MASINI CU ABUR CU PISTON (SUPORT CURS)

DEFINITII. CLASIFICAREA MASINILOR

CU ABUR CU PISTON

Masina alternativa cu abur cu piston este o masina termica in care

energia potentiala a aburului se transforma in lucru mecanic.
Energia pe care o detin corpurile in stare de repaus se numeste energie
potentiala.
Desi nu mai este folosita pentru propulsie datorita randamentului sau
scazut, masina cu abur este folosita in prezent la bordul tancurilor petroliere ca
masina auxiliara datorita sigurantei deosebite ce o are in prezenta atmosferelor
inflamabile de la bordul acestor nave.
Astfel masina cu abur cu piston este folosita pentru antrenarea pompelor
de marfa, pompelor de strip (curăţare/spălare tancuri) si a unor mecanisme de
punte precum vinciuri si cabestane (instalaţii de manevră).

CLASIFICAREA MASINILOR CU ABUR CU PISTON:

A. Din punct de vedere al caracteristicilor aburului distingem

următoarele tipuri de maşini:
a) dupa starea initiala a aburului:
- masini cu abur saturat,
- masini cu abur supraincalzit.
b) dupa presiunea initiala a aburului:
- masini de joasa presiune p < 15 at.,
- masini de medie presiune p = 15 – 35 at.,
- masini de inalta presiune p > 35 at..
c) dupa procesul de lucru al aburului in masina:
- masini cu plina introductie,
- masini cu simpla expansiune,
- masini cu multipla expansiune.
d) dupa caracteristicile aburului evacuat:
- masini cu evacuarea in condensor
- masini cu evacuarea in atmosfera
- masini cu prize intermadiare de abur.
e) dupa sensul de miscare a aburului in cilindru:
- masini cu circulatia in contracurent,
- masini cu circulatia in echicurent.
f) După destinaţie:
- maşini principale,
- maşini auxiliare.

1
 B. Din punct de vedere constructiv distingem următoarele tipuri de
maşini:
a) dupa pozitia cilindrului:
- masini cu abur orizontale,
- masini cu abur verticale,
- masini cu abur inclinate.
b) dupa sistemul de legatura intre blocul cilindrilor si rama de fundatie a
masinii:
- masini de tip deschis,
- masini de tip inchis (cu carter).
c) dupa dispunerea cilindrilor:
- masini cu cilindri in serie sau în tandem,
- masini cu cilindri in paralel sau compound.
d) dupa organul de distributie:
- masini cu abur cu sertare,
- masini cu abur cu supape.
e) dupa numarul de cilindri:
- masini cu abur monocilindrice,
- masini cu abur policilindrice.
f) dupa numarul de rotatii ale arborelui cotit:
- masini cu abur lente n < 100 rot/min.,
- masini cu abur normale; de turatie medie n = 100 – 200
rot/min.,
- masini cu abur rapide n > 200 rot/min.
g) dupa sensul de rotatie a arborelui cotit:
- masini cu abur reversibile (cu dublu sens de rotatie),
- masini cu abur nereversibile (cu un singur sens de rotatie
a arborelui cotit).

FUNCTIONAREA MASINILOR CU ABUR CU PISTON

Principiul de functionare al unei masini cu abur cu piston cu introdicţie

exterioară (fig. 1.) este urmatorul:

Aburul de la caldare este introdus in cutia de distributie; din pozitia de

mijloc, sertarul se deplaseaza, de exemplu, spre stinga deschizind canalul din
dreapta, iar aburul patrunde in partea dreapta a cilindrului deplasind pistonul spre
stinga; între timp sertarul isi schimba sensul miscarii si deplasindu-se spre
dreapta , inchide canalul de admisie din dreapta fara sa-l deschida deocamdata pe
cel din stinga.
In acest moment inchide admisia aburului pe partea dreapta si incepe
expansiunea; inainte ca pistonul sa ajunga in punctul mort stinga, sertarul

2
deschide calea de evacuare din dreapta, cursa pistonului se termina si aburul
incepe sa fie evacuat spre condensor sau in atmosfera.
In punctul mort stinga al pistonului, sertarul deschide canalul de admisie
din stinga si ciclul desfasurat pe partea dreapta se repeta de data aceasta pe partea
stinga a pistonului.
Deoarece aburul este introdus alternativ pe ambele fete ale pistonului, o
astfel de masina se numeste cu dublu efect, iar masina la care aburul este introdus
pe o singura parte a pistonului se numeste masina cu simplu efect.

13 7 5

10
17 15
6 18
11 9

14 16
3
4
1 2 8 12

Fig.1. Maşina cu abur cu piston

(Componentele unei maşini cu abur cu piston cu dublu efect sunt = fig.1;
pag. 3 ):
1- cilindru; 2- piston; 3- cutie de etanşare a tijei pistonului; 4- capul de
cruce al pistonului; 5- sertar; 6- canale de introducere a aburului în
cilindru; 7- orificiu de evacuare a aburului lucrat; 8- tija pistonului; 9-
tija sertarului; 10- capul de cruce al sertarului; 11- elementul de
etanşare al tijei sertarului; 12- capacul inferior al cilindrului; 13- canal
de introducere a aburului în cutia de distribuţie; 14- capacul superior al
cilindrului; 15- manivela arborelui cotit; 16- biela maşinii; 17- biela
excentricului; 18- excentricul.

PROCESUL DE LUCRU IN MASINILE CU ABUR CU

PISTON CU PLINA INTRODUCTIE (FARA DESTINDERE).

Aceastã masinã cu abur este astfel numitã deoarece cursa pistonului se

realizeaza în întregime pe baza introductiei aburului la presiune constantă;
presiunea cu care vine de la cãldare.
Fazele de lucru ale acestui ciclu sunt urmãtoarele:
- Faza 1 – reprezinta admisia aburului proaspãt în cilindrii, la presiune
constanta, timp în care pistonul parcurge cursa sa integralã între
punctele moarte;
- Faza 2 – reprezinta deschiderea bruscã a evacuarii si scãderea bruscã
a presiunii;

3
 - Faza 3 – reprezintă evacuarea aburului la presiune constanta – pe
timpul deplasãrii pistonului între punctele moarte în sens invers;
- Faza 4 – reprezintă deschiderea bruscã a orificiului de admisie a
aburului proaspãt.

Masina cu plinã introductie. Momente de distributie

Masinile cu plinã introductie nu sunt economice, însã cu toate acestea ele

sunt folosite pentru punerea în functiune a unor instalaţii auxiliare
(servomotoare, vinciuri, cabestane, etc.
Distributia aburului în masina cu plinã introductie se realizeazã cu ajutorul
sertarelor normale.
Procesul de lucru al aburului în masina cu plinã introductie constã în 2
etape principale:
1 – introductia;
2 – evacuarea.
În cazul distributiei deosebim 3 momente principale care au loc în timpul
unei singure curse (180o), dupã care fazele se repetã la fiecare 180 o.
Pentru realizarea unei astfel de masini sunt necesare urmãtoarele conditii:
1) masina sã aibã 2 cilindri;
2) decalajul manivelelor pistoanelor sã fie de 90 oRAC;
3) sã aibã sertare normale.
Momentul 1 - Pistonul se aflã la PMS, iar sertarul în pozitie medie;
canalele fiind închise.

Fig. 3-pag. 6. Primul moment al distributiei masinii cu plinã introductie

4
 Momentul 2 - Pistonul se aflã în pozitia medie, iar sertarul în
pozitie extremã inferioara, s-a deplasat cu o anumită distanta si a deschis
canalul de introductie.

Fig. 4- pag. 6. Al doilea moment al distributiei masinii cu plinã

introductie
Momentul 3 - Pistonul se aflã la P.M.I., iar sertarul în pozitie
medie; canalele fiind din nou închise.

Fig. 5 – pag. 7. Al treilea moment al masinii cu plinã introductie

5
 La MAP. deosebim următoarele tipuri de sertare:
1) sertare plane;
2) sertare cilindrice.

Rolul sertarului este de a închide si deschide, la anumite momente,

canalele pentru admisia si evacuarea aburului în sau din masinã.
Sertarul plan alunecã alternativ în ambele sensuri pe o suprafata planã
prelucratã fin care poartã denumirea de oglindã a sertarului.
Sistemul de distributie se compune din: sertar, tija sertarului, biela
excentricului, gulerul excentricului, discul excentricului.

Fig. 6-pag. 8. Ansamblul excentricului: 1 – biela excentricului; 2 –

gulerul excentricului; 3 – discul excentricului; r – raza de excentricitate – cursa
sertarului.
Sertarul cilindric asigura de regulã atât o introductie interioara cât si
exterioara si se realizeaza de regulã pentru masina cu abur de propulsie cu triplã
expansiune.
Sertarele cilindrice sunt prevãzute cu segmenti pentru etanseitate.
PROCESUL DE LUCRU IN MASINILE CU ABUR
CU PISTON CU EXPANSIUNE
MOMENTE CARACTERISTICE ALE CICLULUI DE LUCRU

Aceastã masinã cu abur realizează cursa pistonului între cele 2 puncte

moarte în 2 etape astfel: în prima parte a cursei are loc introducţia aburului la
valoarea presiunii cu care vine de la căldare; iar în a doua parte a cursei are loc
destinderea aburului.

6
 Fazele de lucru ale acestui ciclu sunt urmãtoarele:
- faza 1 – reprezinta introductia aburului la presiune constanta în prima
parte a cursei pistonului între cele 2 puncte moarte;
- faza 2 – reprezintă destinderea aburului introdus si realizarea celei de-
a doua componente a cursei;
- faza 3 – reprezintă evacuarea aburului la volum constant si apoi la
presiune constanta;
- faza 4 – reprezintă închiderea orificiului de evacuare si deschiderea
bruscã a admisiei aburului în cilindru, presiunea crescând brusc.
Pentru aceeasi cantitate de abur introdusa în cilindrul masinii cu
expansiune va realiza un lucru mecanic suplimentar, în comparaţie cu maşina cu
plină introducţie (fără destindere).
La masinile cu expansiune realã se prevãd pe lângã fazele principale de
distributie arãtate mai sus si douã momente suplimentare:
a) avansul la introductie;
b) avansul la evacuare.
Avansul la introductie si comprimarea aburului are rolul de a forma perne
de abur la trecerea pistonului prin punctele moarte. În afarã de rolul de
amortizare, compresia aburului mai are rolul de a umple spatiile moarte si ca
rezultat reducerea consumului de abur la umplerea spatiilor moarte ale cilindrilor.
Avansul la evacuare permite reducerea valorii presiunii vaporilor la
evacuare si trecerea lentã a pistonului prin punctul mort.
Astfel, putem spune că fazele principale ale distributiei aburului sunt
urmãtoarele:
- 1 – admisia aburului proaspãt la p=const.;
- 2 – destinderea aburului;
- 3 – evacuarea;
- 4 – comprimarea aburului.

ORGANELE FIXE ALE MASINII

CU ABUR CU PISTON
1. CILINDRUL

Una din cele mai importante pãrti componente ale masinii cu abur cu
piston o constituie cilindrul.
În cilindrul masinii cu abur are loc procesul de transformare a energiei
termice a aburului în lucru mecanic. La masina cu abur deosebim cilindri turnati
separat si cilindri turnati în bloc.
Cilindrii turnati separat sunt pentru fiecare treaptã de expansiune, iar
cilindrii turnati în bloc sunt aceia care se toarnã într-un singur corp pentru toate
treptele de expansiune. Corpul cilindrilor este turnat din fontã specială, care
trebuie sã prezinte o masã omogenã si rezistentã. În special, corpul cilindrilor de
înaltã si medie presiune se toarnã din fontã aliatã (specialã) sau otel turnat, cu o
duritate mare.

7
 Cilindrii masinii verticale cu abur se închid ermetic la partea superioara si
inferioara.

Fig. 9 – pag. 13. Cilindrul masinii cu abur cu piston conţine

următoarele elemente:
- 1 – corpul masinii; 2 – capacul superior; 3 – cãmasa cilindrului;
- 4 – oglinda sertarului; 5, 6 – canale de admisie si evacuare a aburului;
- 7 – orificiul de evacuare a aburului din masinã; 8 – capacul inferior;
- 9 – presetupã (cutie de etanşare).

CAPACELE CILINDRULUI

Capacul superior al cilindrului se toarnã separat de cilindrul masinii.

Pistonul în cilindru nu trebuie sã atingã capacele cilindrului pentru a
preîntâmpina loviturile în cazul uzurii cuzinetilor sau al slãbirii piulitei tijei
pistonului.

8
 În acelasi timp, spatiile dintre piston si capace, numite spatii moarte
(spatiul mort cuprinde si volumul canalelor de introductie a aburului), trebuie sã
fie cât se poate de mici, pentru ca umplerea sã se facã cu o cantitate micã de abur.
De aceea configuratia capacelor cilindrului este asemãnãtoare cu
configuratia pistonului. Astfel capacele cilindrului capãtã o formã foarte
complicatã, corespunzãtoare formei pistonului. Înãltimea spatiului dintre capac
si piston depinde de mãrimea diametrului cilindrului.
Capacele cilindrului sunt turnate din otel.
Pe capacele cilindrului sunt prevãzute orificii filetate pentru montarea
robinetilor de ungere si respectiv de purjare. Pentru etansarea capacelor fatã de
corpul cilindrului se aplicã între acestea garnituri de clingherit sau garnituri
metalice. În unele cazuri, capacul inferior al cilindrului se toarnã împreună cu
corpul cilindrului. Astfel de capac întâlnim la masinile cu distributie prin supape
si la masinile de înaltã presiune.
Masinile la care capacul inferior al cilindrului se toarnã separat sunt mai
usor de construit, deoarece se usureazã procesul tehnologic al turnãrii si
prelucrãrii.
CAMASA CILINDRULUI

În cazul functionarii îndelungate a masinii, peretii cilindrului se uzeazã

datoritã frecarii pistonului.
La masinile înclinate, pistonul preseazã cu greutatea sa pe partea
inferioara a cilindrului, datoritã acestui fapt aceastã parte a suprafetei cilindrului
se uzeazã mai mult decât partea superioara (se ovalizeazã). Pentru a remedia
aceastã situatie, cilindrul are nevoie de strunjire si slefuire pentru a-i da forma
initialã – perfect circularã.
Dupã câteva strunjiri, pereţii cilindrului devin foarte subţiri, necesitând
înlocuirea cilindrului sau a blocului de cilindri. Schimbarea (înlocuirea)
cilindrului de abur costã scump si operatia e destul de greoaie. Pentru a înlãtura
înlocuirea cilindrului, partea lui interioară se confecţionează uneori separat sub
forma unei cãmãsi. Cãmaşa cilindrului se toarnã din fontã aliatã (specialã) sau
din bronz, pentru a rezista frecării si pentru a nu se uza repede. Cãmãsile se
aplicã numai cilindrilor de înaltã presiune, care lucreazã cu abur supraîncãlzit.
Cãmãsile se mai folosesc de asemenea pentru repararea masinilor vechi la
care se mãresc parametrii aburului la cilindrii de înaltã presiune. Foarte rar se
întâlnesc cãmãsi de cilindru de medie presiune, deoarece presarea acestor cãmãsi
de diametru mare este dificilã.
CUTIILE DE ETANSARE
Pentru micsorarea scãpãrilor de abur în afara cilindrilor si a cutiilor de
distributie, la iesirea tijelor pistoanelor si a tijelor sertarelor se folosesc cutiile de
etanseitate. Aceste cutii se compun din urmãtoarele pãrti: bucsã, garnituri, inele
de fund, presetupã si suruburi de fixare.

9
 Fig.10 – pag.16. Cutie de etanseitate cu garniturã moale:

1–capacul cutiei (fontã); 2–inele de fund (bronz); 3–salamastrã sau azbest

grafitat; 4–presetupã (bronz); 5-suruburi de fixare; 6–tija piston

2. CUTIA DE DISTRIBUTIE

În functie de distributia aburului în masinã, care se face cu ajutorul

sertarelor sau cu ajutorul supapelor, întâlnim cutia sertarelor sau cutia supapelor
de distributie.
Cutia supapelor sau cutia sertarelor de distributie e locasul unde are loc
distribuirea aburului în cilindru. Aceste cutii au formã cilindrică sau parale-
lipipedicã, în functie de forma sertarului (cilindrica sau plana), care e dispus în
interiorul acestora. De regulã, cutiile sertarelor se toarnã dintr-o bucatã cu
cilindrul masinii (mai convenabil din punct de vedere constructiv), uneori însã
ele se construiesc separat. Cutiile sertarelor turnate separat sunt mai usor de
turnat si prelucrat. Cutiile sertarelor pre-zintã inconvenientul cã prinderea lor pe
cilindru cu ajutorul flanselor e operatie complicatã de montaj şi nu asigură o
etanşare perfectã.
Capacele cutiilor sertarelor sunt circulare sau dreptunghiulare în functie de
forma sertarului. Pentru mãrirea rezistenţei capacelor, acestea sunt prevãzute, în
partea lor exterioară, cu nervuri, perpendiculare pe axã. Spaţiul dintre aceste
nervuri se acoperã cu material izolant. Capacele se prind de cutie cu ajutorul
flanselor si a prezoanelor.
La masinile cu abur înclinate si cu distributie prin supape, cutiile
supapelor sunt turnate separat sau împreunã cu cilindrul masinii si sunt dispuse
deasupra cilindrului sau lateral. Pentru fiecare supapã se toarnã separat cutia
supapei, iar în general fiecare cilindru are 4 cutii de supape. Principala parte
componentã a cutiei de distributie o constituie oglinda. Oglinda cutiei de

10
distributie e planul pe care se deplaseazã sertarul si pe care sunt practicate
ferestrele de admisie si de evacuare a aburului din cutia sertarului în cilindru.
Suprafata oglinzii e foarte bine prelucratã si lustruitã pentru alunecarea usoarã a
sertarului.

3. BATIUL SAU POSTAMENTUL

La masinile verticale cu dublã si triplã expansiune, blocul cilindrilor se

sprijinã pe batiul masinii, format din coloane de sustinere si bare masive turnate.
Se întâlnesc 3 tipuri constructive ale batiului: a)bare masive, pe o parte si coloane
pe cealaltã parte (fig.11); b)bare masive pe ambele pãrti (fig.12); c)coloane de
sustinere pe ambele pãrti (fig.13).

Fig.11 – pag.17 Fig.12 – pag. 17

11
 Fig. 13 – pag.18

De regulã, barele masive sunt turnate din fontã iar coloanele sunt
confecţionate din otel forjat.

ORGANELE MOBILE ALE MASINII

CU ABUR CU PISTON

1. PISTONUL

Pistonul masinilor cu abur se construieste din fontã sau otel turnat,

deoarece forta aburului care actioneazã asupra lui e de ordinul miilor de Kgf.
Pistoanele pot fi forjate sau sudate. Pistoanele forjate se confectioneaza din otel
sub forma unor discuri masive si se întrebuinteazã la cilindrii cu diametru mic
(cilindrii de înaltã presiune si mecanismele auxiliare). Pentru micşorarea greutãtii
pistoanele turnate din fontã si otel se confectioneaza goale la mijloc si de formã
conicã sau plana.
La masinile principale cu abur se întrebuinteazã de abicei, pistoane din
otel în formã conicã. Un piston este prevãzut cu canale de etansare (de regulã 3…
5). Diametrul exterior al pistonului este mai mic decât diametrul interior al
cilindrului. Jocul se lasã între piston si cilindru.
Pentru cilindrii de înaltã presiune de la masinile care lucreazã cu abur
supraîncãlzit, jocul dintre piston si cilindru se mãreste cu 15…20%, deoarece si
dilatarea pistonului este mai mare. Când acest joc se mãreste din cauza uzurii se
înlocuiesc atât bandajul pistonului cât si inelele de etansare (segmenti). La
masinile moderne se folosesc pistoane sudate care sunt foarte usoare si în acelasi
timp destul de rezistente.

12
 Fig. 14 – pag. 19 Pistonul masinii cu abur:
Componentele unui piston sunt:
1–cap piston; 2–bandaj; 3–inele de etansare (segmenti); 4–butucul pistonului

Procesul de fabricatie a segmentilor este foarte pretentios si constã din mai

multe operatii de prelucrare la strung si frezã. Segmentii se calculeaza tinând
seama de presiunea exercitatã de peretii cilindrului si de deformãrile la care sunt
supusi în timpul functionarii.
O mare atentie trebuie acordatã la montarea segmentilor pe piston,
deoarece tensiunea maxima care se dezvoltã în acest moment în segment poate
duce la ruperea acestuia.

2. TIJA PISTONULUI

Tija pistonului la masina cu abur se confectioneaza din otel forjat si se

prelucreazã foarte bine la strung pentru a nu da nastere la o frecare mai mare în
cutia de etanşare.

Fig. 15 – pag.20. Tija pistonului

13
 Un capãt al tijei se fixeazã în piston cu ajutorul unei piulite si a unei
sigurante sau chiar cu contrapiulitã si un stift de sigurantã, iar la celãlalt capãt tija
se fixeazã în capul de cruce tot prin intermediul unei piulitei si cu stift de
sigurantã.

3. CAPUL DE CRUCE, PATINELE

CAPULUI DE CRUCE SI GLISIERELE
(ANSAMBLUL CAPULUI DE CRUCE)

Tija pistonului face legãtura între piston si capul de cruce, iar prin
intermediul acestuia transmite miscarea mai departe bielei. Deci capul de cruce
este un organ intermediar, având un rol bine definit în transmiterea miscãrii la
axul masinii.
În timpul functionarii masinii, forta dezvoltatã de presiunea aburului care
actioneazã asupra pistonului este transmisã tijei pistonului, iar aceasta la rândul
ei, prin intermediul dispozitivului de ghidare, care se compune din capul de
cruce, patina si glisiera, transmite miscarea mai departe mecanismului bielã-
manivelã, realizând astfel punerea în miscare a axului masinii.
Corpul capului de cruce e confectionat din otel turnat sau forjat si apoi
prelucrat la strung si frezã. Bolturile capului de cruce sunt supuse unui tratament
termic.
Patinele se confectioneaza de obicei din fontã, iar suprafata lor se acoperã
cu un strat de compozitie (antifrictiune). Patinele pot fi dintr-o bucatã cu capul de
cruce sau se fixeazã pe acesta cu suruburi.
Glisierele se construiesc din fontã sau otel turnat si se prevãd cu rãcire
interioara cu apã. Fãlcelele (sinele de alunecare ale glisierei), se construiesc din
fontã, otel turnat sau forjat si se fixeazã în buloane pe glisierã sau pe batiul
masinii.

Fig. 16 –pag. 21. Cap de cruce:

Ansamblul cap de cruce se compune din:
1–tija pistonului; 2–corpul capului de cruce; 3–fusurile capului de cruce; 4–
piuliţã de strângere; 5–glisierã; 6–patinã; 7 – fãlcele

14
 4. BIELA

Biela este una din principalele piese ale masinii cu abur. Biela uneste
capul de cruce cu manivela axului cotit al masinii. Cu ajutorul mecanismului
bielã-manivelã, miscarea alternativã a pistonului, a tijei pistonului si a capului de
cruce se transformã în miscare circularã continuã a arborelui motor (cotit) al
masinii. Un capãt al bielei se leagã la capul de cruce, iar celãlalt capãt, la
manivela axului cotit. Biela are o formã alungitã, la extremitãtile cãreia sunt
dispuse capetele cu lagãre si cuzineti pentru asamblare. Biela se compune din
corp, picior (partea de sus) si cap (partea de jos). Legãtura capului de cruce cu
piciorul bielei se numeste lagãrul capului de cruce, iar legãtura bielei cu manivela
se numeste lagãrul butonului manivelei.
La masinile moderne, lagãrele cu cuzinetii lor se confectioneaza din otel,
iar suprafetele de lucru sunt prevãzute cu un strat de compozitie (antifrictiune).
Grosimea stratului de compozitie al cuzinetilor bielei depinde de diametrul
butonului de manivelã si de bolturile capului de cruce. Piciorul bielei este în
formã de furcã cu 2 cuzineti. Piciorul bielei în formã de furcã cu bolt se întâlneste
de regulã la masinile auxiliare.

Fig. 17. Piciorul bielei în formã de furcã cu bolt

5. ARBORELE COTIT

Arborele cotit (numit şi arborele motor) este cea mai importantă piesă a
masinii alternative cu abur şi se construieste din otel special si dupã prelucrare
fiind supus unui tratament termic. El poate fi dintr-o bucatã sau din mai multe
piese ansamblate prin flansã.
În functie de numarul cilindrilor masinii, arborele cotit poate fi cu un cot
sau cu mai multe coturi. Arborele cotit la masinile mici se construieste dintr-o
bucatã din otel forajat. Numarul si dispunerea manivelelor la axul cotit se
determina în functie de tipul masinii.
Arborii cu un singur cot sunt utilizati pentru masinile mici auxiliare cu un
singur cilindru iar cei cu 2 coturi si cu dispunerea manivelelor sub un unghi de
90o sunt utilizate pentru masinile cu dublã expansiune.

15
 La masinile cu triplã expansiune cu arbore cotit cu 3 manivele, acestea
sunt dispuse sub un unghi de 120o una fatã de alta. Pentru o mai usoarã
confectionare a coturilor acestea se pot executa din bucãti.

Fig. 18 – pag.23. Arborele cotit:

Se compune din:
1– fusul axului; 2 – bratele manivelei şi contragreutatile; 3 – fusul maneton;
4 – flansã de cuplare; 5 – excentric montat pe arbore

LAGARELE ARBORELUI COTIT

Arborele cotit al masinii alternative cu abur se roteste în lagãrele montate

pe rama postamentului masinii. Lagãrele arborelui cotit al masinii sunt lagãre
pentru sustinerea lui si se numesc lagãre de pat. Lagãrele de pat ale arborelui
cotit se monteazã aproape de coturi pentru a micsora momentul de înconvoiere.
Dimensiunile lagãrelor de pat depind de diametrele fusurilor arborelui cotit.
Dupã construcţia lor, lagãrele de pat sunt de 2 feluri: paralelipipedice si
cilindrice. Cuzinetii de pat cu partea de jos cilindrica se confectioneaza si se
monteazã mult mai usor. În acest caz partea de jos se poate demonta, fãrã sã se
scoatã arborele cotit. Cuzinetul e acoperit pe suprafata de lucru cu un strat de
compozitie (antifrictiune) sau cu un alt aliaj moale.
Între capacele cuzinetului se dispun o serie de plãci subtiri de alamã
(laine) pentru reglarea peliculei de ulei. La mijlocul cuzinetului se prevede un
orificiu pentru a se observa butonul arborelui cotit si pentru ungerea
suplimentarã.

ACCESORIILE UNUI BLOC DE CILINDRI

Fiecare bloc de cilindri dispune de o serie de accesorii pentru buna

functionare.
Acestea sunt:
1 - dispozitive de sigurantã;
2 - robineţi de purjare;
3 - dispozitive pentru luat diagrame;
4 - valvule de introductie;
5 - demarorul;
6 - aparate de mãsurã si control.

16
 1. DISPOZITIVE DE SIGURANTA

Pentru preîntâmpinarea deteriorãrii corpului masinii, datoritã cresterii

presiunii aburului peste limita admisã se monteazã pe cilindru sau pe capacul
masinii dispozitive de sigurantã. Dintre aceste dispozitive fac parte supapele de
sigurantã, care deschid automat orificiul de evacuare în atmosfera. Presiunea în
cilindru la sfarsitul compresiei poate sã creascã datoritã nefunctionarii în bune
conditii a organelor de distributie sau pe timpul manevrelor de plecare si
acostare. Fiecare cilindru este prevãzut cu câte 2 supape de sigurantã. Supapa de
sigurantã montatã pe capacul inferior al cilindrului asigura evacuarea apei ce s-ar
forma eventual prin condensare, în spatiul inferior al cilindrului, iar cea montată
pe capacul superior asigură evacuarea aburului.

2. ROBINEŢI DE PURJARE

Atunci când masina nu este bine încãlzitã, aburul pătrunde în cutia

sertarelor si apoi în cilindru şi se condenseazã la contactul cu peretii reci ai
masinii.
Pentru eliminarea acestui condens se folosesc robineţi de purjare care se
monteazã câte 2 pe fiecare cilindru (unul în spatiul superior si altul în spatiul
inferior).

3. DISPOZITIV PENTRU LUAT (RIDICAT)

DIAGRAME

Dispozitivul pentru luat diagrame la masina cu aburi se fixeazã prin

intermediul unor racorduri pe capacul cilindrului. Dispozitivul pentru luat
diagrame este dotat cu un indicator, care verifica buna functionare a masinii,
înregistrând variatia presiunii aburului în cilindru, necesară pentru determinarea
puterii masinii. Dispozitivele indicatoare se monteazã în dreptul punctelor moarte
ale cilindrului.

4. VALVULA DE INTRODUCTIE

Aceasta serveste la introducerea aburului proaspãt în masinã si la reglarea

functionarii masinii. Valvula se monteazã pe cutia sertarului de la cilindrul de
înaltã presiune. Aceastã valvula se mai numeste si valvula principalã de mane-
vrã, deoarece prin intermediul ei se executã toate manevrele masinii.

5. SUPAPA PENTRU ADMISIE SUPLIMENTARA

A ABURULUI (DEMARORUL)

17
 Demarorul serveste la pornirea masinii atunci când sub actiunea aburului
introdus prin valvula principalã nu porneste din cauzã cã pistonul de înaltã
presiune s-ar afla aproape sau chiar la unul din punctele extreme. Demarorul
permite introducerea directã a aburului în sertarul de medie presiune sau chiar în
cel de joasã presiune. Din punct de vedere constructiv demarorul e asemãnãtor
unei valvule de dimensiuni mici. Montarea demarorului se face la punctul de co-
mandã al masinii pe tubulatura de introductie ce se racordeazã la valvula prin-
cipalã si în continuare la sertarele de medie si de joasã presiune.

6. APARATE DE MASURA SI CONTROL

Pe un bloc de cilindri se intilnesc urmatoarele aparate de masura si

control:
- 1. manometre;
- 2. manovacuummetre (tubulatura de evac CJP);
- 3. vacuummetre (condensor – vidul);
- 4. termometre;
- 5. tahometre.

UNGEREA MASINILOR CU ABUR CU PISTON

Când 2 corpuri în contact, între care se exercitã o anumită presiune,

alunecã unul pe altul, pe suprafata de portaj se dezvoltã o fortã de frecare care se
opune deplasãrii. Aceastã fortã rezistentã depinde de valoarea presiunii, de viteza
deplasãrii, de temperatura celor două corpuri si, în special de starea celor douã
corpuri în contact, şi se micsoreazã interpunând între cele 2 corpuri ce se freacã,
un lubrifiant.

1. CALITATEA LUBRIFIANTULUI

Calitatile principale care se cer unui bun lubrifiant sunt:

a) Puterea de ungere (unguienţa). O unsoare este un bun lubrifiant

când reduce la limita frecarea între 2 suprafete metalice în
contact, realizând un consum minim. Aceastã proprietate
depinde atât de vâscozitatea uleiului, cât si de proprietatea pe
care o are uleiul de a se întinde pe suprafata metalica, adicã de
aderentã si de alunecare.

b) Constanţa proprietatilor chimice si mecanice ale uleiurilor. Un

ulei bun, dacă este lãsat în aer nu trebuie sã se usuce si nici sã
devinã rãsinos. La temperaturi mai mari el nu trebuie sã se
oxideze, nici sã ardã, transformându-se în gudron sau asfalt.

18
 c) Lipsa de aciditate. Uleiurile vegetale si animale contin deseori
acid sulfuric provenit din rafinare, care atacã suprafetele de uns.
Uleiurile minerale sunt aproape lipsite de acizi. Acizii organici
care se formeazã în uleiurile vegetale la contactul cu oxigenul
din aer sunt mai putin dãunãtori.

d) Uleiul trebuie sã fie pur si sã nu continã corpuri strãine, praf etc.

Aceste impuritãti mãresc frecarea si astupã aparatele si
conductele de ungere.

e) Congelarea. Uleiul de uns nu trebuie sã înghete sau sã se

întãreascã la temperatura cea mai scãzutã de întrebuintare,
pentru ca sã pãtrundã cu usurintã fitilele de uns, sã treacã prin
filtre si prin conducte etc.

2. SISTEME DE UNGERE

Pentru transportarea lubrifiantului intre suprafetele metalice in contact, in

scopul de a forma un strat de o anumita grosime de lubrifiant, se folosesc diferite
sisteme de ungere:
1.– ungere cu ulei;
2.– ungere cu unsoare consistenta;
Aceste sisteme trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. – fiecare element din sistemul de ungere (pompe, conducte,
filtre, etc.) trebuie sa prezinte siguranta in functionare;
b. – existenta si siguranta in functionare a dispozitivelor de
semnalizare pentru supravegherea modului de lucru si de control;
c. – periodicitatea sau continuitatea ungerii cu un consum minim
de lubrifiant;
d. – posibilitatea reglarii si automatizarii ungerii.

1. SISTEME DE UNGERE CU ULEI

Aceste sisteme de ungere se impart in:

1. – sisteme de ungere libera;

2. – sisteme de ungere fortata.
1. Sistemele de ungere libera se subimpart in:
– 1. ungerea cu cana de ulei;
– 2. ungerea cu ungatorul cu fitil;
– 3. ungerea cu ungatoare prin picurare cu ac;
– 4. ungerea cu inele;
– 5. ungerea prin barbotaj;
– 6. ungerea prin gravitatie.
2. In sistemele de ungere fortata, ungerea se face sub presiune, in circuit
deschis sau inchis.

19
 UNGEREA LIBERA

1. Ungerea cu cana de ulei se realizeaza prin turnarea uleiului cu ajutorul

unei cani de ulei in diferite puncte de ungere prin orificii special prevazute. Prin
ungerea cu cana se produce o pierdere de ulei, iar dozajul de ulei este nesigur. La
acest sistem de ungere fiecare orificiu trebuie sa fie prevazut cu capac deasupra,
pentru a impiedica patrunderea prafului si a impurităţilor, inlaturind astfel
infundarea canalelor de ungere.
2. Ungãtoarele cu fitil se compun dintr-un vas, al cãrui fund este prevãzut
cu unul sau mai multe orificii în care sunt lipite tuburi scurte având capul inferior
tãiat oblic, iar cel superior deasupra nivelului maxim de ulei din cutie. În
interiorul tuburilor se introduce câte un fitil dintr-o tesatura slab rasucita de lânã
sau bumbac prins cu o sirma; uleiul se scurge prin fitil, filtrându-se în acelasi
timp, cãzând în picãturi în capul tubului care îl conduce la articulatie. In acest caz
ungerea se face prin picurare. Cu cit nivelul uleiului in ungator este mai ridicat,
cu atit cantitatea de ulei ce se scurge prin fitil este mai mare. Pentru a avea o
ungere absolut regulatã trebuie ca nivelul sã se mentinã constant. Ungatoarele cu
fitil sunt simple si ieftine, prezentind insa unele dezavantaje ca: reglarea greoaie
a debitului, micsorarea debitului prin scaderea nivelului de ulei sau infundarea
capilarelor firelor, etc. Ungatoarele cu fitil pot fi si mai complicate ca de
exemplu, cu scurgere reglabila, cu scurgere uniforma mentinuta automat, etc.
3.Ungerea cu ungator prin picurare cu ac, constã dintr-un con
manevrabil printr-o tijã care deschide orificiul de scurgere al uleiului si permite
reglarea debitului. Din cutiile cu lubrifiant asezate pe partea superioara a masinii,
uleiul cade vizibil în tuburile de ungere care-l conduc la diversele articulatii;
tuburile nu trebuie sã prezinte sifoane ceea ce ar crea un debit intermitent; nici
pãrti orizontale sau putin înclinate care la ruliu micsoreazã eficacitatea ungerii.
Curãtarea acestor tuburi se face printr-un jet de vapori. Daca una din piesele de
articulatie este fixatã (cazul cuzinetilor de pat) tubul de ungere este prins pe ea, în
dreptul unui orificiu care corespunde la suprafata de frecare, pentru scurgerea
uleiului.

Fig. 26 – pag. 43. Fig. 27 – pag. 43.

20
 4. Ungerea cu inele se efectueaza prin unul sau mai multe inele sau
lantisoare care antreneaza lubrifiantul din rezervorul inferior al palierului la
cuzinetii superiori ai acestuia. Este un sistem de ungere de tip inchis si fara
presiune. Ungerea este fluida si se realizeaza cu lubrifianti lichizi de viscozitate
medie. Debitul ungerii se regleaza automat: cind turatia fusului (axului) creste,
inelul se roteste mai repede si antrenează cu el mai mult ulei. Uleiul circula din
rezervor pe ax (fus) si apoi cade iar in rezervor.
Ungerea cu inele libere poate fi utilizata numai la o rotire continua a
fusului de cel putin 50 – 60 rot./min.
5. Ungerea prin barbotaj se efectueaza prin improscarea lubrifiantului
pe suprafetele de frecare; agitatia lubrifiantului datorindu-se unor corpuri in
miscare ale caror suprafete de contact trec prin baia de ulei. Se intrebuinteaza in
special pentru angrenajele cu roti dintate si cu melc, care se gasesc dispuse in
baile de ulei (cartere inchise). Baile de ulei sunt prevazute cu indicatoare de nivel
din sticla, plasate la exterior; iar pentru ungerea prin barbotaj trebuie sa se
utilizeze uleiuri cit mai stabile din punct de vedere chimic.
6. Ungerea prin gravitatie reprezinta ungerea ce se efectueaza prin
scurgerea libera a uleiului dintr-un rezervor si se foloseste in general pentru
ungerea in grup putind deservi mai multe puncte de ungere deodata.

UNGEREA FORTATA

Când supravegherea functionarii pieselor masinii, prin contact cu mâna,

nu se poate face si mai cu seamã când piesele nu sunt prea vizibile, se preferã
ungerea fortatã. O pompã antrenată de masinã sau independentã, aspirã uleiul din
partea de jos a carterului si îl refuleazã sub presiune în articulatii (cuzineti de pat,
butonul manivelei, capul de cruce, glisiere, cuzineti de împingere) de unde uleiul
revine în carter si este aspirat de pompã. Presiunea de refulare a uleiului este
aproximativ 2Kgf/cm². Uleiul este trimis de pompã, printr-un tub, la cuzinetul de
pat, de aici trece prin orificiile practicate în arbore, la bratul manivelei si în
canalul central practicat în axa bielei, ajungând la articulatia piciorului bielei.
În cazul masinilor mari, pompele de ulei pentru ungerea fortatã fac parte
dintr-un sistem mai complicat de ungere pentru a asigura în mod excelent
ungerea si deci buna functionare a masinii.
Pentru a evita pierderile de ulei masinile care folosesc sistemul de ungere
sub presiune sunt inchise ermetic.
La ungerea prin circulatie, conductele trebuiesc controlate permanent
pentru a ne asigura ca uleiul ajunge la locurile de ungere. Deoarece, dupa iesirea
din lagare uleiul este refolosit, trebuie sa fie stabil din punct de vedere chimic; in
caz contrar, refolosirea lui produce distrugerea pieselor metalice cu care intra in
contact, iar in prezenta apei si a particulelor de metal este favorizata formarea
namolului de ulei, este necesară filtrarea uleiului. Intrucit in timpul functionarii
uleiul este supus unor diferente mari de temperatura, se vor folosi uleiurile de
calitate superioara.

21
 Pompele folosite pentru circulaţia uleiului sunt de obicei de tipul
pompelor cu roti dintate, insa se mai utilizeaza si pompe centrifuge, pompe cu
palete. Pompele trebuie sa fie astfel amplasate, incit pe distanta de la rezervorul
de ulei si pina la locul de ungere, numarul coturilor si al trecerilor de nivel sa fie
minim. Consumul de ulei la ungerea fortata este redus, deoarece sau micsorat
foarte mult sau chiar eliminat complet pierderile de ulei, printr-o perfecta
etansare a instalatiei.

2. SISTEME DE UNGERE CU UNSOARE CONSISTENTA

Ungerea cu unsoare consistenta, se foloseste la lagarele de alunecare şi

la ungerea rulmentilor de turatie mare, şi se efectueaza in afara sistemului de
ungere normala (ungerea manuala) şi cu diferite sisteme de ungere prin presiune.
Ungerea manuala cu unsoare consistenta se realizeaza prin aplicarea
unsorii direct in locurile de ungere cu o lopatica. Acest sistem se foloseste pentru
ungerea rotilor dintate, pentru glisiere, etc. Ungerea manuala este neuniforma.
Lubrifiantul se inlocuieste dupa 5 – 6 zile, deoarece se murdareste si poate
provoca uzura lagarelor in miscare.
Ungerea prin presiune se realizeaza prin:
- 1. ungatorul cu pilnie (Staufer);
- 2. ungatorul cu bila, numit niplu;
- 3. pompele manuale,numite tecalimite;
Ungatorul cu pilnie (Staufer), este un dispozitiv inchis care protejeaza
lagarul de praf si se poate utiliza in locuri greu accesibile.
Staufer-ul se compune dintr-un rezervor prevazut cu capac cu filet interior
care prin insurubare determina refularea unei cantitati de unsoare din rezervorul
ungatorului la locul de ungere, unde este montat.
Unsoarea folosita in acest ungator trebuie sa aiba o consistenţă moale.
Umplerea ungatorului cu unsoare consistenta se face o data la 4 – 5 zile.
Ungatorul cu bila se utilizeaza la alimentarea cu unsoare consistenta a
punctelor de ungere alimentate central de la o instalatie sau, autonom. Ungerea se
realizeaza cu o pompa de mina care, datorita presiunii dezvoltate, invinge
rezistenta arcului si bila deschide orificiul de trecere a unsorii din pompa de mina
spre punctul de ungere. La incetarea refularii unsorii, arcul readuce bila in locas
si in acest fel este evitata patrunderea de corpuri straine in interiorul ungatorului.
Pompele manuale (tecalimite) pot fi de tipuri diferite. O pompa manuala
se compune din: 1 cilindru, care se umple cu unsoare consistenta prin
desurubarea unui capac (alta parte componenta) si scoaterea pistonului.
Dupa fixarea capacului, prin insurubarea tijei de actionare a pistonului, se
transmite acestuia o miscare de translatie producind astfel presarea unsorii printr-
un tub flexibil si prin capatul de alimentare al ungatorului patrunzind in acesta.
Pompa de ungere manuala (tecalimitul) se utilizeaza pentru alimentarea cu
unsoare consistenta a diferitelor puncte de ungere, deservite de ungatoare cu bila,
ungatoare in grup, etc.
Sistemul de ungere al unei masini cu abur variaza dupa tipul masinii.

22
 RACIREA M. A. P,

Pentru a împiedica ridicarea temperaturii suprafetei ce se freacã de la

piesele exterioare, în cazul în care ungerea nu este suficientã, se întrebuinteazã
sistemul de rãcire cu apã; apa poate fi trimisã direct pe suprafata de frecare sau în
exteriorul piesei. Rãcirea suprafetei frecante nu trebuie sã se facã prea abundent
cãci apa provoacã uzura pieselor; în plus provoacã oxidarea lor în repaus. Piesele
mobile sunt rãcite numai în exterior. Un colector de rãcire, asezat în lungul
masinii primeste apa de rãcire la o presiune de cca 0,4…0,5 Kgf/cm 2.
În dreptul fiecãrui cuzinet de pat si bielã, colectorul este prevãzut cu
derivatii fãcute în formã de stropitori deasupra articulatiilor, iar prin deschiderea
robinetelor, apa cade sub formã de ploaie pe piesã absorbind din cãldura ei. Tot
din acest colector pleacã apa de circulatie a glisierelor.
Rãcirea trebuie sã se facã moderat pentru a nu deforma piesele calde.
Rãcirea cu apã a pieselor încãlzite puternic este interzisã, deoarece în
asemenea cazuri se pot crãpa sau deforma, fãcându-le impropii serviciului.

Este bine ca îndatã ce se observa tendinta de crestere a temperaturii la o

articulatie sau la un cuzinet de arbore sã se deschidã încet apa de rãcire lãsând
sã stropeascã usor piesa; în acelasi timp, ungerea se va face abundent; daca
temperatura a revenit la valoarea normalã, se va închide progresiv apa,
continuând a mentine ungerea abundentã si supraveghind de aproape piesa.

Este interzis cu desãvârsire a se rãci numai cu apã, în astfel de cazuri.

EXPLOATAREA MASINILOR CU ABUR CU PISTON

1. PREGATIREA MASINILOR PENTRU FUNCTIONARE

Pentru efectuarea comenzilor asupra masinii dintr-un singur punct s-a

prevazut din constructie ca valvula principală, valvula de supliment de abur la
admisie, maneta de inchidere rapida a valvulei principale de admisie, aparatele de
masura si control, etc. sa fie dispuse in apropiere, astfel incit sa poata fi actionate
si supravegheate cu usurinta, de o singura persoana. Locul de dispunere al acestor
organe de comanda si control se numeste punctul de comanda (punctul de
conducere) al masinii, acesta aflindu-se in apropierea cilindrului de inalta
presiune (C. I. P.).
In principiu, punctul (denumit si post) de comanda cuprinde:
- 1. valvula principala de admisie;
- 2. tubulatura principala de abur;
- 3. roata de manevra a valvulei principale;
- 4. maneta de inchidere rapida a valvulei principale de admisie;
- 5. roata de manevra a valvulei de abur suplimentar la admisie;
- 6. valvula de abur suplimentar;

23
 - 7. tubulatura de introducere a aburului suplimentar de la valvulă la
tubul de legatura;
- 8. maneta de purjare a valvulei de abur suplimentar.
Fiecare masina cu abur trebuie sa fie prevazuta cu urmatoarele
aparate de masura si control:
- 1. tahometre pentru masurarea numarului de rotatii ale axului;
- 2. manometre pentru masurarea presiunii aburului proaspat, aburului
evacuat si pentru masurarea presiunii la prizele intermediare de abur;
- 3. vacuummetre la racordul condensorului;
- 4. termometre dispuse la lagare, la tubulatura de condensat, la intrarea
si iesirea apei de racire din condensor si pe tubulatura principala de
abur;
- 5. manometre la conductele de refulare ale fiecarei pompe;
- 6. indicatoare de nivel la condensor si basa.

La postul de comanda al fiecarei masini trebuie sa existe telegrafe, legaturi

telefonice, si lampi de semnalizare.
Cu aceste mijloace se realizeaza legatura intre compartimentul masini si
comanda principala a navei numită şi comanda de navigatie, precum si cu
compartimentele de caldari.
Tubulaturile de abur din compartiment cit si dintre cilindrii masinilor cu
abur trebuiesc sa fie foarte bine izolate pentru ca temperatura suprafetei
exterioare sa nu depaseasca 50 C, cind temperatura aerului este de 20 C.
Firma constructoare trebuie sa intocmeasca “Instructiuni pentru
personalul de serviciu” in care sa arate, foarte concret, toate regulile de
exploatare ale masinilor cu abur. Instructiunile trebuie sa precizeze cazurile in
care masina cu abur trebuie oprita si cazurile in care este interzisa functionarea
masinii cu abur.
Pentru fiecare masina cu abur trebuiesc stabilite caracteristicile–limita
pina la care se admite functionarea masinii, cuprinzind presiunile si temperaturile
maxime si minime ale aburului proaspat, contrapresiunea maxima, etc. In caz de
depasirea a acestor caracteristici–limita, masina trebuie oprita imediat.
Telegraful mecanic pentru transmiterea comenzilor la masini este instalat
atit la masini, cit si la comanda navei (comanda de navigatie, timonerie).
Telegraful se compune din doua aparate identice, unul fiind asezat la
puctul de comanda al navei, iar celalalt asezat la postul de comanda al masinii.
Aparatul dispune de cadrane identice cu ace indicatoare mobile si cu manete
indicatoare ale comenzii. Acele si manetele indicatoare sunt fixate pe role si
legate cu lant Gall si manete metalice. Manevrind maneta telegrafului din postul
de comanda al navei (timonerie), acul indicator al telegrafului de la masina va
indica comanda data.
La navele moderne pentru comanda masinii se folosesc puncte de
comanda semiautomate sau automate.
Inaintea punerii in functiune a masinii cu abur, dupa un timp indelungat de
stationare, se face mai intii pregatirea masinii.

24
 Pregatirea masinii pentru functionare incepe cu controlul exterior al
masinii. Acesta consta dintr-o cercetare atenta a tuturor elementelor de
asamblare, a regulatorului si a mecanismului biela–manivela.
Controlul exterior al masinii incepe mai intii prin verificarea iluminatului
compartimentului, verificarea organelor mobile si a fixarii masinii pe postament.
Masina trebuie sa se gaseasca in perfecta stare de curatenie. In acest scop
masina se sterge dupa oprire; partile accesibile stergindu-se si in timpul marsului.
La o masina curata este foarte usor sa se observe defectiunile si sa se
remedieze la timp. Daca la verificarea masinii, inainte de pornire, se observa
defectiuni, ele se vor inlatura imediat. Unele defectiuni ce nu afecteaza
functionarea masinii, iar remedierea lor necesitind un timp indelungat, se pot
amina pina la o oprire mai indelungata a masinii, sau chiar pina in perioada
prevazuta in planificare pentru reparatii curente.
Este necesar a se verifica sistemul de ungere si sa se inlature imediat
defectiunile constatate. Inainte de pornire, este necesar a se umple ungatoarele cu
lubrifiant, iar suprafetele aflate in frecare se vor unge cu un ungator manual.
Supapele de siguranta ale masinii trebuiesc sa fie in buna stare de
functiune si sigilate in permanenta.
Pentru a se verifica faptul ca masina nu este imobilizata (blocata), ea se va
vira cel putin o rotatie completa cu ajutorul dispozitivului pentru virarea axului
(virorului), totodata observindu-se si daca nu exista atingeri între tubulaturile
pentru ulei si cele pentru apa, precum si la bucsele de stringere a presetupelor.
Dupa virare, masina va fi pusa intr-o astfel de pozitie, incit pornirea ei pe timpul
probei sau la punerea in mars sa se faca rapid, dupa care se va decupla virorul
obligatoriu.
Se controleaza, de asemenea, functionarea telegrafului masinii, prin
manevrarea lui in toate regimurile de mars, se face controlul tuturor mijloacelor
de legatura intre compartimentul masini si cel de la comanda navei, cit si legatura
cu compartimentele de caldari.
Inainte de punerea masinii in miscare trebuie sa se faca incalzirea ei,
aceasta constituind una din etapele principale de pregatire a masinii pentru
punerea in functiune.
Prin incalzirea masinii se intelege: aducerea organelor masinii la o
temperatura corespunzatoare regimului de lucru, pentru preintimpinarea unor
avarii din cauza dilatarii bruste si neuniforme a unor parti ale cilindrilor si ale
cutiilor sertarelor sau din cauza condensatului care se formeaza in cilindri.
Timpul necesar incalzirii masinii se va stabili in functie de dimensiunile
acesteia, de starea ei tehnica si de temperatura mediului inconjurator. Daca
masina este complet rece si de asemenea incaperea in care se afla ea, incalzirea
pentru masinile cu mai multi cilindri trebuie facuta cu cel putin o ora inainte de
pornirea ei. Masina se considera ca este incalzita bine atunci cind aparatele de
masura a temperaturii indică 70 – 80 C pentru C. J. P..
Dupa ce incalzirea cilindrilor se considera efectuata, se poate face
balansarea masinii.

25
 Turatiile de proba ale masinii se vor executa cu cel putin o jumatate de ora
inainte de inceperea manevrei de ridicare a ancorei, pentru a avea timp suficient
in vederea inlaturarii defectiunilor constatate in timpul balansarii masinii.
Balansarea masinii se face numai cu aprobarea ofiterului de cart de pe
puntea de comanda; de asemeni tot cu aprobarea ofiterului de cart se poate mari
numarul de turatii la pompa de circulatie, pompa de condens si pompa de aer,
ridicand vidul in condensor. Se va avea in vedere ca robineţii de purjare ai
masinii sa fie deschişi.
Dupa efectuarea balansarii, masina se considera gata de functionare si se
raporteaza ofiterului de cart de pe comanda. Mentinerea masinii in stare incalzita
se realizeaza prin balansarea ei periodica, cu abur.
Cu circa 10 min. inainte de ridicarea ancorei se va termina pregatirea
masinii pentru functionare.

2. PORNIREA ŞI DESERVIREA
MASINILOR IN FUNCTIUNE

Pornirea masinilor principale se executa numai la comanda

“ATENTIUNE” primită pe telegraf, de la comanda de navigaţie in sensul de
rotatie indicat, respectiv inainte sau inapoi. Dupa primirea acestui semnal de la
postul de comanda se repeta semnalul primit si se schimba culisa la marsul cerut
iar valvula principala de manevra se deschide treptat pentru a evita cresterea
rapida a turatiei masinii.
Daca manivela C.I.P. se află într-o pozitie nefavorabila pentru pornirea
masinii, se va introduce abur suplimentar la C.M.P. si C.J.P., iar dupa pornirea
masinii se inchide valvula de introducere a aburului suplimentar. In nici un caz la
pornirea masinii valvula principala de manevra nu se va deschide brusc, deoarece
in masina poate fi introdusa brusc apă din caldare, aceasta putând provoca
avarierea masinii. De asemenea, este interzis sa se schimbe culisa cand valvula
principala de manevra este deschisa, deoarece se formeaza contrapresiune in
cilindrii masinii si aceasta se poate opri. Indiferent care ar fi comanda la masini,
exceptand cazul de forta majora, cand nava trece prin momente critice, numarul
de turatii al masinii trebuie marit treptat.
La pornirea masinii, robineţii de purjare sunt deschişi si se inchid abia
dupa 5 – 10 min. de la pornire, cand nava s-a indepartat deja de cheu si se afla in
mars.
Daca dupa inchiderea robineţilor de purjare se aud batai in cilindri, este
necesar sa se reduca numarul de turatii si sa se deschida din nou robineţii de
purjare ai masinii. Dupa incetarea batailor in cilindri se va restabili din nou
numarul de turatii ale masinii si se vor inchide robineţii de purjare. La marirea
numarului de turatii ale masinii, se va avea in vedere a se anunta din timp
personalul de cart din compartimentul caldari, pentru a stabili regimul necesar
producerii aburului in caldari. Odata cu marirea numarului de turatii trebuie
supravegheat cu atentie regimul de lucru al masinii, adica sa se observe daca
marirea sarcinii masinii se face usor. In mod normal, marirea sarcinii nu trebuie
sa produca o schimbare vizibila a mersului masinii. Daca se observa dificultati in

26
miscare, ceea ce se poate constata dupa zgomot, inseamna ca exista defectiuni ale
masinii. In acest caz in primul rand se va verifica starea lagarelor principale, daca
se incalzesc normal si daca alimentarea cu lubrifiant este normala. De asemeni se
va controla manual starea organelor care se misca, numai acolo unde este posibil.
Personalul din compartimentul masini, pe timpul functionarii masinii
principale, isi va indrepata atentia numai asupra controlului permanent al
mersului masinii.
Daca masina este in buna stare de functionare si sarcina este normala, in
masina nu trebuie sa se auda zgomote intermitente. Mersul normal al masinii se
caracterizeaza printr-un sunet continuu si de intensitate constanta.

Deservirea masinii in functiune consta in supravegherea generala a

mersului masinii, urmarind indicatiile aparatelor de masura si control
(manometre, vacuummetre, termometre etc.); supravegherea lagarelor si a
ungerii; supravegherea turatiilor masinii; verificarea periodica a dispozitivelor
auxiliare etc.
Pentru orice fenomen anormal care apare in timpul functionarii trebuie
stabilita cauza, dupa care se vor lua masuri de inlaturare. Daca acesta are un
caracter brusc si neasteptat, cauza lui neputand fi imediat precizata, masina
trebuie oprita si verificata cu atentie. Masina va fi repusa in functiune numai
dupa remedierea defectiunii. Toate fenomenele anormale constatate la masini se
vor inregistra in jurnalul de masini; de asemenea, tot in jurnalul de masini se vor
trece datele despre mersul masinii ca: presiunea si temperatura aburului la
intrarea in masina, indicatiile vacuummetrului in condensor, turatia masinii,
fenomenele anormale observate in timpul functionarii masinii si masurile de
inlaturare a acestora. Toate aceste date se trec in jurnal din ora in ora sau cand
este necesar.
Pe timpul functionarii masinilor principale o deosebita atentie se va acorda
si nivelului apei din başă, deoarece din neatenţie, apa acumulata din condensor
pentru alimentarea caldarilor poate fi evacuata in santina sau pe punte, producand
astfel mari pierderi de apa distilata. In acest caz trebuie avut in vedere ca in
permanenta cel putin o pompa de alimentare a caldarilor sa faca alimentarea
acestora cu apă din başă; necesitand ca in permanenta sa fie controlat nivelul apei
in basa.
Pe timpul opririlor masinii pentru scurta durata se va avea in vedere ca
masina sa nu se raceasca, fapt pentru care din 15 in 15 minute se va balansa
masina cu aprobarea ofiterului de pe comanda de navigatie, balansarea facandu-
se atat intr-un sens cat si in celalalt circa 5 minute.
De asemeni se va avea in vedere că pe timpul functionarii masinii
personalul de serviciu nu poate opri masina fara a raporta la comanda, decat in
cazuri extreme, asa cum prevad instructiunile, insa trebuie sa raporteze imediat la
comanda.
Sunt considerate cazuri extreme:
- cand intre organele de miscare ale masinii a cazut un om;

27
 - cand au fost descoperite la masina defecte ce ar putea provoca
avarierea ei imediata, in urma carora masina ar inceta singura sa
functioneze.
La reducerea marsului sau la opriri neasteptate este necesar sa se ia masuri
ca presiunea in caldari sa nu se ridice prea mult si prin supapele de siguranta sa
se piarda abur in atmosfera, fapt pentru care trebuie tinuta legatura permanenta
cu carturile de la caldari.
In timpul unui cart trebuie sa se faca analiza apei din condensor cu
ajutorul trusei de analiza a apei existente la bordul navei.

3. OPRIREA MASINII SI PREGATIREA EI

PENTRU O NOUA FUNCTIONARE

Cu exceptia cazurilor extreme, masina nu poate fi oprita in timpul

marsului decat cu aprobarea ofiterului de pe comanda de navigaţie si numai la
comanda “STOP” a telegrafului. Oprirea se face inchizand valvula de manevra si
deschizand robineţii de purjare ai cilindrilor. Prin mijloacele de transmisie
(telefon, portavoce sau statie de amplificare) se comunica de la comanda navei la
masini comanda liber la masini, ceea ce inseamna ca nava va stationa in acel loc,
iar masinile pot fi racite (uscate). Primind aceasta comanda, se va reduce turatia
pompei de circulatie, apoi se vor inchide valvulele de interceptie de pe tubulatura
principala si se opresc pompele de ungere dupa care se va reduce vidul in
condensor oprindu-se introducerea aburului la ejectoare si la pompele de
condensat.
Stationarea masinii poate fi de scurta sau de lunga durata.
Dupa primirea ordinului de la comandantul navei asupra felului stationarii
seful mecanic va proceda conform instructiunilor de exploatare.
Stationarea de scurta durata poate fi de 15,30,60 minute sau de cateva ore,
timp in care se va face un control exterior al masinii, apoi se va sterge
indepartand toate murdariile cat timp este masina calda si se va completa nivelul
de ulei pregatind astfel masina pentru o noua functionare.
Stationarea mai lunga de 24 ore este socotita a fi o stationare de lunga
durata ceea ce permite desfacerea anumitor organe ale masinii si instalatiei
pentru a se executa reparatii curente sau verificari, in urma deranjamentelor
constatate in timpul functionarii si inscrise in jurnalul de masini.
Masinile se vor vira zilnic cu ajutorul dispozitivului de virat o tura si un
sfert cu instalatia de ungere in functionare; virarea se executa pentru ca pistonul,
sertarele si axul sa nu stea prea mult timp in acelasi loc.
Se va avea in vedere ca demontarea anumitor organe ale masinii sa se faca
numai dupa ce vacuumul a scazut complet in condensor pentru evitarea unei
eventuale rasuciri a arborelui in cazul scaparii aburului in masina si a nu-l prinde
la ax pe cel ce lucreaza in locul respectiv.
Volumul lucrarilor ce se executa dupa oprirea masinii va fi in concordanta
cu timpul avut la dispozitie, pentru a putea pune masina in stare de functionare la
timp.

28
 INTRETINEREA MASINILOR IN TIMPUL
STATIONARII

Intretinerea sistematica a masinilor cu abur in timpul stationarii are ca

scop: mentinerea in permanenţă a unor valori ridicate a randamentului masinii; să
asigure in permanenta o stare tehnica buna si un termen lung de functionare; să
reducă costul si să scurteze termenele de reparatii, fara a inrautati calitatea
reparatiei. La intretinerea unei masini cu abur nu trebuie sa se dea atentie numai
organelor importante, ci tuturor organelor masinii. In tehnica nu trebuie sa se faca
deosebire intre organele masinilor, ca fiind unele mai putin importante.
Intretinerea masinilor cu abur se efectueaza in concordanta cu felul
intreruperilor, si anume: de scurta durata si de lunga durata.
Intretinerea masinii pe timpul intreruperii de scurta durata se face dupa
cum urmeaza:
1. Pentru evitarea ruginirii partilor metalice ale cilindrilor si cutiilor
sertarelor, precum si a inelelor de garnitura, dupa darea comenzii liber la masini,
prin lubrificatoarele existente se va introduce o cantitate mica de ulei de ungere
cilindru in cutiile sertarelor si in cilindri si se va vira masina cu abur cateva
turatii pentru a se unge bine suprafetele interioare.
2. Se elimina apa din cilindri si din cutiile sertarelor prin deschiderea
robineţilor de purjare si lasarea deschisa a acestora pana la oprirea pompei de
circulatie, care trebuie sa functioneze cel putin o ora dupa oprirea masinii pentru
racirea condensorului.
3. Pentru a evita ruginirea partilor supuse frecarii (butonilor cuzinetilor,
gulerelor cuzinetului de impingere, excentricelor etc.), pe care in timpul
functionarii se toarna apa din tubulatura de racire, se vor curata bine si se vor
unge abundent cu ulei curat. Concomitent se vor lua masuri pentru eliminarea
apei din cutiile de ungere si cartere.
4. Dupa oprirea si uscarea masinii toate piesele ei vor fi sterse.
Ungatoarele se inchid, iar piesele lustruite se vor acoperi cu un strat de ulei. Se
vor controla de asemeni toate legaturile masinii (piulite, splinturi, etc.) pentru a
se convinge ca fixarea lor este buna.
5. Masina trebuie virata zilnic cu ajutorul virorului, lasand arborele cotit
in alta pozitie decat aceea pe care a avut-o initial. Inaintea fiecarei virari la toti
cuzinetii se va da putin ulei si se vor unge tijele.
Mecanismele auxiliare, care deservesc masina principala, se vor intretine
in stationare astfel: se vor sterge zilnic toate piesele lustruite si filetele tijelor de
valvula, se vor unge cu ulei, se va controla starea piulitelor si a splinturilor, si se
vor vira zilnic cu ajutorul unui dispozitiv in sus si in jos, asezind pistonul de
fiecare data in alta pozitie.
Pentru opriri de scurta durata, daca temperatura aerului depaseste 0C, nu
sunt necesare instructiuni speciale pentru pornire sau oprire.
Pe timpul iernii este necesar a se mentine in compartimentele de masini,
atit in timpul functionarii, cit si pe timpul stationarii, o temperatura de peste 0C,
pentru a se evita inghetarea tubulaturilor de apa sau de abur in care a mai ramas
ceva apa, precum si a camasilor cilindrilor masinii.

29
 In cazul opririlor indelungate ale masinilor cu abur pe timpul iernii se
recomanda demontarea tubulaturilor de abur si de apa, pentru ca aburul care se
condenseaza sa nu pătrundă in masina, ci sa se scurga intr-un colector. Daca nu
se procedeaza astfel, condensatul patruns treptat in tubulatura ingheata putind
provoca in cele din urma craparea tubulaturilor.
La oprirea masinii pentru o durata mai mare, este necesar a se unge bine
atit piesele aflate in frecare, cit si suprafetele exterioare lustruite, iar locurile
acoperite cu rugina sa se curete si sa se unga cu un strat gros de vaselina.
Pe timpul intreruperilor de lunga durata a masinilor cu abur, pentru o buna
intretinere se recomanda, sa se faca conservarea masinii.
Conservarea masinii cu abur are ca scop pastrarea in perfecta stare a
suprafetelor de lucru aflate in frecare si a suprafetelor lustruite exterior, pentru a
le proteja impotriva coroziunii, indeosebi, pe timpul stationarii indelungate (ce
depaseste 30 de zile). Aceste suprafete se curata de murdarie, rugina si umiditate,
dupa care se spala cu produse petroliere. Suprafetele astfel curatate si spalate se
conserva cu unsori tehnice consistente. Necesitatea conservarii masinilor apare
de regula iarna, cind unele nave intra la iernat, sau pe timpul reparatiilor capitale,
cind masina nu este supusa lucrarilor o perioada indelungata de timp.
Conservarea masinilor poate fi partiala sau totala.
In cazul conservarii partiale, masina nu se demonteaza complet, dar se iau
masuri pentru uscarea sistemului de racire, a lubrificatoarelor, a armaturilor,
presetupelor si a carterelor.
Cuzinetii arborelui principal si ai bielelor se deschid si se spala bine, dupa
care pe suprafetele de lucru se aplica un strat gros de vaselina. Dupa aceasta
operatie, cuzinetii se monteaza la loc, fara insa a se strange prea tare suruburile
de fixare.
In cazul conservarii totale se demonteaza toate organele masinii, se curata
bine si se spala si se vor unge cu ulei de cilindrii, dupa care vor fi puse la loc fara
a fi fixate. Arborele principal al masinii se desprinde de axul portelice al navei.
Cu toata unsoarea abundenta aplicata, masina trebuie virata periodic, iar la
nevoie suprafetele se vor sterge de unsoare si vor fi conservate din nou.
Toate tubulaturile de la masina se demonteaza, se usuca si se astupa
ermetic la capete. Flansele, pentru introductia si evacuarea aburului, existente, pe
masina de asemeni se astupa ermetic, pentru a nu permite patrunderea umiditatii
din compartiment in interiorul cilindrilor.
Aparatele de masura si control ale masinii (manometre, vacuummetre,
termometre, tahometre etc.) pe timpul conservarii se demonteaza si se
depoziteaza in lazi speciale, cu eticheta locului pentru fiecare aparat de unde a
fost scos; acestea se vor pastra in compartimente uscate si calde. Tubulaturile
acestor aparate se vor sufla cu aer, dupa care se vor inchide ermetic la ambele
capete.
Pentru conservarea mecanismelor auxiliare se iau aceleasi masuri ca si
pentru masinile principale.
Scoaterea de la conservare a masinii se face prin demontarea tuturor
organelor masinii, spalarea lor cu produse petroliere si montarea in locasurile
curatate anterior de stratul gros de unsoare.

30
 Scoaterea definitiva de la conservat a masinii se face dupa ce s-a introdus
abur in masina. In acest caz trebuie avut in vedere ca nu cumva grasimile
evacuate impreuna cu aburul in condensor sa patrunda in caldare sau sa infunde
basa.
O atentie deosebita trebuie acordata montarii corecte a organelor masinii.
In acest scop de un real folos vor fi etichetele fixate pe piese la demontare sau
diferitele semne poansonate vizibil pe aceste piese ale masinii.

REVIZII SI REPARATII PERIODICE LA MASINI

Tehnica reviziilor si reparatiilor la masinile cu abur este multilaterala.

Reviziile si reparatiile periodice la masinile cu abur au drept scop mentinerea lor
intr-o perfecta si permanenta stare de functionare si exploatare, preintampinarea
avariilor sau uzurilor premature ale organelor masinii, precum si reducerea
consumului de materiale si a cheltuielilor legate de executarea reviziilor sau
reparatiilor.
Executarea reviziilor si reparatiilor periodice constituie o sarcina
obligatorie atat pentru personalul de la bordul navelor, cat si pentru celelalte
organe superioare ale acestora. Reviziile si reparatiile planificate se vor efectua la
termenele calendaristice fixate. Nerespectarea graficului anual de revizii si
reparatii constituie un eveniment neobisnuit si se va raporta armatorului. De
asemeni se vor raporta si depasirile termenelor de revizii si reparatii, iar in caz de
forta majora aceste termene sze pot prelungi numai de catre armator.

CLASIFICAREA REVIZIILOR SI REPARATIILOR

Reviziile si reparatiile periodice se clasifica dupa natura si volumul

lucrarilor si pot fi executate de catre personalul de la bord cu sau fara ajutorul
atelierelor de reparatii sau numai de catre santiere si ateliere de reparatii, cu
participarea echipajelor.

Clasificarea reviziilor in functie de perioada în care se executa este:

- 1.controale zilnice executate de personalul bordului;
- 2.controale si revizii saptamanale, executate de personalul bordului;
- 3.controale si revizii lunare executate de personalul bordului cu sau
fara concursul santierului sau atelierului de reparatii.

Clasificarea reparatiilor, dupa volumul lucrarilor de executat, este:

- 1.reparatii curente (anuale);
- 2.reparatii medii;
- 3.reparatii capitale.
In afara de aceste revizii si reparatii planificate mai pot surveni reparatiile
de avarii (accidentale), care, dupa natura lucrarilor pot fi executate numai de
catre personalul bordului sau in colaborare cu atelierele de reparatii.

31
 CONTROALELE SI REVIZIILE PERIODICE LA MASINI

Masinile cu abur trebuie sa fie supuse periodic unor controale si revizii

care au scopuri si planuri bine definite, in functie de perioada in care se executa.
Controalele si reviziile zilnice au drept scop verificarea starii tehnice a
masinilor, virarea manuala sau mecanica, precum si observarea si indepartarea
defectelor si efectuarea celorlalte lucrari de intretinere mentionate in
instructiunile de exploatare, care se vor respecta cu strictete.
Controalele si reviziile zilnice se efectueaza sub supravegherea sefului
mecanic, iar rezultatele deosebite obtinute se mentioneaza in jurnalul cu date
caracteristice si starea tehnica a masinii respective. Rezultatele zilnice obtinute se
mentioneaza in jurnalul de verificari si balansari ale mecanismelor.
La masinile principale cu abur si liniile axiale in timpul controalelor si
reviziilor zilnice se au in vedere urmatoarele:
- 1. se vireaza masina cu 1 tură şi ¼ cu ajutorul virorului, observand
totodata buna functionare a tuturor pieselor mobile, punandu-se
pistoanele masinii intr-o alta pozitie;
- 2. se verifica buna stare a schimbatorului de mars prin manevrarea lui
din pozitia mars inainte in pozitia mars inapoi si invers;
- 3. se verifica existenta, pozitia normala si fixarea piulitelor,
contrapiulitelor si a splinturilor la piesele mobile ale masinii, precum
si postamentul masinii;
- 4. se verifica stangerea buloanelor la cuzinetii de pat si de impingere;
- 5. se verifica strangerea presetupelor cutiilor de etanşare ale tijelor
pistoanelor si sertarelor;
- 6. se deschid robinetii pentru purjarea cilindrilor, sertarelor si a
tubulaturilor, se examineaza si se ung piesele mobile ale masinii, se va
verifica daca exista corpuri straine;
- 7. se controleaza linia axului masinii verificandu-se starea cuzinetilor
axului a garniturilor axelor, iar prin orificiile capacelor cuzinetilor
intermediari de pat se verifica starea butonilor axelor;
- 8. se goleste depunerea de apa din cuzinetul principal de impingere si
se curata acesta de murdarie si depuneri;
- 9. se verifica calitatea uleiului din carter si se completeaza cu ulei
proaspat pana la nivelul normal;
- 10. in timpul umplerii cu ulei a carterelor cuzinetilor trebuie sa ne
convingem de buna stare si curatenia carterelor cuzinetilor, pompelor
de ulei, conductelor si orificiilor prin care se transmite uleiul la
cuzineti, de asemeni si de existenta si buna stare a filtrelor;
- 11. se controleaza starea exterioara a aparatelor de masura si control si
a supapelor de siguranta, verificandu-se existenta sigiliilor.

Controalele si reviziile saptamanale se efectueaza de catre personalul

bordului sub directa supraveghere a sefului mecanic. Ele urmaresc aceleasi
scopuri ca si cele zilnice.

32
 Deficientele care nu au putut fi inlaturate pe timpul reviziilor saptamanale
se vor planifica si executa pe timpul reviziilor lunare. Reviziile saptamanale sunt
obligatorii atat pentru masinile aflate in functiune cat si pentru cele aflate in stare
de conservare.
Controalele si reviziile zilnice cat si cele saptamanale nu pun navele in
indisponibilitate, deoarece masinile sunt pregatite de mars in orice moment.
In cadrul reviziilor saptamanale se vor executa cu strictete prevederile
instructiunilor de exploatare, nedepasindu-se timpul afectat remedierii vreunei
deficiente constatate.
In timpul controalelor si reviziilor saptamanale la masinile principale cu
abur si liniile axiale se au in vedere urmatoarele:
- 1. dupa functionarea indelungata a masinii principale se masoara
jocurile la glisiere si la cuzineti;
- 2. se verifica starea si functionarea transmisiei axului principal si a
dispozitivelor de cuplare;
- 3. in caz de nefunctionare, in decurs de o saptamana, pentru
mentinerea starii bune de functionare in timpul reviziei sapatamanale
se va efectua balansarea cu abur a masinii facandu-se un circuit de ulei
si remediindu-se micile avarii constatate;
- 4. se deschid si se curata filtrele de ulei si de apa;
- 5. se verifica starea de fixare a masinii pe postament;
- 6. se verifica garniturile cutiilor de etanşare ale tijelor pistoanelor şi
sertarelor;
- 7. se va umple cu unsoare gresorul lagarelor liniei axiale.

Controalele si reviziile lunare se efectueaza de către personalul bordului

de asemeni sub supravegherea directa a sefului mecanic, cu sau fara concursul
santierului sau atelierului de reparatii.
Toate lucrarile de executat in cadrul reviziilor lunare pentru masini se vor
trece separat in planul de revizii lunare pe doua categorii distincte si anume:
- 1. lucrari care se executa cu mijloacele bordului;
- 2. lucrari care se executa de catre atelierul de reparatii sau santier.
In registrele de reparatii si revizii lunare se vor consemna in mod
obligatoriu toate lucrarile efectuate, cat si toate observatiile rezultate din revizii.
La fel si lucrarile efcetuate in santier sau atelier.
Rezultatele masuratorilor din cadrul controalelor si reviziilor efectuate se
vor consemna obligatoriu in registrele cu date caracteristice si starea tehnica a
masinilor.
Deficientele ce nu au putut fi inlaturate pe timpul reviziilor lunare vor fi
planificate si executate in cadrul reparatiilor curente anuale.
In cadrul reviziilor lunare se vor executa cu strictete prevederile
instructiunilor de exploatare, nedepasindu-se timpul alocat decat in cazul in care
este absolut necesara remedierea vreunei deficiente constatate.
La masinile principale de abur si liniile axiale, pe timpul reviziilor lunare
se are in vedere efectuarea urmatoarelor controale:

33
 - 1. in cazul in care masina nu a functionat timp de o luna, este necesar
ca pregatirea completa a instalatiei de masini sa se faca timp de 20
minute, cu masinile in mars, cu schimbarea sensului de rotatie inainte
si inapoi, fara a se depasi numarul de rotatii ale axului elicei stabilit
pentru balansarea masinii, supraveghindu-se indeaproape bunul mers
al masinii;
- 2. se va verifica fixarea masinii principale in locurile greu accesibile si
starea osaturii navei unde se prinde masina;
- 3. se verifica siguranta fixarii buloanelor flanselor de cuplare a
arborilor cotiti cu axele intermediare;
- 4. se masoara pozitia axiala a liniei axiale si deplasarea in cuzinetul de
impingere principal;
- 5. se spala cu petrol tubulaturile de ulei, se sufla cu aer si se curata de
murdarie ungatoarele de ulei, se verifica functionarea acestora si se
curata filtrele inlocuindu-se dupa aceea uleiul uzat cu ulei proaspat.
In cazul reviziilor periodice la masini mai sunt prevazute controale care se
fac odata la 3 –6 si 12 luni, avand aceleasi scopuri ca si reviziile lunare. Punctele
referitoare la aceste controale sunt similare cu cele de la controalele si reviziile
saptamanale si lunare, in plus figurand unele detalii ce sunt prevazute in
instructiunile referitoare la revizii si reparatii.
Pe timpul reviziilor periodice trebuie avut in vedere ca totdeauna cand
apar deranjamente ale distributiei de abur sa se ridice diagramele indicate de
distributie pentru a se verifica si regla distributia masinii cu abur.

EXECUTAREA REPARATIILOR PERIODICE LA MASINI

Reparatiile periodice se executa de catre santier cu concursul personalului

de la bordul navelor.
Descoperirea si inlaturarea la timp a defectiunilor la masini preintampina
avarierea si scoaterea din uz a masinii respective, marind totodata intervalele de
timp dintre reparatii. Defectiunile descoperite de catre personalul de exploatare
se noteaza intr-un registru special, jurnalul de reparatii, care se afla la seful
mecanic.
In timpul planificarii reparatiilor periodice trebuiesc incluse in listele de
reparatii toate defecţiunile constatate pe timpul exploatarii, cat si cele constatate
cu ocazia verificarilor efectuate la intrarea masinii in reparatii. In functie de felul
reparatiei listele de lucrari sunt intocmite atat pentru lucrarile care se executa de
catre santier cat si cu mijloacele bordului, liste ce se aproba de catre armator.
Prin reparatii curente se inteleg reparatiile anuale executate la masini, in
care intra toate lucrarile de reparatii ce se pot executa cu mijloacele bordului si
partial cu ajutorul atelierelor de reparatii sau santier.
Lista lucrarilor care se vor executa in cadrul reparatiilor curente la masini
va cuprinde:
- 1. demontarea capacelor cilindrilor si verificarea cilindrilor numai in
cazul cand sau semnalat batai in cilindri;

34
 - 2. verificarea sistemului de distributie si inlocuirea pieselor uzate,
daca este cazul;
- 3. verificarea si strangerea lagarelor;
- 4. verificarea instalatiei si dispozitivelor de ungere;
- 5. indepartarea ruginii si murdariei de pe piesele masinii;
- 6. etansarea instalatiei de condens;
- 7. curatirea si repararea instalatiei de condens si a mecanismelor
auxiliare necesare;
- 8. montarea si pornirea de proba a masinii cu abur.

Prin reparatii medii se inteleg reparatiile care se executa periodic in

termenele stabilite, tinand seama de reviziile si reparatiile periodice din cursul
anilor precedenti, cat si de starea tehnica generala a masinii cu abur. Reparatiile
medii pot fi executate atat de catre santiere, cat si de catre atelierele de reparatii,
in functie de capacitatile de productie existente si de volumul mare de lucrari de
reparatii necesare la masini.
Lista lucrarilor care trebuiesc executate pe timpul reparatiilor medii va
cuprinde:
- 1.demontarea masinii si verificarea uzurii organelor mobile si fixe;
- 2. verificarea pistoanelor şi inlocuirea segmentilor de piston cu altii
din rezerva daca este cazul;
- 3. inlaturarea zgarieturilor si a ovalitatii tijelor, precum si inlocuirea
garniturilor cutiilor de etanşare;
- 4. curatirea si slefuirea robineţilor de purjare, a ungatoarelor si a
valvulelor de siguranta;
- 5. demontarea si curatirea valvulei de manevra a masinii, slefuirea pe
scaun, inlocuirea garniturilor, şi a prezoanelor uzate;
- 6. verificarea sertarelor şi inlaturarea zgarieturilor si degradarilor de pe
oglinzile sertarelor, tije si dispozitive de ghidare precum si inlocuirea
garniturilor cutiilor de etanşare;
- 7. verificarea si reglarea distributiei de abur la masini;
- 8. demontarea si verificarea lagarelor masinii;
- 9. curatirea instalatiei de ungere si a orificiilor pentru ungerea
cuzinetilor;
- 10. curatirea si verificarea excentricelor;
- 11. curatirea si etansarea instalatiei de condensare a aburului;
- 12. montarea, pornirea si incercarea masinii.
Dupa terminarea reparatiei masinii se trece la completarea documentatiei
privitoare la starea masinii cu abur si inregistrarea lucrarilor efectuate in cartea
masinilor respective.

Reparatiile capitale se executa periodic la termenele stabilite, in functie

de marimea masinii si a orelor de functionare ale masinii cu abur.
Este indicat ca pe timpul reparatiilor capitale sa se planifice executarea
tuturor lucrarilor de modernizare a masinilor.

35
 Reparatiile capitale ale masinii urmeaza acelasi regim din punct de vedere
al intocmirii listelor, planificarii lucrarilor pentru santier sau atelier, urmarirea
lucrarilor, ca cel mentionat in capitolul privind reparatiile medii.
Pentru reparatiile capitale si unele reparatii medii se intocmeste un caiet
de sarcini care sa contina si normele de receptie a lucrarilor executate la masini;
caiet ce se va intocmi si trimite din timp la santier pentru buna desfasurare a
lucrarilor cat si a probelor de receptie.
Planificarea reparatiilor la masinile principale cu abur trebuie sa se faca
simultan cu planificarea reparatiilor intregii instalatii de forta ( caldari, masini,
pompe), precum si a instalatiei electrice.
In graficul reparatiilor planificate se introduc si reparatiile si reviziile
masinilor auxiliare si de rezerva care fac parte din instalatia de forta, daca aceste
lucrari nu au fost efectuate in cursul anului, in intervalele dintre reparatiile
planificate, curente si capitale.

Reparatiile accidentale (de avarii). In afara reparatiilor periodice

planificate la masini se mai intalnesc si reparatii accidentale. Aceste reparatii nu
sunt prevazute in plan. Avariile produse la masini in mars sau in stationare pot fi
remediate cu mijloacele bordului sau cu concursul atelierului sau santierului din
portul respectiv.
Reparatiile accidentale au prioritate fata de orice alte lucrari, urmarindu-se
punerea in stare de functionare a masinii in timpul cel mai scurt posibil.
Avariile trebuiesc trecute in jurnalul de evenimente neobisnuite (registrul
de avarii) , mentionandu-se toate datele necesare in legatura cu conditiile in care
s-a produs avaria, cauze, consecinte, vinovati etc.. Avariile masinilor vor fi
trecute si in registrele cu date caracteristice si starea tehnica a masinilor
respective.
Durata reparatiilor depinde de natura avariei produse, urmand ca acest
lucru sa fie stabilit de la caz la caz, in functie de posibilitatile de reparatii, de
existenta pieselor de schimb şi de disponibilitatile de productie ale atelierului sau
santierului etc..

36