Examen PU - 2021

Foaie PU
CAVITATE SIMPLA : INLAY

Definiție: incrustație = micro-proteze rigide, realizate în afara cabinetului, aplicate în cavități preparate la dinți conform anumitor principii și care au
rolul de a reconstitui morfo-funcțional coroana dintelui
INDICATII CONTRAINDICAȚII BENEFICII DEZAVANTAJE
 Leziuni coronare prin lipsa de  dentitie temporara  Rigid, Rezistența mecanica și  Greu de executat
substanta (carii; fracturi)  la tineri (vol. cameră pulpara) chimica în mediul oral  Determina axa de inserție
 Coloratie anormala pe  Boli psihice sau boli generale  Refacere morfo perfecta  Preț crescut
suprafete limitate (sesiuni lungi; laborioase)  Păstreaza închiderea marginală  Risc de destabilizare (Când
 Gr frontal, gr lateral  Risc cario crescut  element discret exista ca element de
 Element de agregare în punti de  Dintii cu vizibilitate dificilă,  Economie tisulara agregare)
amplitudine mică mobilitate +  Poate fi element de agregare  Timp de lucru mare
 Proteză amovibilă (sprijin,  Microstomie  Necesitatea lab de tehnica
retentie pentru croset)  Igiena slabă dentara
 parodontopatii  Hipersalivație rebela  Când este metalic =
pentru imobilizarea dinților  Dotare tehnică precară INESTETIC
(incrustatii unite între ele)  Absenta personalului instruit
 Reface dimensiunea verticala de
ocluzie
 dinte accesibil, vizibil
 dinte rezistent la Carii
 Pacienții cu igienă bună
CARACTERISTICI:
Zona materiale Profunzime Freze
preparata
ocluzala Metal 1.5mm - sferica Ø1,5 mm / 2mm
ceramica 2mm - Cilindrica vf plat 1,5 mm / vârful
rotunjit 2 mm
- Flacără
Foaie PU
INLAY : cls I
ETAPE PREPARARE:
ETAPE LIMITE FREZE ORIENTARE FREZE
1 Găuri de ghidaj (fosete M,Centrala,D) -Prof = 1,5 mm (2mm) sferica Ø 1,5 mm (2mm) // axa de inserare a
restaurării
2 Unim orificiile de ghidaj - Urmarim morfologia Cilindrica sau cilindro-conica cu // la axa de inserare a
- Distanta de creasta marginală > 2 vf plat Ø1, 5 mm (cu vf rotunjit restaurării
mm Ø 2mm)
3 Forma de contur - M-D = creasta marginală> 2mm Cilindrica sau cilindro-conica cu // la axa de inserare a
- V-O = 1/3 medie a vf plat Ø1, 5 mm (cu vf rotunjit restaurării
versantului cuspidian Ø 2mm)
- C-O = 1,5 mm (profunzime)
4 Forma de retentie - Reciprocitate Cilindrica sau cilindro-conica cu // la axa de inserare a
- Unghi bine exprimate / rotunjite vf plat Ø1, 5 mm (cu vf rotunjit restaurării
- Planseu plat/ rotunjit Ø 2mm)
- Pereți rugosi
- Raport optim L/P 3/4
5 Forma de asigurare a rezistenței - Reducem pereții subțiri Cilindrica sau cilindro-conica cu // la axa de inserare a
- Trotuar Black vf plat Ø1, 5 mm (cu vf rotunjit restaurării
- În afara zonei de contact (1/3 Ø 2mm)
mediu)
- Zona de auto-curățare
6 Bizotare marg -1 / 4 extern a smalțului Flacăra 35 ° / 45 ° de suprafața
NU PT CERAMICĂ preparata
Foaie PU
OBIECTIVE DE PREPARARE:
1 INSERTIA - NON-retentiv în axa de inserție: Ocluzo-Cervical
- Pereți // sau divergenti cu 6 ° (3-3) spre ocluzal
- Pereți drepti
2 RETENŢIA - Retentiv in sens: V-O / M-D (suprafață rugoasa)
- Unghiuri bine exprimate / rotunjite
- Planseu drept / rotunjit
- Pereți // sau divergenti cu 6 ° spre ocluzal
- Reciprocitate
- Preparatia urmează morfo ocluzala al dinților (santuri M-D + inter-cusp)
- Bizotare (nu pentru ceramică)
3 REZISTENȚA DINTILOR - Scurtam pereții subțiri (<2mm)
- Îndepărtam toate prismele de smalt nesustinute
- profunzime = 1,5 mm / 2 mm
- Limita în afara pct de contact
4 REZISTENȚA RESTAURARII - Profunzime = 1,5 mm / 2 mm
- Limită în afara zonelor de contact
5 PREPARATIA PERIFERICA limite -În afara pct de contact, în zone de auto-curățare = 1/3 medie a versantilor cuspidieni
Dimensiuni -Profunzime = 1,5 mm / 2 mm
CARACTERISTICI SPECIALE:
1 Elemente care asigură -Pereti // pe ax de inserție a incrustației sau divergenti spre ocluzal
axul de inserție
2 Elemente de ghidaj - Orificii de ghidaj (fosete M,C,D)
- Morfologia dentara: santuri M-D + intercuspidiene
3 Elemente de retenție - Pereți // 2 cate 2
- Planseu plat / rotunjit
- Unghiuri bine exprimate / rotunjite
4 Preparatie periferica Ciot 35 ° / 45 ° pe suprafața preparata NU
PENTRU CERAMICA
Foaie PU
INLAY : cls V
PAȘI DE PREGĂTIRE:
ETAPE LIMITE FREZE ORIENTAREA FREZELOR
1 Deschiderea cavității - Profunzime = 1,5 mm (2mm) Sferica Ø1,5 mm (2mm) // la axa de inserare a
- Aspectul rinichilor restaurării
- Distanța VD + VM a prep = 1,5
mm
2 Forma de contur - Aspect reniform Cilindrica sau cilindro-conica cu perpendicular pe peretele

- Planseu neted și convex al cavității vf plat Ø1, 5 mm (cu vf rotunjit parapulpar
- Peretele cervical la 0,5 mm de Ø 2mm)
gingie
- Profunzime = 1,5 mm / 2mm
3 Puturi dentinare -2 puturi de rofunzime 0,6 mm Tronconica Ø 0,6 mm // la axa de inserare a
NU PENTRU CERAMICA - // între ele restaurării
- Axa lor // cu axa de inserție
- Pereti ușor divergenti
- Distanța până la marginea
preparatiei = 1 mm
- Distanța până la camera pulp
1 mm
4 bizotare - Marg ocluzală + cervicală Flacără 35 ° / 45 ° de suprafața

NU PENTRU CERAMICĂ de preparare
Foaie PU
1 INSERAREA - NON-retentiv în axa de inserare: VO
- Pereții ocluzali și cervicali // între ei sau divergând cu 6 ° spre vestibular
- Pereții proximali ai cavității divergente spre vestibulari
2 RETENŢIE - Retentiv in sens: O-C / M-D

- Pereți // sau divergenti cu 6 ° spre vestibular
- Reniform/castravete
- Pututri dentinare
- Profunzime totala = 1,5 mm /2 mm
- bizotare
3 REZISTENȚA DINTILOR - respectam morfo dinte
- puturi dentinare Ø 0,6 mm
- Profunzimea preparatiei: mai largă decât adâncă
4 REZISTENȚA RESTAURARII - Grosimea restauratiei 1,5mm / 2mm
- Limitele în zonele de auto-curățare
- Puturi dentinare la 1 mm de camera pulp NU PENTRU CERAMICA
- Reducem pereții subțiri
5 PREPARATIA PERIFERICA Design -bizou de 35 ° / 45 ° NU PENTRU CERAMICA
limite - Marg cervicala la 0,5 mm de gingie
- Plasam marg cavității în zone de autocurățare
ELEMENTE PARTICULARE:
1 Elemente care asigură - Pereții axiali diverg spre vestibulari cu 6 ° max
axul de inserție - Puturi dentinare // între ele
2 Element de ghid -Morfo dintelui: convexitate M-D + C-O

3 Element de retenție - Puturi dentinare
- bizotare
4 Preparat periferic bizou 35 ° / 45 ° pe suprafața pregătită NU
PENTRU CERAMICA
Foaie PU
INLAY/ONLAY: MOD
DEFINIȚIE:
- Alcătuit din 2 cavități verticale (M + D) și o cavitate orizontală care unește cele 2 cavități verticale
- Aspectul cavităților verticale = identic cu cel de cls II (realizat pe aceleași principii)
- Cavitatea compusa trebuie să fie neretentivă în sens AXIAL si retentivă în celelalte sensuri
Coroana parțială / onlay = o restaurare indirectă, rigidă, extra-tisulară care acoperă parțial coroana dintelui.
Inlay-onlay = restaurare indirectă extra şi intra-tisulară care reface o parte a coroanei dentare
 Pe dinți cuspidati (cuspizi  Carioactivitate intensă și  O longevitate bună  Retenție minimă după o
integri) prelungită  O bună contentie a restaurare cu amalgam
 Pacienți cu carioactivitate redusă  Pe dinți scurti sau extrudiți coroanei dentare  Vizibilitatea metalului
 Leziuni extinse care scad  Rezistent la stresul ocluzal (inestetic)
rezistența
CARACTERISTICI:
Zona materiale Profunzime Freze
pregătită
Ocluzal Metal 1.5 mm - Sferica Ø 1,5 mm / 2mm
ceramic 2mm - Cilindrica vf plat 1,5 mm / vârf
Cusp de sprijin = 1,5 mm rotunjit 2 mm
Cusp de ghidaj = 1 mm
Oral (registru cuspidat) Metal 1,5 mm /2mm - 1,5mm cilindrica/cilindro-conica vf plat
ceramic vf rotund 2mm
Mezial și distal Metal 1,5mm + 2mm 2mm - 1,5mm cilindrica vf plat vf rotund
ceramic + 2mm 2mm
Foaie PU
1 Găuri de ghidaj (fosete M,Centrala,D) -Prof = 1,5 mm (2mm) Sferica Ø 1,5 mm (2mm) // la axa de inserare a
restaurării
2 Unim orificiile de ghidaj - Urmarim morfo dentara Cilindrica vf plat Ø1, 5 mm (cu // la axa de inserare a
- Distanta de Creasta marginală vf rotunjit Ø2mm) restaurării
> 2 mm
3 Cav orizontala - Urmarim santurile – profunzimea Cilindrica vf plat Ø1, 5 mm (cu // la axa de inserare a
1,5 mm vf rotunjit Ø2mm) restaurării
- Distrugerea celor 2
creste marginale M+D
- V-O = limita 1/3 med pe versant
cusp
- O-C = 2mm
- Planseu plat / rotunjit
4 Cav verticale - Forma de trapez Cilindrica vf plat Ø1, 5 mm (cu // la axa de inserare a
- Divergente spre dinții vecini vf rotunjit Ø2mm) restaurării
- Prof = 2 mm in plus fata de cav
orizontala
- 0,5 mm de linia gingiv
5 Pregătirea cuspizilor deteriorati - 2 mm în jurul cuspilor (versant int Cilindrica vf plat Ø1, 5 mm (cu // la panta cuspului
- gauri ghidaj și ext) vf rotunjit Ø2mm) (mișcare circulară)
- preparare - Opriți-vă cu 1 mm deasupra bazei
cusp
6 Pregătirea cuspizilor conservati: -2mm pe versantul int a cusp Cilindrica vf plat Ø1, 5 mm (cu // la panta cuspului
- Gauri ghidaj vestibular vf rotunjit Ø2mm) (mișcare circulară)
- preparare
7 Preparatia pragului - 1mm profunzime Cilindrica cu vf plat Perpendicular pe axa
- Baza pantei cusp deteriorat Ø1mm de inserție a
restaurării
8 Bizotarea istmului Flacără 35 ° / 45 ° de suprafața
de preparare
Foaie PU
INSERTIA - Neretentiv în axul de inserție
- Axul de inserție trebuie să coincidă cu axul forțelor masticatorii
- Cele 3 cavități trebuie să fie în acelasi ax
- Orizontala = pereți // divergenti ocluzal (6 °)
- Verticale = pereți verticali // + divergenți față de dinții vecini
RETENŢIA - Retentiv in sens: V-O / M-D

- Orizontal: reciprocitate / planseu plat; rotunjit / unghiuri bine exprimate; rotunjite
- Vertical: pereți verticali //, unghiul dintre peretele parapulpar și peretii laterali, perete gingival drept
REZISTENȚA DINTILOR - Eliminarea tuturor prismelor smalț nesustinute
- Limită zonele de contact din afara zonelor de auto-curățare
- Includeți cuspidul oral în preparare
REZISTENTA RESTAURARII - Respectați profunzimea preparatului
- Limită în afara zonelor de contact
PREPARAREA PERIFERICA limite - Orizontală: 1 mm pe versantul ext a cuspilor de ghidaj
- Vertical: pereți gingivali la 0,5 mm de marginea liberă: 0,6 mm de dinții vecini
Dimensiune - Cavitate orizontală = 1,5 mm
- Cavitate verticală = 1,5 + 2 mm
1 Element care asigură - Non-retentiv în axa de inserție
axa de inserție - Axul celor 3 cavități este aceeași
- Orizontală = pereți // sau divergenti spre ocluzal (6 °)
- Vertical: pereți verticali // spre ocluzal (divergenti față de dinții vecini)
2 Element de ghid - Orif ghidaj
- Morfo (santuri)
- Santuri de ghidaj
3 Element de retenție - Reciprocitate
- planseu plat / rotunjit
- Unghi bine exprimat / rotunjit
- Istm
Foaie PU
ONLAY
DEFINIȚIE: orice restaurare extra-coronariană care acoperă o parte a coroanei clinice a dinților CARACTERISTICI:
- Biologic,conservativ (conserva structura dentară)
- preparatie mai dificilă
- Posibilitatea de dislocare a substructurii organice și de aceea sunt indicate mijloace suplimentare de retenție parțială a
coroanei:
- utilizate în dinții anterioare, acestea acoperă 3 laturi ale celor 4 părți = onlay 3/4
- utilizate în dinții posteriori, acestea acoperă 4 laturi ale celor 5 părți = onlay 4/5
- nu lasă decât cuspul M-V al molarilor descoperiți = onlay 7/8
 dinți anterori sau posteriori  pe dinții cu o coroană clinică  conserva structura dentară  retentie redusa
 peretele V integru scurtă, deoarece agregarea va fi  ofera acces facil la umăr pe  Rezistenţă mecanica
 aspect, forma coroanelor dentare și compromisă gingival inferiora
poziția normală  pe dinți devitali, rezistență  permite accesul corect pt  Preparatie clinică dificilă
 ca element de agregare redusă și schimbare de culoare igienă orală  Corecțiile axelor minore
 ca element unitar  pe dinți cu mobilitate crescută  afectiuni parodontale inserare
 ca elemente plural în punțile de  carioactivitate intensă inexistente  Există riscul vizibilității
imobilizare ale dinților  se poate inlatura usor cimentul muchiei metalice
parodontali  prin acces direct, este
 pe dinți cu pierdere moderată a posibilă verificarea adaptării
structurii dentare  permite utilizarea testelor de
vitalitate
 avantaj estetic, partea
vizibilă a dintelui este
neschimbata
Foaie PU
ONLAY ¾ (Metalic)
= reprezintă cea mai dificilă preparatie clinică CARE impune prep foarte corecta și pretențioasa. Gradul de dificultate rezultă din faptul că caninul are forme foarte
diferite
ETAPE LIMITE FREZE ORIENTAREA FREZEI
1 Trasam (în creion) limitele preparatiei - 0,5 mm de marginea incizală Creion

- La 0,5 mm de marg gingivala
- Pe f proximale la unirea 1/3 V +
2/3 Oral
2 Prepararea f Orala supra-cingulară: -Prof = 1 mm - Sferica Ø1 mm - Perpendicular pe axa
- Găuri de ghidaj - oliva de inserție a prep
- Unim orificiile - // la axa de inserare a
restaurare
3 Prepararea infra-cingulara a f Orale: - Profunzime = 0,5 mm Cilindrica cu vf rotund // la axa de inserare a
- Găuri de ghidaj - 0,5 mm de marg gingiv Ø1 mm (se introduce ½ din vf restaurării
- Unim orificiile si rezulta forma ¼ cerc)
4 Pregătirea santurilor de retenție proximale - 1/3 V + 2/3 O a f proximale Tronconic cu vf rotunjit // la axa de inserare a
(verticale) - santuri // între ele Ø 0,6 - 1 mm restaurării
- Profunzime = 1-1,5 mm
5 Pregătirea santului de retenție paraincizal -Prof = 0,5 mm Con invers Perpendicular pe axa
(orizontal) de inserție a prep
6 finisare
Foaie PU
1 INSERTIA - neretentiv în axa de inserție: O-C
- Șanțurile de retenție proximale // între ele + axul coincide cu ax de inserție
- Pereți // între ei sau converg spre ocluzal 6 °
2 RETENŢIE - Retentiv in sens: V-O M-D
- Marg conje - ¼ cerc
- urmarim morofologia cingulumui
3 REZISTENȚA DINTILOR - Suprafață vestibulară intactă
- Înlăturare prisme de smalț nesustinute
- Limite în afara zonei de contact, in zonele de autocurățire
4 REZISTENȚA RESTAURARII - Respectați profunzimea de prep
- Limite în afara zonei de contact, in zona de autocurățire
5 PREPARATIA PERIFERICA Design - Prag conje – ¼ cerc
- Profunzime = 0,5 mm
- la 0,5 mm de marg gingiv
1 Elemente care asigură - Pereți // între ele sau ușor convergând spre ocluzal
ax de inserție - Șanțuri de retenție proximale // între ele și ax identic cu ax de inserție
2 Elemente de ghidaj - orif de ghidaj supracingulare (1mm)
- orif de ghidaj subcingulare (0,5 mm)
- Cingulum (morfo dentară)
3 Elemente de retenție - Șanț de retenție proximal (0,6-1 mm)
- sant de retenție spre incizal
- unghiuri rotunjite
4 Preparatia periferica - Prag chamfer
- la 0,5 mm de marg gingiv
Foaie PU
ONLAY 4/5 (Metalic)

Numele coroanei este legat de numărul de pereți implicați în pregătire
CARACTERISTICI:
- Acoperă 4 dintre cei 5 pereți ai unui dinte cuspidat
-Rămâne suprafața vestibulară integra
- O bună retenție la substructura organica
- Marginile prep așezate în zone de autocurățire
- Contentia piesei se realizează fără tendința de fractură inter-cusp
Zona Materiale Profunzime Freze

pregătită
ocluzal Metal Cusp de sprijin = 1,5 mm - Sferica L 1,5 mm / 2mm
Cusp de ghidaj = 1 mm - Cilindrica cu vf rotund 1,5 mm
- Flacără
Oral Metal Cervical = 0,5 mm - Cilindrica cu vf rotund (0,6-1 mm)

Ocluzal = 1 mm - Flacără
Mezial și distal Metal 1/3 V = nepreparat -Cilindrica cu vf rotund (0.6-1mm)
2/3 Oral =preparat
cervical = 0,5mm
Foaie PU
1 Trasam (în creion) limitele preparatiei - 0,5 mm sub vârful cuspidului pe Creion
versantul int a cusp vestibular
- La 0,5 mm de marg gingiv
- F proximale = 1/3 V + 2/3 Oral
2 - Orif ghidaj(fosete M + D) -Prof = 1 mm - Sferica Ø1 mm // la axa de inserare a

- Conectați orificiile de ghidaj - Cilindrica cu vf rotund Ø1 restaurării
- Elimina crestele marginale mm
3 Pregătirea cuspidului vestibular - 3 santuri de ghidaj = 1mm Cilindric cu vf rotund Ø1 mm // panta versantului
- Ghidaj de ghidaj - Numai pe versant int cusp
- preparare
4 Prepararea cuspului palatinal - 3 orif de ghidaj = 1,5 mm Cilindric cu vf rotund Ø1 mm // panta versantului
- santuri de ghidaj - Versant int + ext (1/3 ocluzal al f cusp
- slefuire Orale)
5 Pregătirea f Orale - Prof cervicala = 0,5mm tronconic vf rotund (0,6-1 // la axa de inserare a
- santuri de ghidaj - profunzimea spre ocluzal = 1mm mm) sau (1-2 mm) restaurării
- slefuire - 0,5 mm de gingie
6 Prepararea f Palatinale - la unirea 1/3 V + 2/3 Oral Tronconic vf rotund (0,6- // la axa de inserare a
- Îndepărtarea punctelor de contact (P = 1mm) 1mm) sau (1-2 mm) con restaurării Perpendicular
- slefuire - Conectamcele 2 santuri vestibulare invers Ø1mm pe ax
- Profunzime = 1mm insertie
Foaie PU
- Șanțurile de retenție proximale // între ele + ax coincide cu ax de inserție
- Pereți // între ei sau ușor convergenti 6 ° spre ocluzal
2 RETENŢIA - Retentiv in sens: V-O / M-D
- Prag chamfer
- santuri de retenție
3 REZISTENȚA DINTILOR - F Vestibulara intactă
- Orientarea oblică a santurilor de retenție proximale
- Limite în afara zonei de contact, plasate in zonele de autocurățire
4 REZISTENTA RESTAURARII - Respectam profunzimea prep
5 PREPARATIA PERIFERICA Design - Prag chamfer
- la 0,5 mm de gingie
Limite - 0,5 mm de marg gingiv
- 0,6 mm clearance pentru dintele vecin
-1/3 V + 2/3 Oral (f proximale)
Dimensiuni -Profunzime = 0,5 mm
1 Elemente care asigură - Pereți // între ei sau ușor convergenti 6 ° spre ocluzal
ax de inserție - Șanțurile de retenție proximale // între ele + ax coincide cu ax de inserție
2 Elemente de ghidaj - Orif de ghidaj (fosete M + D)
- Santuri de ghidaj
- Morfo dinților
3 Elemente de retenție - santuri de retenție verticală (Proximale)
- sant de retenție orizontal (uneste cele 2 verticale)
4 Preparatia periferica - prag chamfer
- 0,5 mm profunzime
- la 0,5 mm de gingie
Foaie PU
ONLAY 7/8 (Metalic)

De asemenea, include ½ distala a suprafeței Vestibulare. Aspect similar cu o coroană completa. ½ mezial al suprafeței vestibulare rămâne intact, ceea
ce constituie un avantaj fizionomic special, deoarece cuspul V poate masca restul feței V care este metalică
Zona Materiale Profunzime freze

pregătită
ocluzale Metal Cusp de sprijin = 1,5 mm - Sferica Ø 1,5 mm
Cusp de ghidaj = 1 mm - Cilindric cu vf rotund Ø 1 / 1,5 mm
- Ø1 mm conul invers
Vestibular Metal Cervical = 0,5 mm - cilindrica vf rotund (1mm)

Ocluzal =1mm - tronconica vf rotund (0.6-1mm)
Oral Metal Cervical = 0,5 mm - cilindrica vf rotund (1mm)

Ocluzal = 1 mm - tronconica vf rotund (0.6-1mm)
Mezial și distal Metal Cervical = 0,5 mm - cilindrica vf rotund (1mm)
Ocluzal = 1 mm - tronconica vf rotund (0.6-1mm)
Foaie PU
ETAPELE PREP:
etape LIMITE FREZE ORIENTAREA FREZELOR
1 - orif de ghidaj (fosete M + D) -Prof = 1 mm - Sferica Ø1 mm // la axa de inserare a

- unim orificiile de ghidaj - Cilindrica cu vfrotund Ø1 restaurării
- Eliminam crestele marginale mm
2 Santuri de ghidaj ocluzal - Cusp de sprijin: 4 Cilindrica cu vfrotund // panta versantului
-Cuspid M-V integru santuri/cuspid Ø 1 mm - 1,5 mm cusp
- Profunzime = 1,5 mm Ø 2 - 3mm
- Cusp de ghidaj: 4 santuri/cuspid
- Profunzime = 1mm
3 Slefuire - reducem insulele de țesut Cilindrica cu vf rotund // panta versantului
dentar rămase Ø2 - 3mm cusp
- (între santurile de ghidaj)
4 Pregătirea F Vestibulare și Orale - Prof cervical = 0,5mm Cilindrica cu vf rotund Ø1 mm // la axa de inserare a
- Santuri de ghidaj - profunzimea spre ocluzal = 1mm tronconica cu vf rotund restaurării
- slefuire - 0,5 mm de gingie (0,6-1 mm) sau (1-2 mm)
5 Pregătirea fețelor proximale - La unirea 1/3 V + 2/3 Tronconica cu vf rotund // la axa de inserare a
-2/3 oral M + total pentru D Oral (P = 1mm) (0,6-1mm) restaurării
- Profunzime = 0,5-1mm
- Clearance = 0,6 mm
- 0,5 mm de gingie
6 Preparatia santurilor de retenție verticală (V + - Santuri verticale: 1 la joncțiunea Cilindrica cu vf rotund Ø1 mm // la ax de inserare a
M) + orizontală 1/3 V + 2/3 Oral + 1 centro-V Con invers Ø 2mm restaurării Perpendicular
- Șanț orizontal: conectează cel 2 pe ax
Verticale insertie restaurării
7 Finisare -rotunjim unghiurile int, netezim peretii Flacără
Foaie PU
- Șanțurile de retenție proximale // între ele + ax coincide cu ax de inserție
- santuri de retenție verticale și orizontal
3 REZISTENȚA DINTILOR - Suprafața vestibulară și mezială intacte
4 REZISTENTA RESTAURARII - Respectați profunzimea prep
5 PREPARATIA PERIFERICA Design -prag chamfer
limite - 0,5 mm de marginea cervicală

- 0,6 mm clearance pentru dintele vecin
- La unirea 1/3 V + 2/3 Oral (F proximale)
Dimensiuni -Profunzime = 0,5 mm
1 Elemente care asigură - Pereți // între ei sau ușor convergenti spre ocluzal (6 °)
axa de inserție - santuri de retenție // între ele și ax identic cu ax de inserție
2 Elemente de ghidaj - orif de ghidaj (fosete M + D)
- Santuri de ghidaj
- Morfo dinți
3 Elemente de retenție - Șanț de retenție verticală
- Șanț de retenție orizontal
4 Preparatia periferica -prag chamfer
Profunzime 0,5 mm
la 0,5 mm de marg gingiv
5 Alte elemente - ½ M-V a f Vestibulare ramane integra
Foaie PU
COROANA METALICA
Coroana dentară metalică turnata este un element protetic extrem de rezistent, cu cea mai lungă durată de viață. Este des folosit, chiar dacă este
inestetic.
 Tratament LOC lipsă de substanţă  În situațiile în care se poate  retenție excelentă  nebiologic
 Modif de culoare utiliza o soluție conservativa  Formă de rezistență foarte  Zona mare de închidere
 Distrugere extinsă  Exigente estetice bună marginală
 Pt contentia restaurarilor plastice  Rezistența la deformare  Sunt necesare elemente
 Pentru refacerea rapoartelor  Permite modelarea zonei de suplimentare de retentie
ocluzale normale furcație (edentatie partial totala)
 Permite aplicarea elementelor  Construcții plurale
speciale  Dintii cu tratament endo
 Permite modificări ușoare  Corectarea modificărilor
de ocluzie de paralelism

pregătită
ocluzale Metal Cusp de sprijin = 1,5 mm - Sferica Ø 1,5 mm
Cusp de ghidaj = 1 mm - Cilindrica cu vf rotund Ø 1 / 1,5 mm
- con invers Ø1 mm
Vestibular Metal 0.5mm
Oral Metal 0.5mm - Cilindrica vf rotund(1,5 mm)
- Flacără
Mezial și distal Metal 0.5mm - cilindrica vf rotund (1mm)
- Flacără
Foaie PU
ETAPE LIMITE FREZE ORIENTARE FREZE
1 - orif de ghidaj (fosete M + C + D) - Profunzime = 1 mm - Sferica Ø1 mm // la axa de inserare a

- Unim orificiile de ghidaJ - Urmați morfo suprf în timpul - Cilindrica vf plat Ø1 mm restaurării
- Eliminam crestele marginale unirii cu santuri
- Distrugem crestele marginale M + D
2 Preparatia cuspizilor: - Cusp de sprijin: profunzime Cilindrica cu vf rotund Ø1 mm // la panta versantului
- Santuri de ghidaj = versanti int și ext de 1,5 mm sau 1,5 mm cusp
- slefuire - Cusp de ghidaj: profunzime =
1mm, versanti int, ext
3 Preparatie axială: V,O: - Profunzime = 0,5 mm Cilindrica cu vf rotunjit Ø1mm // până la ax de insertie
- Santuri de ghidaj în centrul f V și f O - 0,5mm prag chamfer introdus pe jumatate
- slefuire - 0,5 mm de gingie
4 Pregătirea fețelor proximale: MD: - Eliminarea punctelor de contact Cilindrica vf rotund Ø1 mm // la axa de inserare a
- Îndepărtarea punctelor de contact cu efilata introdusa pe jumatate restaurării
- Prep f M, D - Profunzime = 0,5 mm
- 0,5 mm deasupra liniei gingiilor
- prag chamfer 0,5 mm
5 Finisare - Rotunjire vf ascutite Flacără // pe suprafața pregătită
- Verificam pragul
- Netezirea pereților
Foaie PU

- PRAGUL CHAMFER crește suprafața de contact, crește astfel retenția
3 REZISTENȚA DINTILOR - Limite în afara zonei de contact, plasate in zonele de autocurățire
- Prag chamfer 0,5 mm
- Eliminați pereții subțiri <2mm
- Respectam morfo
4 REZISTENTA RESTAURARII - Morfea dinților
- Grosimea restaurării: CS = 1,5mm / CG = 1mm / Profunzimea prag = 0,5mm
5 PREPARATIA PERIFERICA Design -prag chamfer la 0,5 mm deasupra liniei gingivale, 0,5 mm profunzime
1 Elemente care asigură ax de inserție -Pereti // între ei sau ușor convergenti spre ocluzal (6 °)
2 Elemente de ghidaj - Orif de ghidaj (fosete M + D)
- Santuri de ghidaj
- Morfo ocluzala
3 Elemente de retenție - Respectam morfo
- Pereți // între ei sau converg până la 6 °
4 Preparatia periferica -prag chamfer Profunzime de 0,5 mm la 0,5 mm de marg gingiv
Foaie PU
COROANA CERAMICA
Coroană ceramică = nu mai există un strat de metal pe care se arde ceramica ca în cazul coroanei metalo-ceramice Efectul estetic este mai bun din
punct de vedere al translucenței și al culorii, deoarece lumina nu este blocata de metal
- În zonele cu standarde estetice - Ori de câte ori este posibilă o - Aspect estetic superior - Rezistență redusă
crescute procedură mai conservativa - Excelentă transluciditate - În cazul umărului
- Pe dinți cu LOC V sau M + D - Rar utilizat la molari - Foarte bună biocompatibilitate circumferențial drept, este
- Pe dinți relativ intacti - Permite o lustruire mai redusă necesară o retenție crescută
a dintele - Dificultăți de graniță
- Aspectul restaurării poate fi - Există riscul de fractură
modificat modificând agentul - Poate genera abraziuni pe
de legare dinții opuși

pregătită
incizale Ceramice 2mm - Cilindrica cu vf rotund Ø 1mm și
de 2mm
- Flacără
Vestibular Ceramice 1mm - Cilindrica cu vf rotund Ø 1mm
- Flacără
Oral Ceramice 1mm - Cilindric cu vf rotund Ø 1mm

- oliva
- Flacără
Mezial și distal Ceramice 1mm - Vf rotund cilindric (1mm)
- Flacără
Foaie PU
ETAPE LIMITE FREZE ORIENTARE FREZELOR
1 Pregătirea suprafeței vestibulare și incizale: - 3 santuri de ghidaj în registrul - Cilindrica cu vf rotund Ø1 - // la axa de inserare a
- Santurile cervical și incizal pentru a urmări mm restaurării
- preparare convexitatea dintelui de 1 mm - Cilindrica cu vf rotund Ø2 - // la axa de inserare a
- 3 santuri de 2 mm care urmează mm restaurării +
vestibularul perpendicular pe axa de
inserare a restaurării
2 Pregătirea suprafeței orale - suprf - 1mm orif supracingulare sferica Ø1mm Perpendicular pe axa de
supracingulara - Indepartam insulele de t oliva inserție a restaurării
- Orif de ghidaj restant cu f oliva – respectam // la axa de inserare a
- Slefuire cu f oliva concavitatea restaurare
3 Pregătirea suprafeței orale - suprf - santuri de 1 mm Cilindrica cu vf rotund // până la axa de
subcingulara: - prag chamfer, profunzime 1 Ø1mm introducere a
- Santuri de ghidaj mm preparatului
- slefuire
4 Pregătirea fețelor proximale: M,D: - Eliminarea punctelor de contact cu Cilindrica cu vf rotund Ø1 mm // la axa de inserare a
- Îndepărtarea punctelor de contact efilata efilata restaurării
- Conectați f vestibulare și orale - Prag chamfer 1mm cu
cilindrica prin unirea FV și FO
5 Finisare - Rotunjirea unghiului incizal Flacără // pe suprafața preparata
- Verificam pragul
- Eliminam prisme nesustinute
Foaie PU
1 INSERTIA - NERETENTIV în axa de inserție: OC
- Pereți netezi
- Pereți // între ei sau convergenti 6 °inspre ocluzal
2 RETENŢIA - Alte simțuri retentive: VO / MD
- Pereți // între ele sau converg spre ocluzal 6 °
- Lăsați în ¼ de cerc crește suprafața de contact, crește astfel retenția
- Prag chamfer de 1 mm
- Reducem marginea incizală cu 2mm
4 REZISTENTA RESTAURARII - Morfo dinților
- Grosimea restaurării
5 PREPARATIA PERIFERICA Design -prag chamfer,
limite = juxtagingival sau subgingival (0,5 mm) dacă sau mandibulare juxta/supragingivale
1 Elemente care asigură axa de inserție -Peretii // între ei sau ușor convergenti spre ocluzal (6 °)
2 Elemente de ghidaj - Orif de ghidaj
- Santuri de ghidaj
- Pereți // între ei sau convergenti cu max 6 °
Foaie PU
COROANA METALO-CERAMICA
Coroana metalo-ceramică este formată dintr-un cadru metalic turnat complet sau parțial acoperit de un strat de porțelan care are rolul de a reda aspectul, culoarea
și textura țesutului dentar natural.
 Pentru toți dinții care necesită  Carioactivitate intensă și  Combină rezistența metalului  Luam mult din tesut
acoperire completă prelungită cu estetica ceramicii  Dinții frontali, pentru un
 cerințe estetice ridicate  Boala parodontala netratata  Are un aspect natural efect estetic de succes,
 Ca element de agregare în punti  Pacienți tineri cu cameră pulpara  Calități retentive excelente marginea trebuie plasată
 Purtători de elemente speciale  În cazurile în care se poate  Forma adecvată de rezistență subgingival
în proteză compozită utiliza un tratament mai  Păstrează vitalitatea dintelui  Există riscul de fractură al
 Distrugeri coronariene intinse conservativ  Permite o ușoară corecție a componentei ceramice
 Cand e necesară rezistența și axului dentar  Dificultate în alegerea culorii
retentie crescuta  Preparatie ușoară și transmis cu exactitate la
 Dintii devitali  Ceramica este un material tehnician
 Cand e necesara reconstructia mai organic și este mai bine  Cost ridicat
fețelor laterale ale dinților tolerată de țesuturi
 Modificări ale planului de ocluzie  Oferă conductivitate
termica

pregătită
incizale Metal + ceramica 2mm -Cilindrica cu vf rotund L 1,5 mm
și 2 mm + flacără
Vestibular Metal + ceramica 1.5mm -sferica Ø 1,5 mm + flacără
Oral Metal + ceramica 1.5mm -Cilindrica cu vf rotund L 1,5 mm
+ oliva + Flacăra
Mesial și distal Metal + ceramica 1.5mm - cilindrica Vf rotund (1,5 mm)
- efilata + Flacara
Foaie PU
ETAPE LIMITE FREZE FREZE
1 Preparatia f vestibulare și incizale: - 3 santuri de ghidaj în registrul - Cilindrica vf rotund - // la axa de inserare a
- Santuri de ghidaj cervical și incizal pentru a urmări Ø1.5 mm restaurării
- slefuire convexitatea dintelui profunzime - Cilindrica vf rotund Ø2 mm - Perpendicular pe axa
1,5 mm de inserție a
- 3 santuri de ghidaj de 2 mm pe restaurării
vestibular si incizal
2 Preparatia f orale, suprf supracingulara - orif supracingulate de 1,5 mm sferica Ø1,5mm Perpendicular pe axa de
- orif de ghidaj profunzime oliva inserție a restaurării
- slefuire cu f oliva - Indepartam insulele de t // la axa de inserare a
restant cu f oliva – respectam restaurare
concavitatea
3 Preparatia f orale: suprf subcingulara: - Sant de ghidaj1,5 mm Cilindrica vf rotund // până la axa de
- santuri de ghidaj - Prag chamfer 1,5 mm Ø1mm introducere a
- slefuire profunzime preparatului
4 Preparatia f proximale: M,D: - Eliminarea punctelor de contact cu Cilindrica vf rotund Ø1.5 mm // la axa de inserare a
- Îndepărtarea punctelor de contact efilata efilata restaurării
- Unim f Vestibulara și Orala - Prag chamfer 1,5 mm se uneste cu
cel de pe FV și FO
5 Finisare - Rotunjirea unghiului incizal Flacără // pe suprafața pregătită
- Verificam pragul
- Eliminam prisme nesustinute
Foaie PU
1 INSERTIA - NEretentiv în axa de inserție: OC
- Pereți netezi
- Pereți // între eI sau convergenti 6 ° spre ocluzal
- Pereți // între ei sau convergenti spre ocluzal 6 °
- Pragul chamfer crește suprafața de contact, crește astfel retenția
- Prag chamfer 1 mm
4 REZISTENTA RESTAURARII - Morfo dinți
1 Elemente care asigură axa de inserție -Pereti// între eisau ușor convergenti spre ocluzal (6 °)
2 Elemente de ghidaj - orif de ghidaj
- santuri de ghidaj
- Pereți // între ei sau convergenti până la 6 °
Foaie PU
COROANA METALO-ACRILICA
 Mijloace de refacere a  Dinti tineri cu volumul camerei  Preț redus: potrivit pentru  Sacrificiu mare tesut
caracteristicilor morfologice din pulpare mare terapia de masă  Plasarea marg subgingival
toți dinții  În toate situațiile în care putem  Nicio dotare tehnică specială poate afecta parodontiul
 Când este necesară retentie și folosi un mijloc mai conservativ  Folosit ca unitate sau in  Uneori trebuie să devitalizam
rezistențe maximă construcții plurale dinte
 Poate face parte din terapia  Abraziunea acrilatului
EMAS mixt sau compozit  Acrilatul isi schimba culoarea
(element de întreținere și in timp
stabilizare pentru
proteză satelit amovibilă)

pregătită
ocluzale Metal cusp de sprijin = 1,5 mm -Cilindrica vf rotund Ø 1 mm și 1,5
Cusp de ghidaj = 1 mm mm + sferica Ø 1 mm
Vestibular Metal + acril 0,5 + 0,5 + 1 = 2mm -Cilindrica vf rotund Ø 1 mm și 1,5
mm + sferica Ø 1 mm
Oral Metal 1.5mm -Cilindrica vf rotund Ø 1 mm și 1,5
mm + sferica Ø 1 mm
Mezial și distal 2/3 O: Metal 0.5mm -Cilindrica vf rotund Ø 1mm și
1/3 V: Metal + acril 2mm 1,5 mm + sferica Ø 1 mm
Foaie PU
1 Preparatia f ocluzale: -1mm ( deoarece cuspizii de ghidaj - sferica Ø1mm - // până la axa de inserție
- Orif de ghidaj in fosete sunt mai mici = 1mm) - Cilindrica vf rotund din Restaurare
- Santuri de ghidaj Ø1mm
- Continuați prin distrugerea
crestelor marginale
2 Preparatia cuspizilor: - cusp de sprijin= 1,5 mm în jurul - Cilindrica vf rotund // cu versantul cuspului
- santuri de ghidaj cuspului oral Ø1mm
- slefuire - Cusp de ghidaj = 1mm pentru - Cilindrica vf rotund
versant int, 1 mm pe versant Ø1.5mm + 2mm
ext= 2mm
3 Preparatia f vestibulare: - Prof = 2mm Cilindric cu vf rotund // până la axa de
- santuri de ghidaj - 0,5 mm deasupra gingiei Ø2mm introducere a
- slefuire preparatului
4 Preparatia f orala: - Profunzime 0,5 mm Cilindrica cu vf rotund Ø1mm // la axa de inserare a
- santuri de ghidaj - 0,5 mm deasupra gingiei introdusa pe jumatate restaurării
- slefuire
5 Preparatia f proximale: -eliminam pct de contact cu efilata efilata / la axa de inserare a

- Eliminam punctele de contact -2/3 O = 0.5 mm Cilindrica vf rotund restaurării
- santuri de ghidaj -1/3 V = 2 mm Ø1mm + 2mm
6 Finisare - Rotunjiți unghiurile la nivelul Flacără // la panta cuspului
cuspizilor, ceea ce ar slăbi
rezistenta restaurarii
- Îndepărtam prismele de smalț
nesustinut
- Verificam pragul chamfer
Foaie PU
1 INSERTIA - neretentiv în ax de inserție: OC
- Pereți netezi
- Pereți // între ei sau convergenti 6 ° la ocluzal
2 RETENŢIA - Alte simțuri reticente: VO / MD
- Pereți // între ele sau converg spre ocluzal 6 °
- Pragul chamfer crește suprafața de contact, crește astfel retenția
- Prag chamfer de 1 mm
4 REZISTENTA RESTAURARII - Morfo dinți
1 Elemente care asigură ax de inserție -Pereti // între ei sau ușor convergenti spre ocluzal (6 °)
2 Elemente de ghidaj - orif de ghidaj
- santuri de ghidaj
- Pereți // între ei sau convergenti max 6 °
Foaie PU
ACCIDENTE SI COMPLICATII INLAY

Foaie PU
ONLAY CERAMIC SI COMPOZIT

Foaie PU
SUBSTITUIRE PRIN DUBLA PIESA PROTETICA

Definiție: se bazeaza pe reconstituirea metalica turnata a bontului coronar stabilizat printr -un pivot radicular
Alc din : 1. IOS=inlay -onlay de substitutie = dispozitiv de reconstituire alc din pivot radic. Care sustine un pseudobont metalic care reface portiunea
absenta a dintelui (se cimenteaza)
2. Coroana de acoperire(singulara/plurala)= reface portiunea coronara a dintelui
Bont coronar preparat=pivot (piesa metalica turnata)+structura coronara restanta=> acoperit ulterior de coroana de invelis
 Coroana incomplet distrusa  Dinti cu rad. Curbate/blocate  Inloc. Cu usurinta a coroanei de  necesita devitalizarea
 Tratament corect endo  Tratm endo incomplet acoperire fara a afecta ss dintelu
 Mono/pluriradiculari  Mobilitate dentara subiacent  i
sacrificiu biologic mare
 Diam V-O redus printr-o perp. Ant.  Distructii ale radacinei  Permite recuperarea tuturor  ios se indeparteaza dificil
Neretentiva  Fracturi corono-rad cu afectarea rest. Radic. Bune
 Dinti cu rezectii apicale agregarii  NU DICTEAZA AMPUTAREA
 Fracturi subggv CORONARA=> conservare tesut
 Anomalii de pozitie=> corectarea dentar dur
axei de insertie
Foaie PU
ETAPE DE PREPARARE :
IOS :
scop- deretentivizarea portiunii coronare restante cup rep. Unui prag END-KNIFE CHAMFREINAT/CHAMFER MIC 0,3 mm
Prepararea lojei radiculare :

*acces manual cu ace KERR pe 2/3 L rad
*prepararea lojei cu freze Gattes si Beutelrock
*prep. De cav inlay/avant-trou la intrarea in canalul radicular
Finisarea :
-indep PSN, nivelare margini + unghiuri, bizotare (E risc fractura)
CLAVETARE=metoda substituirii prin dubla piesa protetica si la niv dintilor pluriradiculari (se realizeaza cele 2 pivoturi radic separat unite prin portiunea
de bont metalic)
COROANA RICHMOND
Alc din : 1. Un dispozitiv radicular(rol=agregarea constructiei+reunirea tuturor elementelor coroanei de
substitutie) Conditii disp radicular :
*rezistent(calitatea materialului+design ul dispozitivului : L=2/3 L rad
G=1/3 gros rad
Forma conica(nu se indoaie/roteste) piesa prot.
UNICA
(metal+acrilat in
*rigid comp)
*intim adaptat la loja rad(asigura retentie+stabiliatte)
Tipuri dispozitive : simplu/compus - placuta Fauchard / placuta si inel Richmond
2un dispozitiv coronar(rol=reafce morfo+funct coroana distrusa a dintelui)
Foaie PU
ETAPE DE PREPARARE :
1.amputare coronara (nu este intotdeauna obligatorie) DOAR DACA EXISTA COROANA
Metoda : se imparte coroana in 3 segmente (INCIZAL-MEDIU-COLET)
-cu discul se real o linie de SLICE CUT diagonala (inciza-mediu)
-se indeparteaza din unghiul incizal opus tot cu o linie slice cut
-se planeaza S de sectiune rezultata cu o piatra roata
2.prep. S laterale ale substructurii organice

-freza tronconica vf rot
-chamfer mic 0,3 mm/ end-knife chamfreinat
-indep PSN =>substructura organica cu h=1/3 din h normala a dintelui, preparata neretentiv
-plasare subggv
3.prep S. de sectiune corono-radiculare

-preaparata in 2 versanti :
*vestibular (cuprinde 2/3 din S de sectiune)(realizat concav in 2 sensuri )
*oral (restul) (angulare orizontala)
-> cu freza conje cu diam mare se realizeaza infundarea pragului la niv V
->rotunjire unghiuri
4.prep LOJEI radic

*dezobturare manuala cu ace KERR pe 2/3 L rad (indep. Conului de gutaperca)
*prepararea lojei cu freze Gattes si Beutelrock
*prep. De cav inlay/avant-trou la intrarea in canalul radicular
Conditiile de prep. Ale lojei radic :

L=2/3 L rad
G=1/3 gros rad
Forma conica(nu se indoaie/roteste)
Prepararea AVANT TROU= excavatie practicata la intrarea in loja radiculara, care are drept centru axul lacasului radicular(cu piatra sferica mai > decat
dim lojei)
Rol x3 : protectia substructurii organice prin bizotare + grosime mai > de metal la unirea dispozitivelor+faciliteaza turnarea metal ului=>creste rezistenta
5.finisarea
Foaie PU
INCRUSTATIA CORONO RADICULARA

Subiecte pentru proba teoretică:
1. Structura și fiziologia smalțului și semnificația lor clinică prin prisma restaurărilor indirecte
Smalțul asigură forma și o suprafață dură și durabilă pentru dinți și este un strat protector pentru
dentină și pulpă. Culoarea și forma contribuie la aspectul estetic al smalțului.
Unitatea de bază a smalțului este prisma de smalț, care este situata pe un rând de-a lungul dintelui, iar
axa principală a prismei este, în general, perpendiculară pe dentina subiacentă. La dinții permanenți,
prismele de smalț în apropierea joncțiunii smalț-cement (JEC) se înclină ușor spre rădăcina dintelui
La maturitate, smalțul este format din hidroxiapatită (mineral anorganic), reprezentând aproximativ
96% din greutate și mai mult de 86% din volum, organizată într-o rețea de cristale de hidroxiapatită de
calciu (Ca10(PO4 )6 (OH)2 ), un fosfat de calciu cristalin. De asemenea, conține o cantitate mică de
matrice organică și 4% - 12% apă conținută în spațiile intercristaline și în rețeaua de micropori
deschiși la suprafață.
• Microporozitățile formează o legătură dinamică între cavitatea orală, fluidele sistemice pulpare și
tubulii dentinali.
Diferite fluide, ioni și substanțe cu greutate moleculară scăzută pot difuza prin smalțul
semipermeabil. De aceea, dinamica demineralizării, reprecipitării sau remineralizării, absorbția
fluorurilor și terapia de albire vitală nu se limitează la suprafață, ci sunt active în trei dimensiuni.
• Expunerea pe toată durata vieții a smalțului semipermeabil la pătrunderea elementelor din mediul
oral în structura minerală a dinților are ca rezultat modificarea culorii și rezistența la demineralizare.
• Smalțul este dur ca oțelul, cu o duritate Knoop de 343 (față de 68 pentru dentină).
Semnificație clinică
• Atriția = modificarea fiziologică a smalțului, proporțională cu vârsta, data de uzura funcțională a
suprafețelor ocluzale și proximale (prin masticație). Bruxismul sau contactul cu alimente / obiecte dure
(restaurări ceramice) duc la abrazie (!!!!). Astfel, la acești pacienți, se evită plasarea marginilor
restaurării în zona de contact ocluzal sau se încearcă folosirea unor materiale cu aceeași rata de abrazie
ca smalțul.
• Mordansajul acid = atacul acid este utilizat în sigilarea șanțurilor și fosetelor și adeziunea
restaurărilor la smalț. Mordansajul provoacă disoluția preferențială a suprafeței și contribuie la
creșterea legăturii dintre rășină și smalț.
• Permeabilitate: Smalțul este considerat a fi permeabil la ioni și molecule. Zonele hipomineralizate
prezente în smalț sunt mai permeabile decât zonele mineralizate. Astfel, aceste zone hipomineralizate
sunt mai sensibile la cariile dentare.
Suprafețele sensibile precum zonele hipoplazice, șanțurile şi fosetele sunt expuse riscului la carii
dentare.
Fisurile prezente la suprafața smalțului pot conduce la mortificarea pulpei și la fractura dintelui.
Pentru a evita fracturarea dinților și restaurărilor, pereții de smalț ar trebui să fie susținuți de dentină.
• Remineralizarea: Remineralizarea smalțului este posibilă doar datorită permeabilității sale la fluor,
calciu și fosfat (disponibile din salivă sau din alte surse).
2. Structura și fiziologia dentinei și semnificația lor clinică prin prisma restaurărilor indirecte
Dentina radiculară acoperită cu cement și dentina coronară care susține smalțul, formează structura
globală a dintelui.
Dentina:
- Conferă atât culoarea, cât și baza elastică pentru smalț.
- Rezistența și durabilitatea coroanei dentare sunt legate de integritatea dentinei.
- Are de obicei culoare galben pal și este ușor mai dură decât țesutul osos.
- Este o barieră protectoare și o cameră pentru țesuturile pulpare vitale.
- Ca țesut fără aport vascular sau inervație, este totuși capabil să răspundă la stimuli externi,
chimici sau mecanici. Prin urmare, dentina și osul sunt considerate țesuturi vitale deoarece
ambele conțin protoplasmă vie
- Este constituită în principal din mici flocoane de cristale de apatita încorporate într-o matrice
proteică de fibre de colagen reticulate si conține canalicule dentinare compacte, ocupate de
fluidul dentinar și procesele citoplasmatice ale odontoblastelor.
• Odontoblastul, cu corpul său celular plasat la periferia pulpei și procesul odontoblastic extins în tubul
dentinal (la aproximativ 1/3 grosimea dentinei), secretă matricea organică a dentinei și reglează
mineralizarea.
• Există două tipuri de dentină:

- Dentina intertubulară: componentele structurale ale matricei de colagen încorporate în
hidroxiapatită care formează cea mai mare parte a structurii dentinare,
- Dentina peritubulară: limitată la căptușeala pereților tubular
• Dentina matură este (în volum) : 45-50% cristal apatit anorganic 30% matrice organică 25% apă
Permeabilitate:
• Canalele tubulare deschise ale dentinei compromit funcția sa ca o barieră protectoare. Atunci când
protecția exterioară a dentinei, reprezentată de smalț sau ciment, este îndepărtată, tuburile expuse
devin conducte între pulpă și mediul orală externă.
Complexul pulpo-dentinar este responsabil de formarea dentinei şi protecția dintelui.
a. Dentina primară: inițială sau tubulară, dezvoltată în timpul dezvoltării dintelui până la finalizarea
completă a formei sale.
b. Dentina secundară sau fiziologică: Se formează cu o viteză mai mare decât dentina primară, într-
un ritm îndelungat și în mod regulat. Se mai numește și dentină funcțională.
c. Dentina terțiară: acesta este un mecanism de apărare conceput pentru a compensa pierderea
suprafeței dentinei într-o anumită zonă, fiind numită în continuare dentină reparativă sau reactivă.
Poate să apară ca rezultat al cariilor, intervențiilor stomatologice, eroziunii.
Semnificație clinică
1. Deoarece dentina este responsabilă pentru rezistența și rigiditatea dinților, trebuie să se acorde
atenție în timpul preparării dinților pentru evitarea sacrificiului inutil.
2. Preparațiile trebuie să fie realizate cu răcire continuă cu apă pentru a evita supraîncălzirea dintelui
ce duce la afectarea pulpei dentare.
3. Tubulii dentinari cuprind procese odontoblastice și fluidul dentinar. Deshidratarea dentinei prin
jeturi de aer cauzează deplasarea fluidului spre exterior și stimulează mecanoreceptorul
odontoblastului, ducând la sensibilitatea dentinară.
4. Dentina trebuie întotdeauna protejată cu cimenturi de bază, lineri sau adezivi dentinari.
5. Când se prepară dintele, se formează cantități considerabile de reziduuri formate din particule mici
de matrice de colagen mineralizată. Aceasta formează un strat pe smalț de dentină numit smear layer.
Pentru colajul restaurărilor la structura dinților, acest strat trebuie îndepărtat sau modificat. Acest lucru
se poate face prin gravare sau condiționare. Mordansarea dentinei determină îndepărtarea stratului de
smear și gravarea dentinei intertubulare și peritubulare necesară pentru legarea micromecanică.
6. Restaurarea trebuie să fie bine adaptată pereților preparației, astfel încât să se prevină percolarea și,
în consecință, deteriorarea dentinei / pulpei dentare.
3. Structura și fiziologia pulpei dentare și semnificația lor clinică prin prisma restaurărilor
indirecte
Pulpa dentară poate fi definită ca un țesut conjunctiv care umple cavitatea centrală a dintelui.
- Anatomic, corpurile celulare ale odontoblaștilor se află în regiunea periferică a pulpei, ca
urmare, odontoblaștii şi procesele odontoblastice sunt asociate în mod intim atât cu țesutul
dentinar cât și cu pulpa.
- Funcțional, reacția dentinei și a pulpei la stimulii externi depinde atât de procesele celulare,
cât și de corpurile odontoblastelor și, prin urmare, reacția este o funcție combinată a ambelor
țesuturi.
Prin microscopie optică, se disting patru zone la nivelul pulpei:
- zona odontoblastică din periferie
- zona accelulară a lui WEILL imediat subiacentă și foarte evidentă la nivelul pulpei coronare.
- zona bogată în celule numită și zona Höhl.
- zona centrală, cea mai extinsă cu vase și nervi mari
Are 4 functii principale:

A. Funcțiile de producție sau formare a dentinei
a. Fiziologia pulpei contribuie la menținerea echilibrului funcțional al funcției de producție sau
formare a dentinei
b. Dentina primara,secundara,tertiara-descriere mai sus
B. Funcții nutriționale:
• Pulpa asigură vitalitatea dentinei, furnizând oxigen și substanțe nutritive odontoblaștilor și extensiilor
acestora.
• Realizarea acestei funcții nutritive este posibilă prin bogata rețea capilară subodontoblastică și
numeroasele sale proiecții în zona dentinoblastă.
C. Funcția nervoasă:
• Este asigurat de terminațiile nervoase care provin din nervii dentari maxilar și mandibular, care sunt
ramuri ale trigemenului.
• Pulpa conține nervi motori și senzitivi care permit controlul vasomotor și funcția de apărare.
D. Funcția de apărare:
• Mecanismul de apărare al complexului pulpo-dentinar este triplu și constă din: Formarea dentinei
sclerotice peritubulare; Formarea dentinei reactive; Inflamație dacă agresiunea este severă
Factorii asociați cu degenerarea pulpei dentare includ:Utilizarea frezelor și pietrelor diamantate uzate;
Tehnici greșite de frezare; Prepararea pe profunzimi excesive; Apă de răcire insuficientă; Uscarea
dinților preparați; Reacții chimice exoterme ale materialelor pentru restaurări provizorii
Evoluția considerabilă a tehnicilor și a materialelor dentare tinde tot mai mult spre conservarea
vitală a pulpei pentru rolul ei și ne face să considerăm orice depulpare ca un fel de eșec.
• Este de preferat ca în timpul preparațiilor, să se evite supraîncălzirea substructurilor, creșterea

termică conducând întotdeauna la o reducere a circulației pulpare și știm că, cu cât o tehnică
este mai traumatică, cu atât formarea dentinei secundare este mai accelerată, anarhică și
însoțită de calcificări la nivelul coroanelor.
• Cu instrumentele rotative, trebuie evitată și zona maximă de vibrații (cuprinsă între 4000 și
30.000 rotații / minut), care este extrem de dăunătoare circulației.
Factorii asociați cu degenerarea pulpei dentare includ:

• Utilizarea frezelor și pietrelor diamantate uzate
• Tehnici greșite de frezare
• Prepararea pe profunzimi excesive
• Apă de răcire insuficientă
• Uscarea dinților preparați
• Reacții chimice exoterme ale materialelor pentru restaurări provizorii
4. Clasificarea Dechaume
I. Anomalii de sediu, poziție, număr, formă și volum

1. Anomalii de sediu: Transpozitie,heteropozitie,ectopie,entopie,reincluzie,anclavare
2. Anomalii de poziție: inclinari, translatii, infra-/suprapozitii,rotatii
3. Anomalii de număr:Hiperdontii, hipodontii, oligodontii,anodontii
4. Anomalii de formă: tuberculi dentinari, fuziune, bigeminare
5. Anomalii de volum: microdontie, macrodontie
II. LOC congenitale cu specific ereditar
1. Anomalii de smalț: Amelogeneze imperfecte
2. Anomalie dentinare:
a. Displazia Capdepond
b. Dentina opalescentă Hodge
c. Dentinogeneza imperfectă
d. Displazie dentinară
e. Dinți în formă de cochilie
III. LOC dobândite în perioada pre-eruptivă
1. Hipoplazii simple de smalț
2. Hipoplazii complexe
3. Anomalii induse prin iradiere perioada pre-eruptivă
IV. LOC dobândite în perioada post-eruptivă
1. LOC dobândite pe dinți temporari. Melanodonție Beltrami- Vulnerabilitate dentară
b. Carie (rampantă) / traumatism / modificare de culoare
2. LOC dobândite pe dinți permanenți:. Leziuni carioase;.Fracturi; Uzuri dentare; Eroziuni chimice;.
LO prin iradieri prelungite; Sindromul Dubreuil – Chambardel (melanodonție); LO consecutive
intoxicațiilor medicamentoasa; Discromie dentară; carie glopanta; uzuri dentare; eroziune idiopatica
5. Clasificarea Dechaume – leziunile de clasa a IV-a-vezi mai sus

IV. LOC dobândite în perioada post-eruptivă
1. LOC dobândite pe dinți temporari. Melanodonție Beltrami- Vulnerabilitate dentară
b. Carie (rampantă) / traumatism / modificare de culoare
2. LOC dobândite pe dinți permanenți:. Leziuni carioase;.Fracturi; Uzuri dentare; Eroziuni
chimice;. LO prin iradieri prelungite; Sindromul Dubreuil – Chambardel (melanodonție); LO
consecutive intoxicațiilor medicamentoasa; Discromie dentară; carie glopanta; uzuri dentare;
eroziune idiopatica
6. Morfologia parodontală – spațiul biologic parodontal+curs 1 slide 67

Parodonțiul este format din ansamblul țesuturilor de susținere ale dintelui
Parodonțiul profund: osul alveolar, ligamentul alveolar, cementul care acoperă rădăcina dintelui
Osul alveolar este o prelungire apofizara a oaselor maxilare si este format din osul alveolar propriu-zis
si osul alveolar sustinator.
Osul alveolar propriu-zis este osul compact care formeaza alveolele dentare, este reprezentat de
corticala interna a osului alveolar. Se mai numeste lamina dura sau lamina cribriforma. La acest nivel
se insera fibrele periodontale.
Osul alveolar de sustinere este localizat in jurul osului alveolar si subiacent acestuia. Este alcatuit din
doua componente: osul medular, spongios sau trabecular si corticala externa.
Ligamentul alveolo-dentar (desmodonțiu) este un țesut fibros și elastic care leagă dintele de os și,
astfel, atenuează presiunile pe care le primește dintele în timpul masticației și deglutiției.
- Trans-septale
- Marginale alveolare
- Orizontale
- Oblice
- Apicale
- Inter-radiculaire
Cementul acoperă rădăcina dintelui de la coletul anatomic la apexul lui, asigurând fixarea fibrelor
parodontale. La nivelul apexului dintelui, cementul pătrunde prin orificiul apical, pe o distanță de 0,5 –
1 mm, conturând acest orificiu.
Cementul poate fi : Acelular • Celular • Intermediar
Parodonțiul superficial:
Gingia - Începe de la linia muco-gingivală și acoperă procesele alveolare în jurul zonelor cervicale ale
dintelui - Rolul său este de a oferi un atașament epitelial organic și de a acoperi parțial coroana
dintelui
Cuprinde 3 zone învecinate:
- Gingia marginală (liberă sau non-atașată), de aproximativ 1,5mm
- Gingia atașată (care aderă la osul alveolar), de dimensiuni variabile
- Gingia interdentară (papilară), situată între doi dinți vecini
Gingiva marginală, care înconjoară coletul, nu aderă la dinte pe o adâncime de 1,5 până la 2 mm,
formând în jurul dintelui sulcusul (șanțul gingival).
7. Tipologia dento-parodontală
1. Parodonțiu gros
• creasta alveolară - groasă, corticală și spongioasă de înălțime normală
• gingia atașată - keratinizată, groasă, mai mult sau mai puțin curbată (înălțime < de 3 mm)
2. Parodonțiu normal
• creasta alveolară - corticală și spongioasă de înălțime normală
• gingia atașată - grosime normală
3. Parodonțiul fin:
• creasta alveolară - înălțime normală, os spongios redus
• gingia atașată - depresiuni interdentare subțiri și translucide marcate
4. Dizarmonia dento-alveolară
• creasta alveolară - înălțime insuficientă, numai os cortical
• gingia atașată - grosime și înălțime foarte mici (mai puțin de 1 mm), puțin sau nici un os vestibular
sau lingual (importanța palpării în timpul examinare fizică)
8. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică

Modificarile adaptative depind de:
-textura suprafetei
-adaptarea axiala si transversala
-biocompatibilitatea materialului
-materialul utilizat pntru cimentare/colaj
-starea anterioara a epiteliului sulcular
-materialele utilizate
-calitatea adaptarii si finisarii marginale a elementelor protetice
9. Mecanisme compensatorii în evoluția leziunilor odontale coronare (Evoluție staționară / lent

progresivă)
1. ORGANUL PULPO-DENTINAR ➔ dentină secundară, terțiară
2. GINGIE MARGINALĂ ➔ îngroşare
3. OCLUZIE ➔SUPRASOLICITARE: abrazie; îngroşarea stratului de cement; creşterea fibrelor
desmodontale; îngroşarea laminei dura (Iniţial asigură o mai bună implantare-pentru toate enumerate)
4. OS ➔ reorganizarea trabeculaţiei (paralel cu muchia crestei)
=> Evolutie stationara/lent progresiva=>Prognostic favorabil in caz de tratament corect
10. Mecanisme decompensatorii în evoluția leziunilor odontale coronare

LOC MULTIPLE +/- STARE GENERALĂ AFECTATĂ / FACTORI FAVORIZANȚI->
decompensare ireversibila
1. Mortificarea pulpei
2. Leziuni peri-apicale
3. Malocluzie: Pierderea contactelor cu dinții antagoniști / vecini; Migrări dentare
4. Leziuni parodontale: Mobilitate dentară; Congestia manșonului gingival; Lărgirea spațiului
parodontal; Resorbția laminei dura
5. Malrelații mandibulo-craniene
6. Disfuncții ATM, musculare
11. Complicații locale și loco-regionale ale leziunilor odontale coronare

LOCALE
1.Complicatii pulpare si periapicale:
I. Pulpite (inflamarea pulpei)
A. Pulpite reversibile
- simptomatice (acute)
- asimptomatice (cronice)
B. Pulpite ireversibile
a. Acute
- sensibilitate anormală la rece
- sensibilitate anormală la cald
b. Cronice
- asimptomatice cu expunerea pulpei
- pulpite hiperplazice
- resorbție internă
-
LEZIUNI PERIAPICALE: Degenerare pulpară; Necroză pulpară; Gangrenă pulpară
2.Parodontale- BOALA PARODONTALA
3.Abrazia dintilor restanti: •
Gradele de abrazie: 0, 1, 2, 3, 4 / Abrazia ocluzală / incizală / proximală
Marginea incizala devine suprafata: reducerea inaltimii cuspidiene
4.Migrarile dentare
5.Parodontopatia de solicitare,mobilitate
6.Complicatii ocluzale-destabilizarea relatiilor mandibulo-craniene
LOCO-REGIONALE
1. Tegumentare (celulită difuză / flegmon cervico-facial, tromboflebită facială)
2. Osoase (osteită, sinuzită maxilară)
3. Musculare (morfologic și funcțional)
4. Articulare (morfologic și funcțional)
12. Profilaxia generală în tratamentul leziunilor odontale coronare

Cu caracter NON-SPECIFIC:
- măsuri de eliminare, limitare și control a transmisiei agenților infecțioși
- respectarea unor reguli de bază ce țin de asepsie și antisepsie, de sterilizarea și
dezinfectarea atât a instrumentarului, cât și celorlalte obiecte și suprafețe din cabinet
- sterilizarea / spălarea instrumentarului.
-
Cu CARACTER SPECIFIC – pre-eruptiv
- se urmărește prevenirea bolilor foarte grave și o alimentație corectă a mamei
- profilaxia rahitismului şi tulburărilor digestive (dispepsii), a bolilor infectocontagioase, a
tulburărilor endocrine, a administrării unor antibiotic (tetraciclină) ➔ modificări ireversibile la
nivel dentar, traduse prin defecte în smalt și/sau dentină pe grupele dentare aflate în formare,
defecte ale căror mărime și extindere în suprafață indică durata acțiunii factorilor de
perturbare.
Cu CARACTER SPECIFIC – post-eruptive

• perioada post-eruptivă se suprapune parțial pe perioada pre-eruptivă ➔ continuarea măsurilor din
perioada pre-eruptivă
• eliminarea sau reducerea dietei cu alimente lipicioase sau cu exces de glucide
• administrarea de substanțe care să asigure protecția smalțului dentar față de atacul cariogen.
Fluorizarea apei de băut, a laptelui, a sării de bucătărie, a produselor de panificație asigură ingestia
zilnică, treptată a unei cantități suficiente și eficiente de fluor.
13. Profilaxia locală și loco-regională în tratamentul leziunilor odontale coronare

PRIMARĂ- preventive lez. Od. primare
➔ prevenirea îmbolnăvirii prin boala curioasă și boala parodontală
➔ conștientizare a bolnavului referitor la importanța igienizării și la suprimarea factorilor de risc
➔ fluorizarea prin mijloace locale și generale, protecția cu lacuri și sigilarea șanțurilor și fisetelor
dentare la care se adaugă igienizarea minuțioasă și corectă a cavității orale
SECUNDARĂ-prevenirea complicatiilor
➔tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale şi locoregionale
consecutive bolii carioase şi bolii
parodontale !!!!!
➔ edentație, migrări dentare, sindrom disfuncţional
➔ tratament corect și precoce
➔ menţinerea unei igiene orale riguroase.
TERȚIARĂ-terapie gnatoprotetica
➔edentații !!!!!
➔ refacerea corectă a morfo-fiziologiei, prevenirea migrărilor dentare, parodontopatiei, sindromului
disfuncțional şi a altor îmbolnăviri induse de edentația parțială.
14. Principiul curativ în tratamentul leziunilor odontale coronare

Restaurările fixe trebuie să restabilească integritatea morfologică și funcțională a arcadelor dentare
în contextul unui echilibru perfect al sistemului stomatognat.
Obiective:
1. Restaurarea morfologiei
2. Reconstituirea integrității arcadei dentare
3. Restaurarea / menținerea relațiilor mandibulocraniene corecte
4. Restaurarea funcțiilor pierdute
• Conceperea și realizarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte trebuie să restabilească integritatea
morfologică și funcțională corectă a arcadelor dentare în condițiile unui echilibru perfect al sistemului
stomatognat.
• Realizarea morfologică corectă se obține printr-un modelaj anatomic individualizat ce respectă forma
naturală a unităților odonto-parodontale.
• refacerea FUNCTIONALĂ - modelaj anatomic corect, individualizat și în relație corectă cu dinții
antagoniști
• La un număr de aproximativ 600 contacte masticatorii pe parcursul unei zile se înregistrează
aproximativ 2500-3000 de deglutiții. Dacă adăugăm la aceasta și faptul că forța declanșată în deglutiție
este cu mult mai mare decât forța declanșată în actul masticator, precum și durata actului de deglutiție
(1,5 secunde) față de 0,15 secunde (contactul de masticație) realizăm importanța refacerii corecte a
acestei funcții.
Etape: chirurgicală; medicamentoasă si restauratoare
15. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare - protecția complexului

pulpo-dentinar
1.Protecția complexului pulpo-dentinar
• Pătrunderea controlată a frezei: progresia atentă a frezei (evitarea perforării camerei
pulpare);limitarea creșterii temperaturii (irigare, freze active)
• Respectarea indiciilor clinico-biologici =>preparația va lua în considerare volumul camerei
pulpare;reducere homotetică = grosime uniformă a materialului
• Protejarea dinților preparați
• O atenție deosebită este necesară pentru a preveni leziunile pulparecauzate de diferite proceduri
specifice protezării fixe, în special de prepararea pentru coroana de înveliş. Degenerarea pulpară care
apare la mulți ani după prepararea dinților a fost documentată.
• Temperaturile extreme, iritanţii chimici sau microorganismele pot induce o pulpită ireversibilă, în
special atunci când acţionează pe tubul dentinal proaspăt secționat. ➔SIGILAREA IMEDIATA A
DENTINEI!!
• Prevenţia leziunilor pulpare necesită selectarea tehnicilor și a materialelor care reduc riscul de
afectare din timpul preparării substructurii dentare.
16. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii clinico-biologici
- Grosimea str de smalt si dentine

- Indicele mezio-distal
- Indicele vestibulo-oral
- Curbura sagitala
- Curbura transversala;
- Unghiurile cronare;
- Sectiune la colet;
- Volumul si forma camerei pulpare;
- Profilul de emergent;
- Radacina si canalul radicular
17. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii clinico-biologici –

curbura sagitală și curbura transversală-carte neagra
Curba sagitală de ocluzie (curba lui Spee) rezultă prin unirea cu o linie imaginara a vârfurilor
cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali mandibulari. Ea are punctul cel mai decliv la nivelul cuspidului
mezio-vestibular al primului molar (1-3 mm). Curba lui Spee prezintă concavitatea spre superior
la mandibulă si convexitatea spre inferior la maxilar. Ea este corectă dacă suprafata ocluzală a dintilor
se află în contact cu arcul curbei si incorectă dacă există dinti în infraocluzie sau supraocluzie. O
curbă prea accentuată sau denivelată poate genera tulburări functionale ale ocluziei.
Curba transversală de ocluzie (curba lui Wilson)

Curba transversală de ocluzie rezultă prin unirea cu o linie a cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor
laterali mandibulari. În plan frontal fetele ocluzale ale dintilor laterali vin în contact cu această curbă,
dintii fiind înclinati spre lingual la mandibulă si spre vestibular la maxilar.
În plan frontal curba lui Wilson are concavitatea orientată spre superior. Ea poate fi dreaptă sau cu
concavitatea orientată spre inferior în cazul unor anomalii dentoalveolare, sau aunor procese
patologice (abrazie).
18. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii clinico-biologici –

secțiunea la colet și profilul de emergență-carte neagra
Profilul de emergenta:
• Observaţiile bazate pe măsurători fotografice demonstrează că profilul de emergenţă drept constituie
morfologia normală a dintelui în vecinătatea şanţului
gingival.
• Profilul de emergență este dat de tangentele la colet la nivelul coroanei şi al rădăcinii.
• Restaurările având un profil de emergent drept în treimea gingivală facilitează accesul mijloacelor de
igienizare. Profilul de emergență dorit al restaurării dentare este plasat în prelungirea rădăcinii; variază
în funcție de morfologia rădăcinilor.
Rolul unui profil de emergent fiziologic:
• susține țesuturile din jur
• împiedică recesiunea gingivală
• perpetuează sănătatea gingivală
• subliniază caracterul armonios și estetic al restaurării
19. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: protecția parodonțiului

Plasarea limitei cervicale in raport de gingia marginala: Supra-gingival; Juxta-gingival; Sub-gingival =
intra-sulcular
• Alegerea limitei cervicale in functie de: Tipul parodontiului si de Tipul restaurarii (conditionare
estetica)
• În timpul preparației dentare, trebuie să ne menținem în spațiu protetic și respecta spațiul biologic.
• Limita protezei trebuie să fie la o distanță minima de 0,5 mm față de fundul sulcusului ginigval.
• Înălțimea minimă dintre vârful crestei osoase şi limita cervicală = 3mm.
• Preparația periferică trebuie să respecte spațiiul biologic parodontal (GARGUILO)
• Sulcus = de la maginea gingivală la zona de atașament epithelial (0,7mm)
• Spațiu biologic = zona cuprinsă ințtre vârful crestei osoase şi fundul sulcusului. Cuprinde
atașamentul conjunctiv + epiteliul de joncțiune.
-Preparatia periferica trebuie sa respecte spatial biologic parodonta;(GARGUILO)
20. Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: rezistența

substructurilor odontale
LEZIUNILE ODONTALE CORONARE:

- scade suprafața de contact cu dinții opuși;
- scade rezistența coronară;
- desfiinteaza punctul de contact;
- schimba poligonul de susținere a coroanei dentare;
- fractură;
- complicații pulpare și parapulare
• Îndepărtarea țesuturilor ar trebui să fie limitată, darsuficientă.
• Îndepărtarea țesuturilor trebuie ghidata de axul de insertie și de cerințele mecanice stricte impuse de
materialele de restaurare.
• Suprafețele intacte care pot fi păstrate in vederea asigurării retentiei și stabilizarii coroanei trebuie
conservate.
• Eliminarea țesutului este ghidată de volumul pulpar și trebuie să limiteze riscurile de
hipersensibilitate, inflamație și necroză pulpară.
• Reducerea țesuturilor trebuie să fie suficientă: Realizarea elementului protetic; Insertia restaurarii;
Grosime suficientă a materialelor (rezistență la
solicitări și forțe); Integrare în contextul ocluzal
• D.p.d.v. mecanic, cu cât volumul rezidual al dintelui este
mai mare, cu atât mai bună este retenția și stabilizarea.
• Eliminarea excesivă a substanței dinților poate avea consecințe :scăderea retenției; scăderea
rezistenței; hipersensibilitate termică; inflamație; necroza pulpei
• Reducerea tisulara este de 0,5 - 2,5 mm
21. Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: axa de inserție

= Traiectoria parcursă de restaurare între primul contact cu dintele până la adaptarea perfectă la
substructura organică
• Direcția axei de inserție a coroanei trebuie fixată înainte de prepararea dintelui.
• Realizarea acestuia trebuie să respecte principiile enunțate anterior.
• În mod ideal, ar trebui să coincidă cu forțele masticatorii, axele dinților, să necesite o preparare
minimă a dinților stâlpi şi menținerea integrității dinților vecini şi să asigure retenția restaurărilor pe
dinți.
• Cu cât este mai mare numărul axelor de inserție, cu atât mai ușoară va fi dezinserțiareconstrucției.
• Cu cât este mai accentuate convergența spre occluzal (pentru coroane), cu atât mai mare este
numărul axelor de inserție.
• Trebuie să fie adaptată morfologiei și orientării pe arcadă a dintelui de preparat și a dinților adiacenți.
-Nr axelor de insertie trebuie sa fie limitat
-Trebuie sa respecte dintii adiacenti
22. Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: agregarea restaurării

Tipuri de contact intre restaurari si dinti:
1. Agregare extrinsecă = extra-tisulară - terapie de acoperire
2. Agregare intrinsecă = intra-tisulară - terapie de reconstituire
3. Agregare dentinară = pivoți dentinari
4. Agregare radiculară = pivot radicular – terapie de substituție
23. Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: retenția

Retenția: se opune dezinserției microprotezei după axa sa de inserție sau a preparării
• Se opune forțelor axiale care au tendința de a îndepărta proteza de pe țesuturile de susținere
• Depinde de :
– gradul de deretentivizare
– suprafața desfășurată
– rezistența la forfecare a cimentului de fixare
– starea de suprafață a preparației
1. RETENȚIE PRIMARĂ
2. RETENȚIE SECUNDARĂ
3. RETENȚII SPECIALE
-In teorie, preparatia cea mai retentive este cea cu peretii paraleli
-Retentia scade cand derententivizarea /convergenta peretilor spre ocluzal este accentuate (in cazul
coroanelor de invelis)
-Cu cat inaltimea bontului coronar este mai mare cu atat este mai mare rezistenta la basculare
-Cu cat inaltimea bontului este mai mica, cu atat conicizarea trebuie sa fie mai mica, pentru a mari
retentivitatea
-Cu cat este mai intinsa suprafata cimentului de fixare, dintre restaurare si preparare, cu atat mai buna
este retentia
-Riscul de esec poate fi redus prin diminuarea fortelor de tractiune si forfecare
-Rezistenta la forfecare e mai mare daca orientarea peretilor opusi ai preparatiei au o directie apropiata
una de alta; apropiata de axa de insertie
-Finisarea limitata a preparatiei
MIJLOACE ACCESORII DE RETENTIE: santuri, casete proximale, caneluri, puturi
24. Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: stabilitatea și susținerea
Stabilitatea: se opune mobilizării reconstrucției sub efectul forțelor masticatorii şi ocluzale, cu directie
oblică și transversală.
Susțierea: se opune înfundării restaurării pe țesuturile de susținere, sub efectul forțelor cu direcție
apicală. se opune mobilizării reconstrucției sub
efectul forțelor masticatorii şi ocluzale, cu directive oblică și transversală.
• Stabilitatea este ameliorată dacă pereții sunt perpendiculari pe direcția de acțiune a forțelor.
• Raport optim între înălțimea şi diametrul orizontal
• Oprirea tendinței de rotație a microprotezei la solicitare
-Suprafata de stabilizare a unei preparatii acopera o jumatate din suprafata axiala;
-Cu cat preparatia este mai conicizata, cu atat mai precara este stabilitatea
-O inaltime redusa a preparatiei duce la compromiterea stabilitatii restaurarii
-O restaurare scurta pe o preparatie scurta este mai slabila decat o restaurare inalta pe o preparatie
scurta
-Stabilizarea este mai buna c cat peretii preparatiei vor fi mai inalti
-Pentru aceeasi inaltime si aceeasi conicizare: cu cat preparatia are un diametru transversal mai mic cu
atat restauratia este mai stabila
25. Clasificarea inlay-urilor
Inlay-urile / restaurările intracoronale / incrustațiile sunt restaurări indirecte realizate în cavități de
mărime medie, preparate în dințivitali, ai căror pereți sunt rezistenți și nu necesită protecție prin
acoperire (inlay-onlay-urile = restaurări intra-/extracoronare).
1.După întindere şi profunzime: inlay, inlay-onlay, onlay, overlay
2.Dupa material: metalice, ceramic, compozite, acrilice, mixte
3.Dupa retentie: conventionala, suplimentara (cavitati,casete,unghiuri ascutite, santuri)
4.Dupa aspect: nefizionomice, semi-fizionomice,fizionomic
5. Dupa forma cavitatii: simple, compuse
6.Dupa tipul cavitatii: cele 5 clase Black
- Clasa I: leziuni cu debut la nivelul defectelor structurale ale dinților cum sunt fosetele și
fisurile
- Clasa II: carii proximale - premolari și molari
- Clasa III: carii proximale - incisivi și canini fără afectarea marginii / unghiului incizal
- Clasa IV: carii proximale - incisivi și canini cu afectarea marginii / unghiului incizal
- Clasa V: carii în treimea cervicală pe fețele vestibulare și orale ale tuturor dinților.
- Clasa VI: carii – margine incizală și cuspizi
7. Dupa nr fetelor dentare: monofatetate (1,5 black); bifatetate (2,3 black); trifatetate (MOD)
8. Dupa tehnica de realizare: turnare (aliaje metalice sau ceramic special), ardere
(ceramic), polimerizare (compozit), combinatii, frezare cad-cam
26. Indicațiile și contraindicațiile inlay-urilor

INDICATII:
1. pacienți sănătoși psihic
2. igienă orală bună
3. restaurări indicate pe dinți vitali anteriori sau posteriori
4. pe dinți accesibili, vizibili, voluminoși
5. pe dinți rezistenți la carii
6. leziuni coronare cu lipsa de substanță (carii, traume): pierderea de substanță trebuie să fie relativ
redusă, iar pulpa nutrebuie să fie afectată de nici o leziune ireversibilă dinți vitali posteriori cu carii
ocluzale, cervicale și proximale în cazul unei fracturi a marginii incizale sau a unui unghi alincisivilor
(inlay fizionomic)
7. colorații anormale pe porțiuni limitate ale dintelui
8. restaurările directe incorecte sau prea mari, cu riscul de fractură
9. ca o componentă a unei restaurări protetice: elemente de agregare în punți de mică amplitudine; șină
dentară, pentru imobilizarea dintilor în caz de parodontopatie,atunci când mai multe inlay-uri sunt
unite între ele ;în proteza amovibilă scheletată pentru: ;sprijin (pentru un pinten ocluzale ; retenție
pentru croșete
10. pentru a reface dimensiunea verticală de ocluzie (inlay-onlay)
CONTRAINDICATII:
1. echipament tehnic precar și lipsa unui personal instruit
2. pacienți cu tulburări psihice sau boli generale care nu pot fi supuși unor ședințe lungi, laborioase
3. microstomie
4. predispoziție marcată la carie și igiena Defectuoasă
5. hiper-salivație rebelă (când nu există posibilitatea izolării)
6. pe dinți temporari (cu excepția inlay-uluiWillet)
7. pe dinți tineri, cu camera pulpară mare
8. dinți cu vizibilitate redusă
9. dinții cu mobilitate crescută
10. dinți cu leziuni odontale extinse
11. înălțime coronară clinică insuficientă
12. acoperire totală
13. dinți depulpați: un dinte devitalizat prezintă, în principiu, o pierdere coronală prea importantă și o
fragilitate a marginilor. Astfel de dinți sunt, în general, supuși restaurărilor prin acoperire.
14. preparațiile subgingivale: deoarece nu există smalț în această zonă și adeziunea, prin urmare
inchiderea marginală, ar fi insuficientă (pentru inlay ceramic / compozit)
15. contraindicația estetică pare evidentă în cazul cavităților foarte evidente, însă trebuie lăsată la
aprecierea fiecăruia (pentru incrustațiilemetalice).
16. prea mult spațiu între dintele care trebuie reconstituit și vecinul său: incrustația ar avea în acest caz
o extensie prea mare, care ar putea crește riscul de fractură.
17. parafuncții (bruxism)
18. Examenul clinic trebuie să releve, mai presus de toate, absența disfuncției sistemului stomatognat.
Orice anomalie ocluzală (malocluzie, laterodeviație cu sau fără sindrom disfuncțional, bruxism etc.)
trebuie tratată înainte de a întreprinde orice intervenție de restaurare.
19. Studiul ocluziei statice constă în vizualizarea rapoartelor dentodentare existente în timpul
intercuspidării maxime. Limitele preparației nu trebuie să fie în nici un caz la nivelul contactelor
ocluzale.
20. O ocluzie dinamică nefavorabilă: în mișcările funcționale mandibulare nu trebuie să apară nici o
interferență sau prematuritate ocluzală posterioară, fie în diducție, fie în propulsie. Se va indica aceste
inlay-uri la pacienții cu protective canină și un ghidaj anterior acceptabil din punct de vedere
funcțional.
27. Avantajele și dezavantajele inlay-urilor
AVANTAJE:
1. conservarea țesuturilor dentare
2. redarea morfologică perfectă
3. verificarea vitalității dentare
4. închiderea marginală
5. margini accesibile
6. verificarea și adaptarea ușoare
7. rigiditate, rezistență mecanică și chimică în mediul oral
8. pot fi elemente de agregare
DEZAVANTAJE:
1. dificultate în execuție
2. determină axul de inserție
3. riscul de afectare pulpară
4. riscul fracturii pereților dentari
5. riscul de fractură a ceramicii înainte de a fi fixat
6. riscul de abrazie a dinților antagoniști în cazul ceramicii
7. inestetic – în cazul inlay-uluimetalic
8. riscul de destabilizare - elemente de agregare
9. algoritm clinico-tehnologic sensibil (amprentare)
10. restaurări costisitoare
11. necesită implicarea laboratorului dentar
28. Principii generale pentru prepararea inlay-urilor
• Aceste restaurări sunt propuse după o examinare aprofundată a substructurilor odonto-parodontale în

cauză, dar și a întregii cavități bucale.
• Pentru studiul ocluzal, analiza ocluzală este un pas obligatoriu preoperator. Acesta trebuie realizată
din punct de vedere static, atunci când se determină limitele preparației, dar și din punct de
vedere dinamic.
• Prin urmare, este necesar să se stabilească, pe baza unei examinări clinice și radiografice, un
diagnostic corect şi complet, înainte de a se stabili indicația pentru inlay.
• Medicul trebuie să urmeze o metodologie strictă și bine codificată, bazată pe gesturi precise și
instrumente specifice.
• Rigiditatea restaurării, care trebuie să se adapteze perfect, necesită o preparație ce elimină retențiile,
astfel încât inserția să fie posibilă de-a lungul unei axe predeterminate.
• Trebuie avută întotdeauna în vedere direcția axei de inserție a restaurării. Această axă virtuală este
apreciată și estimată în raport cu planul suprafeței ocluzale a dintelui.
• Astfel, în maxilar, prepararea poate fi realizată doar prin vederea indirectă, vederea directă fiind
indicată pentru mandibulă. Mâna operatorului devine astfel un adevărat paralelograf oral, frezele fiind
deplasate paralel cu axa definită mai sus, conicizarea acestora dând automat înclinarea şi
deretentivizarea pereților laterali.
1. Preparație neretentivă în sensul de inserție al restaurării

2. Preparație retentivă în celelalte planuri
3. Alegerea axului de inserție de o manieră care să permit sacrificiuminim de substanță amelo-
dentinară
4. Când e posibil, axul de inserție să fie cât mai aproape de axul de implantare a dintelui.
5. Pereți verticali paraleli între ei și cu axul de inserție sau ușor divergenți spre ocluzal, în funcție de
nevoia de ameliorare a retenției (vezi comparațiemetal vs ceramică/compozit).
6. Margini plasate în zone autocurățibile, la distanță de punctele de contact cu antagoniștii sau dinții
adiacenți
7. Extensia preparației în șanțuri și fosete, urmărindmorfologia
8. Suprafețe nelustruite
9. Unghiuri bine exprimate sau rotunjite, în funcție de material.
10. Retenții suplimentare: șanțuri, casete, puțuri etc.
29. Principii generale pentru prepararea inlay-urilor – limitele preparațiilor pentru inlay
Limitele ocluzale ale cavității

• Limita dată de leziune + eliminarea smalțului nesusținut, la care se adaugă:
• Poziționarea la distanță de contactele ocluzale (1 - 1,5 mm), astfel încât preparația
fie le înglobează, fie le evită. (Impactul cuspizilor asupra unor margini subțiri ale
restaurării sau asupra materialului de fixare riscă să antreneze fractura restaurării
și/sau materialului.)
• Zone de autocurățire – pe cuspizi treimea medie este preferabilă pentru a nu
compromite rezistența cuspidului.
• Extensia pentru prevenție în șanțuri este obligatorie.
Limitele cervicale ale cavității

• Dinte fantomă – 0,5 mm supra-gingival
• Clinic – limite date de leziune, dar trebuie considerate și:
• limite în smalț și supra-gingivale pentru restaurări adezive
• ameliorarea retenției
• accesul în zone de autocurățire
• distanța față de punctele de contact cu dinții vecini (1-1,5 mm)
• distanța la colet față de dinții vecini (0,6 mm)
Limitele proximale ale cavității

• Distanța față de dinții vecini – 0,6 mm
• Distanța față de punctele de contact cu dinții vecini – 1-1,5 mm
• Asigurarea rezistenței pereților proximali (margini subțiri)
30. Principii generale pentru prepararea inlay-urilor – pași clinici generali
1. Îndepărtarea restaurărilor existente incorecte şi a țesuturilor alterate

- +/- crearea accesului
- îndepărtarea dentinei alterate
- plasarea obturației de bază +/- coafaj, dacă e necesar
2. Forma de contur
- considerând morfologia și volumul dintelui și extensia leziunii
- Se realizeaza cu instrumentar rotativ (freze cilindrice de dimensiuni adecvate)
- Ae mentine freza pe o profunzime minima de 1,5-2mm in cavitate, in axul preparatiei
3. Indepartarea dentinei alterate:
Se realizeaza cu instrumentar Black cu care se actioneaza de la periferie spre centru prin miscari de
escavare in straturi intregi si nu de raclare. In lipsa instrumentarului manual se pot utilize freze sferice
de otel la turatie conventionala
4. Extensia preventiva: se prelungesc marginile cavitatii la niv unirii 1/3 de varf cu 2/3 de baza
versantului ocluzal cuspidian cu ajutorul unei freze cilindrice. Se obtin pereti vericali paraleli si
perpendiculari pe fundul cavitatii, iar marginile preparatiei se plaseaza in zone autocuratibile.
5. Forma de retentie: prepararea trebuie sa fie neretentiva in axul de introducere al inlay-ului dar
retentiva in toate celelalte sensuri.
Se realizeaza prin :
 Reciprocitate: pereti paraleli doi cate doi
 Exprimarea unghiurilor dintre peretii pulpari si parapulpar
 Raport optim intre lungime si profunzime: Lungime 3/ Profunzime 4 !
6. Realizarea formei de rezistenta prin scurtarea peretilor cavitatii subtiati si care nu sunt rezistenti
pana ajung la o lungime convenabila. Pentru blocarea miscarii de infundare se poate recurge la
“Trotuarul lui Black”
7. Bizotarea marginilor
8. Protecția țesuturilor dentare: realizata cu lacuri dentare sau a pastelor pe baza de hidroxid de calciu.
31. Preparația pentru inlay-onlay metalic
Inlay-onlay = restaurare pentru cavitate cu acoperire Cuspidiană

• Extinderea preparației se indică atunci când limita preparației ajunge la mai puțin de 0,5 - 1 - 1,5 mm
de vârful cuspidian, când peretele nu mai susținut practic de dentină ci este compus doar
din smalț.
• Profunzimea preparației pe cuspizi este de cel puțin 1 / 1,5 mm.
• Aceasta va ține cont de morfologia ocluzală și de ocluzia static și dinamică.
• În cazul inlay-urilor ceramice / compozite, datorită posibilității de adeziune, simpla reducere în
suprafață este suficientă pentru retenția inlay-ului.
• Tehnicile de adeziune permit o economie tisulară importantă comparativ cu preparațiile pentru inlay-
urile metalice.
32. Preparația pentru inlay-onlay adeziv
33. Caracteristici ale incrustațiilor ceramice și compozite+poza telefon
Avantaje:
 estetica;
 economie de țesuturi dentare;
 nu necesită machetare în ceară sau turnare;
 posibilitate de adaptare/retușare;
 preț redus.
Dezavantaje : risc de percolare marginală;rezistență la abrazie mai mica
Dimensiunea cavităților: > 2 mm → ceramic SI < 2 mm → compozit

• Nu există indicații diferite între IO ceramice și compozite, cu excepția restaurărilor cu volum mare în
care ceramica este preferată.
• Inlay-ul compozit sau ceramic își găsește aici toate indicațiile dacă îl comparăm cu o obturație
clasică compozită. Asigură puncte de contact bune și ambrazuri corecte, fețe proximale lustruite.
• Urmează aceleași reguli ca și pregătirea cavităților pentru incrustări metalice, dar:
-istmul care leagă cavitatea principală de cavitatea secundară trebuie să aibă o lățime cel puțin egală cu
2 mm;
- limita cervicală se plasează în smalț; există deci obligația unei pregătiri supragingivale.
34. Comparație între inlay-urile compozite și obturațiile din compozit
Avantaje :
• o rezistență mai bună la abraziune datorită prezenței microparticulelor (0,04 mm) care sunt, în plus,
strâns legate de matricea organică;
• stare bună a suprafeței: rugozitatea suprafeței unui compozit cu microparticulelor după lustruire este
de ordinul 0,017 0,041 mm. Pot fi lustruite bine și pot păstra strălucirea după un atac acid;
• adaptarea marginală verificabilă, care nu prezintă supraconturare;
• evită riscul de fractură a smalțului;
• ședință clinică mai scurtă atunci când vine vorba de metoda indirectă;
• un control mai bun al contracției de priză (polimerizare);
• polimerizare completă și omogenă;
• detalii ocluzale mai fine și puncte de contact mai bune, precum și posibilitatea lustruirii suprafețelor
proximale;
• toleranță mai bună la pulpă și gingivală datorită lustruirii;
• efecte de percolare reduse.
Dezavantaje:
• preț crescut;
• metoda indirectă necesită 2 ședințe
35. Accidente și complicații în prepararea pentru inlay-uri
1. Carii secundare. Cauze:

indicație înșelătoare (sensibilitate la carie, igienă precară)
• lipsa extensiei preventive
• contracțiile modelului de ceară
• contracție în timpul turnării metalice, margini fragile
• teșit incorect
• finisare și lustruire insuficiente sau incorecte
2. Decimentarea inlay-urilor. Cauze probabile:pereți verticali prea divergenți; adâncime prea mică;
pardoseala concavă a cavităților de clasa I; pereții pulpali și gingivali convergenți; retenție ocluzală
ineficientă sau a lui fractură în incrustarea ocluzo-proximală; lipire deficitară
3. Fractura dentară:pereți subțiri; pereți prea verticali (inserare forțată); cuspizi neprotejați
4. Mortificare pulpară: plafonare nereușită; pregătire incorectă (fără răcire, măcinarea deșeurilor prea
aproape de celuloză).
36. Clasificarea onlay-urilor

Coroana parțială / onlay = o restaurare indirectă, rigidă, extra-tisulară care acoperă parțial coroana
dintelui.
Inlay-onlay = restaurare indirectă extra şi intra-tisulară care reface o
parte a coroanei dentare
1. După întindere şi profunzime:a. onlay; b. inlay-onlay; c. overlay
2. După material:a. metalice;b. ceramic;c. composite;d. acrilice (provizorii);e. mixte
3. După retentive a. Convențională;b. suplimentară – pinlay, pinledge
4. După aspect: a. ne-fizionomice;b. semi-fizionomice (onlay mixt)c. fizionomic
5. După forma cavității: a. simple; b.compuse
8. După tehnica de realizare: a. turnare (aliaje metalice sau ceramici speciale);b. ardere (ceramică);c.
polimerizare (compozit);d. combinații (turnare și polimerizare sau turnare și ardere);e. frezare prin
CAD-CAM
37. Indicațiile și contraindicațiile onlay-urilor
INDICATII:
• ”perete vestibular integru” – nu mai este norma, nici măcar existențavreunui perete integru
• pentru a salva țesutul sănătos din dinte, în loc să fie acoperit complet
• pe dinți cu pierdere moderată de țesuturi
• volumul pulpei trebuie să permită extinderea profundă a preparației(pentru puțuri și șanțuri de
retenție)
• dacă coroana dintelui este înaltă și voluminoasă, onlay-ul va firetenționat, dacă nu, retenția va fi
redusă
• parodonțiul trebuie să fie sănătos, o igienă satisfăcătoare
• onlay-urile pot fi folosite ca elemente unitare sau pentru o punte descurtă amplitudine (stabilește
axul de inserție) - exemplu: 2 onlay-uri pesuprafețele palatale ale IC și C pentru a înlocui o parte
proximalăabsentă
• ca element de agregare în punțile plurale de imobilizare a dințilorparodonți
• coroane dentare de aspect, formă și poziție normal
CONTRAINDICATII:
• igienă orală insuficientă și carioactivitatea intensă
• pe dinți devitalizați, cu rezistență scăzută și modificare de culoare
• pe dinți cu pierderi de substanță importantă
• onlay-urile din aliaje metalice (aur) sunt contraindicate atunci când înălțimea și volumul dinților
sunt insuficiente
• în prezent, datorită posibilităților oferite de ceramică și compozit, aceasta nu mai este o
problemă
• obiceiurile para-funcționale și uzura dentară excesivă contraindică indică realizarea inlay-urilor
și onlay-urilor
• pe dinți cu mobilitate crescută
38. Avantajele și dezavantajele onlay-urilor
AVANTAJE:
• conservarea țesuturilor în comparație cu o coroană totală de înveliș
• verificarea vitalității dentare
• calitatea morfologică a restaurării și posibilitatea restaurării în mod satisfăcător a mai multor
dinți pe același cadran în comparație cu restaurările directe
• oferă acces ușor la pragul supragingival
• permite accesul corect al mijloacelor de igienă orală
• inexistența afectării parodontale;
• margini accesibile
• la fixare, cimentul este îndepărtat cu ușurință;
• prin acces direct, este posibilă verificarea adaptării;
• permite utilizarea testelor de vitalitate;
• avantaj estetic când partea vizibilă a dintelui nu este schimbată.
DEZAVANTAJE:
• exigență în execuție
• retenție mai redusă – decimentarea este posibilă;
• rezistență mecanică inferioară;
• preparare clinică dificilă;
• corecții minore ale axei de inserție;
• există riscul de vizibilitate a marginii metalice.
39. Preparația pentru onlay-uri metalice
Preparatia clinica pentru coroana 4/5 - premolari maxilari

1. Prepararea fetei ocluzale;
2. Prepararea axiala a feței orale;
3. Prepararea fetelor proximale;
4. Plasarea si prepararea [an]urilor de reten]ie;
5. Finisare.
1. Prepararea fetei ocluzale:

a. marcarea locatiei marginilor preparatiei:
• se marcheaza cu creion limitele -0,5mm de fata V a cuspidului V;
• la unirea 1/3 V si 2/3 P ale fe]elor proximale;
• la 1-1,5 mm de colet pe fata orala si proximal.
b. trasarea santului de ghidaj 0,8 mm (pt. pm. inf.) și 1,3 mm (pt. pm. maxilari):
Instrumentar:
• freza diamantata tronconica, cap rotund;
• freza diamantata sferica mare.
40. Preparații pentru onlay-uri adezive
Ce trebuie modificări trebuie aduse preparației?

Proprietăți fizice
• Grosimea – reducere ocluzală mai accentuată
• Ranforsare – prin adeziune
• Bizotarea contraindicată
Retenție
• Restaurările în aur se bazează pe o înclinare între pereți de 6 până la 7 grade și unghiuri interne
ascuțite.
• Porțelanul se bazează pe colaj, nu este nevoie de retenții mecanice, precum unghiuri ascuțite ale
liniei interne..
Adaptarea marginala:
» Restaurare din aur - se bazează pe o adaptareintimă (20µ); lipsa de adeziune între structura
dentară / ciment / aur
» Porțelan - se bazează pe adeziunea dintre structura dentară / cimentul rășinic / ceramică pentru a
crea o adaptare intimă, fără goluri.
» Nu este necesară bizotarea pentru a minimiza decalajul.
Design-ul preparației
1. Profunzime occluzală / reducerea cuspizilor
Profunzime occluzală = 1.5 to 2.0 mm
Reducerea cuspizilor : Functional cusp = 1.5 - 2.0 mm
Nonfunction cusp = 1.5 mm
2. Unghiuri interne / externe Rotunjite
3. Inclinare pereți
Divergență / convergență = aprox. 12 - 15º
4. Bizotare
Fără bizotare
41. Clasificarea coroanelor de înveliș
1. După material:
a. metalice
b. nemetalice (1) ceramice, (2) compozite, (3) acrilice
c. mixte (două materiale) (metalo- ceramice, metalo-compozite, metalo- acrilice,
ceramo-ceramice, PEEK – compozit etc.)
2. După tehnica de realizare:
a. Coroane metalice
1. turnare
2. galvanizare
3. impression 3D - sinterizare laser
4. frezare
2. După tehnica de realizare:
b.(1). Coroane integral ceramice
• sinterizarea pulberii ceramice pe modele refractare
• presare / injectare sau turnare
• infiltrarea cu sticlă a unor structuri poroase şisinterizare
• prelucrarea mecanică a unor lingouri ceramice prefabricate
b.(2). Coroane compozite
• neramforsate – foto-/termo-/baro-polimerizare
• ramforsate – foto-/termo-/baro-polimerizare
• fibre polietilenă, sticlă etc.
Coroane acrilice (provizorii)
• directe – auto sau fotopolimerizare
• indirecte
• tehnica clasica (în laborator) – termopolimerizare / termobaropolimerizare /
fotopolimerizare
• frezare CAD-CAM (PMMA)printare – stereolitografie (SLA) / material
jetting (MJ
c.mixte (două materiale)

• turnare + ardere / polimerizare / presare
• galvanizare + ardere / polimerizare
• printare 3D - sinterizare laser + ardere / polimerizare
• frezare + ardere / polimerizare
d. Dupa astepct:
a. Nefizionomice
b. semi-fizionomice (coronae mixte)
c. fizionomice
42. Indicațiile și contraindicațiile coroanelor de înveliș
Indicatii
-Tratamentul leziunilor dentare coronariene cu pierderi de substanțe
-Tratamentul LOC cu modificări de culoare - coroane semi-fizionomice și estetice
-Distrugere coronariană extinsă (care nu poate fi rezolvată prin inlay sau onlay)
-Pentru a asigura izolarea plombelor plastice aplicate în leziunile dentare coronariene mari
-În tratamentul anomaliilor de volum și poziție - restabiliți armonia arcadelor dentare
-Pentru a restabili relațiile ocluzale normale și parametrii de ocluzie
-Ca elemente de agregare pentru restaurări conjuncte?
-Ca elemente de agregare în atele de imobilizare pentru tratamentul parodontitei cronice marginale
(etapa de retenție)
-Ca suport pentru elemente de reținere, suport și stabilizare în proteze mixte (articulație + asistent) și
compozite (articulație + asistent cu elemente speciale)
-Ele pot fi aplicate pe dinții vitali și pe dinții non-vitali
Contraindicatii
Patologii generale acute
Leziuni inflamatorii specifice (tuberculoză, sifilis etc.) cancer oral;
Pentru dinții cu distrugere coronariană foarte mare -coroana nu poate fi reținută
Dinti de mobilitate de gradul III
Dinti netratati cu leziuni periapicale netratate;
Dinți tineri cu o cameră pulpară mare;
Dinți tineri cu vârful neînchis;
Cavitatea bucală necurățată
Pacienți cu educație sanitară deficitară.
43. Avantajele și dezavantajele coroanelor de înveliș

Avantaje
Aplicabil tuturor tipurilor de leziuni dentare;
Elemente de agregare a protezelor articulare plurale;
Se poate face terapie individualizată - răspund la criterii profilactice și curative;
Acestea păstrează vitalitatea dintelui și oferă protecție împotriva cariilor dentare;
Se pot aplica la orice vârstă;
Acestea sunt economice și practice dacă sunt realizate din metale neprețioase.
Dezavantaje
Metodă neconservatoare care necesită eliminarea retenției dinților prin excizia țesutului;
Coroanele metalice și semi-fizionomice pot transmite variații termice în camera pulpară;
Atunci când închiderea cervicală marginală (adaptarea marginală) nu este corectă, pot apărea cariile
secundare și deteriorarea țesutului parodontal;
Aliajele dure (Cr-Co, aur placat cu platină) sunt extrem de greu de îndepărtat;
În timpul pregătirii SO sau mai târziu, pot apărea accidente (care afectează vitalitatea pulpei și
integritatea parodontală);
Coroanele cu praguri necesită performanțe impecabile prin îndepărtarea unei cantități semnificative de
țesut dentar.
44. Adaptarea preparației în raport cu indicii clinico-biologici dentari
Adaptarea preparatiei înfunctie de indicii clinico-biologici

• grosimea straturilor de smalt si
Dentina
• indice mezio-distal
• indice vestibulo-oral
• curbura sagitala
• curbura transversala
• unghiurile coronare
• sectiunea la colet
• volumul si forma camerei pulpare
• profil de emergenta
• radacini si canalul radicular
45. Adaptarea preparației în raport cu regiunea dentară preparată
1.Pregătirea axială - adâncimea de pregătire pentru fiecare fata:

-asigurați axa de inserare a coroanei
-asigura rezistenta si estetica restaurarii
-păstrați/conservati rezistența dinților
2.Pregătirea ocluzală / incizală
3.Pregătirea periferică
-tip de preparat periferic (design)
-plasarea în raport cu marginea gingivală
46. Adaptarea preparației în raport cu tipul de coroană de înveliș-slide 32 curs ppt 9,10
47. Tipuri de preparații periferice pentru coroanele de înveliș-slide 35,36 curs 9,10 ppt
1. Preparație periferică în unghi exprimat:
- unghi drept exprimat / unghi intern rotunjit: nebizotat, bizotat, cu retenții suplimentare –
pivouri / șanțuri
- unghi obtuz
- unghi ascuțit - bizotat / nebizotat
2. Preparație periferică în unghi rotunjit
- congé / chamfer
- sfert de cerc - bizotat / nebizotat
- sfert de elipsă .
3. Preparație periferică în fără prag (pierdută)
- end-knife
- Chanfrein
Preparația periferică trebuie să răspundă la următoarele imperative:

- să fie vizibilă pentru tehnician,
- să fie adaptată tipului de restaurare dorită,
- să respecte țesuturile parodontale.
48. Avantajele și dezavantajele preparațiilor cu prag
Avantaje:
• preparare biologica din punct de vedereparodontal, in cazul celor plasate juxtasau supragingival
• localizare precisa de catre tehnician alimitei preparatiei
• asigura o grosime suficienta marginilor coroanei
• permit realizarea unui contur coronarincadrat în limite fiziologice
Dezavantajele preparatiilor cu prag :+vezi lp pag 70
• lezarea parodontiului marginal, in cazul celor plasate subgingival
• sacrificiu mare de substanta dentara, impunand de obicei devitalizarea dintelui
• exigenta prepararii
49. Indicațiile și contraindicațiile preparațiilor cu prag
Indicatiile preparatiilor cu prag:

• dinti plasati in zone vizibile ce impun exigente fizionomice
• dinti cu ax de implantare normal
• dinti cu volum coronar mare (dinti care n-au mai fost preparati anterior)
• camera pulpara mica
• dinti cu diametru cervical mare
• dinti cu afectare parodontala la care prin preparare subgingivala se realizeaza si chiuretajul
(tehnica rex ingraham)
• conditii tehnico-profesionale corespunzatoare
Contraindicatiile preparatiilor cu prag:

• dinti cu ax de implantare modificat
• dinti cu volum coronar mic
• dinti cu diametru cervical mic
• camera pulpara cu volum mare
• dinti cu recesiuni ce expun radacini cu sectiuni reduse
• dinti ce permit plasarea unei coleretemetalice
• limite tehnico-profesionale
50. Pragul drept cu unghi intern bine exprimat-vezi poza telefon
51. Pragul drept cu unghi intern rotunjit-poza telefon+slide 41,43
52. Pragul obtuz-carte lp+slide 44

Se realizeaza cu freza Torpedo, care are capul sub forma a doi versanti aflati la inclinatie de 135
grade fata de axul longitudinal al frezei. Prin pensularea zonei coletului cu freza Torpedo pe
jumatate din profunzimea frezei se obtine acest tip de prag relativ usor. Miscarea trebuie sa fie
continua, fara presiune si sub control permanent al orientarii frezei.
Marginea preparatiei se plaseaza subgingival. Pragul este net, marginea este vizibila, grosimea
pentru materialul de restaurare este suficienta.
AVANTAJE:
4. sacrificiu amelo-dentinar mai mic decat la pragul drept
5. protejarea camerei pulpare
6. indepartarea prismelor nesustinute de smalt concomitent cu preparatia
7. grosime suficienta pentru componentele metalica si ceramica – colereta metalica
8. inchidere marginala buna • contractie de turnare mai redusa comparativ cu cea de la unghiul
drept Prag în unghi obtuz - 135°
DEZAVANTAJE: impune prezenta coleretei metalice
INDICATII: coroane cu colereta metalica
CONTRAINDICATII: exigente estetice
53. Pragul congé în sfert de cerc-slide 48,50

Praguri cu unghi rotunjit
Conge
•sfert de cerc
•sfert de elipsa
Avantaje:
• sacrificiu amelo-dentinar mai mic decat la pragul drept
• protejarea camerei pulpare
• grosime suficienta pentru componentele metalica si ceramica
• diminua tensiunile interne
• simplifica preparatia
Dezavantaje:
• preparare pe profunzime mare
54. Pragul congé în sfert de elipsă-slide 51,52
55. Preparația periferică de tip chanfrein-poza

Medicul realizeaza la nivelul terminatiei o usoara dilatare pentru a marca exact limita preparatiei
AVANTAJE:
- sacrificiu minim de substanta amelo-dentinara
- inchidere periferica foarte buna (metal-smalt)
- bizotaj prelungit ce asigura protectia anti-carie
- usurinta prepararii
- posibilitatea realizarii unei colerete metalice mai inguste decat la end-knife
- pragul dilatat permite plasarea cat mai apicala a ceramicii Chanfrein
DEZAVANTAJE:
- supraconturarea restauratiei pentru a asigura grosimea necesara
- distorsiuni ale machetei în ceara la dezinsertia de pe model si ambalare tensiuni interne ce
duc la deformari în timpul arderii metalului si portelanului Chanfrein
INDICATII:
- dinti cu diametru cervical mic
- dinti cu camera pulpara larga
- dinti aflati în versii
- dinti nevizibili (colereta metalica)
- coroane metalo-ceramice cu colereta metalica ingusta
CONTRAINDICATII:
- dinti vizibili ce nu permit folosirea coleretei metalice
56. Preparația periferică de tip end-knife-lp 69

Preparatia ‚end-knife’ reprezinta forma de peparatie in care nu se delimiteaza foarte bine limita
acesteia. Se foloseste freza efilata si dupa deretentivizarea bontului dentar se elimina neregularitatile
marginii dentare urmarind in sulcus conturul dentar. Metoda este deosebit de traumatica, se lucreaza
‚orb’ in parodotiu care este lezat. Dupa amprentare tehnicianul fixeaza marginea preparatiei care nu
este sub forms de prag, deci nu este neta. Reprezinta locul in care se va termina coroana si eventual
mai si graveaza in model. In functie de pozitia spatulei, marginea coroanei iese mai lunga sau mai
scurta, in supracontur sau in subcontur , sub forma unei margini taioase
57. Plasarea limitelor cervicale supragingival – avantaje și dezavantaje

Avantaje:
-așezat în smalț
-preparat organic cu sacrificiu minim
-plasate în zone în care marginile pot fi controlate și finalizate
-margini care pot fi înregistrate corect, fără deformarea amprentei în timpul dezinsertiei
-marginile expuse autocurățării și periajului dentar
Dezavantaje:
-aspect inestetic pentru terminații cu colerete metalice
-retenție redusă (nu folosește toată înălțimea coronară)
-mare sacrificiu de substanță dentară pentru terminațiile in ceramica
58. Plasarea limitelor cervicale supragingival – indicații și contraindicații-slide 76,77

Indicații:
- profilaxie parodontală (parodonțiu friabil / lezat / predispoziție la parodontopatie)
- lungime coronara suficienta, care sa asigure retenția
- dinți neexpuși vederii în cazul terminațiilor prin colereta metalică
- camera pulpara cu volum redus
- diametru cervical la nivelul pragului suficient de mare pentru a asigura rezistența dintelui
- recesiuni parodontale ce duc, prin preparare, la diminuarea diametrului cervical, expunerea
camerei pulpare si plasarea pragului in cement (sub coletul anatomic), varianta supra-
gingivala fiind preferabila celor juxta si sub gingivale
Contraindicații:
- lungime coronara mica, ce nu asigura retentia
- dinti expusi vederii (!!)
59. Plasarea limitelor cervicale juxtagingival – avantaje și dezavantaje-84,85

Avantaje:
- poate fi plasată în smalț
- respectarea spațiului parodontal
- preparație biologică, cu sacrificiu minim în cazul dinților fără recesiuni parodontale
- plasată în zone unde marginile pot fi controlate și finisate
- margini ce pot fi înregistrate corect, amprenta nesuferind deformări la dezinserție
Dezavantaje:
- aspect inestetic în cazul terminațiilor prin colereta metalică
- riscul lezării parodonțiului marginal
- sacrificiu mare de substanță dentară în cazul terminațiilor ceramice
60. Plasarea limitelor cervicale juxtagingival – indicații și contraindicații-86,87

Indicații:
- lungime coronară suficientă, care să asigure retenția
- dinți neexpuși vederii în cazul terminațiilor prin coleretă metalică
- camera pulpară cu volum redus
Contraindicatii:
- lungime coronară mică, ce nu asigură retenția
- dinți expuși vederii
- inflamație parodontală
- țesuturi parodontale nestabilizate (intervenții chirurgicale)
- predispoziție la parodontita marginal
61. Plasarea limitelor cervicale subgingival – avantaje și dezavantaje-79,80

Avantaje:
- aspect estetic (!!!)
- mărirea retenției coroanei de acoperire în cazul dinților scurți
Dezavantaje:
- plasată în cement
- plasată în zone unde nu pot fi controlate și finisate
- marginile nu pot fi înregistrate întotdeauna corect, amprenta suferind deformări la dezinserție
- margini ce nu sunt accesibile autocurățirii si periajului dentar
- apariția afecțiunilor parodonțiului marginal (inflamație / recesiune)
- zone de atac cariogen D
62. Plasarea limitelor cervicale subgingival – indicații și contraindicații-81,82
Indicatii:
- lungime coronară mică, ce nu asigura retenția structurii protetice
- dinți expuși vederii, la pacienți cu cerințe estetice deosebite
- camera pulpara cu volum redus
- dinți care anterior au fost acoperiți
- leziuni carioase, eroziuni cervicale sau restaurații subgingivale
(recesiune parodontală minimă)
-
63. Metode de realizare a preparațiilor la colet
64. Clasificarea coroanelor de substituție
Cu o piesa protetica(tip richmond) sau cu dubla piesa protetica:
65. Indicațiile și contraindicațiile coroanelor de substituție-carte lp
INDICATII:
 Pe dinti monoradiculari dar cu modificari de tehnica si pe pluriradiculari
 Radacini lungi, canale permeabile corect tratate endodontic
 Distructii carioase masive
 Pe dinti cu indice m-d mic
 Anomalii de pozitie a dintelui
CONTRAINDICATII:
 Pe radacini netratate sau tratate incomplet
 Leziuni periapicale cronice
 Fracturi coronoradiculare subgingivale
 Pe radacini scurte sau curbe sau cu apex deschis
 Pe dinti mobili
66. Avantajele și dezavantajele coroanelor de substituție-carte lp
AVANTAJE:
 Eefect estetic mai bun
 Agregare solida cu ajutorull pivoului
 Poate fi construita din orice metal
DEZAVANTAJE:
 Necesita devitalizarea si sacrificarea coroanei dentare
 Dicteaza precis axul de insertie
 Dupa cimentare dezinsertia este imposibila
67. Efectul ”ferrule” al coroanelor de substituție
68. Variante terapeutice în tratamentul leziunilor odontale coronare pe dinți vitali
69. Variante terapeutice în tratamentul leziunilor odontale coronare pe dinți devitali
70. Tipuri de freze utilizate pentru reducerea suprafețelor axiale în protezarea unidentară-carte
lp
Freze grupa 1a sunt freze cilindrice sau cilindro-conice cu terminatie plata utilizate la Cavitati de
inlay + freza tronconica cu terminatie plata sau rotunjita,
71. Tipuri de freze utilizate pentru reducerea suprafețelor ocluzale în protezarea unidentară -
carte lp
Grupul 1 cuprinde:
Freze grupa 1a sunt freze cilindrice sau cilindro-conice cu terminatie plata utilizate la
- Prepararea pragului drept
- Slefuirea ocluzala
- Cavitati de inlay
- Retentii suplimentare
Freze grupa 1b sunt freze tronconice cu terminatie rotunjita utilizate la:
- Realizarea de praguri chamfer
- Slefuire ocluzala
- Santuri de ghidaj
Grupa 2 cuprinde freze diamantate roata , indicate la slefuirea suprafetelor ocluzale , a concavitatii
linguale a dintilor frontali si a marginilor incizale
Grupa 7 cuprinde freze sferice (santuri de ghidaj)
72. Tipuri de freze utilizate pentru preparația la colet-carte lp

Initierea prepararii la colet se face cu freze de grupa 3 sau grupa 4
Grupa 3 cuprinde freze diamantate efilate si freza picatura . Frezele efilate sunt indicate pentru
finisarea pragului chamfer (conje semi-elipsoidal). Freza picatura este utila pentru preparatia fetelor
orale ale dintilor frontali.
Grupa 4 cuprinde freze cilindrice si cilindro-conice cu cap ascutit: chamfer sfert de elipsa si in sfert de
sfera.
Grupele 5 si 6 cuprinde freze din carbura de tunghsten

In realizarea pragului chamfer se mai folosesc frezele grupului 1b , tronconice cu terminatie rotunjita,
iar pentru prepararea pragului drept se mai folosesc freze din grupul 1a cilindrice sau cilindro-conice.

Examen PU - 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen PU - 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Foaie PU

CAVITATE SIMPLA : INLAY

ETAPE LIMITE FREZE ORIENTARE FREZE

ETAPE LIMITE FREZE ORIENTAREA FREZELOR

2 Forma de contur - Aspect reniform Cilindrica sau cilindro-conica cu perpendicular pe peretele

4 bizotare - Marg ocluzală + cervicală Flacără 35 ° / 45 ° de suprafața

2 RETENŢIE - Retentiv in sens: O-C / M-D

2 Element de ghid -Morfo dintelui: convexitate M-D + C-O

INDICATII CONTRAINDICAȚII BENEFICII DEZAVANTAJE

RETENŢIA - Retentiv in sens: V-O / M-D

INDICATII CONTRAINDICAȚII BENEFICII DEZAVANTAJE

1 Trasam (în creion) limitele preparatiei - 0,5 mm de marginea incizală Creion

ONLAY 4/5 (Metalic)

Zona Materiale Profunzime Freze

Oral Metal Cervical = 0,5 mm - Cilindrica cu vf rotund (0,6-1 mm)

2 - Orif ghidaj(fosete M + D) -Prof = 1 mm - Sferica Ø1 mm // la axa de inserare a

ONLAY 7/8 (Metalic)

Zona Materiale Profunzime freze

Vestibular Metal Cervical = 0,5 mm - cilindrica vf rotund (1mm)

Oral Metal Cervical = 0,5 mm - cilindrica vf rotund (1mm)

1 - orif de ghidaj (fosete M + D) -Prof = 1 mm - Sferica Ø1 mm // la axa de inserare a

limite - 0,5 mm de marginea cervicală

Zona Materiale Profunzime Freze

1 - orif de ghidaj (fosete M + C + D) - Profunzime = 1 mm - Sferica Ø1 mm // la axa de inserare a

2 RETENŢIA - Retentiv in sens: V-O / M-D

INDICATII CONTRAINDICAȚII BENEFICII DEZAVANTAJE

Zona Materiale Profunzime Freze

Oral Ceramice 1mm - Cilindric cu vf rotund Ø 1mm

Zona Materiale Profunzime Freze

Zona Materiale Profunzime Freze

5 Preparatia f proximale: -eliminam pct de contact cu efilata efilata / la axa de inserare a

ACCIDENTE SI COMPLICATII INLAY

ONLAY CERAMIC SI COMPOZIT

SUBSTITUIRE PRIN DUBLA PIESA PROTETICA

2. Coroana de acoperire(singulara/plurala)= reface portiunea coronara a dintelui

Prepararea lojei radiculare :

2.prep. S laterale ale substructurii organice

3.prep S. de sectiune corono-radiculare

4.prep LOJEI radic

Conditiile de prep. Ale lojei radic :

INCRUSTATIA CORONO RADICULARA

• Există două tipuri de dentină:

Are 4 functii principale:

• Este de preferat ca în timpul preparațiilor, să se evite supraîncălzirea substructurilor, creșterea

Factorii asociați cu degenerarea pulpei dentare includ:

I. Anomalii de sediu, poziție, număr, formă și volum

5. Clasificarea Dechaume – leziunile de clasa a IV-a-vezi mai sus

6. Morfologia parodontală – spațiul biologic parodontal+curs 1 slide 67

8. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică

9. Mecanisme compensatorii în evoluția leziunilor odontale coronare (Evoluție staționară / lent

10. Mecanisme decompensatorii în evoluția leziunilor odontale coronare

11. Complicații locale și loco-regionale ale leziunilor odontale coronare

12. Profilaxia generală în tratamentul leziunilor odontale coronare

Cu CARACTER SPECIFIC – post-eruptive

13. Profilaxia locală și loco-regională în tratamentul leziunilor odontale coronare

14. Principiul curativ în tratamentul leziunilor odontale coronare

15. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare - protecția complexului

16. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii clinico-biologici

- Grosimea str de smalt si dentine

17. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii clinico-biologici –

Curba transversală de ocluzie (curba lui Wilson)

18. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii clinico-biologici –

19. Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: protecția parodonțiului