UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

CUARȚUL
DIN ANTICHITATE PÂNĂ ASTĂZI

PROFESOR COORDONATOR
CONF. UNIV. DR. ING. POPESCU VALENTIN

STUDENT
CHILICI ANET

2020

1
 CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................3
I. Cuarțul........................................................................................................................................4
I.1. Cuațul – mineral ezoteric?.........................................................................................................4
I.2. Tipuri de cuarț...........................................................................................................................9
II. Producători de cuarț..............................................................................................................15
II.1.Producători de cuarț la nivel mondial.....................................................................................15
II.2. Ocurențe în România.............................................................................................................16
III. Utilizarea cuarțului...............................................................................................................17
Concluzii.......................................................................................................................................24
Bibliografie...................................................................................................................................27

2
 INTRODUCERE

Cuarţul este de mult timp subiectul principal al unor credinţe şi tradiţii spirituale.
Japonezii l-au numit Bijuteria perfectă şi l-au văzut ca un simbol al spaţiului infinit, al purităţii,
al perseverenţei şi al răbdării. Culturile indigene din America de Nord şi Myanmar credeau
despre cristalele de cuarţ transparent că sunt entitătiţi vii şi le aduceau ofrande şi mâncare.
Globurile de cristal aduse de Cruciaţi se spunea că au puteri magice. În Scoţia şi Irlanda, sferele
de cristal de stâncă au fost utilizate pentru mult timp pentru vindecarea vitelor. În culturile
străvechi ale Americii Centrale şi de Sud, craniile de cristal erau venerate şi considerate obiecte
religioase foarte puternice – lăcaşul strămoşilor trecuţi în nefiinţă sau al zeilor. Într-o coincidenţă
remarcabilă sau sincronicitate, triburile din Australia şi America de Sud descriu în miturile lor
despre facerea lumii, imaginea Şarpelui Cosmic, strămoşul tuturor formelor de viaţă, fiind
condus şi ghidat de un cristal de cuarț.

De la aceste simple credințe, utilizarea cuarțului a luat forme din ce în ce mai ample,
pătruzând în aproape toate sferele de aplicabilitate… de la obiecte de decor până la
nanotehnologii.

3
 I . CUARȚUL
I.1. CUARȚUL – MINERAL EZOTERIC?

Rocile magmatice, în sens larg, cuprind atât rocile care se formeazăa prin consolidarea
magmelor în adâncime, cât și a lavelor la suprafață.(1)
Magma este un sistem natural multicomponent, stabil la temperaturi de peste 6500ºC,
format dintr-o fază lichidă (asimilată cu compoziția unei topituri de silicați), o fază gazoasă
(constituită din elementele volatile) și o fază solidă.  Din magme, prin răcirea acestora, iau
naștere rocile magmatice (numite și plutonice sau de adâncime).
Cuarțul (dioxid de siliciu, cunoscut și sub denumirea științifică α-cuarț) este un mineral
răspândit în scoarța terestră, care are compoziția chimică SiO2 cristalizând în sistemul trigonal. În
stare pură cuarțul este incolor, impuritățile din cristal determină culoarea mineralului. Cuarțul
cristalizează frecvent în goluri existente în roci numite geode. Clivajul este inexistent în spărtură
având o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara de duritate Mohs.
Din punct de vedere al compoziției chimice, după conținutul în SiO 2, rocile magmatice se
c lasifică în:
- acide - cu conținuturi de SiO2 de peste 63%, în care cuarțul este asociat cu minerale
cum sunt feldspații, micele, amfibolii etc. (de ex. granitul-granodioritul și riolitul-
dacitul);
- neutre - cu conținuturi de SiO2 cuprins între 52% și 63% în care cuarțul liber lipsește
sau se găsește în cantități reduse, în schimb crește procentul de silicați fero-magnezieni
(de ex. andezitul);
- bazice în care conținutul în SiO2 este de 45% - 52%, lipsite de cuarț, dar bogate în
silicați feromagnezieni (de ex. bazaltul);
- ultrabazice caracterizate prin conținuturi în SiO2 cuprinse între 30 - 45% și prevalența
olivinei, așa cum se întâmplă în cazul peridotitului. Se cunosc în domeniul continental
numai în zonele profunde al scoarței, la contactul crustei cu astenosfera și în domeniul
rifturilor oceanice. (1)

1. https://www.piatraonline.ro/tipuri-de-roci-naturale

4
 Înainte de descoperirea proprietății sale piezoelectrice, cuarțul a fost utilizat ca piatră în
bijuterii.
Din punct de vedere optic el poate fi ușor confundat cu calcitul, de care se deosebește
prin duritatea sa mai mare, și anume 7, valoarea refracției duble mai reduse și nu reacționează ca
și calcitul cu (HCl) acidul clorhidric. (2)
Cristalele ca alcătuiesc un cuarț apar de obicei sub forma “florilor de mină”, a clusterelor,
concrescente de mai multe cristale, pornite dintr-o bază comună, incluse adesea şi alte minerale,
cum ar fi pirita, turmalinele, alte metale precum cuprul sau pietre semipreţioase.(figura 1)

Figura 1. Cristale (http://epochtimes-romania.com/news/introducere-in-cristale---118715)

Cuarţurile se găsesc în mod frecvent lângă rocile eruptive şi primare şi pot fi de

dimensiuni mari, peste 1 metru înălţime. În general, acestea au prins forma prin cristalizarea din
soluţii saturate de bioxid de siliciu, la presiune, soluţii care se numesc mezotermale. Acest proces
de cristalizare este foarte lent. Se consideră că pentru depunerea a câţiva milimetri de bioxid de
siliciu sunt necesari mii de ani.

2..https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuarț

5
 Un lucru interesant este acela că depunerea acestor tetraedri se realizează în emisfera
nordică în sens orar, iar în emisfera sudică în sens antiorar, având de a face cu mişcarea de rotaţie
a Pământului.(3)
Cristalele incolore de cuarţ mai poartă denumirea de cristale de stâncă (figura 2). Din
cauza anumitor impurităţi, de cele mai multe ori impurităţi metalice, se formează o serie de
cuarţuri colorate. De exemplu, ametistul îşi datorează culoarea violetă prezenţei unor urme de
fier, cuarţul roz apare datorita prezenţei magneziului sau titanului, cuarţul fumuriu datorită
mineralelor radioactive etc.

Figura 2. Cristalul de stâncă (http://epochtimes-romania.com/news/introducere-in-cristale---118715)

Membrii unei astfel de “flori” sunt asemenea unei familii de cristale, fiecare dintre ele
având un model propriu energetic, vibrational, care se acordează armonios cu vibraţiile celorlalţi.
Fiecare emite energie în mod spontan, astfel încât se încarcă unul pe altul.
În România, cristalele de cuarţ pot fi întâlnite în zona Munţilor Metaliferi, a Munţilor
Apuseni, zona Baia Mare. În mod obişnuit, aceste cristale apar în zonele cu minereuri de fier sau
neferoase.(3)
În domeniul de presiune 0–12 GPa şi în domeniul de temperatură 0–280 ºC pot fi
prezente următoarele faze de SiO2: α-cuarţ(trigonal) (cuarţ de T mică) şi β- cuarţ (hexagonal)
(cuarţ de T ridicată), tridimit(triclinic), cristobalit(tetragonal), coesit(monoclinic), stishovit(tetragonal) şi o fază
lichidă (topitură) (4). β-cuarţul, tridimitul, cristobalitul, coesitul şi stishovitul sunt metastabile în
3. http://epochtimes-romania.com/news/introducere-in-cristale---118715

6
4. Swamy, V., Saxena, S.K., Sundman, B., Zhang, J., 1994, A thermodynamic assessment of silica phase diagram. J.
Geophys. Res.,v. 99B, p. 11787–11794.
condiţiile de la suprafaţa Pământului (5). Alte faze de SiO 2 metastabile în condiţii apropiate celor
de suprafaţă sunt “amorfe” sau parţial “amorfe”: opal-CT, opal-C şi moganite.
Studii experimentale de creştere artificială a cuarţului (6) au arătat că habitusul prismatic
se dezvoltă mai ales în condiţii hidrotermale, în timp ce forma cristalografică caracteristică la
temperature ridicate este piramida hexagonală. Kawasaki (7) a găsit că morfologia cuarţului se
schimbă semnificativ odată cu creşterea conţinutului de aluminiu al soluţiilor. Cuarţul în creştere
reţine uşor fluidele capturate (ex. H2O, CO2, NaCl, CO, CH4, NH4, Cl¯, NO3¯, HCO3¯ şi SO42¯),
ca şi faze minerale solide variate (ex. rutil, turmalină, amfibol şi mice). Cele mai frecvente sunt
macla Dauphiné şi macla braziliană.
Urme de B, Mg, Na, P, Cl, K, Ti, Mn, Fe, Ge, Sn, Al, Li, Ti, Al, Na, Fe, Au, Ag, P au
fost identificate în cuarţ de origine magmatică, metamorfică şi hidrotermală. Aluminiul prezintă
cele mai mari variaţii de conţinut în cuarţ, care se corelează cu conţinuturile de litiu.
Concentraţia de elemente minore în cuarţ depinde în mod semnificativ de temperaturile de
formare (8). Numai câteva dintre elementele urmă menţionate pot înlocui atomii de siliciu, în
poziţie tetraedrică, în reţeaua cristalină a cuarţului: Al3+ (0,51 Å), Ga3+ (0,62 Å), Fe3+ (0,64 Å),
Ge4+ (0,53 Å), Ti4+ (0,64 Å) şi P5+ (0,35 Å) (7). În cazul unora dintre elementele de substituţie
(ex. Al3+ şi Fe3+) dezechilibrul de sarcină creat face necesară includerea unor cationi
suplimentari, cum sunt H+, Li+, Na+, K+, Cu+, Ag+, în structura cuarţului, care se vor plasa în
poziţii inter-reticulare (9). După Götze et al. (10) cuarţul de diferite origini admite în reţeaua sa
cristalină elemente urmă particulare (Al, Ti, Ge, Na, K şi Li) şi în intervale de concentraţie
specifice. În unele cuarţuri filoniene legate de mineralizaţii de aur hidrotermale au fost
înregistrate anomalii ale conţinuturilor de elemente urmă: Al >50 ppm şi Sr >0,6 ppm (11).
5. Deer, W.A., Howie, R.A., Zussman, J., 2003, Rock-Forming Minerals, 3A. 2nd ed. Geol. Soc. London, p.712
6. Hosaka, M., Miyata, T., Sunagawa, I., 1995, Growth and morphology of quartz crystals synthesized above the
transition temperature. J. Cryst. Growth, v. 152, p. 300-306
7. Kawasaki, M., 1995, Effect of Al upon the morphology of synthetic quartz crystals. J. Cryst. Growth, v. 155 p.
75-80
8. Allan, M.M., Yardley, B.W.D., 2007, Tracking meteoric infiltration into a magmatic-hydrothermal system. A
cathodoluminescence, oxygen isotope and trace element study of quartz from Mt. Leyshon, Australia. Chem.
Geol., v. 240, p. 343-360.
9. Götze, J., Plötze, M., Habermann, D., 2001, Cathodoluminescence (CL) of quartz: origin, spectral characteristics
and practical applications. Mineral. Petrol., v. 71, p. 225-250.
10. Götze, J., Plötze, M., Graupner, T., Hallbauer, D.K., Bray, C.J., 2004, Trace element incorporation into quartz:
A combined study by ICP-MS, electron spin resonance, cathodoluminescence, capillary ion analysis, and gas
chromatography. Geochim. Cosmochim. Acta, v. 68, p. 3741-3759.

7
11. Monecke, T., Kempe, U., Götze, J., 2002, Genetic significance of the trace element content in metamorphic and
hydrothermal quartz: a reconnaissance study. Earth Planet. Sci.Lett., v. 202, p. 709-724.

Relaţia dintre conţinutul de aluminiu şi trăsăturile morfologice ale cuarţului crescut

artificial a fost studiată de către Kawasaki. Acolo unde are loc încorporarea aluminiului, apare o
treaptă morfologică în reţeaua cristalină (7). Aluminiul apare în reţeaua cristalină a cuarţului la
rate de creştere ridicate. Allan şi Yardley au demonstrat faptul că cuarţul magmatic şi vulcanic
creşte mai repede decât cuarţul hidrotermal.(12)
Cuarțul există într-o varietate de culori - transparent, alb, mov-ametist, roz, gri sau negru.
Formele criptocristaline pot fi chiar multicolore. Cristalele sunt sticloase și lucioase, în timp ce
varietățile criptocristaline pot fi translucidesau opace (figura 3). Mineralul este cel mai des
descoperit în formă de romboedru dublu, mai exact o prismă hexagonală continuată cu o
piramidă cu șase fețe sau în formă de geodă - o rocă plină de cristale unde se văd doar piramidele
mineralului.(13)

Figura 3. Cuarțul - prismă hexagonală continuată cu o piramidă cu șase fețe

(https://www.teilor.ro/blog/cuartul-proprietati-si-utilizari/)

7. Kawasaki, M., 1995, Effect of Al upon the morphology of synthetic quartz crystals. J. Cryst. Growth, v. 155 p.
75-80

8
12.Allan, M.M., Yardley, B.W.D., 2007, Tracking meteoric infiltration into a magmatic-hydrothermal system. A
cathodoluminescence, oxygen isotope and trace element study of quartz from Mt. Leyshon, Australia. Chem.
Geol., v. 240, p. 343-360
13.https://www.teilor.ro/blog/cuartul-proprietati-si-utilizari/

I.2. TIPURI DE CUARȚ

Există foarte multe tipuri de cuarț care pot fi diferențiate după formă, culoare și luciu.
Iată care sunt cele mai populare cristale mari folosite ca pietre decorative sau prețioase:
● Ametist: are o culoare mov și cuvântul are origine greacă, în care înseamnă „contra
beției”; legenda spune că Bachus, zeul vinului, a turnat vin pe o nimfă care a fost transformată în

cristal, acesta devenind violet (figura 4 și 5); Ametistul este o varietate comună de cuarţ, foarte
răspândită pe glob şi care se prezintă sub formă de cristale individuale de diferite dimensiuni, în
care, în mod frecvent, culoarea violeteste mai intensă spre vârful piramidat al cristalelor. Cuarţul
ametist căptuşeşte interiorul cavităţilor din roci magmatice (geode) -în acest sens, Brazilia este
renumită pentru ametistul descoperit în geode, de calitate şi dimensiuni excepţionale (în 1900 a
fost descoperită o geodă enormă, cu dimensiunile 10 x 2 x l m). Considerat cea mai frumoasă
varietate de cuarţ, ametistul era cunoscut din antichitate de mesopotamieni, egipteni, etrusci,
greci şi romani, precum şi de chinezi, fiind utilizat pentru obiecte de cult, sigilii personale,
bijuterii, obiecte casnice şi ornamentale. În Europa Evului Mediu, ametistul era asociat
spiritualităţii înalte, ca apanaj al rangurilor ecleziastice superioare ale Bisericii Catolice,
devenind astfel „piatră episcopală", montată în inelul episcopilor, cardinalilor şi al papei.
Ametistul este utilizat în bijuterie şi ca specimene de colecţie -unul dintre cele mai mari ametiste
faţetate din lume (1362 kt) se află la Institutul Smithsonian din Washington D.C. (S.U.A.).(21)

Figura 4. Ametist din Brazilia Figura 5. Ametist din Uruguay

(http://mineralesifloridemina.blogspot.com)
9
21. http://doru.juravle.com/publicatii/resurse/carti/Geologiegenerala

● Citrin: are o culoare portocaliu spre galben și, deoarece se găsește rar în natură, este
uneori creat prin încălzirea ametistului până la temperaturi de 300-550 de grade Celsius (figura
6). Citrinul se prezintă sub forma cristalelor individuale, care însă nu ating dimensiuni prea mari.
Cuarţul citrin este mult mai puţin răspândit comparative cu ametistul, însă uneori, se găseşte
asociat cu acesta, iar când în acelaşi cristal apar benzi de citrin şi ametist, varietatea de cuarţ se
numeşte ametrin. Citrinul se utilizează în bijuterie, dar, fiind mult mai puţin disponibil decât
ametistul, o mareparte a gemelor care se vând pe piaţă drept citrin reprezintă de fapt ametist
tratat termic sau radioactiv.(21)

Figura 6. Citrin (http://mineralesifloridemina.blogspot.com)

● Prasiolite: are o nuanță verzuie și este, de asemenea, foarte rar găsit în natură; poate fi
produs prin încălzirea altor varietăți de cuarț (figura 7);

10
 a b

Figura 7. Prasiolit
(7a - https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Prasiolit; 7b - https://tiganusionutz.wordpress.com/2017/02/25)

● Cristal de stâncă: este transparent, forma cea mai comună a cuarțului (figura 8);
varietatea de acest tip care provine de la noi din ţară, din zona Baia Mare, se numeşte impropriu
„diamant de Maramureş”. Cuarţul cristal de stâncă se prezintă în cristale prismatice individuale,
care pot ajunge la dimensiuni şi mase uriaşe (câteva tone). Civilizaţiile vechi răsăritene
considerau cuarţul pur o piatră a perfecţiunii, iar pentru budişti este unul dintre cele şapte lucruri
de nepreţuit; în multe culturi, practicile shamanistice utilizează cuarţul pur sub forma unor
obiecte de cult (sfere de cristal, cranii de cristal, etc), considerându-1 o interfaţă vizibil/invizibil.
Institutul Smithsonian din Washington D.C. (S.U.A.) deţine o sferă de cuarţ cristal de stâncă cu
diametrul de 33 cm - materialul brut provenind din Myanmar. Datorită purităţii sale deosebite,
cuarţul cristal de stâncă este utilizat -ca aplicaţie a piezoelectricităţii sale - în fabricarea
osciloscoapelor, senzorilor de presiune, detonatorilor, stabilizatoarelor de frecvenţă,
amplificatoarelor, echipamentelor electronice convertizoare, ceasurilor cu cuarţ, brichetelor etc.
În ultimul timp, mare parte din cuarţul utilizat pentru componentele electronice este produs
sintetic; de asemenea, cristalul de stâncă este utilizat la confecţionarea bijuteriilor, dar mai ales
ca specimene de colecţie deosebit de spectaculoase. (21)

11
 Figura 8. Cristal de stâncă (https://missi.ro/blog/category/pietre-semipretioase/cristal-de-stanca)

21. http://doru.juravle.com/publicatii/resurse/carti/Geologiegenerala

● Cristal fumuriu: este transparent sau translucid, iar culoarea variază între cenușiu,

maro și negru (figura 9). Este o varietate foarte răspândită a cuarţului, care se găseşte sub formă
de cristale individuale, ce pot atinge uneori dimensiuni gigantice (cristale de 7,5 m şi cântărind
mai multe tone au fost descoperite în Kazahstan). Cuarţul fumuriu este utilizat într-o mai mică
măsură în bijuterie, însă constituie splendide specimene de colecţie.(21)

a b

Figura 9. Cristal fumuriu

(9a - https://energiacristalelor.ro/cuart-fumuriu.html; 9b - https://revistavedetelor.ro/2016/05/24)

12
 Varietăţi allocromatice:

● Cristal roz: are o nuanță roz spre culoare piersicii, semiopacă și care poate deveni mai

ștearsă dacă este expusă la soare (figura 10); apare aproape exclusiv sub forma agregatelor
microgranulare masive (pot avea uneori sute de kilograme) şi extrem de rar ca şi cristale
individuale (atunci când apar, acestea rareori depăşesc l cm). Coloraţia sa se datorează urmelor
de titan Ti, care poate fi prezent şi sub forma cristalelor aciculare de rutil TiO2.(21)

Figura 10. Cristal (https://www.irinelgalasiu.ro/2018/08/10)

)https://www.irinelgalasiu.ro/2018/08/10/cuartul-roz-atrage-
21. http://doru.juravle.com/publicatii/resurse/carti/Geologiegenerala

 Aventurinul: este cuarţul translucid sau opac în special de culoare verde, dar poate fişi
roşu-brun, oranj, albastru-verzui (figura 11). Cel mai răspândit este aventurinul verde (verde ca
marea), a cărui coloraţie se datorează incluziunilor fine de fuchsit (varietate de muscovit cu crom
Cr); coloraţia roşu-brună apare datorită incluziunilor de hematit şi goethit. Aventurinul se
prezintă exclusiv ca agregate granulare masive şi a fost utilizat încă din antichitate pentru lucrări
de artă şi obiecte ornamentale, în bijuterie, etc.(21)

Figura 11. Aventurin (https://cristale-semipretioase.ro/aventurin-verde-brut-brazil)

13
  Sagenitul: se mai numeşte şi cuarţ rutilat sau părul lui Venus - este o varietate de cuarţ
care prezintă incluziuni aciculare de rutil (figura 12), care au, în general, culoare galbenă-aurie;
în mod similar, în cuarţ se mai pot găsi incluziuni aciculare de turmalină, stibină, actinot, clorit,
etc.(21)

Figura12. Sagenit (https://www.mineralienatlas.de/lexikon)

 Cuarţuri chatoiante: sunt varietăţi de cuarţ care prezintă efectul optic numit ochi de
pisică sau chatoianţă (figura 13), efect determinat de prezenţa unor incluziuni fibroase, în general
de minerale azbestiforme (crocidolit - varietate fibroasă de riebeckit), în masa cuarţului. De fapt,
are loc o pseudomorfoză a cuarţului după crocidolit, adică, crocidolitul este substituit atom cu
atom de către cuarţ, păstrându-se însă forma exterioară, aspectul şi culoarea iniţială a fibrelor de
crocidolit. Rezultă astfel varietăţile numite ochi de tigru - colorat în nuanţe de galben, ocru, brun
(este varietatea cea mai răspândită, a cărei culoare se datorează alterării crocidolitului înainte de
substituţie şi trecerii în oxizi de fier de culoare ocru-brun), ochi de taur - cu nuanţe de roşu, brun
(datorate tot oxizilorde fier) şi ochi de şoim (cu culoare cenuşiu-albăstruie, cenuşiu-verzuie,
datorată substituţiei cuarţului înaintea oxidării crocidolitului, fapt care conservă coloraţia iniţială
cenuşiu-albăstruie a acestuia).(21)

14
 Figura 13. Cuarțuri chatoiante (https://www.breslo.ro/item/mix-cuarturi-chatoiante-1620087)

21. http://doru.juravle.com/publicatii/resurse/carti/Geologiegenerala
II. PRODUCĂTORI DE CUARȚ

II.1. PRODUCĂTORI DE CUARȚ LA NIVEL MONDIAL

Cuarțul se găseşte în foarte multe contexte geologice, în principal în druze şi geode, dar şi
în filoane hidrotermale, în asociaţie cu galena şi sfaleritul. Cuarţul se mai găseşte în rocile
magmatice şi metamorfice, precum granitele şi gnaisele.
Se găseşte peste tot, la suprafaţă, în nisip, în râuri, iar cele mai importante locuri de
extragere sunt Rio Grade de Norte, Brazilia; Alpi, Franţa; Deccan, India; Madagascar; Rusia;
Africa de Sud; Uruguay; Arkansas, SUA şi România. (24)
15
 Statele Unite și Brazilia sunt cei mai mari producători de cuarț natural din lume.
Cristalele de cuarț natural sunt, de obicei, însoțite de un grad ridicat de impurități fizice și
chimice și, prin urmare, necesită prelucrare extinsă pentru a produce un cuarț adecvat pentru
utilizarea în electronică. Cristalele de cuarț de înaltă calitate sunt adesea fabricate în laboratoare
unde este denumit "cuart de cultură". "Lascas" sunt cristale de însămânțare necesare creșterii
cuartului cultivat. Lascas sunt produse în Brazilia, Canada, Germania. China, Venezuela și
Africa de Sud.(25)
Cuarțul fumuriu și morionul (varietate de cuarț fumuriu), se dezvoltă în pegmatitele cu
microclin, puternic diferențiate, care prezintă un miez de cuarț foarte bine dezvoltat, având
mărimi de la câțiva dm3 până la 50 m3. Aceste pegmatite se disting din punct de vedere
geochimic prin prezența F, Be, Li, Nb, Ta, Sn, Mo și Ti. Ele se formează sub condițiile faciesului
sișturilor verzi. Ocurențe de acest tip, de vârstă Precambriană se cunoaște din America de Sud
(mai ales din partea de SV a Scutului Brazilian), din Madagascar, Ucraina și din platforma
Siberiană (marginea sudică a Scutului Aldan). În Kazahstan, Asia Centrală, nordul Uralilor,
China, Mongolia și în Platoul Central în Franța, aceste pegmatite au vârstă Paleozoic superior
(Hercinic). Cele din Transbaikalia și din partea de NE a Federației Ruse, au vârstă Mezozoic.
Filoanele hidrotermale se formează în rocile silicioase (cuarțite, micașisturi și granite).
Grosimea acestor filoane variază între câțiva dm pâna la 15-30 m și cu lungimi de 15-20 m.
Filoanele pot avea o structură zonată, dimensiunea cristalelor crescând spre interiorul filonului.
24. http://mineralul.blogspot.com/2011/03/cristalul-de-stanca-sau-cuartul.html
25. https://ro.ripleybelieves.com/what-is-quartz-3733

Filoane de cuarț cu importanță industrială se întâlnesc:

- în Urali (cuarț piezoelectric) - apar în micașisturi de vârstă Proterozoică și în cuarțite
Ordoviciene.
- zăcămintele de cuarț din Brazilia- Minas Gerais, Goiaz și statul Bahia s-au dezvoltat în gresii și
cuarțite de vârstă Precambrian superior, la sfârșitul ciclului magmatic Paleozoic inferior,
terminat cu formarea pegmatitelor și filoanelor hidrotermale.
- în Arkansas, din 1000 de zăcăminte exploatate în timpul celui de-al II-lea Război Mondial doar
6 au putut fi folosite pentru cuarț piezoelectric.
Ocurențele placersurilor (nisipuri și pietrișuri purtătoare de minerale grele) sunt de primă
importanță economică. Ele se găsesc, de obicei, în apropierea zăcămintelor primare și sunt

16
îmbogățite în cristale de înaltă calitate. Zăcăminte eluviale se cunosc în Ucraina și Brazilia
(Minas Gerais, Goiaz, Santo). Deseori, astfel de zăcăminte pot conține aur (Urali) sau diamante
(Brazilia) în cantități economice. Placersuri de acest tip mai sunt cunoscute în China și
Madagascar.(26)

II.2. OCURENȚE ÎN ROMÂNIA

În Romania, importanță economică o au pegmatitele cuarțoase și cuarțitele.

Pegmatite cuarțoase cu importanță economică se întâlnesc în Carpații Meridionali
(Buchin-Nemanu, Lespezi-Mraconia, Poiana Gurbaneasa etc) și în Munții Apuseni
(Mănăstireni). Zăcămintele industriale de cuarțite se întâlnesc în Carpații Meridionali
(zăcămintele Hobița-Grădiște-Hațeg și Siglău-Uricani) și în Dobrogea de Nord (Cerna-Piatra
Roșie (Râioasa) - Greci - Jijia și Văcăreni).
Nisipuri cuarțoase utilizate preponderent în siderurgie și industria refractarelor se găsesc
în următoarele arii:
1. în arii depresionare interne: Depresiunea Panonică (Bazinul Borodului) la Cetea –
Bihor și în Depresiunea Transilvaniei (Popești și Coasta Mare – Feleac – Cluj);
2. în arii stabile extracarpatice, în Platforma Moesică (Dobrogea de Sud), cu
concentrațiile de la Remus Opreanu – Constanța.
Zăcăminte reprezentative
- Cerna, jud. Tulcea
- Şiglău – Uricani, jud Hunedoara
- Varciorova, jud. Caraş Severin
Cuarțul se exploatează la Varciorova şi Siglău – Uricani.
Zăcământul de cuarţ Varciorova, din versantul drept al văii Maliţa, are o formă
lenticulară, cu o lungime de cca 200 m şi o grosime maximă de 20 m. Este cantonat în
amfibolitele cu epidot de Măru (Proterozoic superior – Paleozoic inferior), aparţinând Seriei de
Lainici – Păiuş a autohtonului danubian. La Varciorova zăcământul are următoarea compoziţie
chimică: 97,4 % SiO2, 0,4 % CaO, 0,1 % MgO, 0,6 % Al2O3, 0,5 % Fe2O3, 0,4 % P.C., 0,1 %
Na2O, 0,1 % K2O. Principalul domeniu de utilizare al cuarţului extras din cariera Varciorova,
după procesare, este la filtrele de apă.

17
 Zăcămantul Şiglău – Uricani (Jud. Hunedoara)
Zăcământul cuprinde concentraţii considerabile de cuarţ, dezvoltate în cadrul rocilor
amfibolitice şi gnaiselor amfibolice aparţinând epimetamorfitelor seriei de Dragşani (cristalinul
danubian). Compoziţia chimică : SiO2 97,5 – 99,30 % ; Fe2O3 0,02 – 0,50 % ; Al2O3 0,32 – 0,50
%; P.C. 0,11%. Se poate utiliza la fabricarea sticlei optice.(26)

26. https://ro.scribd.com/doc/123132373/resurse-nemetalifere
III. UTILIZAREA CUARȚULUI

Cuarțul poate fi folosit atât ca material de construcție, cât și ca decor. Nisipul de cuarț
este utilizat în industria sticlei pentru a face diferite tipuri de sticlă, cum ar fi fibra de sticlă, plăci
plate și sticlă pentru recipiente. Cuarțul este, de asemenea, utilizat în lucrări de turnătorie.
Cuarțul poate găsi utilizări în industria petrolului, cauciucului și vopselelor. Industria feroviară și
minieră utilizează, de asemenea, nisipuri de cuarț pentru scopuri de tracțiune. Cristalele de cuarț
sunt folosite pentru a construi electronice cum ar fi telefoanele mobile, ceasurile și televizoarele.
Ametistul și trandafirul de cuarț sunt deosebit de apreciate soiuri de cuarț care sunt folosite ca
pietre semiprețioase.(25)

18
 1. Sticlele (figura 14) se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec
format din nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare.
Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor.
Sticla obișnuită (sticla de sodiu sau potasiu)
Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO 2·CaO·Na2O. Se întrebuințează la
fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de potasiu are compoziția
6SiO2·CaO·K2O și este rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de
laborator (figura 15).

Figura 14. Sticlă cu mai multe culori Figura 15. Vase de laborator fabricate din sticlă
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticlă) (http://www.cheribijou.ro/blog/)

25. https://ro.ripleybelieves.com/what-is-quartz-3733

Cristalul (sticla de plumb)

Cristalul (sticlă de plumb) este o sticlă în care sodiul și calciul s-au înlocuit cu potasiu și
plumb (6SiO2·PbO·K2O) și se caracterizează prin proprietăți de refracție bune și densitate mare.
Flintul și ștrasul (figura 16) conțin un procent de plumb mai mare decât cristalul. Flintul se
folosește pentru prisme și lentile optice (figura 17).

19
 Figura 16. Ștras (http://www.astronomy.ro/forum/)
(https://www.salenails.ro/)

Sticla Jena, Pyrex sau Duran

Prin adăugarea unor cantități mici de oxid de aluminiu (Al2O3) sau trioxid de bor (B2O3)
se obțin sticle rezistente la variații bruște de temperatură care se folosesc la fabricarea vaselor de
laborator. Au o rezistență chimică mare și un coeficient de dilatare mic (figurile 18, 19 și 20).

Figura 18. Set pentru ceai din sticlă Figura 19. Vase depozitare din Figura 18. Recipiente autoclavabile
Jena (https://auctionet.com/en/290571) sticlă Pyrex din sticlă Duran
Sticlele colorate
(https://www.groupon.co.uk) (https://www.southernbiological.com)
Se obțin dacă se adaugă în topitură unii oxizi metalici (de Fe, Co, Cr, Cu etc.), care
formeaza silicatii colorați. În industria sticlei, se utilizează drept coloranți un număr foarte mare
de substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari
și coloranții coloidali.

20
 Coloranții ionici sunt, în general, oxizii metalici. De exemplu, sticla roșie conține și oxid
de cupru, sticla galbenă sulfat de cadmiu, sticla albastră oxid de cobalt, sticla verde oxid de
crom, sticla violetă oxid de mangan. Trioxidul de uraniu dă o culoare galben-verde însoțită de o
frumoasă fluorescență verde.
Sticlele colorate se utilizează, în afara obiectelor de menaj, în numeroase domenii
importante. Marii consumatori de sticlă colorată sunt transporturile aeriene, terestre și navele.
Semnalizările luminoase în transporturi au o deosebită importanță; culorile utilizate de obicei
fiind roșul, verdele, albastrul și galbenul. Sticlele colorate se utilizează și drept filtre pentru
anumite radiații. Pentru protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc în cuptoare
incandescente se utilizează așa-numitele sticle de cobalt dar și alte sticle care pot reține radicali
calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate intra în componenta unor aparate optice sau de analiză,
utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică.(27)
2. Tubul din sticla de cuarț (figura 19) este un produs fabricat printr-o tehnologie
specifică fabricat din dioxid de siliciu, care este un material cu caracteristici speciale. Sticla de
cuarț are excelente caracteristici fizice și chimice și anume:
 este termorezistentă - temperatura de topire a cuarțului este 1730°C, iar sticla de cuarț
poate fi folosită timp îndelungat sub 1100°C. Poate fi utilizată chiar și la 1450°C pentru
un timp foarte scurt.
 este rezistentă la coroziune - sticla de cuarț nu reacționează cu nici un material
(substanța) cu caracter acid, cu excepția acidului fluorhidric. Rezistența la mediile
corozive acide este de 30 de ori mai bună în raport cu ceramica și de 150 de ori mai bună
față de oțelul inoxidabil. Stabilitatea chimică a sticlei de cuarț în condiții de temperatură
ridicată este mult mai bună decât a altor materiale tehnice.
 are o stabilitate termică bună - coeficientul de dilatare termică al sticlei de cuarț este
foarte mic. Aceasta poate suporta schimbarea bruscă de temperatură fără a se deteriora.
Se încălzește sticla de cuarț până la 1100°C, după care, dacă se bagă în apă se constată că
27. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83

nu se va sparge.
 prezintă o transmisie a luminii bună - sticla de cuarț are capacitatea de transmisie a luminii
în întreaga bandă de undă spectrală de la ultraviolet la infraroșu. Rata de transmisie a
luminii vizibile este de până la 93%, iar în UV transmisia este mai mare de 80%.

21
  capacitatea dielectrică este bună - valoarea rezistenței de izolație electrică a sticlei de cuarț
este de 10 mii de ori mai bună decât a unei sticle obișnuite.
Grație caracteristicilor/proprietăților fizico-chimice excelente de mai sus, sticla de cuarț
este utilizată pe scară largă în lămpile electrice de interior, în industria semiconductorilor, în
telecomunicații, în metalurgie, în domeniul materialelor de construcții, în industria chimică, în
industria constructoare de mașini, în centralele electrice, în protecția mediului etc.(28)

Figura 19. Tuburi dinsticlă de cuarț (http://abc-456.com/tub-sticla-cuart/)

3.Oscilatorul cu cristal de cuarț (figura 20) - pentru a obține un nivel foarte ridicat de
stabilitate a oscilatorului, este utilizat, în general, un  cristal de cuarț ca dispozitiv de determinare
a frecvenței pentru a produce alte tipuri de circuit oscilator cunoscut, în general, ca un oscilator
cu cristal de cuarț (XO).
Atunci când o sursă de tensiune este aplicată unei mici bucăți subțiri de cristal de cuarț,
ea începe să schimbe forma, producând o caracteristică cunoscută ca efect piezoelectric. Acest
efect piezoelectric este proprietatea unui cristal prin care o sarcină electrică produce o forță
28. http://abc-456.com/tub-sticla-cuart/
mecanică prin schimbarea formei cristalului și invers, o forță mecanică aplicată cristalului
produce o sarcină electrică.
Există multe tipuri diferite de substanțe cristaline care pot fi utilizate ca oscilatoare, cele
mai importante pentru circuitele electronice fiind mineralele de cuart, datorate în parte rezistenței
lor mecanice mai mari.

22
 Cristalul de cuarț utilizat într-un oscilator cu cristal de cuarț este o piesă foarte mică,
subțire de cuarț tăiat, cu cele două suprafețe paralele metalizate pentru a realiza conexiunile
electrice necesare. Mărimea fizică și grosimea unei bucăți de cristal de cuarț sunt controlate
riguros, deoarece afectează frecvența finală sau fundamentală a oscilațiilor.  Frecvența
fundamentală este în general numită "frecvența caracteristică" a cristalelor.
Odată tăiat și format, cristalul nu poate fi folosit la nici o altă frecvență. Cu alte cuvinte,
mărimea și forma lui determină frecvența sa de oscilație fundamentală.
Caracteristica sau frecvența caracteristică cristalelor este invers proporțională cu
grosimea fizică dintre cele două suprafețe metalizate. Un cristal cu vibrație mecanică poate fi
reprezentat de un circuit electric echivalent constând din o rezistență scăzută R, o inductanță
mare L și o capacitate mică C,  după cum se arată mai jos (figura 21).(29)

Figura 20. Oscilator cu cristal de cuarț

Figura 21. Circuitul din oscilatorul cu cristal de cuarț vs. un
(https://sites.google.com/site/bazeleelect
model de circuit echivalent
ronicii/home/oscilatoare/6-oscilator-cu-
(https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/oscilatoar
cristal-de-cuart)
e/6-oscilator-cu-cristal-de-cuart)

29. https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/oscilatoare/6-oscilator-cu-cristal-de-cuart

4. Lampa de cuarț - metoda de cuarțare se bazează pe efectul dezinfectant al radiațiilor

ultraviolete. Lămpile puternice de cuarț sunt utilizate pentru camerele de locuit, întreaga
procedură durează aproximativ 30-40 de minute.

23
 Lămpile cu cuarț (figura 22) sunt cunoscute pentru proprietățile lor de dezinfectare.
Aceste dispozitive sunt folosite în mod regulat pentru curățarea aerului și a suprafețelor. O lampă
de cuarț pentru uz casnic diferă semnificativ de produsele utilizate în spitale.
Aparatele electrocasnice au de obicei dimensiuni medii. Dispozitivul poate fi utilizat nu
numai pentru dezinfectarea încăperilor din casă, ci și pentru iradierea corpului uman.
Principiul de funcționare al unui dispozitiv de cuarț se află în raza ultravioletă pe care o
emite. Valurile razelor UV afectează negativ germenii și bacteriile. Trebuie amintit că în timpul
procesului, o lampă de cuarț emite o cantitate mare de ozon, care este foarte periculos pentru om.
Este utilizat pentru cuarțarea completă a încăperilor - dezinfectarea suprafețelor și a aerului
interior pentru a preveni bolile care pot fi transmise prin picături aeriene.
Lampa de cuarț determină îmbătrânirea corpului uman. Expunerea la razele ultraviolete
este folosită în tratamentul inflamațiilor urechii, nasului, gâtului, precum și boli de piele. Această
procedură este foarte eficientă în conformitate cu toate cerințele și mărturia specialiștilor.
Când lampa cuarțului este folosită mult timp, se poate simți mirosul de ozon. Ozonul, la
fel ca razele UV, omoară toate bacteriile. După cuarțiere, camera trebuie ventilată cu atenție.
Ozonul are un efect fungicid și bactericid asupra tuturor tipurilor de microflore patogene:
bacterii, virusuri, spori etc. Ozonul rezidual sterilizează activ suprafețele. După contactul cu
substanțe microbiologice și chimice contaminante, ozonul este transformat în oxigen.(36)

Figura 22. Tipuri de lampă cu cuarț (https://stroysystems.ru/ro/lighting)

36. https://stroysystems.ru/ro/lighting/what-is-harmful-is-a-quartz-lamp-lamps-quartz-are-divided-into-several-
types.html
5. Bijuterii - desigur, una dintre cele mai populare utilizări ale cuarțului este ca piatră
prețioasă, pentru inele, coliere, cercei și brățări. Este un material tare și durabil ce poate fi
transformat într-o bijuterie impresionantă.

24
CONCLUZII

25
 În Antichitate, se credea că mineralele de cuarț sunt bucăți de gheață care nu se topesc
niciodată („krystallos” în greacă însemnând gheață). Cristalele mari erau transformate în sfere
folosite în timpul verii pentru proprietățile răcoritoare, plasând cuarțul direct pe pielea caldă.
În secolul al XVII-lea, Nicolas Steno a făcut un studiu care a deschis drumul spre
cristalografia de azi. Acesta a descoperit capacitatea cuarțului de a transforma lumina în spectru
și că fețele lungi ale prismei se unesc mereu într-un unghi de 60 0, orice formă sau dimensiune ar
avea cristalul.
Calitatea piezoelectrică (atunci când se aplică presiune mecanică asupra mineralului,
acesta se încarcă cu o sarcină electrică) a cuarțului a fost descoperită în 1880 de Jaques și Pierre
Curie. Mai apoi a fost creat și oscilatorul de cuarț, în 1921, care este folosit și în ziua de zi.
Deoarece în acea perioadă se foloseau cristale doar din Brazilia, cercetătorii au început lucrul la
sintetizarea acestui mineral.
Se observă utilizarea cuarțului din cele mai vechi timpuri, în cel mai diferite domenii.
Astăzi, cuarțul este folosit sub diverse forme în medicină și în laboratoare (lampa de cuarț și
recipientele din sticlă), în construcții ca material de construcție, în industria de fabricarea a sticlei
(vase termorezistente, pahare, farfurii, cești etc.) și pentru fabricarea obiectelor de iluminat
(lămpi de interior).
De asemenea, cristalele de cuarț sunt folosite în fabricarea electronicelor (telefoane
mobile, ceasuri, televizoare), în industria semiconductorilor, în metalurgie, în industria chimică,
în industria constructoare de mașini și în centralele electrice.
Cristalele de cuarț sunt folosite în senzori și elemente de execuție în nanotehnologii. Deși
rolurile îndeplinite de componentele cu cristale de cuarț pot varia în funcție de componente, toate
sunt critice. Nu este o exagerare să spunem că utilizarea lor în electronică este universală.
Tehnologia piezoelectrică a devenit o tehnologie matură ce asigură o varietate mare de
componente bazate pe cuarț cu stabilitate și fiabilitate excelente.
Cuarțul este, totodată, utilizat în lucrări de turnătorie, în industria petrolului, a cauciucului
și a vopselelor. Nisipurile de cuarț sunt ulitizate pentru scopuri de tracțiune în industria feroviară
și minieră.
În tehnologia de formare a nanofirelor prin întinderea fibrei din sticlă, s-a reuşit
fabricarea reţelelor de micro/nanofire de bismut cu lungime milimetrică prin injectarea sub
presiune înaltă a topiturii de bismut în templat de cuarţ.

26
 Viitorul traductorilor în biosenzorii microbieni îl deţin cristalele piezoelectrice,
microbalanţele cu cuarţ cu unul din electrozi funcţionalizaţi.
Putem concluziona că perspectivele de utilizare a cuarțului sunt infinite, limita constând
doar în limitarea imaginației noastre.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.piatraonline.ro/tipuri-de-roci-naturale
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuarț

27
3. http://epochtimes-romania.com/news/introducere-in-cristale---118715
4. Swamy, V., Saxena, S.K., Sundman, B., Zhang, J., 1994, A thermodynamic assessment of
silica phase diagram. J. Geophys. Res.,v. 99B, p. 11787–11794.
5. Deer, W.A., Howie, R.A., Zussman, J., 2003, Rock-Forming Minerals, 3A. 2nd ed. Geol.
Soc. London, p.712
6. Hosaka, M., Miyata, T., Sunagawa, I., 1995, Growth and morphology of quartz crystals
synthesized above the transition temperature. J. Cryst. Growth, v. 152, p. 300-306
7. Kawasaki, M., 1995, Effect of Al upon the morphology of synthetic quartz crystals. J. Cryst.
Growth, v. 155 p. 75-80
8. Allan, M.M., Yardley, B.W.D., 2007, Tracking meteoric infiltration into a magmatic-
hydrothermal system. A cathodoluminescence, oxygen isotope and trace element study of
quartz from Mt. Leyshon, Australia. Chem. Geol., v. 240, p. 343-360.
9. Götze, J., Plötze, M., Habermann, D., 2001, Cathodoluminescence (CL) of quartz: origin,
spectral characteristics and practical applications. Mineral. Petrol., v. 71, p. 225-250.
10. Götze, J., Plötze, M., Graupner, T., Hallbauer, D.K., Bray, C.J., 2004, Trace element
incorporation into quartz: A combined study by ICP-MS, electron spin resonance,
cathodoluminescence, capillary ion analysis, and gas chromatography. Geochim.
Cosmochim. Acta, v. 68, p. 3741-3759.
11. Monecke, T., Kempe, U., Götze, J., 2002, Genetic significance of the trace element content
in metamorphic and hydrothermal quartz: a reconnaissance study. Earth Planet. Sci.Lett., v.
202, p. 709-724.
12. Allan, M.M., Yardley, B.W.D., 2007, Tracking meteoric infiltration into a magmatic-
hydrothermal system. A cathodoluminescence, oxygen isotope and trace element study of
quartz from Mt. Leyshon, Australia. Chem. Geol., v. 240, p. 343-360
13. https://www.teilor.ro/blog/cuartul-proprietati-si-utilizari/
14. http://mineralesifloridemina.blogspot.com/
15. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Prasiolit_w_geodzie_(strefa_krustalna)_-_P
%C5%82%C3%B3czki_G%C3%B3rne,_Poland._2.jpg
16. https://tiganusionutz.wordpress.com/2017/02/25/prasiolitul-ametistul-verde-piatra-inimii-
care-face-echilibrul-intre-taramurile-superioare-si-cele-inferioare-sio2/
17. https://missi.ro/blog/category/pietre-semipretioase/cristal-de-stanca/

28
18. https://www.irinelgalasiu.ro/2018/08/10/cuartul-roz-atrage-iubirea/
19. https://energiacristalelor.ro/cuart-fumuriu.html
20. https://revistavedetelor.ro/2016/05/24/cuartul-fumuriu-piatra-puterii/
21. http://doru.juravle.com/publicatii/resurse/carti/Geologie%20generala/ANEXA%20I.
%20MINERALOGIE%20DESCRIPTIVA.pdf
22. https://cristale-semipretioase.ro/aventurin-verde-brut-brazilia
23. https://www.mineralienatlas.de/lexikon/index.php/MineralData?mineral=Sagenit
24. http://mineralul.blogspot.com/2011/03/cristalul-de-stanca-sau-cuartul.html
25. https://ro.ripleybelieves.com/what-is-quartz-3733
26. https://ro.scribd.com/doc/123132373/resurse-nemetalifere
27. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83
28. http://abc-456.com/tub-sticla-cuart/
29. https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/oscilatoare/6-oscilator-cu-cristal-de-
cuart
30. http://www.cheribijou.ro/blog/despre-bijuterii/cele-mai-interesante-5-lucruri-despre-cristale/
31. http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=14841
32. https://www.salenails.ro/100-stras-AB-clear-d376.htm?tab=description
33. https://auctionet.com/en/290571-teservis-15-delar-jena-glas-jenaer-glas-teho-wilhelm-
wagenfeld-1930-40-tal
34. https://www.groupon.co.uk/deals/pyrex-glass-container-set-13
35. https://www.southernbiological.com/laboratory-supplies-equipment/glass-plasticware/e6-22-
bottle-glass-schott-duran-autoclavable-1000ml/
36. https://stroysystems.ru/ro/lighting/what-is-harmful-is-a-quartz-lamp-lamps-quartz-are-
divided-into-several-types.html

29