112

6. Stadii de lucru la elemente din beton armat (FIB, 1999)

6.1 Generalit i

Comportarea real în exploatare a unui element de beton armat difer mult de

modelul linear-elastic studiat de Rezisten a materialelor i Statica construc iilor.
Aceasta se datoreaz în special fisur rii betonului întins i curgerii arm turii.
Un alt factor care influen eaz comportarea specific a betonului armat este
curgerea lent (fluajul) betonului, dar acest aspect nu va fi discutat în acest capitol.

Fig. 6-1. Comportarea unui tirant de beton armat (dup CEB Model Code 1990)

Un element din beton armat supus unei solicit ri de întindere centric (tirant),
monoton cresc toare, trece prin urm toarele stadii caracteristice (Figura 6.1):

Stadiul I – betonul întins este nefisurat atâta vreme cât nu este dep it rezisten a la
întindere a betonului (σ < σr1). Elementul se comport omogen i liniar.
Stadiul II – betonul întins fisurat, arm tura in domeniul elastic. De îndat ce este
dep it rezisten a minim la întindere a betonului (corespunz tor valorii Nr1 = Ac σr1 a
for ei de întindere), elementul începe s fisureze. Alungirea specific medie la care
apare prima fisur este de circa 0,1 ‰.
Stadiul II poate fi disociat în 2 faze:
a) formarea fisurilor (σr1 < σ < σrn), caracterizat prin cre terea num rului de fisuri
pentru o cre tere moderat a for ei de întindere i sc derea progresiv a rigidit ii;
b) fisurare stabilizat , când nu se mai formeaz fisuri noi i elementul se comport
aproape liniar, dup o lege aproape paralel cu cea corespunz toare arm turii
singure.
Stadiul III – curgerea arm turii i ruperea. Comportarea devine neliniar la intrarea în
curgere a arm turii i rigiditatea scade practic la 0. Deforma ia de intrare în curgere i
cea de rupere sunt mult de diferite, depinzând de tipul de o el folosit pentru arm turi,
 113

pentru prima valoarea fiind cuprins în general între 1,7…2,5 ‰, iar pentru cea de-a
doua Între 5…10%.

Cunoa terea eforturilor i deforma iilor în stadiile I i II este necesar pentru

verificarea comport rii elementelor de beton armat în exploatare (limitarea deforma iilor
i a deschiderii fisurilor) iar a eforturilor în stadiul III pentru determinarea rezisten ei
(capacit ii portante) a elementului.

În continuare este prezentat calculul eforturilor i deforma iilor în beton i

arm tur în cele 3 stadii de lucru pentru dou tipuri caracteristice de elemente: tiran i i
elemente incovoiate (grinzi sau pl ci).

6.2 Elemente întinse centric

6.2.1 Stadiul I

În stadiul I (Fig. 6.2) se consider c arm tura conlucreaz perfect cu betonul (nu
exist lunecare relativ ), betonul este solicitat uniform pe toat sec iunea transversal
i materialele (betonul i arm tura) se comport liniar-elastic.
Aplicând condi iile de echilibru static, de compatibilitate a deforma iilor i legile fizice ale
materialelor, în ipotezele de mai sus rezult urm toarele rela ii:

N = Acσc + Asσs (6.1)

εs = εc = ε (6.2)
σc = Ecmεc (6.3)
σs = Esεs (6.4)

ε σc

N σs

a) tirant b) c) d)
deforma ii sec iune sec iun
i eforturi a de ea

Fig. 6-2. Tirant în stadiul I

Din rela iile (6.2), (6.3) i (6.4) rezult :

σs = (Es/Ecm) σc = αeσc (6.5)

unde αe = Es/Ecm este coeficientul de echivalen , i înlocuind in (6.1):

F = Acσc + Asαeσc = (Ac + Asαe) σc = A1σc (6.6)

unde A1 = Ac + Asαe este aria sec iunii omogene echivalente (Fig. 6.2d)
114

Deci :
F
σc = (6.7)
A1
σs = αeσc (6.8)

Rigiditatea axial se poate determina imediat:

∆l σ F E cm A1
=ε = c = , de unde : K I = (6.9)
l E cm E cm A1 l

6.2.2 Stadiul II

6.2.2.1 Formarea fisurilor

Se presupune, pentru început, c rezisten a la întindere are aceea i valoare fct,eff peste
tot pe lungimea tirantului.

Nota: Dac t = 28 zile, atunci fct,eff = fctm , altminteri fct,eff = fctm (t)

For a care provoac prima fisur este (vezi ecua ia (6.6)):

Fcr = Ac fct,eff(1 + αeρeff) (6.10)

Unde ρeff = As/Ac este coeficientul volumetric de armare.

În sec iunea 1-1:

Fcr 1
σ s1 = σ sr 1 = = f ct ,eff α e + (6.11)
As ρ eff

În sec iunea 2-2:

σs2 = αefct,eff (6.12)

For a care se transmite prin aderen pe lungimea lt este:

Fb = Fc ⇔ τbmlt ΣU = Ac fct,eff (6.13)

Presupunând c toate barele au acela i diametru:

As = n πΦ2/4
ΣU = n πΦ

i rela ia (6.13) devine:

 115

1 Ac Φ
lt = (6.14)
4 τ bm ρ eff

Procesul se repet pân când distan a dintre fisuri sr este:

lt ≤ sr ≤ 2lt (6.15)

Dac înc rcarea se face cu deplas ri impuse, fiecare nou fisur mic oreaz
rigiditatea tirantului i este nevoie de o for mai mic pentru men inerea deplas rii
impuse. Dup care se m re te treptat for a, pân când se atinge valoarea Fcr crescând
corespunz tor i deplasarea. Rezult un grafic for – deplasare în “din i de fier str u”.
În realitate, rezisten a la întindere variaz în mod aleatoriu în lungul elementului i
fisurile succesive apar la niveluri de for putin diferite Nr,1 < Nr,2 < … < Nr,n (vezi figura
6.3b). În general aceast varia ie a rezisten elor se consider a fi de circa 30%, adica
Fr,n = 1,3 Nr,1.
Dac Înc rcarea se face cu control în for e, atunci diagrama for deforma ie
arat ca în figura 6.3a : la atingerea fiecarui prag de formare a unei fisuri, sc derea
rigidit ii face ca deplasarea s creasc sub for constant pân la atingerea
echilibrului, urmat de o cre tere a for ei i o deformare a tirantului corespunz toare
noii rigidit i.

Fig. 6-3. Manifestarea diferit a fisur rii în func ie de modul de realizare a încerc rii

6.2.2.2 Condi ia de non fragilitate: armarea minim

Pentru ca un element de beton s aib o comportare satisf c toare în stare

fisurat (formarea unui num r mare de fisuri cu deschidere limitat ), arm tura trebuie
s nu se plastifice la apari ia primei fisuri. În caz contrar, se constat o comportare de
tip fragil, prima fisur deschizându-se indefinit, pân la atingerea deforma iei de rupere
în arm tur .

Condi ia se exprim matematic în forma:

116

1
σs1 < fyk sau fct ,eff α e + < f yk ,
ρ eff
de unde:
f ct ,eff (1 + α e ρ eff ) f ct ,eff
ρ eff > ρ min = ≈ (6.16)
f yk f yk

6.2.2.3 Fisurarea stabilizat . Efectul conlucr rii arm turii cu betonul dintre fisuri (“tension
stiffening”)

Consider m situa ia din figura 5.4. Distan a între fisuri variaz între lt i 2lt. Se va
considera valoarea medie srm = 1,5 lt. Datorit conlucr rii cu betonul, efortul din
arm tur scade între cele dou fisuri. Pentru simplitate s-a considerat o varia ie liniar
a efortului unitar σs,x. În acest caz, sc derea maxim este la mijlocul distan ei dintre
fisuri i are valoarea:

0,75l tτ bm πΦ fct ,eff

∆σ s,max = 2
= 0,75 (6.17)
1
4
πΦ ρ eff

Efortul unitar mediu în arm tur este :

f ct ,eff f ct ,eff
σsm = σs2 - ∆σs,max/2 = σ s 2 − 0,375 ≈ σ s 2 − 0,4 (6.18)
ρ eff ρ eff

σ s2 f ct ,eff
εsm = σsm/Es = − 0,4 (6.19)
Es E s ρ eff

f ct ,eff
Termenul ∆ε sm = 0,4 reprezint efectul conlucr rii betonului dintre fisuri cu
E s ρ eff
arm tura i are ca efect o cre tere a rigidit ii tirantului fa de cazul în care ar lucra
numai arm tura.

Fig. 6-4. Varia ia eforturilor în arm tur între dou fisuri

 117

6.2.3 Stadiul III: ruperea

Rezisten a tirantului din beton armat este dat de rezisten a sec iunii fisurate, în
care lucreaz numai arm tura.
Dac se consider c arm tura are o comportare elastic-perfect plastic , atunci
for a de rupere (ultim ) este egal cu for a de curgere (corespunz toare curgerii
arm turii întinse):

Nu = Ny = As fyk (6.20)

Diferen a apare îns in ceea ce prive te deforma iile: la rupere deforma ia

corespunde deforma iei de rupere a arm turii εsu, care pentru o elurile folosite curent la
beton armat este de ordinul a 0,05…0,10 (5%…10%), iar la curgere deforma ia este
fyk/Es, fiind de ordinul a 0,0017…0,0025.

6.2.4 Construirea unei rela ii simplificate for – deplasare

În zona “1”, panta este dat de rigiditatea sec iunii nefisurate de beton armat, adic :

KI = EcmAc(1 + αeρeff) (6.21)

Pragul de fisurare este dat de:

Nr = Ac(1 + αeρeff)fct,eff (6.22)

În zona de fisurare stabilizat , ecua ia dreptei “3” se deduce din ecua ia de echilibru:

∆l f
F = Asσs2 = As(σsm + ∆σsm) = AsEs(εsm + ∆εsm) = A s E s + 0,4 ct ,eff (6.23)
l E s ρ eff
De unde:

∆l F f ct ,eff As F
= 1 − 0,4 = (1 − 0,4 f ct ,eff Ac ) (6.24)
l A s Es ρ eff A s Es

Deci este o dreapt cu aceea i pant AsEs, ca i dreapta “4”, dar decalat spre stanga
f ct ,eff
cu 0,4
E s ρ eff
Intersec ia cu orizontala “2” se ob ine egalând Nr cu expresia (6.23):

∆l f ct ,eff
Nr = Ac(1 + αeρeff) fct,eff = A s E s + 0,4
l E s ρ eff
∆l
i explicitând :
l
∆l f
= (0.6 + α e ρ eff ) ct,eff (6.25)
l ρ eff E s
118

În mod analog se poate determina intersec ia cu orizontala “5”, egalând Fy cu expresia

(6.23):

∆l f
Ny = Asfyk = A s E s + 0,4 ct ,eff , de unde:
l E s ρ eff

∆l f yk f
= − 0,4 ct,eff (6.26)
l Es ρ eff E s

Fig. 6-5. Rela ia deforma ie specific – for pentru un tirant de beton armat

6.2.5 Rezumat i concluzii

Un tirant din beton armat solicitat pân la rupere trece prin urm toarele stadii de lucru:
- stadiul I : beton nefisurat;
- stadiul II : betonul întins fisurat; se deosebesc aici o faz de formare a fisurilor i
o faz de fisurare stabilizat ;
- stadiul III : curgerea arm turilor i ruperea.

Se observ c prezen a betonului nu modific rezisten a tirantului, care este

aceea i cu cea a arm turii libere, i anume Nu = Asfy.

Prezen a betonului ( i conlucrarea sa cu arm tura) are efect în stadiile I i II,

afectând rigiditatea elementului. Astfel, în stadiul I, rigiditatea tirantului este mult mai
mare decât în stadiul II:

KI = Ac(1 + αeρeff)Ec
KII = AsEs

Considerând valori medii ale coeficientului de armare ρ = 0,02 i ale

coeficientului de echivalen αe = Es/Ec = 7 rezult :
 119

As E s αe ρ 1 1
KII/KI = = = 1− = 1− ≅ 0,15
Ac (1 + α e ρ )E c 1 + α e ρ 1+ αeρ 1 + 14 ⋅ 10 − 2

Efectul conlucr rii în stadiul II (tension-stiffening) se manifest printr-o mic orare

a deforma iei medii a tirantului de beton armat fa de arm tura simpl cu:

0,4 f ctm 0,4 ⋅ 2,5

∆ε = = 5 −2
= 0,25·10-3
Es ρ 2,0 ⋅ 10 ⋅ 2 ⋅ 10

(s-a considerat fctm = 2,5 MPa i Es = 200000 MPa)

De remarcat c deforma ia:

-3
- la apari ia primei fisuri este: εr1 ≅ 0,1·10
-3
- la începerea fisur rii stabilizate este : (0,5…1,0)·10
-3
- la ini ierea curgerii în arm tur este: εy ≅ (1,7…2,5)·10
-3
- ultim este: εu1 ≅ (30…100)·10

Deci domeniul “nefisurat” este de cel pu in 10 ori mai mic decât cel fisurat (pân la
curgere) i de circa 1000 de ori mai mic decât domeniul total al deforma iilor
elementului.

Comportarea ductil , de beton armat, este condi ionat îns de existen a unui
f ctm
coeficient minim de armare, dat de condi ia de non-fragilitate ρ min ≈
f yk

6.2.6 Exemplu de calcul

Se d tirantul de beton armat cu sec iunea din figur i lungime 1m. Betonul folosit este
de clas C20/25 i o elul de clas S500, ductilitate C. S se deseneze diagrama F-ε.

Pentru beton C20/25 :

4Φ20 Ecm = 30 Gpa i fct,eff = fctm = 2,2 MPa

300

Pentru o el S500 :
300
Es = 200 Gpa i fyk = 500 MPa

Ae = Es/Ecm = 200/30 = 6,67

2
Ac = 30x30 = 900 cm
2
As = 4x3,14 = 12,56 cm
ρ = As/Ac = 12,56/900 = 0,01395 ≅ 1,4 %
2
Ai = Ac(1 + αeρeff) = 900x(1+6,67x0,014) = 984 cm

Verificarea condi iei de non-fragilitate :

ρmin = fct,eff/fyk = 2,2/500 = 0,44% < ρ = 1,4% OK

120

For a de fisurare :

Nr = Ac(1 + αeρeff)fct,eff = 0,09x(1+6,67x0,014)x2,2 = 0,2165 MN = 216,5 kN

For a capabil :
-4
Nu = Ny = Asfy = 12,56x10 x500 = 0,628 MN = 628 kN

Rigiditatea in stadiul I :

KI = EcmAi/l = 30000x0,0984/1 = 2952 MN/m

Rigiditatea in stadiul II :

- Arm tura singur : KII = EsAs/l = 200000x0,001256/1 = 251,2 MN/m = 8,5%KI

- Decalarea diagramei datorit efectului de « tension-stiffenning » :
0,4 f ctm 0,4 ⋅ 2,2
- ∆ε = = 5 −2
= 0,22·10-3
Es ρ 2,0 ⋅ 10 ⋅ 1,4 ⋅ 10

Calculul eforturilor în beton i armatur pentru N = 100 kN :

N =100 kN < Nr =216,5 kN deci tirantul este în stadiul I

F
σc = = 0,100/0,0984 = 1,02 MPa
A1
σs = αeσc = 6,67x1,02 = 6,78 MPa

N (kN)

628

0,22

216,5A

0,073 0,641 2,5 75 ε (‰)

Note : S-a considerat în mod simplificat în calcule aria de beton brut i nu cea net ,
deoarece diferen a în rezultate ar fi fost nesemnificativ . De asemenea, nu s-a mai
considerat in acest exemplu efectul fisurarii progresive, sau cu alte cuvinte s-a
presupus în mod implicit Nr1 = Nrn.
 121

6.3 Elemente încovoiate

6.3.1 Privire general

Un element de beton armat solicitat la încovoiere trece prin urm toarele stadii (vezi
figura 6-6):

Stadiul I: zona 0-1 – betonul întins este nefisurat.

Stadiul II (betonul întins este fisurat)

- zona 1-2 – formarea fisurilor: apar primele fisuri care p trund adânc înspre zona
comprimat . Fisurile ulterioare vor fi mai pu in dezvoltate datorit influen ei
primelor fisuri. Apar i alte fisuri, limitate la zona arm turii întinse.
- Zona 2-3 – fisurarea stabilizat : nu mai apar fisuri. Cele existente î i m resc
deschiderea.

Stadiul III: zona 3-4 – arm tura întins intr în curgere. Curburile cresc puternic, in
timp ce momentul încovoietor cre te foarte pu in. Cre terea momentului se
datoreaz unei u oare cre teri a bra ului de pargie al eforturilor interne. În final
(punctul 4) se produce ruperea prin cedarea betonului comprimat.

Fig. 6-6. Stadiile specifice în rela ia moment-curbur

Comportarea elementelor încovoiate este caracterizat cel mai bine de rela ia

moment-curbur . Ipoteza de baz este “ipoteza sec iunilor plane” Navier-Bernoulli,
cunoscut din Rezisten a Materialelor. Rela iile între eforturi i deforma ii sunt
urm toarele:

∆x = r∆θ (6.27)
− M ⋅ h1
ε1 = (6.28)
(EI )
122

+ M⋅h2
ε2 = (6.29)
(EI)
( ε1 + ε 2 ) ⋅ ∆x
∆θ = (6.30)
h
1 ∆θ ε1 + ε 2 M
=ϕ= = = (6.31)
r ∆x h (EI)

Fig. 6-7. Element de grind încovoiat

În cazul încovoierii elementelor din beton armat se consider valabil ipoteza

sec iunilor plane. Aspectele specifice comport rii betonului armat se reg sesc în
calculul rigidit ii la încovoiere.

6.3.2 Stadiul I

6.3.2.1 Determinarea eforturilor i deforma iilor pe baza sec iunii omogene echivalente

Conlucrarea beton-arm tur este considerat perfect (în dreptul arm turii εc = εs) i
comportarea materialelor linear-elastic (σc = εcEc i σs = εsEs).
Rezolvarea problemei se poate face pe baza sec iunii omogene echivalente (fig. 6.8d).
ε σc

M yg
d a.n.

σs

a) grinda b) c) d)
deforma ii sec iune sec iun
i eforturi a de ea
Fig. 6-8. Grinda în stadiul I

Aria sec iunii omogene: A1 = Ac + αeAs (6.32)

h
b y ydy + α e As y s
Pozi ia axei neutre: yg = 0
(6.33)
A1
h
Momentul de iner ie: I1 = 0
by ( y − y g ) 2 dy + α e As (d − y g ) 2 (6.34)

Efortul în beton în fibra superioar (compresiunea cu semn negativ):

M
σ c,sup = − ⋅ yg (6.35)
I1

Efortul în beton în fibra inferioar (întinderea cu semn pozitiv):

 123

M
σ c,inf = ⋅ (h − y g ) (6.36)
I1

Efortul în arm tur :

M
σ s = αe ⋅ (d − y g ) (6.37)
I1

Rigiditatea la încovoiere:

K I = E c I1 (6.38)

6.3.3 Momentul de fisurare

6.3.3.1 Rezisten a la întindere

În cazul încovoierii, rezisten a la întindere din încovoiere, ob inut din încerc ri la

încovoiere pe prisme cu sec iunea dreptunghiular i cu rela ia din Rezisten a
Materialelor:
2
fct,fl = Mu/W = Mu/(bh /6) (6.39)

rezult mai mare decât rezisten a la întindere centric fctm i depinde de în l imea
sec iunii (efect de scar ). Rela ia dintre cele dou valori ale rezisten ei la întindere
poate fi estimat cu formula:

(1 + 1,5(h / h0 ) 0,7 )
fct ,fl = fctm ⋅ (dup Model Code 1990)
1,5(h / h0 ) 0,7
sau fctm,fl = max {(1,6 - h/1000)fctm; fctm } (dup EN 1992-1)

unde: h = în l imea sec iunii elementului, în mm

h0 = 100 mm = în l ime de referin

6.3.3.2 Determinarea momentului de fisurare i a curburii la fisurare

Momentul de fisurare se calculeaz ca pentru o sec iune omogen echivalent

din beton:

Mr = W 1fct,fl (6.40)

unde W 1 = I1/(h-yg) (6.41)

EN 1992-1-1 recomand utilizarea fctm pentru determinarea momentului de

fisurare, considerând c in acest fel se ine seama de eforturile interne (din contrac ie)
i rezultatele sunt mai realiste.
124

Curbura la fisurare este:

Mr
ϕr = (6.42)
E c I1

Observa ie: Pentru o sec iune dreptunghiular , axa neutr se poate considera
εr
aproximativ la jum tatea în l imii sec iunii. Rezult ϕr = 1
, i cum deforma ia la
2
h
-4 -4 -4
fisurare εr este cuprins între 0,8⋅10 i 1,5⋅10 , se ob ine ϕrh = (0,4…0,75)⋅10 .

6.3.4 Armarea minim : condi ia de non-fragilitate

Determinarea arm rii minime se face din condi ia ca σy < fy la apari ia primei
fisuri, într-un mod asemn tor cu cazul elementelor întinse centric. De aceast dat se
va considera for a de întindere preluat de beton în zona întins de în l ime h – yg pe
care efortul de întindere în beton variaz liniar de la 0 la fct,fl.

De exemplu, pentru o sec iune dreptunghiular , aproximând yg ≅ h/2, rezult :

bh fct ,fl
Tc = ⋅ = 0,25 bhfct,fl
2 2

Punând condi iile Asσs = Tc i σy < fy se ob ine: ρ < ρmin = 0,25fct,fl/fy

Dac se ia, în mod acoperitor, în formula lui ρmin rezisten a la întindere centric
fctm în locul rezisten ei la întindere din încovoiere, se observ c necesarul de arm tur
este de circa 4 ori mai mic decât la întindere centric .

f ctm
Observa ie: EN 1992-1 recomand As,min = 0,26 bd , dar nu mai pu in decât
f yk
0,0013bd.

6.3.5 Stadiul II

6.3.5.1 Determinarea eforturilor i deforma iilor pe baza sec iunii omogene echivalente

În l imea zonei comprimate este ob inut din rela ia:

x
Sc = αeAs(d-x) ⇔ b y ydy = αeAs(d-x) x (6.43)
0

Observa ie: x nu depinde de M

Aria sec iunii omogene echivalente:

x
A2 = Ac + αeAs unde Ac = 0
b y dy este aria zonei comprimate de beton
 125

Momentul de iner ie:

x 2
I2 = 0
by y 2 dy + αeAs(d-x) (6.44)

Efortul în fibra cea mai comprimat de beton:

M
σ c,max = ⋅x (6.45)
I2

Efortul în arm tura întins :

M
σ s = αe ⋅ (d − x ) (6.46)
I2

Rigiditatea la încovoiere (în sec iunea fisurat ):

KII = EcI2 (6.47)

ε σc

M x
d a.n.

σs

a) grinda b) c) d)
deforma ii sec iune sec iun
i eforturi a de ea

Fig. 6-9. Grinda în stadiul II

Exemplu : Cazul sec iunii dreptunghiulare (b = constant)

Ecua ia (6.43) devine:

x 2 2
b ydy = αeAs(d-x) ⇔ 0,5bx = αeAs(d-x) x/d = αeρ 1+ −1 (6.48)
0
α eρ
Aria sec iunii omogene echivalente este: A2 = bx + αeAs (6.49)

bx 3 2
Momentul de iner ie este: I2 = + αeAs(d-x) (6.50)
3
Efortul în fibra cea mai comprimat de beton:

M M
σ c,max = x= 1 (6.51)
I2 2
bx (d − x / 3)

Efortul în arm tura întins :

126

M M
σ s = αe (d − x ) = α e (6.52)
I2 As (d − x / 3)

6.3.5.2 Determinarea eforturilor i deforma iilor pe baza ecua iilor de echilibru,

compatibilitate i a legilor fizice ale materialelor

a) Ecua ii de echilibru

Din ecua ia de proiec ie a for elor dup axa elementului rezult :

x
0 = σ c ( y )b( y )dy − Asσ s (6.52)
0
x
y
Înlocuind σ c ( y ) = σ c ,max i Sc = b( y ) ydy
x 0

se ob ine:
σ c ,max
0= S c − Asσ s (6.53)
x

Din ecua ia de moment în raport cu axa arm turii întinse rezult :

x
M = σ b ( y )b( y )(d − x + y )dy (6.54)
0

σ c ,max
De unde ME = [Sc (d − x) + I c ] (6.55)
x
x
cu I c = b( y ) y 2 dy
0

b) Legile materialelor
σ s = Esε s
(6.56)
σ c ,max = Ecε c ,max

c) Compatibilitatea deforma ilor (legea sec iunilor plane)

d−x
εs = ε c ,max (6.57)
x

Din ecua iile (6.56) i (6.57) se ob ine:

d−x
σ s = αe σ c ,max (6.58)
x

unde αe = Es/Ec

Rezolvarea sistemului de ecua ii (6.53), (6.55) i (6.58) d solu ia problemei: x, σs

i σc, max.
 127

Exemplu : Cazul sec iunii dreptunghiulare (b = constant)

Momentul static i momentul de iner ie al zonei comprimate sunt în acest caz:

2 3
Sc = bx /2 i Ic = bx /3

Ecua iile (6.53) i (6.55) devin:

σ c ,max bx
0= − Asσ s (6.53’)
2

σ c , max bx
ME = (d − x / 3) (6.55’)
2

Unde z = d-x/3 este bra ul de pârghie al eforturilor interne (distan a dintre rezultanta
for elor de compresiune din beton i rezultanta for elor de întindere din arm tur ).

Introducând expresia lui σs dat de (6.58) în (6.53’) se ob ine o rela ie identic cu

(6.48), care permite calcularea în l imii zonei comprimate:

2
x/d = αeρ 1+ −1
α eρ
Eforturile în beton i arm tur rezult scriind ecua ii de moment fa a de arm tura
întins , respectiv fa de rezultanta compresiunilor din beton, i sunt:

ME ME
σ c ,max = i σs =
bx As z
z
2

6.3.5.3 Efectul “tension-stiffening”

Se consider zona întins “efectiv ” de în l ime hef = 2,5(h-d) :

Fig. 6-10. Zona întins efectiv la o grind

Efectul conlucr rii betonului dintre fisuri cu arm tura (Fig. 6-11) mic oreaz deforma ia
de întindere în dreptul arm turii cu :

0,4f ctm
∆ε ts = (6.59)
E s ρ s,ef
128

As As
unde ρ s,ef = = (6.60)
Ac,ef b ⋅ 2,5 ⋅ (h − d )

Corec ia curburii este: ∆ϕ = ∆εts/d (6.61)

Fig. 6-11. Efectul “tension – stiffening”

6.3.6 Stadiul III

6.3.6.1 Momentul de curgere

Momentul de curgere se calculeaz folosind ecua iile de la stadiul II, punând

suplimentar condi ia σs = fy.

fy I 2
Rezult : My = (6.62)
α e (d − x )
fy
i ϕy = (6.63)
E s (d − x )

Observa ie: Curbura de curgere depinde numai de geometria sec iunii, de coeficientul
de armare i de limita de curgere a arm turii.

6.3.6.2 Momentul ultim

O discu ie am nun it asupra criteriilor de cedare va fi f cut într-un capitol

ulterior. În acest capitol se va considera c ruperea are loc când betonul din fibra cea
mai comprimat atinge deforma ia ultim εcu (pentru betoanele obi nuite aceasta se
consider egal cu 0,0035), i aceasta se întâmpl dup intrarea în curgere a arm turii
întinse.
În aceste ipoteze, ecua iile de echilibru singure sunt suficiente pentru
determinarea momentului ultim (vezi fig. 6-12):
 129

xu
C = Ts ⇔ 0
σ cy by dy = Asfy xu (6.64)
Mu = Asfy(d - βxu) (6.65)

x
σ cy by ydy
Unde β = 1 − 0
x
(6.66)
0
σ cy b y dy
ε cu
Curbura ultim este: ϕ u = (6.67)
xu

εcu fc

Mu xu

fy

a) grinda b) c)
deforma ii sec iune
i eforturi a de

Fig. 6-12. Distribu ia eforturilor i deforma iilor pe sec iunea de beton armat în stadiul III

Exemplu: Sec iunea dreptunghiular (b = constant)

Considerând rela ia parabol -dreptunghi pentru rela ia σ−ε a betonului

comprimat i b = constant, rezult :

C = 0,8bxufc (6.68)
β = 0,4 (6.69)
fy
ξu = 1,25ρ = 1,25ω (6.70)
fc
2
Mu = Asfy d (1− βω) = ρbd fy(1− 0,4ω) (6.71)

ε cu 0,8 ⋅ ε cu 0,8 ⋅ ε cu
ϕu = = ϕu d = (6.72)
xu ωd ω

Observa ie: Curbura ultim este invers propor ional cu coeficientul mecanic de
armare.

6.3.7 Construirea rela iei moment-curbur

Cu elementele calculate la paragrafele precedente se poate construi rela ia

moment-curbur din figura 6-6.

Pentru o sec iune dreptunghiular i valori uzuale ale coeficien ilor de armare:
130

Mr ≈ (0,20…0,30)Mu
My ≈ 0,9Mu
KII ≈ (0,2…0,4)KI
-2
KIII ≈ (2…5)⋅10 KI

6.3.8 Rezumat i concluzii

Prezen a arm turii în zona întins m re te sensibil capacitatea la încovoiere a

unui element de beton (de la Mr la Mu).
Deforma iile cresc într-o propor ie i mai mare (de la ϕr la ϕu)
Deforma ia ultim este invers propor ional cu coeficientul mecanic de armare.
Conlucrarea beton-arm tur produce o sc dere a deforma iilor in stadiul II.

6.3.9 Exemplu numeric

Calculul eforturilor în beton i arm tur în stadiul II pentru o sec iune de beton armat
dreptunghiular simplu armat

Date:
Arm turi S 400 clasa C
Es = 200 GPa, fyk = 400 MPa, εuk = 7,5%
Beton C 20/25
Ecm = 30 GPa, fck = 20 MPa, fctm = 2,2 MPa
700

4Φ20 a = 50 mm (distan a de la marginea sec iunii la centrul de

greutate al arm turilor)

Not : cotele de pe desen sunt în mm.

300

Calcule preliminare
2 2
As = 4π(20) /4 = 12563 mm
d = 700 - 50 = 650 mm
A 1256
ρ= s = = 0,00644 = 0,64%
bd 300 ⋅ 650
αe = Es / Ec = 200/30 = 6,67
αeρ = 6,67 x 0,00644 = 0,043

Determinarea caracteristicilor sec iunii omogene echivalente in stadiul I

2
A1 = Ac(1 + αeρ) = 30x70x(1+0,043) = 2190 cm

bh 2 / 2 + α e As d 30 x 70 2 / 2 + 6,67 x12,56 x 65
yg = = = 36,04 cm
A1 2190
 131

bh 3 3 2
I1 = + bh(h / 2 − y g ) 2 + α e As (d − y g ) 2 = 30x70 /12 + 30x70x(35-36,04) +
12
2 4
+ 6,67x19,63x(65-36,04) = 930032 cm
2
K1 =EcI1 = 30000x930032 = 279 MNm

Momentul de fisurare i curbura la fisurare

3
W 1 = I1/(h-yg) = 930032/(70-36,04) = 27386,1 cm
-6 3
Mr = W 1fctm = 27386,1x10 x2,2x10 = 60,2 kNm

Mr 60,2 ⋅ 10 −3 -3
ϕr = = = 0,032x10
E c I1 2 ⋅ 10 ⋅ 0,93 ⋅ 10
5 −2

Verificarea procentului minim de armare

fctm 2,2
ρmin = max (0,26 ; 0,0013) = max (0,26 ; 0,0013) = max (0,00114 ; 0,0013) = 0,13%
f yk 500
ρ = 0,64% > ρmin = 0,13% Ok

Eforturi in beton i arm tur în stadiul I pentru M = 50 kNm

Efortul în beton în fibra superioar (compresiunea cu semn negativ):

M 50 x10 −3
σ c,sup = − ⋅ yg = − ⋅ 0,3604 = -1,94 MPa
I1 930032 x10 −8

Efortul în beton în fibra inferioar (întinderea cu semn pozitiv):

M 50 x10 −3
σ c,inf = ⋅ (h − y g ) = ⋅ (0,7 − 0,3604) = 1,82 MPa
I1 930032 x10 −8

Efortul în arm tur :

M 50 x10 −3
σ s = αe ⋅ (d − y g ) = 6,67 ⋅ (0,65 − 0,3604) = 10,4 MPa
I1 930032 x10 −8

Eforturi in beton i arm tur în stadiul II pentru M = 120 kNm

Determinarea în l imii zonei comprimate x

2 2
ξ = αs ρ 1+ − 1 = 0,043 1+ − 1 = 0,253
αs ρ 0,043

x = ξd = 0,305 x 650 = 165 mm

132

Momentul de iner ie al sec iunii omogene echivalente

bx 3 30 ⋅ 16,5 3
I2 = + α s As (d − x ) 2 = + 6,67 ⋅ 12,56 ⋅ (65 − 16,5) 2 =
3 3
4
= 44921 + 197060= 241981 cm

Rigiditatea în stadiul II
2
K2 =EcI2 = 30000x0,00242 = 72,6 MNm = 0,26 K1

Efectul “tension-stiffenning”

As As 12,56
ρ s,ef = = = = 0,033
Ac,ef b ⋅ 2,5 ⋅ (h − d ) 30 ⋅ 2,5 ⋅ (70 − 65)
0,4f ctm 0,4 ⋅ 2,2 -3
∆ε ts = = = 0,13x10
E s ρ s,ef 200000 ⋅ 0,033
-3 -3 -1
∆ϕ = ∆εts/d = = 0,13x10 x0,65 = 0,085 x10 m

Eforturile în beton i arm tur

M 120
σc,max = ⋅x = ⋅ 0,165 = 8182 kPa = 8,2 MPa
I2 0,242 ⋅ 10 − 2

M 120
σs = α s ⋅ (d − x ) = 6,67 ⋅ 0,485 = 160411 kPa = 160,4 MPa
I2 0,242 ⋅ 10 − 2

Momentul i curbura la curgere

fy I 2 400 ⋅ 10 3 ⋅ 2,42 ⋅ 10 −3
My = = = 299,2 kNm
α e (d − x ) 6,67(0,65 − 0,165)
fy 400 -3 -1
ϕy = = = 4,12x10 m
E s (d − x ) 200000(0,65 − 0,165)

Momentul ultim i curbura ultim

fy 400
ω=ρ = 0,0064 ⋅ = 0,128
fc 20
fy
ξu = 1,25ρ = 1,25ω = 1,25x0,128 = 0,16
fc
xu = ξud = 0,16x650 = 104 mm
-3
Mu = Asfy d (1− β ξu) = 1256x400x10 x0,65(1-0,4x0,16) = 305,7 kNm
ε 0,8 ⋅ ε cu -1
ϕ u = cu = = 0,8x0,0035/0,128/0,65 = 0,03365 m = 8,2 ϕ y
xu ωd
0,8 ⋅ ε cu
ϕu d = =0,022
ω
 133

εs = ϕ u (d − x u ) = 0,03365x(0,65 – 0,104) = 0,0184 = 7,3 εsy

Rela ia moment-curbur

M (kNm)

305,7
299,2

0,085

60,2

0,032 4,12 33,65 ϕ x10-3 m-1