UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

DOLOMITUL

10

ANUL II- I.F.

STUDENT: MAROS(AVERIAN) PAULA

PROFESOR COORDONATOR

CONF. UNIV. DR. ING. VALENTIN POPESCU

Cuprins
Introducere………………………………………………………………..……………………2
I.Rocile sedimentare……………………………………………………………………………3
I.1.Dolomitul - Descriere generală: formare, origine, proprietăţi chimice și fizice, speciile
minerale, răspândire......................................................................................................................4
I.1.2.Proprietăţi chimice şi fizice.....................................................................................................8
I.1.3.Speciile minerale.....................................................................................................................9
I.1.4 Răspândire.............................................................................................................................10
I.2.Utlizările dolomitului...............................................................................................................11
II.Studiu de caz: Proiectul S.C. IBES CONSTRUCT S.R.L. “Deschidere și exploatare
carieră de dolomită - Arșița în județul Suceava, mun. Vatra Dornei și com.
Iacobeni.........................................................................................................................16

II.1.Localizare şi aspecte generale.................................................................................................16

II.2. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial......................................................................17
II.3.Planul şi metoda de exploatare................................................................................................20
Concluzii........................................................................................................................................24
Bibliografie....................................................................................................................................26
 INTRODUCERE

Scoarţa terestră este alcătuită dintr-o mare varietate de roci şi minerale, care au avut
un rol esenţial în evoluţia civilizaţiei umane. În Epoca Pietrei, oamenii au prelucrat unelte din
silex, obsidian şi granit, iar primii olari au folosit argila. La confecţionarea podoabelor erau
întrebuinţate chihlimbarul, sticla vulcanică, agatul etc. Mult mai târziu a început prelucrarea
metalelor: cuprul a fost primul metal extras dintr-un minereu, după care au urmat fierul şi
aurul.

Activităţile miniere de extragere şi valorificare a substanţelor minerale utile au deschis

calea către civilizaţie, progres şi bunăstare pentru multe ţări, printre care şi România.
Extragerea şi prelucrarea materiilor prime minerale solide pe teritoriul României sunt
cunoscute din timpuri străvechi, iar începând cu mijlocul anilor ‘90, industria minieră din
România, cunoaște o perioadă de profunde transformări şi adaptări pentru tranziţia și
integrarea în economia de piaţă. Activitatea extractivă, indiferent de modul în care se
desfăşoară, conduce deseori la efecte negative pe termen lung asupra mediului înconjurător.

În prezent, ca urmare a implicării într-o societate ce se dezvoltă în complexitate şi

necesită o exploatare minieră sustenabilă şi aflată în strânsă legatură cu mediul, companiile
miniere sunt forţate să dezvolte noi strategii de exploatare, asigurând o abordare ecologică şi
durabilă în detrimentul păstrării preţurilor scăzute.

Dolomita, sub toate formele sale de prezentare în natură, este un mineral atractiv
economic, deoarece zecile domenii de utilizare o impun pe piață, iar tehnologiile de
valorificare nu sunt foarte complicate și nu necesită investiții majore.
Lucrarea de faţă aduce o contribuţie la cunoaşterea amănunţită a zăcământului de
dolomit prin expunerea proprietăţilor şi modurilor de întrebuinţare ale acestuia. Obiectivele
lucrării sunt reprezentate de: răspândirea pe glob şi prezentarea caracteristicilor dolomitului şi
impactul asupra mediului datorat extragerii miniere a dolomitului din Arșița, judeţul Suceava.
 I. ROCILE SEDIMENTARE

Rocile sedimentare sunt a doua mare clasă de roci. În timp ce rocile magmatice se
nasc fierbinți, rocile sedimentare (foto nr. 1) se nasc reci la suprafața Pământului, mai ales sub
apă. Ele constau de obicei din strate; de aceea sunt numite și roci stratificate.

Formaţiunile sedimentare reprezintă, la suprafaţa scoarţei terestre, principalele produse

ale proceselor exogene şi acoperă 75 % din suprafaţa ei. Ele se asociază în complexe litologice
specifice unităţilor tectonostructurale cu fundament activ sau cratonizat – zone de fosă,
platforme, bazine intracontinentale. Atât în bazinele marine şi oceanice cât şi în ariile
continentale, rocile sedimentare formează o cuvertură discontinuă care repauzează peste
cuvertura oceanică şi, respectiv, continentală.Sunt numite “sedimentare“ toate acele roci care s-
au format la suprafaţa litosferei în“condiţii exogene“, adică în acele condiţii fizico-chimice
specifice suprafeţei litosferei, prin intermediul cel puţin a unuia din cele şase procese,
considerate a fi “procese petrogenetice exogene“:

1. degradarea rocilor preexistente, având ca efect apariţia produselor de degradare;

2. transportul produselor de degradare;

3. sedimentarea produselor transportate, având ca finalitate formarea “depozitelor

sedimentare“ în sens restrâns;

4. precipitarea din soluţii apoase;

5. acumularea şi conservarea materiei organice;

6. diageneza (litificarea) depozitelor sedimentare (Şeclaman et al.,1999).

În timpul formării unora dintre rocile sedimentare au acţionat toate categoriile de

procese enumerate mai sus. Totuşi, sunt şi roci sedimentare care s-au format direct din
produsele de dezagregare, chiar pe locul de formare (în situ), evitându-se transportul şi
sedimentarea propriu-zisă (adică depunerea gravitaţionala a unei fracţiuni mai dense dintr-o
anumită suspensie lichidă sau gazoasă). Există, de asemenea, roci care, deşi s-au format într-
un “bazin sedimentar“, nu sunt efectul unei sedimentări propriu-zise. Pentru
exemplificare,calcarele recifale formate prin precipitare biochimică şi nu prin sedimentare
gravitaţională. De aceea, în “clasa rocilor sedimentare “intră multe roci apărute în condiţii

3
exogene, indiferent de faptul că sedimentarea gravitaţională a fost sau nu implicată”
(Şeclaman et al., 1999).

Foto 1.Roci sedimentare

Sursa : https://www.google.com/search?q=roci+sedimentare

I.1. Dolomitul - Descriere generală: formare, origine, proprietăţi

chimice și fizice, speciile minerale, răspândire

Dolomitul, este atât mineral, cât şi rocă, întrucât este mineralul constitutiv al rocilor
dolomitice. Acestea sunt roci carbonatice, şi se mai întâlnesc şi sub denumirea de dolomite.

Ca mineral dolomitul a fost descoperit la sfârșitul secolului XVIII de mineralogul

elvețian H. B. de Saussure (1740-1799), denumirea o va da după numele geologului francez
Deodat de Dolomieu (1750-1801) care a constatat pentru prima oară deosebirea dintre roca
dolomit și rocile calcaroase din Dolomiți o zonă montană din nord-estul Italiei și o parte din
Alpii italieni.

Foto 2. Munții Dolomiți –cei mai spectaculoși munți din Europa

Sursa : https://www.google.com/search?q=muntii+dolomiti
4
 Ele sunt una dintre cele mai mari expuneri de rocă dolomită de pe Pământ - de la care
se obține numele. Dolomiții sunt un patrimoniu mondial UNESCO (foto nr.2).

Dolomitul este o rocă sedimentară, fiind alcătuită în mare parte din carbonați, de

culoare alb, cenușiu-gălbui până la cenușiu-verzui, care conține cel puțin
90 % mineralul dolomit care are formula chimică CaMg(CO3)2 ("CaCO3·MgCO3"), la o
concentrație mai mică roca este numită calcar dolomitic.

Rocile dolomitice se formează mai frecvent prin procese secundare din mâl calcaros,
prin acțiunea bacteriilor care descompun sulful, astfel prin cercetările mai recente s-au găsit
dolomite formate în lagune din Brazilia(foto nr.3), aici având loc următoarele reacții chimice:

CaCO3 + MgSO4 + CH4 = CaMg(CO3)2 + H2O + H2S

sau mai simplu:

MgSO4 + CH4 = MgCO3 + H2S + H2O,

unde "MgCO3" se leagă direct cu mâlul calcaros existent. "CH4" reprezintă substanțele
organice. Magneziul provine din apa de mare, prin creșterea salinității, apa de la fund se
îngreunează și rămâne la fund fără a se mai produce schimburi cu staturile de apă de la
suprafață, având loc un schimb de oxigen redus numai prin difuziune, astfel substanțele
organice se vor descompune.

Foto 3.Rocă de dolomit roșu din Brazilia

Sursa : https://www.raritatisifrumuseti.ro/produse/unicat-roca-dolomit-rosu-din-
brazilia

5
 Relativ frecvent suferă un proces de dolomitizare recifurile de corali, unde se
formează și mineralul instabil aragonit(foto nr.4).

Foto 4.Un pseudomorf de dolomită după aragonit

Sursa : https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dolomite-Aragonite
Dolomitul își are originea în aceleași medii sedimentare ca și calcarul - medii marine
calde, puțin adânci, unde noroiul de carbonat de calciu se acumulează sub formă de resturi de
coajă, material fecal, fragmente de coral și precipitate de carbonat. Se consideră că dolomita
se formează atunci când calcita (CaCO)3) în noroi carbonat sau calcar este modificat de apele
subterane bogate în magneziu. Magneziul disponibil facilitează transformarea calcitei în
dolomită (CaMg (CO)3)2). Această modificare chimică este cunoscută sub denumirea de
„dolomitizare”. Dolomitizarea poate modifica complet un calcar într-o dolomită sau poate
modifica parțial roca pentru a forma un calcar dolomitic(foto nr.5).

Foto 5. Calcar dolomitic

Sursa : http://geology.uaic.ro/muzee/mineralogie

6
 Împreună cu calcit și  aragonit , dolomita reprezintă aproximativ 2 la suta din  crusta
Pamântului. Cea mai mare parte a dolomitei constituie formațiuni  care apar ca unități groase
de mare întindere areală în multe secvențe de straturi în principal marine.  Alpii Dolomiți din
nordul Italiei sunt un exemplu bine cunoscut. Apare și în roca magmatică rară cunoscută sub
numele de carbonatită dolomitică(foto nr.6).

Foto 6.Carbonatită dolomitică

Sursa : https://www.mindat.org/min-48023.html
Dolomitul apare pe scară largă ca principalul element constitutiv al marmurilor
dolomitice.  În timp ce marmura adevărată se formează din calcar, există și marmura
dolomitică(foto nr.7 și 8), care se formează atunci când dolomita [CaMg (CO 3 ) 2 ] suferă
metamorfoză.

Foto 7. Un exemplar de marmură dolomitică Foto 8.Marmură dolomitică

Sursa : http://mineralul.blogspot.com/dolomitul Sursa : https://piatratimisoara.ro/marmura

7
 I.2.Proprietăți chimice și fizice

Aproape toate elementele naturale au fost înregistrate ca prezente sau cel puțin s-au
gasit urme în dolomite. Cu toate acestea, nu este clar care dintre acestea apar efectiv în
dolomită; unele dintre ele pot apărea în cadrul altor constituenți minerali ai rocilor
analizate. Într-adevăr, doar câteva dintre aceste elemente - de exemplu, stronțiul, rubidiul,
borul și uraniul (U) - sunt cunoscute cu siguranță că apar în structura dolomitei.
Alți cationi despre care se știe că înlocuiesc - deși în cantități relativ mici - în structura
dolomitei sunt bariul și plumbul pentru calciu și zinc și cobaltul pentru magneziu.
Roca dolomitică este înrudită din punct de vedere chimic cu calcarul, dar aceste roci
sunt ceva mai dure și mai sfărâmicioase.
O caracteristică care ajută identificarea dolomitului este suprafața așchiată a suprafeței
stâncilor în contrast cu suprafața netedă a calcarelor.
O altă proprietate prin care se diferențiază de calcare; dolomitul are o reacție moderată
lentă cu acidul clorhidric (5-10%), formând bule puține de aer, pe când calcarul are o reacție
cu efervescență energică chiar la o temperatură mai scăzută, aceasta explicând și fenomenele
carstice reduse în rocile dolomitice, în comparație cu rocile calcaroase.

În literatură se amintesc granule asemănătoare celor de zahăr la rocile dolomitice, prin

formarea de cristale fine care sclipesc în soare, pe când calcarele au o structură granulară mai
dură. Această recristalizare fină se formează în timpul sau la scurt timp după procesul de
sedimentare, dacă a avut loc o dolomitizare (diageneză) timpurie, roca poate conține fosile,
ceea ce îngreunează stabilirea vârstei din punct de vedere stratigrafic.
Din punct de vedere al proprietăţilor fizice prezentate în Tabelul 1, dolomitele sunt
roci dure, compacte, cu urmatoarele caracteristici:

Duritate 3,5 – 4 pe scara Mohs

Densitate 2.8-2.9 g / cm3
Rezistenţă la compresiune 140,00 N / mm2
Proprietăți termice 0,92 kJ / kg K
Absorbţie a apei Sub 1%
Porozitate Mai puțin poros
Rezistenţă Rezistent la uzura

Tabelul 1. Proprietăţi fizice ale dolomitului

Sursa : https://rocks.comparenature.com/ro/proprietati-ale-dolomita/model

8
 Cristalele de dolomită sunt incolore, albe, de culoare roz sau albăstrui. Dolomita
granulară din roci tinde să fie deschis până la gri închis, cafeniu sau alb. Dolomitul este ceva
mai greu decât calcarul.

I.1.3.Speciile minerale

Ankeritul (foto nr.9) a fost recunoscut pentru prima dată ca specie distinctă de W. von
Haidinger în 1825 și a fost numit în cinstea mineralogului austriac Matthias Joseph Anker
(1771-1843) din Stiria.
Este un membru de tranziție la CaFe (CO 3) 2 pur sau "ferrodolomit".Ankeritul este un
mineral format din carbonat de calciu, fier, magneziu, mangan din grupa de carbonați
romboedrici cu formula: Ca (Fe, Mg, Mn) (CO 3) 2. În compoziție este strâns legat de dolomit,
dar diferă de aceasta prin faptul că magneziul este înlocuit cu cantități variate de fier și
mangan.

Foto 9.Ankerit din Cavnic,Maramureș,România

Sursa : https://www.mindat.org/locentry

Kutnogorhitul (foto nr.10) (a fost numit de profesorul Bukowsky în 1901 după

localitatea tipică Kutná Hora, Boemia, în Republica Cehă) este în esență un
"manganolomit".Kutnohoritul este un mineral rar de carbonat de calciu, mangan, cu magneziu
și fier, care face parte din grupul dolomitului. Formează o serie cu dolomita și cu ankerita.
Formula membrului final este CaMn2 + (CO3)2, dar Mg2 + și Fe2 + în mod obișnuit înlocuiesc

9
Mn2 +, cu conținut de mangan variând de la 38% la 84%, deci formula Ca (Mn 2 +, Mg, Fe2 +)
(CO3)2 reprezintă mai bine specia.

Foto 10.Kutnohorite din Kutná Hora, Republica Cehă

Sursa : https://mineralexpert.org/mineral-photo
„Dolomitul-cobalt’’(foto nr.11) este singura varietate de mineral care conține rar ioni
străini și care datorită conținutului în cobalt are o culoare roză.

Foto 11.Dolomită purtătoare de cobalt din regiunea Drâa Tafilalet,Marroc

Sursa : https://www.mindat.org/min-1105.html

I.1.4.Răspândire

Cele mai mari dezvoltări ale dolomitelor sunt în SUA, Canada și Mexic.

10
 În Europa - aceasta este în Republica Cehă, Spania. Dar cel mai mare depozit din
Lumea Veche este situat pe teritoriul regiunii Donetsk - câmpul Yelenovskoe. Dolomitul
ucrainean, din punct de vedere al producției, a ocupat primul loc în întreg spațiul post-
sovietic.

În Rusia, dezvoltarea principală a materiilor prime se află în regiunea

Uralilor.Deoarece compoziția rocii exploatate în Rusia include diverse impurități și calciu, ea
este utilizată în economia națională.

Depozite de dolomit cunoscute sunt situate în Asia Centrală, în Italia, lângă orașul
Torino, în minele alpine Traversella și Brosso. Există, de asemenea, depozite în Elveția și
Kazahstan. Soiurile de dolomiți cu impurități de cobalt se găsesc în Spania, Republica Cehă,
Scoția și Maroc. Mineralele transparente sunt exploatate în Canada, iar exemple excepționale
de dolomit se găsesc în Brazilia pentru colecții.

În România, rocile dolomitice se găsesc în Dobrogea, în raza oraşului Constanţa

(Mahmudia, Ovidiu), în Carpaţii Orientali şi în Munţii poiana Ruscă, cât şi în Maramureş, la
Baia Sprie şi Cavnic. Se mai găsesc şi în alţi munţi din România, ca: Trascău şi Pădurea
Craiului.

I.2.1.Utilizările dolomitului

Constructorii au folosit dolomită încă din antichitate. Templele albe ale Rusiei antice
au fost ridicate din ea. Dolomitele mai puternice sunt folosite în construcția de trepte, poduri,
construcția de drumuri locale (foto
nr.12), datorită proprietăților foarte
bune de compactare și a rezistenței la
îngheț-dezgheț asemănătoare cu a
rocilor vulcanice și ca elemente
individuale pentru a decora zona
locală.

Foto
12.Agregat de dolomiți utilizat pentru
pavarea asfaltului

Sursa : http://mineralul.blogspot.com/2011/06/dolomitul

11
 Datorită modelului natural și al culorii naturale a rocilor, dolomitul este utilizat pentru
fabricarea plăcilor de finisare(foto nr. 14). Stâncile groase pot fi lustruite, astfel încât această
piesă dă clădirii eleganță și formalitate. În plus, dolomitul este folosit pentru a îmbrăca
ferestrele, terasele, parapetele, basoreliefurile, coloanele. Marmura de imitație minerală, dar
cu proprietăți mai dense, este aplicată ca o podea în încăperile comerciale și în clădirile
publice.

În interior, căptușeala de dolomită servește drept element decorativ atunci când se

instalează șemineuri, piscine sau pentru a decora o grădină (foto nr. 13). Este de remarcat
faptul că pentru a aplica ca finisaj acest material, ar trebui făcut într-o cameră spațioasă.
Utilizat într-o cameră mică pare inadecvat și fără gust.

Foto 13.Dolomit alb decorativ Foto 14.Piatră de dolomit

Sursa:https://www.bizoo.piatra-ornamentala-dolomit Sursa : https://kam-electro.ru/ro
În zilele noastre, dolomita ca materie primă este utilizată în fabricarea pulberilor de
ciment și gips, producția de sticlă și producția de cauciuc. Dolomita este utilizata pe scară
largă în fabricarea lianților, materialelor izolante,termice sau ca material refractar și flux în
metalurgie.

În industria chimică , calcarele dolomitice se utilizează pentru prepararea magneziului

electrolitic,obţinerea oxidului de magneziu utilizat în industria chimică (la fabricarea
creuzetelor rezistente la temperatură înaltă, a elementelor electrice de încălzit, la fabricarea
cauciucului sintetic, la obţinerea diverşilor catalizatori, la producerea agenţilor de decolorare,
la fabricarea unor solvenţi, pigment pentru obiecte din policlorură de vinil şi material de
umplutură pentru vopsele etc).Soda calcinată cu Mg se utilizează la producerea mătăsii
artificiale (se obţine acetatul de Mg care este utilizat la neutralizarea fibrelor de mătase
artificială).
12
 În plus, roca zdrobită este prezentă în diferite materiale de vopsire, etanșanți și
masticuri, fiind, de asemenea, una dintre componentele agenților de stingere a incendiilor.

Dolomita conține două dintre cele mai importante minerale respectiv Ca 2+ și Mg ,

necesare pentru sănătatea animalelor.Ele sunt implicate în procesele de creșterea și
dezvoltarea acestora, precum și în menținerea echilibrului acido-bazic, în activarea enzimelor,
în moderarea excitabilitații musculare și intervin în fenomenele de transfer de energie.
Studiile arată că, introducerea dolomitei în rația zilnică a animalelor a dus la creșterea
producției de lapte atât calitativ dar și cantitativ precum și la creșterea greutații animalelor.La
păsări previne instalarea rahitismului, crește valoarea nutritivă a ouălor, îmbunătățește
imunitatea. Dolomita se recomandă a fi administrată în furaj : nutreț, tărâță , făinuri.

În agricultură, calcarele dolomitice se utilizează ca fertilizatori în ameliorarea

solurilor acide și deoxidarea acestora.

Este important de menționat că în urmă cu doar câțiva ani (2013) a fost lansat pe piață
un produs românesc denumit DelCaMag care dă rezultate uimitoare în agricultura românească
și nu numai. Acest produs este dolomită de Delnița (jud. Harghita), care are o particularitate
deosebită ce o face unică (cel puțin la nivel european). Dolomita de Delnița are o structură
amorfă, între ionii de calciu și magneziu existând o legătură mult mai slabă decât în dolomita
cristalină. Aceasta favorizează procesele de dizolvare în sol sau în sucul gastric al animalelor,
conducând la asimilarea mult mai rapidă a acestora.

În protecția mediului, calcarele dolomitice sau derivate ale lor se utilizează în:

 tratarea gazelor de ardere de la termocentrale (desulfurare);

 tratamentul apelor reziduale menajere;
 neutralizarea apelor acide;
 recuperarea metalelor grele din ape reziduale industriale;

La accidentul produs cu reactorul nuclear de la Cernobîl s-a folosit dolomită la

acoperirea reactorului pentru diminuarea radiațiilor după accident.

Datorită faptului că roca naturală are o structură poroasă, obiectele din ea sunt foarte
ușoare în greutate. Dezavantajele sunt: fragilitatea mare a veselei și incapacitatea de a folosi

13
vasele la căldură, de la o temperatură ridicată, glazura de pe suprafața produsului este
acoperită de fisuri. Majoritatea produselor din dolomit pur sunt decorative(foto nr.15).

Foto 15.Cană din dolomită cu model în formă de pisică

Sursa : https://chicville.ro/cana-cat-din-dolomita-alba

Mineralul este folosit mai rar ca bijuterie din cauza clivajului bun și durității reduse.

Datorită conținutului extrem de ridicat de calciu si magneziu dolomitul poate fi folosit

deopotrivă pentru tratarea oamenilor. Produsul conține calciu și magneziu într-o proporție de
2:1, necesară pentru o cât mai bună absorbție în organism, menține oasele și dentiția puternice
și sănătoase, poate reduce crampele musculare, susține organismul în perioadele de stres,
calciul menține ritmul cardiac normal; reduce contracțiile musculare necontrolate (spasmele)
datorate lipsei de calciu.Magneziul favorizează absorbția nutrienților la nivelul celulei
nervoase (implicat în troficitatea celulei nervoase), crescând astfel rezistența organismului
față de stresul cotidian. Reduce apariția stărilor depresive. Este excelent pentru toate
categoriile de vârsta, contribuind la menținerea stării de bine fizic și nervos(foto nr.16).

Foto 16.Dolomitul-supliment alimentar

Sursa : https://consultadoctorul.ro/d/dolomit-compr

Dolomitele se exploatează în carieră, frontul de lucru urmărind dezvoltarea

direcţională a zăcământului. Dislocarea rocilor se face prin detonare cu dinamită.Ulterior,
14
materialul dislocat este încărcat în camioane şi coborât în baza carierei. Aici este concasat,
adus la o anumită granulometrie, apoi reîncărcat în camioane şi dus pentru prelucrare.

În prezent, în România există o multitudine de cariere de dolomită care se exploatează sau

sunt în curs de exploatare:

 Cariera de dolomită de la Teliuc are un potențial de exploatare garantat pentru cel

puțin 20 ani. Dimensiunile zăcămantului și capacitățile actuale de extragere și
prelucrare a dolomitei permit realizarea unei producții de 250.000 tone pe an. Cariera
funcționează în regim continuu, putând stoca produsele pentru livrări constante.
 Cariera de dolomită de la Ovidiu - S.C. DOBROMIN S.A este amplasată pe
teritoriul orașului Ovidiu, la cca. 1 km. vest de acesta și la 12 km de orașul
Constanța, extinzându-se pe aproximativ 3,6 km între malul lacului Siutghiol la est și
porțiunea superioară a văii Adâncata la vest. Din punct de vedere geologic depozitele
de dolomit și calcar dolomitic se dezvoltă pe o lungime de cca. 3,5 km pe direcția est-
vest și o lățime de cca. 2 km. nord-sud. Accesul în zonă este asigurat prin șoseaua
Constanța- Hârșova și printr-un racord de cale ferată din stația C.F.R. Siutghiol.
 Dolomita amorfă de la Delnița se extrage din carierele din zona Harghita România.
Dolomita se extrage în stare pură sub formă de piatră, aceasta este măcinata până
ajunge la stadiul de praf fără sa se facă alte intervenții care să îi modifice proprietățile
acesteia rezultând astfel DELCAMAG care este 100% natural.

II.Studiu de caz: Proiectul S.C. IBES CONSTRUCT S.R.L. “Deschidere

și exploatare cariera de dolomită - Arșița în județul Suceava, mun. Vatra
Dornei și com. Iacobeni.

II.1.Localizare şi aspecte generale

15
 Cariera Arșița 1 este amplasată în extravilanul orașului Vatra Dornei și a comunei
Iacobeni. Cariera va fi amplasată la o distanță de 1,64 km față de satul Iacobeni și la o distanță
de 2,4 km față de satul Argestru. Cariera este amplasată la 900 m vest de fosta exploatare de
fier și mangan Arșița Iacobeni. Terenul, în suprafată de 15.671 mp, pe care este amplasată
cariera, în suprafață de 15.400 mp, este proprietatea a SC IBES CONSTRUCT SRL Secuieni
conform Contractului de închiriere nr. 7 din 15.06.2018.

Accesul se va face din DN 17(foto nr.17), pe un drum de exploatare ce pornește din

strada Fieru până în cadrul fostei exploatări de fier și mangan Arșița Iacobeni, în lungime de
2,1 km, și pe un drum de exploatare de cca. 1,04 km.

Foto 17.Localizarea carierei ce urmează să fie exploatată

Sursa : https://www.mindat.org/loc
Calcarele dolomitice din zona Arșița 1 se prezinta ca un zăcamânt stratiform, care apar
sub formă de bancuri groase de 0,4-3,0 m, înclinate cu cca. 40-70 grade spre sud-vest, ce se
dezvoltă pe direcție ( în cadrul perimetrului analizat ), pe cca. 275 m, pe înclinare cca. 27 m și
cu o grosime de cca. 18-30 m. Calcarele sunt dure, compacte, cu spărtura colțuroasă, de
culoare cenușie, cenușiu – negricioasă sau albicioasă, diaclazate, uneori milonitizate, cu
regenerări de calcit si mai rar cuarț, pe fisuri sau pe fracturile mai mici.

Beneficiarul proiectului este societatea S.C. IBES CONSTRUCT S.R.L., din județul
Neamț, com. Secuieni, sat Secuieni. Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu
adresate către S.C. IBES CONSTRUCT S.R.L. înregistrată la Agentia pentru Protecția

16
Mediului Suceava cu nr. 873 din 29.01.2019, în baza Legii nr. 292/2018 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului și a Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sǎlbatice, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, aprobată prin
Legea nr. 49/2011, autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Suceava decide, ca
urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de analiză tehnică din data de
22.02.2019, că proiectul “Deschidere si exploatare cariera de dolomită - Arșița”, propus a fi
amplasat în județul Suceava, mun. Vatra Dornei și com. Iacobeni:

- nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate

şi nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă.

Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt
următoarele :

- nu este cazul, amplasamentul proiectului nefiind situat în arii naturale protejate.

II.2.Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial

Impactul asupra populației

Zăcământul unde se va desfăşura activitatea de extracţie propriu-zisă este amplasat în

afara localităţii, la o distanță de 1,3 km vest, astfel încât activitatea în carieră nu va afecta
calitatea factorilor de mediu în aşezările umane. Un efect favorabil faţă de acesta din urmă
este şi menţinerea în stare bună şi întreţinerea continuă a căilor de acces. Așadar, impactul
activității de exploatare-prelucrare a dolomitei din Cariera Arșița 1 asupra populației va fi
nesemnificativ.

Impactul asupra florei și faunei

Poluantul gazos care poate afecta vegetaţia şi fauna terestră provine de la combustia
carburanţilor şi este format în principal din NOx şi din exploziile ce vor avea loc pentru
derocarea dolomitelor de pe treptele de carieră. Până la o anumită concentraţie oxizii de azot
au un efect benefic asupra plantelor contribuind la creşterea acestora. Peste pragul toxic,
oxizii de azot au acţiune fitotoxică foarte clară, producând pagube. Mărimea pagubelor
suferite de plante este în funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta
plantei.

17
 Ca valori ghid de protecţie la acţiunea oxizilor de azot se recomandă 0,095 mg/mc pe
intervale de expunere de 4 ore, şi maxim 0,03 mg/mc (ca medie anuală) în prezenţa unor
nivele maxime de 0,03 mg/mc SO2 ( efectul sinergic). Având în vedere că valorile
concentraţiilor medii de lungă durată prognozate pentru NOx, sunt de sub 0,003 mg/m 3,
concluzionăm că sunt respectate prevederile STAS 12574/87.
Impactul oxizilor de azot datorat emisiilor de gaze de eşapament va avea un impact
neglijabil, pentru vegetaţia din zonele limitrofe amplasamentului. Impactul oxizilor de azot
proveniți din puşcările ce vor avea loc de cateva ori pe an (8 maxim 16 ori) va fi
nesemnificativ, având în vedere caracterul discontinuu, amploarea redusă și dispunerea într-
un mediu în care dispersia se realizează uşor.
Dispunerea geografică, administrativă, topografică, precum şi direcţia dominantă a
vânturilor au o contribuţie favorabilă la atenuarea impactului emisiilor de gaze de combustie
şi de compuşi organici volatili asupra zonelor locuite, situate de altfel la mare depărtare, prin
efectul de dispersie, care determină scăderea concentraţiei poluanţilor evacuaţi de către
sursele de emisie continuă. Activitătile de exploatare desfăşurate în cadrul perimetrului nu
influentează, în nici un fel biotopul terestru sau acvatic, fauna din zonă nefiind afectată.
Așadar, flora si fauna din zonă nu va fi influențată semnificativ datorită activităților de
exploatare-prelucrare a dolomitei din Cariera Arșița 1.

Impactul asupra solului

Suprafața totală a perimetrului pentru care se solicită acord de mediu este de 15.400
mp. La finalul activității de exploatare întreaga suprafață va fi afectată. În perioada de
exploatare a dolomitei, suprafața carierei va fi afectată, dar după această perioadă se vor
executa lucrările de mediu, iar terenul va fi redat la starea inițială. În concluzie, în perioada de
exploatare, solul va fi afectat semnificativ prin excavarea acestuia, iar dupa finalizarea
lucrărilor, solul va fi refăcut, iar terenul va fi redat in circuit.

Impactul asupra apelor de suprafață si a apelor subterane

La 1,7 km vest de carieră este amplasat râul Bistrița. Datorită distanței relativ mare
până la acesta, apa nu poate fi contaminată de praful rezultat din activitatea de prelucrare a
dolomitei. Apele subterane nu sunt influențate de activitatea de extracție Arșița 1 întrucât
acumularea de dolomită se găsește deasupra pânzei freatice.În concluzie activitatea de

18
extracție-prelucrare a dolomitei din Cariera Arșița 1 are un impact nesemnificativ asupra
apelor subterane și de suprafață.

Impactul asupra aerului și climei

Sursele de poluare a atmosferei sunt reprezentate de:

- puşcările din incinta carierei;

 eşapamentul motoarelor cu combustie internă;

Utilajele care funcţionează în carieră sunt echipate cu motoare Diesel, noxele degajate
prin eşapament în atmosferă fiind reprezentate de oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de
sulf, compuşi organici volatili, pulberi. Cu excepţia autobasculantelor, celelalte utilaje
(excavator, încărcător frontal) funcţionează în medie 4 ore/zi. Puşcările din incinta carierei se
execută de aprox. 8 ori pe an (puşcări primare) şi aprox. 8 ori pe an puşcări secundare.
Cantitatea de exploziv utilizată este de 0,45 g exploziv/ tona de dolomit cristalin industrial
produs în carieră. Cantitatea de explozibil utilizată la o puşcare este de aproximativ 4,5 kg
explozibil.

În urma reacţiilor chimice explozive rezultă gazele: bioxid de carbon, apă, monoxid de
carbon, oxizi de sulf,oxizi de azot. Volumul de gaze de explozie care rezultă în urma unei
puşcări este de aprox. 1000 l. Cantitatea de material derocat (conform Permisului de
exploatare ce urmează a fi eliberat) este de aprox. 455.437 tone. Se apreciază ca pierderi
tehnologice de prelucrare aproximativ 10% din această cantitate (intercalaţii de steril, pământ,
praf, etc.). Clima nu este afectată de activitatea de exploatare în Cariera Arșița 1. Impactul
asupra aerului și a climei va fi nesemnificativ.

Impactul asupra peisajului vizual

În perioada de execuție a exploatării, impactul vizual este semnificativ datorită

decapării solului și dislocării dolomitelor, așadar peisajul se schimbă. După finalizarea
exploatării și dupa executarea lucrărilor de mediu programate, peisajul va reveni aproape l a
forma inițială.

II.3.Planul şi metoda de exploatare

Programul de exploatare a resursei de rocă utilă din perimetrul „Arșița 1”, cuprinde
realizarea următoarelor lucrări miniere principale:
19
1. deschiderea (decopertarea) resursei de rocă utilă;
2. pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise;
3. exploatarea rocii utile din treptele pregătite;
4. valorificarea produselor de carieră;
Lucrările de pregătire constau din decopertarea suprafeței carierei. Suprafața carierei
este de 15.400 mp. Coperta are o grosime de cca. 0,5 m si este alcătuită din argilă și sol
vegetal cu elemente de calcare și dolomite cristaline si mai rar epimetamorfite, din Seria de
Tulgheș, la care se adaugă depozite coluviale constituite din elemente centimetrice sau
decimetrice de calcare si dolomite cristaline.

Din decopertarea acestei suprafețe va rezulta o cantitate de cca. 7.700 mc. de

decopertă, iar din aceasta, cca. 4.000 mc. va fi sol vegetal. Solul se va depozita pe o platformă
special amenajată pentru a fi reutilizat în procesul de ecologizare. Alte lucrări de pregătire,
vor fi cele legate de realizarea şi întreţinerea drumului de acces la treaptă şi de acces la
carieră(foto nr.18). Aceste lucrări se realizează prin nivelare cu buldozerul, fără utilizarea
balastului sau a pietrei sparte, întrucât drumul de acces se află pe resursa care va fi extrasă
mai târziu. Pentru drumul de acces la carieră se va amenaja corespunzătoar suprafața de trafic.

Foto 18.Drumul spre cariera de la Arșița 1

Sursa : https://mapio.net/pic
Metoda de exploatare va fi în trepte de carieră descendente cu înălțimi de 10 m,
respectând regulile de exploatare în regim de carieră. Extracția dolomitei din cariera Arșița 1
se va executa în trei trepte: treapta I, cota + 1300 m, treapta II, cota + 1290 m și treapta III,
cota +1280 m.

20
 Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai în limitele perimetrului de
exploatare avizat de ANRM, cu asigurarea stabilității terenului, fără afectarea construcțiilor
din zonă ce au legătură directă sau indirectă cu regimul scurgerii apelor. Cantitatea de
dolomită ce urmează a se exploata din cadrul carierei este de 455.437 tone. Cariera Arșița 1
prezintă următoarele caracteristici:

 suprafața = 15.400 mp;

 înălțimea medie de exploatare = 11,37 m;
 volumul de resursă = 175.168 mc;
 greutatea volumetrică = 2,60 tone/mc;
 cantitate de resursă = 455.437 tone.

Extracția dolomitelor cristaline se va face mecanizat, prin perforare cu foreze sau cu

perforatorul Tampella, iar apoi se procedează la pușcare cu dinamită tip II. În funcţie de
condiţiile de lucru specifice, cu referire la geometria volumului de rocă ce urmează a fi
puşcat, precum şi de caracteristicile rocii supuse dizlocării, derocarea la nivelul treptei I se va
face prin explozivi amplasaţi în găuri de mină.

Metoda de exploatare în trepte descendente cu înalţimi de 10 m se va realiza cu

urmatorii parametri:

- Unghiul de înclinare a treptei de exploatare = 60 grade;

- Lățimea bermei de siguranță = 10 m;
- Lățimea bermei de lucru: - cu extragere manuală = 15 m;
- cu extragerea rocilor cu explozivi prin utilizarea de
găuri de mină = 25 m;
- Lăţimea bermei de transport = 9 m;
- Unghiul de taluz al marginii carierei = 50 grade;
- Lungimea liniei de front = 14,1 m;

Berma treptei de bază se va dezvolta cu respectarea înălţimii maxime admise a treptei

de 30 m. Dacă în materialul astfel dislocat rezultă bucăţi mai mari de 40-50 cm, acestea sunt
sfărmate cu pikamerul şi apoi materialul este transportat la stația de concasare a
beneficiarului.

21
 În cazul existenţei unor supragabariţi cu dimensiuni mai mari, aceştia vor fi utilizați ca
atare, pentru protejarea unor maluri ale cursurilor de apă sau, după obținerea aprobărilor și
avizelor necesare, vor fi perforaţi, găurile de mină încărcate cu dinamită tip II, vor fi burate şi
apoi puşcate pentru realizarea sorturilor necesare. Materialul dislocat este transportat cu
autobasculante la stația de concasare a beneficiarului.

Prelucrarea dolomitei extrasă nu se va face în incinta carierei. Lucrările de încărcare a

materialului rezultat se vor realiza cu un excavator cu cupă şi braţ mobil. Transportul materiei
prime se va realiza cu autobasculante.

Datele privind calitatea dolomitelor cristaline din perimetrul Arșița și domeniile de

utilizare au fost determinate prin analizarea informativă a unor probe prelevate din zăcămănt,
cât și din literatura de specialitate consultată.Calcarele și dolomitele cristaline din cadrul
perimetrului au fost puse în evidenţă de următoarele caracteristici calitative :

- densitate aparentă = 2826 – 2938 g/cm3;

- rezistenţă la compresiune = 1689 – 2374 daN/cm2;

- absorbţie apă = 0,70 – 1,32 % - porozitate = 1,5 – 3,40 % ;

- grad de compactitate = 97,8 – 99,3% ;

- rezistență la tracțiune = 640 – 1050 x 10-1 Mpa;

- rezistență la forfecare = 970 – 1140 x 10-1 Mpa;.

Pe parcursul realizării proiectului se vor lua toate măsurile pentru a evita afectarea
factorilor de mediu. Baracamentele și utilajele vor fi retrase după încheierea activității, iar
terenul care se află în interiorul suprafeței perimetrului de exploatare va fi ecologizat.

Se vor lua toate măsurile pentru respectarea ordinii, curățeniei în perimetrul limitrof
obiectivului.Deșeurile rezultate în perioada de execuție a obiectivului, vor fi colectate și
depozitate selectiv, temporar în containere metalice acoperite, amplasate în locuri special
amenajate, dupa care vor fi ridicate periodic de către societați autorizate. Antreprenorul are
obligația să monteze recipiente de colectare adecvate.

Lucrările de refacere a mediului, la finalul activității, adică după epuizarea resurselor

de dolomită în limitele perimetrului delimitat sunt lucrările de ecologizare și vor consta din:

22
  Taluzarea la un unghi de 30 grade a celor 3 trepte de carieră (+1300 m, +1290 m,
+1280 m). Se impune acest unghi pentru că taluzarea la această pantă poate crește
vegetația spontană.
 Nivelarea bermelor de lucru de la baza treptelor de carieră, realizarea patului de sol
vegetal pe aceste taluze și înierbarea acestor suprafețe. Păstrarea bermelor de lucru de
la baza taluzelor si înierbarea lor este obligatorie pentru stabilitatea versanților, dar și
pentru reținerea eventualelor desprinderi de roci din taluze.
 Nivelarea și înierbarea suprafețelor din afara perimetrului de lucru, suprafețe care
reprezintă drumurile de acces, platformele de depozitare a produselor de carieră.
Cantitatea de sol necesară pentru bermele de lucru și pentru suprafețele adiacente va fi
acoperită din solul decapat inițial (cca. 7.700 mc.) și păstrat pe o platformă, amestecat
cu turbă de la Poiana Stampei.
 Plantarea de puieți (cca. 100 buc), pe bermele carierei .

Prezența decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia
în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică
condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica
autoritatea competentă emitentă.

CONCLUZII :

23
 Din activitatea de exploatare a dolomitei din Cariera Arșița 1 va rezulta o cantitate
extrem de mică de deșeuri miniere, reprezentate de micile intercalații care separă bancurile de
dolomită. Pană la epuizarea exploatării, cantitatea de steril nu va depăși 2.000 mc. Aceste
deșeuri miniere se vor utiliza la intreținerea drumurilor de acces, astfel ca nu va exista o haldă
de steril. Dacă va fi cazul, se va amenaja o haldă in partea de nord-vest a carierei. Sterilul
rezultat este format din fragmente de roci calcaroase si mezometamorfice. În timpul activității
de exploatare și valorificare a dolomitelor cristaline din perimetrul de exploatare Arșița 1,
monitorizarea va consta din observații directe asupra stabilității taluzelor treptelor de
exploatare.

De asemenea vor fi monitorizate şi posibilele efecte ale precipitaţiilor pluvio-nivale

asupra platformelor, căilor de acces şi haldei de steril. După finalizarea exploatării, adică la
epuizarea dolomitelor din perimetrul Arșița 1 și după executarea lucrărilor de mediu pentru
ecologizarea și redarea în circuitul agricol a suprafeței consumate, se va monitoriza modul de
refacere a mediului, iar dacă va fi cazul, se vor reface unele lucrări de mediu. In principal se
vor monitoriza următorii factori :

- stabilitatea suprafeței dupa taluzarea treptelor de carieră;

- modul în care a reușit înierbarea și plantarea de puieți;

- refacerea naturală a vegetației.

Deşeurile solide menajere (cca 0,5 tone/an) rezultate în principal de la personalul care
îşi desfăşoară activitatea în perimetru vor fi depozitate într-un container si vor fi evacuate
periodic, pe măsura acumulării, cu mijloacele de transport din dotare, la depozitul de deşeuri
din localitatea Iacobeni.

Deşeurile metalice rezultate în urma activităţilor curente de reparaţii, sau înlocuiri a

unor piese, subansamble sau materiale, reprezentând cca 0,5 tone vor fi depozitate într-un
spaţiu special amenajat, de unde periodic, pe măsura acumulării, cu mijloacele de transport
din dotare, vor fi transportate la depozitul de deşeuri REMAT, de la Vatra Dornei. Bateriile
provenite de la excavator şi de la încărcătorul frontal (cca. 100 kg/an), vor fi preluate imediat
de pe amplasament, pentru ca ulterior să fie valorificate prin REMAT Vatra Dornei.
Alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a mijloacelor de transport se face dintr-un rezervor
metalic, amplasat in cuva metalica și o pompă de distribuție tip PECO. Scurgerile de
carburanţi şi lubrefianţi, datorate unor cauze accidentale normale (ex. : spargeri de conducte

24
de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport etc.) sau catastrofice (ex. : viituri de apă,
alunecări de teren etc.) sunt tamponate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus în zonele cele
mai vulnerabile, care ulterior este colectat într-un recipient metalic acoperit şi valorificat la
staţia de obţinere a mixturilor asfaltice.

Din punct de vedere al utilității publice, realizarea proiectului va conduce la:

 utilizarea resurselor naturale locale;

 contribuții la bugetul local și național.

Având în vedere cele menţionate, elaboratorul Raportului de Mediu va propune emiterea

avizului de mediu întrucât amplasamentul proiectului nefiind situat în arii naturale protejate
iar la finalul activității vor avea loc lucrările de refacere a mediului.

BIBLIOGRAFIE :

Sursă: https://amigda.ru/

25
Sursă : https://commons.wikimedia

Sursă : https://www.greelane.com/ro

Sursă : https://antipa.ro

Sursă : https://ro.wikipedia.org/wiki/Dolomit

Sursă : http://mineralul.blogspot.com/2011/06/dolomitul

Sursă : https://delphipages.live/ro/stiinta/

Sursă : https://www.britannica.com/science

Sursă : https://www.upet.ro/doctorat

Sursă : https://piatratimisoara.ro/product/marmura

Sursă : https://www.upet.ro/doctorat/resource/doc

Sursă : http://www.anpm.ro/documents

Sursă : https://www.mindat.org/min

Sursă : https://www.raritatisifrumuseti.ro

Sursă : https://kam-electro.ru/ro

Sursă : https://www.dolomitabaita.ro

Sursa : http://dobromin.ro

Sursă : http://www.talcdolomita.ro

Sursă : https://www.dolomita.ro

Sursă : Suport curs

Sursă : https://rocks.comparenature.com

Sursa : https://mapio.net/pic

26