MINISTERUL EDUCAȚIEI SI CERCETĂRII

LICEUL TEHNOLOGIC “SF.ANTIM IVIREANU”

PROIECT DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
nivel 4

Specializarea: Tehnician în turism

Tema Proiectului:

Rezervația Turistica Naturală Munții Retezat

Prof. Îndrumator, Anghel Luciana

ELEV,
Nume: Ghiță Corina Paula
Clasa: a XII-a A

Sesiunea 2021-2022
____________________
TEHNICIAN IN TURISM
 Tema Proiectului:
Rezervația Turistica Naturală Munții Retezat
 Cuprins
Argument
Capitolul I – Prezentarea Generala a Rezervatiei Turistice Naturale Munții Retezat
1.1 Asezare Geografica
1.2 Localizare
1.3 Infiintare
1.4 Rezervatii Naturale
1.5 Parcul National Retezat

Capitolul II Structura Potentialului Turistic Natural-Antropic

2.1 Biodiversitate
2.2 Potentialul climato-turistic
2.3 Potentialul hidografic
2.4 Potentialul Turistic Natural
2.5 Potenţial Turistic Antropic. Atractii istorice
2.6 Vulnerabilitate
Capitolul III- Conceperea si promovarea produsului turistic
3.1 Analiza cererii
3.2 Analiza concurentei
3.3 Diagnosticul potentialului turistic
3.4 Pozitia strategica de succes
3.5 Conceptia unui model de evaluare al potentialului de dezvoltare turistica
Concluzii
Biografie
Anexe
 ARGUMENT
Am ales ca tema de studiu pentru lucrarea mea de atestat ,,Rezervația Turistica Naturală
Munții Retezat,, deoarece mi se pare o tema interesanta de dezbatut, dat fiind faptul ca
Rezervatia Turistica Muntii Retezat este o destinatie perfecta pentru turistii dornici sa
cunoasca cât mai multe obiective turistice naturale. Un alt motiv care m-a determinat să aleg
această temă este dorinţa mea de a studia în profunzime Munţii Retezat, deoarece încă din
copilărie mi-au stârnit interesul, însă nu ştiam pe atunci ce reprezintă ceea ce văd.
Parcul National Retezat mai este numit si “taramul cu ochi albastri”, este cea mai importanta
rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca
rezervatie a biosferei, cu o suprafata de 38.000 ha, situata in partea de sud-vest a judetului
Hunedoara.
Un loc perfect pentru relaxare este Parcul Naţional Retezat, unde turistul se întoarce la natură
şi poate întreprinde diferite activităţi: drumeţie, alpinism, ski, ture de fotografie, observarea
animalelor în mediul lor natural.
Ariile naturale protejate au devenit, atât din punctul de vedere al consumatorilor de turism, al
cercetătorilor cât și al turistilor , destinații de vacanţă bazate pe principiile dezvoltării
durabile. Activitatea turistică se dovedeşte a fi un real sprijin în dezvoltarea corecta a acestor
zone, în protejarea resurselor lor naturale, pe măsură ce creşte gradul de conştientizare al
valorii şi importanţei lor pe plan local, naţional şi uneori chiar regional. Condiţia realizării
acestui sprijin vine însă din comportamentul responsabil de consum turistic în ariile naturale
protejate, de catre turisti si cercetatori. In teorie activitatea turistica este bine venita, dar
aceasta trebuie sa respecte si sa organizeze activitatii receationale ce pot fi dezvoltate in
interiorul ariei protejate.
Proiectul este sturucturat pe trei capitole:
In primul capitol am prezentat Rezervația Turistică Naturală Munții Retezat evidențiind
delimitările și căile de acces. Rrzervatia deține o componenta importantă data de resursele
naturale care se bazează pe formele deosebit de atractive de relief montan și depresionar.
Capitolul următor tratează formele de realizare ale obiectivelor morfoturistice dar și resursele
naturale. Am amintit aici principalele trasee turistice care fac posibilă vizitarea obiectivelor
turistice de către mai multe categorii de turişti, în condiţii de siguranţă. Pentru iubitorii de
aventură am pomenit traseele de alpinism.
Ultimul capitol constă într un studiu care a avut ca obiectiv cercetarea planurilor de
dezvoltare ale Parcului Naţional Retezat. Am amintit aici de principalele categorii de vizitatori
ai Parcului National Retezat, analiza SWOT si promovarea produdului turistic.
Atractivitatea Munţilor Retezat este in strânsă corelaţie cu deosebita biodiversitate (plante
endemice, animale pe cale de dispariţie). Potrivit ultimelor cercetări s-a stabilit că Retezatul
este Ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa temperată, ceea ce trebuie să tragă un semnal
de alarmă şisă ne responsabilizeze în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a zonei.
 Capitolul I – Prezentarea Generala a Rezervatiei Turistice
Naturale Munții Retezat

1.1 Asezarea geografica

In romania primele arii protejate au fost constituite inca de la inceputul secolului XX, mai
specific anii 1925 - 1935, din dorinta de a ocroti multe specii de flora si fauna rare sau pe cale
de disparitie. Exista o puternica concentrare a ariilor protejate in spatiul montan si colinar,
fiind cu mult mai mica in perimetrul câmpiilor si luncilor.
Muntii Retezat se afla in Carpatii Meridionali, fiind considerati cei mai inalti si mai stancosi
din sirul muntilor dintre Jiu si Dunare. Sunt constituiti din doua creste alpine, aproape
paralele, una situata la nord, cealalta la sud. Cele doua creste principale sunt legate , intre
varful Papusa si varful Custura, printr-o creasta ascutita, lunga de aproximativ 2,5 km.
In partea de nord a Muntilor Retezat se afla joasa depresiune a Hategului. Limita rasariteana
a Muntilor Retezat este formata de valea Raului Barbat pana mai sus de gura vaii Murgusa la
gura paraului Curmaturii, la capatul de vest al depresiunii Petrosani, in apropiere de orasul
miner Uricani..De aici, o denivelare mare intre confluenta vailor Pilugu si Buta cu Jiul de
Vest ii separa de Depresiunea Petrosani.
Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-
a IUCN (parc național), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare
de conservare favorabilă florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale
de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul țării, pe
teritoriul județului Hunedoara. Are o suprafață de peste 38.000 de hectare și face parte din
regiunea biogeografică alpina, fiind situat în vestul Carpaților Meridionali, pe raza județelor
Hunedoara, Caraș - Severin și Gorj.
Accesul in Parcul National Retezat este accesibil din doua directii: Depresiunea Hategului si
Valea Jiului. In Depresiunea Hategului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 sau dinspre
Caransebes, pe DN68. In Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66, sau dinspre Tg.Jiu,
tot pe DN66.
Din Hateg si Petrosani exista mai multe cai de acces in masiv. Transportul in comun este
asigurat de firme private locale in zona Petrosani – Lupeni – Uricani – Campu lui Neag.

1.2 Locarizare
Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu
județele Caraș-Severin și Mehedinti , în nordul Parcului Național Domogled - Valea Cernei),
pe teritoriile administrative ale comunelor: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus și pe cel al
orașului Uricani), lângă drumul național DN66A care leagă orașul Petroșani de drumul
național DN67, pe Valea Cernei.
 1.3 Infiintare
Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935 la iniţiativa lui Alexandru Borza,
fondatorul Grădinii Botanice din Cluj, şi a biologului Emil Racoviţă, fiind primul parc
național al României. În 1979 câteva suprafețe ale parcului devin Rezervație a Biosferei,
prima de acest fel din țară. Programul „Omul și Biosfera” are condiții clare de acceptare, iar
Retezatul nu îndeplinea în totalitate aceste criterii la momentul aderării, fapt pentru care s-a
suspendat și se reevaluează acest statut. Nu este însă neapărat un lucru rău, pentru că într-o
astfel de rezervație ar trebui să existe comunități care trăiesc în armonie cu natura (așa cum se
întâmplă în Rezervația Biosferei Delta Dunării de exemplu), lucru ce nu există în Retezat
unde lipsesc așezările umane. În noua propunere de plan de management, aproape 70% din
suprafața parcului este zonă de protecție integrală sau strictă, ceea ce va duce la un grad de
conservare ridicat. Pădurile acoperă aproape 50% din suprafața parcului, iar dintre acestea
aproximativ 20% sunt păduri virgine și cvasivirgine. Cel mai înalt vârf din Retezat este
Peleaga (2.509 m).
Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie; din luna
septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks, iar din
anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000,
în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de
interes comunitar (Retezat - sit SCI) cât și protejării și conservării speciilor avifaunistice
(Munții Retezat - sit SPA).
Autenticitatea parcului este păstrată în special prin lipsa drumurilor auto, fapt ce a încurajat
turismul montan la pas și a ținut deoparte turismul de masă.

1.4 Rezervatii Naturale

Rezervatia natural Domogled este printre primele rezervatii natural din tarà cu acest statut,
incà din anul 1932, cuprinzând o suprafatà de circa 1194 ha; este o rezervatie complexà. in
cadrul ei se remarcà bogàtia de specii sudice (est-balcanice, balcano-ilirice, mediteraneene),
numárul de specii superioare depàsind cifra de 1000. Dintre cele peste 80 de speciì floristice
endemice amintim: Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea
degeneana. Dintre arborii si arbustil intâlniti in etajele de vegetatie remarcam: Fagus
silvatica, var. moesica, Corylus colurna, liliac sälbatic, tisà, Pinus nigra. Domogledul, situat
in vecinàtatea statiunii Bäile Herculane, est consideratà printre rezervatile cele mai bogate in
specii de plante din Europe. Bogate si variate sunt si elementele faunistice: scorpionul
carpatin (Euroscorpio carpathicus), vipera cu corn, peste 1300 de specii de fluturi specifice
diferitelor zone zo0-geografice (alpinà, ponticà, balcanicà, central-europeanà,mediteraneanã)
Rezervatia natural Izvoarele Nerei. Se intinde pe versantul sudic al masivului Semenic, la
obârsiile bazinelor Nera si Nergânita cu altitudinea cuprinsã intre 620 si 1410 m. Suprafata
rezervatiei este de 2500 ha. Rezervatia este importantà prin vegetatia forestierà de fàgete;
varsta arborilor este de peste 350 de ani, iar inâltimea lor de peste 40 m. Prin frumusetea
exemplarelor de fagete aceastà rezervatie poate fi consideratã unicã in Europa, constituind un
adevärat laborator natural.

Rezervatia natural Cheile Nerei-Beusnita (3368 ha). Intre localitätile Sopotul Nou si Sasca
Românã, Nera sträbate cel mai pitoresc traseu, si defileu unic in tarà ca frumusete, sälbäticie
(destul de dificil de sträbätut), a cärui lungime totalà depäseste 20 km. Chile reprezintà o
succesiune de cârsii sau cleanturi, mai mult sau mai putin abrupte, dintre care multe merità a
fi mentionate pentru peisajul interesant ce-l oferá: Cârsia Meliugului, Cârsia Albinii, Cleantul
Farna, Cârsia Cäprariului, Cârsia Soimului, Cârsia Rolului, Cârsia Foieroaga Mare.
Relieful, foarte fragmentat, se face pe alocuri remarcat prin turnuri ca: Turnul Mare al
Begului ( de circa 200 m), Turnul Mic al Begului, singurele trasee pentru alpinisti de gradul
V. Träsátura principalã a acestei regiuni este bogâtia de specii Noristice sudice care
amestecându-se cu elementele eurasiatice, europene, central-europene, continentale, pontice.
atlantice, mediteraneene se etangeazä in mod complicat alcâtuind fitocenoze complexe. Pe
langà Nora si fauna cu populatii relicte, aici sunt ocrotite si fenomenele carstice: ponoare,
izbucuri, pesteri, cascade de un mare nteres turistic. Cele mai spectaculoase fenomene
carstice sunt cele trei cascade din zona de tuf calcaros - ale Beusnitei, lacurile Ochiul Beiului
si Lacul Dracului.

Rezervatia naturalà a cheilor Carasului (894 ha). Chile Carasului constituie fenomenul cel
mai de seamà din muntii calcarosi a Banatului. Suprafata platformei este sculptatà aproape in
intregime in formatiuni calcaroase, cu predomunarea fenomenelor carstice intre care cele mai
dezvoltate - aläturi de pesteri si avene - sunt dolinele si lapiezurile,, constituind unul dintre
marile platouri carstice din Banat - „Câmpul" de doline de la labalcea, numite de localnici
„vârcane". Ca rezultat direct al varietátii factorilor ecologici, in sectoarele de chi vegetatia
este foarte variatà. Morfologia versantilor cu expozitii si inclinatii extrem de diferite imprimà
vegetatiei o serie de element specifice.

Rezervatia naturalà Valea Mare. Situatà la 3 km de Moldova Veche, rezervalia se intinde pe o

suprafatà de 488 ha sub vârful Gorganul Mic. Vegetatia arborescentà este formatà din frasin,
stejar, fag, in amestec cu carpen. In poienile padurii de fag, creste o specie mediteraneanà de
arbust - iederà alba (Daphne laureola). Aläturi de acest arbust. In aceastà „Oaza" bine
adâpostità se gásesc si alte plante de origine sudica: mojdreanul, paltimul de munte, scumbia,
liliacul, teiul alb, carpinita, iar dintre plantele ierboase, lucerna arâbeascà (Medicago arabica).
Rezervatia naturalà valea Ciclovei - Oravita. Aceasta rezervatie botanicà cuprinde zona
Muntelui Ril, cu Valea Cälugarului, Corcana si o parte din Muntele Simion. Are o suprafatà
de 218,9 ha. Zona face parte din sinclinoriul Resita - Moldova Nouà, Muntele Simion
constituit din calcare de Marila (jurasice) apartinând anticlinoriului Polom, iar masivul Rol
format din alcare recifale de Plopa (cretacice), sinclinalului Bradet. Flora se remarcà prin
câteva plante ca: ghimpele (Ruscus hypoglossum),bujorul bänätean, tisa (Taxus baccata) si
câteva specii de orhidee.

Rezervatia paleontologicà de la Soceni. Punctele fosilifere se aflà situate in izlazul satului

Soceni, pe vaile Turislavului si Politioana si cuprind depozite de faunà de vârstà sarmaticà si
pontiana, cu peste 2500 de specii de gasteropode si lamelibranhiat.

1.5 Parcul National Retezat

Retezatul este primul parc national din România și a fost înființat în anul 1935 de către
profesorul Alexandru Borza (1887-1971), directorul Grădinii Botanice din Cluj și de savantul
biolog Emil Racoviță (1868-1947).
La înființare, Parcul Național Retezat cuprindea o suprafață de 13 000 ha (aprox. 100 km2),
care în timp s-a tot mărit ajungând în prezent la peste 38 000 ha. Cea mai mare parte a
parcului se află în judeţul Hunedoara (87%), restul aflându-se pe teritoriile administrative ale
judeţelor Caraş-Severin (11%) şi Gorj (2%). În Parcul Național Retezat găsim 50 de vârfuri
peste 2000m, cel mai înalt fiind Peleaga, 2 509m, fiind îndeaproape urmat de vârful Păpușa,
al doilea vârf ca înălțime din Retezat, 2 508m. Vârful Retezat este cel mai cunoscut datorită
formei sale „tăiate“, fiind vizibil din toată Țara Hațegului, dar ca altitudine este doar al treilea
vârf din masiv, 2 482m.
Parcul Național Retezat este supranumit “Tărâmul cu Ochi Albaştri”, datorită multitudinii de
lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ 38% din totalul de lacuri
glaciare din România. Cele peste 80 de lacuri din Retezat, dintre care numai 54 sunt
permanente, sunt alimentate de zăpada topită de pe crestele munţilor. Cele mai spectaculoase
dintre lacuri sunt: Bucura, Zănoaga, Ștevia, Ana, Lia, Tăul Negru, Tăul Porții, Gemenele și
Știrbu. Cel mai mare lac glaciar din țara noastră este Bucura, cel mai adânc este Zănoaga, iar
Tăul Porții este lacul glaciar aflat la cea mai mare altitudine.

Capitolul II Structura Potentialului Turistic Natural-Antropic

2.1 Biodiversitate