruparea frecvent este utilizat de obicei pentru st ri limit reversibile. Gruparea
cvasipermanent este utilizat a de obicei pentru efecte de lung durat i aspectul
structurii. Cele trei grup ri, diferen iate prin valoarea reprezentativ a ac iunii dominante
sunt date mai jos.

Tabel 2-10. Valori de calcul ale ac iunilor pentru folosirea lor în grup ri
Ac iuni permanente Gd Ac iuni variabile Qd
Grupare
Defavorabile Favorabile Dominant Altele
Caracteristic (rar ) Gk,sup Gk,inf Qk1 ψ0,iQk,i
Frecvent Gk,sup Gk,inf ψ1,1Qk,1 ψ2,iQk,i
Cvasipermanent Gk,sup Gk,inf ψ2,1Qk,1 ψ2,iQk,i

- gruparea caracteristic :

ΣGk,j + P + Qk,1 + Σψ0,iQk,i (2.28)

- gruparea frecvent :

ΣGk,j + P + ψ1,1Qk,1 + Σψ0,iQk,i (2.29)

- gruparea cvasipermanent :

ΣGk,j + P + ψ2,1Qk,1 + Σψ0,iQk,i (2.30)

26

2.11.3.3 Coeficien i par iali

Coeficien ii par iali pentru st rile limit de serviciu sunt egali cu 1,00, în afara
cazului în care alte valori sunt specificate în norme.

2.12 Grup ri de ac iuni dup normele române ti (CR0/2004)

2.12.1 Factorii ψ

Coeficien ii pentru determinarea valorii frecvente a unei ac iuni variabile sunt da i

în tabelul urm tor :

Tabel 2-11. Coeficien i ψ1

Tipul ac iunii ψ1,1
Ac iuni din vânt 0,2
Ac iuni din z pad i ac iuni din varia ii de temperatur 0,5
2
Ac iuni datorate exploat rii cu valoarea ≤ 3 kN/m 0,5
2
Ac iuni datorate exploat rii cu valoarea > 3 kN/m 0,7
Înc rc ri în depozite 0,9

Coeficien ii pentru determinarea valorii cvasipermanente a unei ac iuni variabile

sunt da i în tabelul urm tor :

Tabel 2-12. Coeficien i ψ2

Tipul ac iunii ψ2,1
Ac iuni din vânt i ac iuni din varia ii de temperatur 0
Ac iuni din z pad i ac iuni datorate exploat rii 0,4
Înc rc ri în depozite 0,8

Coeficientul de simultaneitate este ψ0,i =0,7 cu excep ia ac iunilor provenind din

împingerea p mântului, a materialelor pulverulente i a fluidelor, pentru care ψ0,i =1,0.

2.12.2 Grup ri pentru verificarea la SLU

Pentru situa iile de proiectare permanente i tranzitorii, gruparea înc rc rilor se

face conform rela iiilor simbolice urm toare :

- dac efectul înc rc rilor permanente este defavorabil :

1,35ΣGk,j + 1,5Qk,1 + Σ1,5ψ0,iQk,i (2.31)

- dac efectul înc rc rilor permanente este favorabil :

0,9ΣGk,j + 1,5Qk,1 + Σ1,5ψ0,iQk,i (2.32)

Pentru situa ia de proiectare seismic :

 27

ΣGk,j + γIAEk + Σψ2,iQk,i (2.33)

În rela ia de mai sus, γI este ceficientul de importan al construc iei, definit în

tabelul 2-13.

Tabel 2-13. Coeficientul de importan a construc iei

Clasa de importan
Tipul func iunii construc iei γI
a construc iei
1 Construc ii esen iale pentru societate 1,4
2 Construc ii care pot provoca în caz de avariere 1,2
un pericol major pentru via a oamenilor
3 Toate construc iile care nu se încadreaz în 1,0
clasele 1, 2 i 4
4 Construc ii temporare 0,8

2.12.3 Grup ri pentru verificarea la SLS

Sunt definite, ca i în EN 1990, trei grup ri de înc rc ri :

- gruparea caracteristic :

ΣGk,j + Qk,1 + Σψ0,iQk,i (2.34)

- gruparea frecvent :

ΣGk,j + ψ1,1Qk,1 + Σψ2,iQk,i (2.35)

- gruparea cvasipermanent :

ΣGk,j + Σψ2,iQk,i (2.36)

ΣGk,j + 0,6γIAEk + Σψ2,iQk,i (2.37)

De notat ultima rela ie, care corespunde verific rii deplas rii relative de nivel
pentru “cutremurul de serviciu”.

Întreb ri

1. Care este diferen a între metoda rezisten elor admisibile i metoda probabilist ?
2. Care este diferen a dintre aboradrea probabilist i cea semiprobabilist ?
3. Care sunt exigen ele de performan pe care trebuie s le satisfac o structur ?
4. Care este diferen a între st rile limit ultime (SLU) i st rile limit de serviciu (SLS) ?
5. Care exprsia general a unei verific ri la SLU i ce semnifica ie au termenii din expresie n ?
6. Care exprsia general a unei verific ri la SLS i ce semnifica ie au termenii din expresie n ?
7. Defini i tipurile de situa ii de proiectare considerate la proiectarea unei structuri.
8. Defini i ac iunile permanente, variabile i accidentale. Da i exemple.
9. Care sunt valorile reprezentative ale unei ac iuni variabile ?
10. Cum se define te valoarea de proiectare (de calcul) a efectului unei ac iuni ?
11. Cum se define te valoarea de proiectare (de calcul) a unei propriet i de material ?
12. Cum se define te valoarea de proiectare (de calcul) a capacit ii portante a unui element ?
13. Care sunt grup rile de înc rc ri considerate în calculul la SL de rezisten ?
14. Care sunt grup rile de înc rc ri considerate în calculul la SLS ?
15. Ce înseamn durata de via proiectat a unei construc ii ?