EFECTELE EPIDEMIEI DE OBEZITATE ASUPRA ECONOMIEI

La nivel global, a existat o schimbare a tiparelor de consum de alimente preferându-se

alimente mai dense energetic, în același timp cu o reducere semnificativă a activității fizice
zilnice. Persoanele supraponderale și obeze prezintă un risc semnificativ mai mare de a
dezvolta boli cronice. Obezitatea are un impact major asupra economiilor globale prin
reducerea productivității și a speranței de viață și prin creșterea costurilor legate de
dizabilități și de îngrijire medicală. În 2016, peste 2 miliarde de oameni din întreaga lume
erau supraponderali sau obezi, iar peste 70% dintre ei trăiau în țări cu venituri mici sau medii.
Multe țări cu venituri mici și medii se confruntă cu o povară dublă: o prevalență ridicată atât
a subnutriției, cât și a obezității. Pe măsură ce venitul pe cap de locuitor crește, povara
obezității se transferă către cei săraci și către zonele rurale. ( The World Bank, 2020)

Pentru a evita creșterea obezității în generațiile viitoare, guvernele trebuie să adopte o

abordare care sa pună accentul în cea mai mare parte pe măsurile preventive. Schimbările
promițătoare includ: introducerea obligativității etichetării alimentelor procesate; creșterea
educației consumatorilor; sprijinirea unor politici fiscale puternice, cum ar fi impozitarea
alimentelor nesănătoase; investiții în programe de nutriție pentru copiii mici; și îmbunătățirea
infrastructurii urbane, cum ar fi construirea mai multor locuri de joacă și traseelor de mers pe
jos și pe bicicletă. (Okunogbe A, 2021)

Epidemia obezităţii costă economia, la nivel mondial, aproximativ 2000 de miliarde

de dolari, anual. Această sumă reprezintă 2,8 % din Produsul Intern Brut şi devansează
consumul de droguri, alcoolismul şi accidentele rutiere. Din cauza epidemiei de obezitate,
cheltuielile legate de îngrijirile medicale au crescut în anul 2010 cu aproximativ 315,8
miliarde de dolari, fiind necesară o sumă de circa 3.508 dolari care să fie alocată fiecărei
persoane care suferă de obezitate. Aceste cheltuieli au crescut cu 48% faţă de anul 2005 şi
includ consultaţii medicale, spitalizări, medicamente şi tratamente la domiciliu.

Mergând şi mai departe, studiile au demonstrat faptul că aceste costuri legate de

obezitate se manifestă şi în moduri neaşteptate, cum ar fi consumul de combustibil, având în
vedere faptul că persoanele obeze sau supraponderale necesită mai mult combustibil pentru a
se deplasa dintr-un loc în altul, evitând mersul pe jos. (Javed Z, 2022)
 Conform unui studiu realizat între anii 2001-2016, la nivelul a 20 de state din US, s –
a constat că adulții cu obezitate din Statele Unite, comparativ cu cei cu greutate normală, au
necesitat costuri anuale mai mari de îngrijire medicală cu 2.505 USD sau 100%, costurile
crescând semnificativ cu clasa de obezitate, de la 68,4% pentru clasa 1 la 233,6% pentru clasa
3. Efectele obezității au crescut costurile în fiecare categorie de îngrijire: spitalizare,
ambulatoriu și medicamente pe bază de prescripție medicală. Creșterile cheltuielilor medicale
cauzate de obezitate au fost mai mari pentru adulții acoperiți de programele de asigurări
publice de sănătate (2.868 USD) decât pentru cei cu asigurare privată de sănătate (2.058
USD). În 2016, costul medical total datorat obezității în rândul adulților din Statele Unite a
fost de 260,6 miliarde de dolari. Creșterea cheltuielilor la nivel individual din cauza obezității
a variat considerabil în funcție de stat (de exemplu, 24,0% în Florida, 66,4% în New York și
104,9% în Texas) (Caballero B, 2019).

Printre cauzele pentru care obezitatea duce la costuri mari pentru sistemul de sănătate
se numără patologia cardiovasculară. Cu fiecare creştere de 10 Kg a greutăţii corporale, se
estimează că valoarea tensiunii arteriale sistolice creşte cu 6,5 mm Hg, această asociere fiind
mai frecventă la indivizii mai tineri. Hipertensiunea arterială costă națiunea între 131 și 198
de miliarde de dolari în fiecare an. Acest total include costul serviciilor de îngrijire și
medicamentele pentru tratarea hipertensiunii arteriale. (Kirkland EB, 2018). Bolnavul obez
hipertensiv poate asocia şi sindrom de apnee în somn, care poate induce rezistenţa la
tratamentul hipertensiunii arteriale și necesită tratament cu CPAP (continuous positive
airway pressure) sau BiPAP (bilevel positive airway pressure) (Singer G.M, 2008). Totodată,
obezitatea este un factor de prognostic infaust al insuficienței cardiace, care este o problemă
majoră de sănătate care duce la creşterea morbidităţii şi mortalităţii populației.

Obezitatea este asociată cu prevalenţa crescută (până la 50%) a sindromului

metabolic, prevalenţa lui creşte treptat, odată cu creşterea indicelui masei corporale. De
asemenea, obezitatea este cea mai frecventă cauză de insulinorezistenţă , care este asociată cu
dislipidemie, alterarea toleranţei la glucoză, steatoză hepatică şi diabet zaharat tip 2 .
Obezitatea şi patologiile asociate, cum ar fi boala cronică renală (BCR), sunt mai frecvente în
cazul adulţilor defavorizaţi din punct de vedere socio-economic (Elena Bivol, 2018).

În ceea ce privește tratamentul, cea mai bună modalitate de a trata obezitatea este o
dietă sănătoasă, cu conținut scăzut de calorii și practicarea sportului în mod regulat. În
practică, scăderea ponderală obţinută prin modificarea stilului de viaţă este dificil de obţinut
şi mai ales de menţinut, de aceea uneori poate fi nevoie de tratament farmacologic al
obezităţii pentru obţinerea unei scăderi ponderale (Şef Lucr. Dr. Camelia C. Diaconu, 2016).
În cadrul unei studiu, a fost construit un model de microsimulare pentru a compara șapte
medicamente pentru pierderea în greutate versus niciun tratament. Pierderea în greutate,
scorurile de calitate a vieții și costurile au fost estimate folosind studii clinice și alte literaturi
publicate. Criteriile finale au inclus costuri, ani de viață ajustați în funcție de calitate (QALY)
și rapoarte incrementale cost-eficacitate (ICER) cu un prag de disponibilitate de plată (WTP)
de 100.000 USD/QALY. Rezultatele au fost analizate la orizonturi de timp de 1, 3 și 5 ani.

Astfel, la fiecare dintre cele trei perioade de urmărire, fentermina a fost strategia
rentabilă, cu ICER de 46.258 USD/QALY, 20.157 USD/QALY și 17.880 USD/QALY după
1, 3 și, respectiv, 5 ani. Semaglutida a fost cea mai eficientă strategie pe orizontul de timp de
3 și 5 ani, cu QALY totale de 2.224 și, respectiv, 3.711. Cu toate acestea, ICER-urile au fost
prohibitiv de ridicate la 1.437.340 USD/QALY după 3 ani și 576.931 USD/QALY după 5
ani. ( Lee M, 2019). O altă opțiune terapeutică este chirurgia bariatrică, care şi-a făcut din ce
în ce mai mult loc ca opţiune modernă de tratament al obezităţii. Intervenţia laparoscopică de
„gastric-sleeve“ a reuşit să conducă la controlul valorilor tensiunii arteriale la aproape 75%
dintre pacienţi (Buchwald H., 2004). Problema acestei opțiuni este dată de costul ridicat.
Costul mediu al operației de gastric sleeve este de 9.350 USD. Acest cost include, în general,
următoarele taxe asociate: anestezie, onorariile chirurgului, taxe preoperatorii de laborator și
raze X. Alte costuri pot să fie reprezentate de consultațiile cu un dietetician sau nutriționist
care pot varia între 70 USD și 100 USD per vizită. Din păcate, această procedură chirurgicală
nu e lipsită și de complicații pe termen lung ce pot include: obstrucție gastrointestinală,
herniile, reflux gastroesofagian, hipoglicemie, malnutriție, vărsături ( Mayo Clinic, 2022).

În concluzie, sistemul medical se confruntă cu o pandemie de obezitate ale cărei

costuri sunt ridicate, fiind date direct de acesta prin consumul excesiv și nejustificat de
alimente, consumul de carburanți, dar și indirect prin patologiile pe care le asociză precum
hipertensiune arterială esențială, dislipidemie, rezistența la insulină, sindromul de apnee în
somn. De asemenea, o altă problemă care trebuie, din păcate, luată în calcul ține de costul
tratamentului ei farmacologic, dar și al celui chirurgical, precum și complicațiile redutabile
care apar pe termen lung. Pe lângă toate acestea, obezitatea asociază un stigmat social,
depresie, anxietate, scăderea productivității la serviciu precum și o rată crescută a morbidității
și mortalității.
Bibliografie:

1. https://www.worldbank.org/en/topic/nutrition/publication/obesity-health-and-
economic-consequences-of-an-impending-global-challenge?
fbclid=IwAR2emNl1HeFMJQqjAADe6d_6mtD3WEp5DfUHOvJqd8o1KFD3aO1Zl
eILDsU#:~:text=Overweight%20and%20obese%20people%20are%20at
%20significantly%20higher,expectancy%20and%20increasing%20disability%20and
%20health%20care%20costs, 2020
2. Biener A, Cawley J, Meyerhoefer C. The Impact of Obesity on Medical Care Costs
and Labor Market Outcomes in the US. Clin Chem. 2018;64(1):108-117.
doi:10.1373/clinchem.2017.272450
3. Okunogbe A, Nugent R, Spencer G, Ralston J, Wilding J. Economic impacts of
overweight and obesity: current and future estimates for eight countries. BMJ Glob
Health. 2021;6(10):e006351. doi:10.1136/bmjgh-2021-006351
4. Javed Z, Valero-Elizondo J, Maqsood MH, et al. Social determinants of health and
obesity: Findings from a national study of US adults. Obesity (Silver Spring).
2022;30(2):491-502. doi:10.1002/oby.23336
5. Caballero B. Humans against Obesity: Who Will Win? Adv Nutr. 2019 Jan
1;10(suppl_1):S4-S9. doi: 10.1093/advances/nmy055. PMID: 30721956; PMCID:
PMC6363526.
6. Kirkland EB, Heincelman M, Bishu KG, Schumann SO, Schreiner A, Axon RN,
Mauldin PD, Moran WP. Trends in Healthcare Expenditures Among US Adults With
Hypertension: National Estimates, 2003-2014. J Am Heart Assoc. 2018 May
30;7(11):e008731. doi:
7. Singer G.M., Setaro J.F. Secondary hypertension: obesity and the metabolic
syndrome. J Clin Hypertens (Greenwich). 2008; 10(7):567–74
8. Prevalence and impact of obesity in heart failure: risks and six months follow up
Elena Bivol, Livi Grib, 2018
9. Hypertension in obese patients: therapeutic particularities Şef Lucr. Dr. Camelia C.
Diaconu, 2016
10. Lee M, Lauren BN, Zhan T, Choi J, Klebanoff M, Abu Dayyeh B, Taveras EM,
Corey K, Kaplan L, Hur C. The cost-effectiveness of pharmacotherapy and lifestyle
 intervention in the treatment of obesity. Obes Sci Pract. 2019 Dec 10;6(2):162-170.
doi: 10.1002/osp4.390. PMID: 32313674; PMCID: PMC7156872.
11. Buchwald H., Avidor Y., Braunwald E., et al. Bariatric surgery: a systematic review
and meta-analysis. JAMA. 2004;292(14):1724–37.
12. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/sleeve-gastrectomy/about/pac-
20385183, 2022