Copitolul It COMPLEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA § 1. Siruri si serii de numere reale 1. Siruri de numere reale Se numeste sir de numere reale o functie f:N + R, fin) =a) © R si se noteazi (dn)nen Sat! (@a)n “dn Se numeste fermenul general al sirului. Se spune ci un gir (@x)acn este marginit dacd cxistA un numar real M> 0, astiel incit lan] dn, pentru orice n = N. Dac inegalitatile sint indeplinite strict, sirul de numere se numeste strict cresciitor sau strict descres- cdilor. Se spune cA sirul (a,) este convergent citre un numfr a € R, daca orice vecinitate a lui a contine toti termenii sirului, cu exceptia unni numar finit de termeni. Se serie lim dy = a sat da ~ acind n + oo. Numérula se numeste limita sirulni. Un sir convergent are limiti unici. Formularea echivalenti a definitiei sirurilor convergente este dati de urmatoarea teoremi : Teorema 1 (caracterizarea sirurilor convergente). Sirul (ay)n este conver= gent ciitre a = R daed, pentru orice «> 0 existé un rang N(e) = N, astfel intit, oricare ar fi n > N(c), sti avem: [an —a| 0, exista un rang N(c), astfel Incit dy > ¢ pentru orice n > N¢e). Sirul (da)a are limita — oo daca, pentru orice ¢> 0 existé un rang N(e), astfel incit a» <— ¢, pentru orice n > N(e). Vom numi sir cu limita un sir pentru care lima =a, ae RU Ufo, — &}. Se vor presupune cunoscute operatiile cu siruti convergente si cu siruri care au limit, precum si rezultatele de mai jos : ‘Veorema 2. Orice sir monoton si margintl este convergent. Reciproca acestei teoreme nu este adevirata, dar se poate demonstra ca sirurile convergente sint marginite, Lema 1 (lema lui Cesaro). Orice sir mérginit confine un subsir convergent. ALDefinitia 1. Un sir (anne este sir fundamental (sau sir Cauchy*) dacé, | pentru orice ©> 0 exist un rang N(e), usifel inctl, pentru m, n > N@), |@m aa] < & @) O formulare echivalenti este urmitoarea: oricare ar fi ¢> 0, a N(e), aslfel inci, pentru orice n > N(e) si p = N, avem | 4nen — da] 0. Conform de- finifiei 1, gisim un rang N(1) — N astfel incit, pentru orice n > N si avem 1d, — any | <1 sau —1 + an 0. Deoarece (as). este sir fundamental, exist N,(«), astfel incit, pentru orice n, m > N,(e), | dp — an] me Deoarece dn, > a, existi un rang N,(e), astfel incit Ja, — al <= pentru k > N,(c). Dacd luim N(e) = = max{N,(c), No(e)}, fie n > N(e) si ny > N(e); atunci | a —a| <|ae— =a, | + [da,—al< = + = = «, deci sirut (ana este convergent, conform Teoremei 1. Teorema 3 (criteriul lui Cauchy). Un sir (dx), de numere reale este conver gent, dacd si numai dact este sir fundamental. Demonstratie : Presupunem c& (aa), este convergent si fie a limita sa. S aratam ca (dy) este sir fundamental. Fie ©> 0; cum d +a, exist un rang N(e), astfel incit oricare ar fi n > N(e) sa avem | a, —a| < s » Atunei, pentru orice n, m > N(c) avem: [aa — Gm | =| a) —a@—am+a| <|a,—al+la—anl , dace si numai dacit sirul confine un subsir convergent cu limila «. Propozitia 2. Pentru orice sir (dy)y existd un cel mai mic punet limilé (fini! sau.infinil) si un cel mai mare punct limita (finit sau infinit). Definitia 3. Fie (as) limita inferioard a sirului un sir. Cel mai mic punct limild al sirului se numesie i se noleaza lim inf dy —1m ay iar cel mai mare punct limitd se numeste limita superioard a sirului si se noleazd tim sup ay — lim a,. aes ee In exemplul 1 de mai sus, I'm a, —0, Tim a =1, in exemplul 2, 'm ay = Wipes Be me ee 2. Serii do numero roale Fie un sir (us) de numere reale, Definigia 4. Se numeste serie de numere reale (sau serie numericé) un gir de numere reale desptirfite tntre ele prin semnul ,,-+“ : ty + uy to. te be... Deocamdata, semnul ,,-" nu are semnificatia de adunare. Vom scrie prescurtat : my pty fees | ae | eee — Sue cau: Sus, oan ua, sau Dua : eH alee ten Numerele it,, ug, ... Um ... Se numese fermenii serici, ua termenul gene- ral al seriei, Putem considera si alte .,sume' infinite, de exemplu 3. u.. : ‘ i Sk Sa considerim sumele urmatoare formate din termenii seriei ; Sp= yy, S =u, + uy. Sn ty Fy fe .- ee e eD or i (Sn)nen, nu sirul Am obfinut astfel un nou sumelor partiale al sc~ rici Sun. Avem indeplinita relajia de recurer it SS ty SSS bee 2 PI. o Reciproc, dindu-se girul sumelor parfialo (Si)nen, 8¢ poate forma seria Sum eu termenii w= Sy, ty = S,— Sy -. ttn = Sy dupi cum et rezultA din relati (5). Sirul sumelor perfiale este exact (Ss)nen-In acest fel, o serie este perfect determinata de sirul sumelor partiale. De aceea, studiul seriilor se reduce la studiul sirurilor de sume partiale. Delinifia 5. Seria Y uy este convergentd daca sirul sumelor parfiale (Sp)e n= Fe . este convergent. Dact S$ este limita sirului sumelor pasfiale, vom spune ed S este suma seriei si vom serie: S = 3 ts. net Asadar, S = lim S, = Si tin = lim 3 us. now Lo neo ket Daca sirul sumelor par! rile nu este convergent, vom spune c@ seria Yup este divergentd. In cazul lim Sa + 00, vom spune ca suma seriei este + oo sau — oo, Dact sirul (Sy)q nu are nici limita finitd, nici limita infinité, nu vom da nici un sens aperafiei de adunare dintre termenti ty. A studia natura unei serii inseamnd a-i stabili convergenta sau divergenta. : iderim seria yr" = emptul 3. Seria geometric. Fie r> 0. SA cons n l+tr+r+...tr"-+..., care se mai numeste seria geometric’ cu ra- tia r. Si form&im sumele parfiale ale acestei ser =1, §, Pentru a analiza convergenta serici, studiem lim S,. Daci 0 1, Sy > n si seria este divergentii, deoarece lim Sa = oo. In mod analog se studiazd si cazul r <0 si rezulid c& pentru —1 : 1 - Pentru 2-i stabili natura, n oat vom grupa termenii acestei seri folosind girul de numere naturale (2")new t Sot ar+tste.tte =1+(4]+(2+44) = ee 2 termeni 1 1 1 1 Ieee pe ae a) ete Bias Sia BEV ay 2? termeni. 23 termeni 1 z x ——— $e HS Notim b, =1, 3, ree aes 0 1 2° torment 1 Bay Deci ba = ee +5 are 2" termeni, Putem 2 EE te as io : minora fiecare termen cu +, adic& prin cel mai mic, deci: Deo aed oat a> thet = Daca S, bs, atunci S,> 2, 2 2s ae 2 70deci = by este divergent. Din proprietatea 3 enunfati mai suns rezultii c& seria armonicd este divergentd. Propozitia 3. Dacé seria Sw, are termeni pozitivi, ua > 0 si sirul sumelor m1 parjiale este marginit, seria este convergent. Demonstratie : Sirul (Sweex este erescitor. Intr-adevir, Spi; — Sn} + tm > Sy si, cum (Sq) este marginit prin ipotezi,. rezulta c& sirul (Sy) este i seria Du, este convergent. tia 4. (condifia necesarit de convergent). Daca o serie © un este con convergent, deci Propos vergentd, alunci tn + 0. Demonstrajie: Trecem la limita egalitatea (5), stiind ci lim S, = S. deoarece seria este convergenté. Rezultaé lim lim Sp + lim up, deci noe noe noo S=S+limu, de unde rezulté lim up, = 0. Formulare echivalenté a propozifiei 4: dacé sirul format din termenii seriet nu converge catre 0, atunci seria nu este convergentd. Pe de alti parte, simpla convergent cAtre 0 a sirului termenilor seriei nu asigura convergenta seriei (de exemplu seria armonica). Propozitia 5. Fie Eu, si ¥ vp doud serii convergente cusumele S si respec- nek net tin S,. Alunci seriile 3 (ts + v4) si ZS (aus) sint convergente si 3 (ua + v2) = net net met +S, ¥ (atts) = aS. fat Demonstrafia este imediata yi vezultA din convergenja girurilor de sume parfiale. Pentru studiul seriilor numerice trebuie cercetate urm&toarele : — natura serici (daca seria este convergenta sau nu); — suma seriei pentru seriile convergente ; daci suma seriei nu se poate calcula, ea trebuie aproviiata cu un anumit termen al sirului sumelor parjiale (Sn)a, stabilindu-se si eroarea de calcul ficuta. Pentru a cerceta natura unei seri nu se poate folosi intotdeauna definitia Se utilizeazd conditii echivalente sau condifii suficiente de convergen{’, ne- mite ,,criterii de convergen{a. Veoroma 4. Criteriul general de convergenta al lui Cauchy. Seria Sux este nt std N(e) asifel inci > 0 e. convergenta dact si numai duct pentru orice ¢ ip &N, sé avem pentru orice n > N(c) | Save — Sal 0, exist un rang N(c)astfel incit, pentru oricen > N(c)sip > 1,| Suz» — Sv |< <<. Dar: | Siu» — Sn [= [Unga + Uneg + 1 ce demonstreazi complet teorema. Uren | 0, (3) N(e) astfel incit |) t4| +| tne | + + lung || << e Dar avem, din proprietijile modulului, inegalitatea evident’ : | tas: + Une +--+ Ungo | < | Unga | tl tne! e+e | ung | de unde rezult& ci si | tiny: + -++++ Unen | < ¢, ceea ce este chiar inegalitatea {7), deci si seria $ us este convergenti. 3. Serii de numere reale cu termeni pozitivi O serie cu termeni pozitivi este o serie de numere reale 33 dy, cu da > 0, pentru orice n @N. Pentru a stabili natura unei astfel de serii, conform propozitiei 3, este suficient si aratim c& sirul sumelor partiale este mirginit. Daca o astfel de serie este divergenta, alunci lim S, = oo. Datorita acestui fapt, seriile cu termeni pozitivi beneficiazi de criterii de convergent’ care pot stabili rapid natura seriei, {iri a mai recurge la definifie sau la criteriile generale de convergen{4, enun{ate in teoremele 4 si 5. Pe de alta parte, studiul unei serii numerice cu termeni oarecare se poate face ATprin intermediul studiului seriei modulelor, care este o serie cu termeni po- zitivi, prin urmare, putem decide, utilizind criteriile care urmeaza, dact o serie este absolut convergenti sau nu. Propozitia 7 (crileriul comparafiei). Fie seriile cu termeni pozilivi Sum si nei ZX Pa, Uy > 0, My 0. Dacd exist un numar natural ky asifel incil ttn < vd» pentrwe nt orice n > ky alunci 8) duct seria ¥} vy este convergenté, si seria Su uSt St seria ¥) us esle divergenta, si seria Yi vs esle divergent. nb Se Demonstrajie: Putem cons Kk -= 1, deoarece pentru k> 1 se rennnt i la primii k termeni ai seviilor, fard ca natura lor si se schimbe. Avem, deci : Sw si A ior de mai sus rezulta Sa < Sj. ent atunci, prin definifie, sirul sumelor par- este convergentit ; bh) duct th <0, ty S05 1.4 te 0, astfel inc 0, seviile avind termeni_pozit pentru orice n> N(e), |-“* 1 asitel incis, Om I. tat < —*, ceea ce conduce la inogalitatea es) convergenta. Din inegalitatea sting% (+), ca o consecinfa a Pr L : pozil > Ym este convergent, deci Da este com St St 2 Pwnela vergenli, Daci vy este convergenti, atunci S ~ == py este converges ‘ nae = 7 se z deci tot din Propozitia 7 rezultaé Yu, convergenta. Aceasta inseamni c& cel= nt doul seri converg in acelagi timp, deci au aceeasi natura. Prin reducere | absurd rezulta ca ele diverg in acelayi Limp. 48b) Dack L = 0, atunci rezult& ci pentru ¢> 0 se verificd inegalitatea ®. < vs incepind cu un anumit. rang, si conelnzia b) a corolarului rezulth imediat. ©) Dac 1 = co, atunci wu, > en pentru ¢> 0 oriett de mare, incepind cu un anumit rang si se aplica Propozitia 7. Exemplul 8. Seria _armonicd generalizali sau seria lui Riemann*) este seria > — cu a = Tt. Vom stabili natura acestei serii in funcfie de parame- trul a, Dact « © (— op, 0), ty = =r si lim =limn = a, deci 1 ae nae satisface conditia necesari de convergenti 1 » 0, deci seria este divergenta. «) Daci seria este divergent’, denarece opozitia 4). Daci a = 0, uy <0, In si, din punctul d 1 oR Propozifiei 7, rezulta ci seria 1 - * ' 1 5 S — este divergent, deoarece si seria ¥ ‘— este divergenti (conform ne 7H ST : asi Ex. 7). Dac& a> 1, vom grupa termenii seriei, dupa care vom face majo- rari convenabile : 1 1 (= F =| e ss . jb (@ =p. Pentru n > 1, fie ba = , eu 2-4 termeni, eae temrie 1) Putem majora fiecare termen eu , deci avem : Un < (zs) eS (10) aa a se , deoarece 2 > 1, deci seria » ( 4, este convergent fst Aplicim criteriul comparatiei seriilor Sb, si “all si obfinem rezultatul urmator : Seria armonicd generalizate 2 ae fle convergenté pentra z>1. Suma seriei este majorati de >i, mt *) Bernhard Riemaan (1825-1866), matomatician german. A cres fandamentali pentru teoria rela'ivitalii, a definit nofiunea de integral. Fiei funcliilar de variabits complex, in care a introdus nofiunea de suprafayi 4 — Matematiel aplicate In economie, vol. I— ed. 229 49Cu ajutorul seriilor convergente sau diyergente pe care le cunoastem se: Poate stabili si natura altor seri. ‘emplul 9. Sa se stabileasc’ natura seriei cu termenul general ut, — eee Qn? 4 + You aplica eriveriti cu limita (Gorolarul 1) si anume vom com- para cu Seria TS a 2 6 6 adied dacd 2 =—. Cum @ =— > 1, rezult& c& seria eu care am comparat este convergent, deci si sorin data este convergenta. Propezijia 8. Criteriul raportului — D'Alembert). Fie seria cu terment pozilivi 5 “us. a) Dacitexista un numar natural k sig real, astfel inet “4 < g < Ue St <1, peniru orice n > k, atunci seria ale convergenta. b) Dacd evista um atundt numér natural k sig real, asifel incit “4 > q>1, pentru orice n> k Un Seria este divergenta. Demonstratie. a) Din inegalitatea “4 k, r Ungr S Quay adic: uy.) < que, Ure, < anes SPUr, -25 Uivn SMUro-1 Ss+-< gue. Decl, pentru n > k, avem tq < q'-Fux, adic Lermenul general al seriei date este majorat de termenul general al seriei geometrice $) aq!" ia cae coll care este convergent’, deoarece convergent tia gq <1. Result ea gi b) Deoarece “ > q > 1 pentru n —k +p, p> 1, avem uy = Ur.y > Ue > wy? yi aplictnd din nou eriteriut comparatiei, punctul b), rezull& c& seria data este divergenta. : Corolar 2 (crileriul raportului cu limita). Dacd Su» este 6 serie cu lermen — 11 pozilivi si existd tim = 2, atuinci ; a) pentru 2, <1 seria este convergenté= >i te b) pentru 27> 1 seria este divergenti. Deimonstratie: a) Fie ¢>0, astfel Incit A + ¢ <1. SA considerim vee= nitatea (4 — ¢, 4 + ¢) a punetului %. Gu exceptia unui numar finit de tex meni, vom avea =! <2 + ¢ <1, Dack lim q—2 +, se indeplincste ae a) din Propozitia 8. b) Daca 2 > 1, ale; > 0, astfel incit 4 — e> Atunci, in yecindtatea (4 — W+=) a pene 1) d, din definitia limites em rezult& cA, exceptind un numiar finit de termeni, @# >, — eS 1. Punim Uy q = — « rezulta b) din Propozitia 8. Exemplul 10. Sa se stabileascd natura seriei cu termenul general it. =, a> 0. Vom aplica criterinl eu limita. Calenlim: lim 22 = = 3m Ueifn zs z : =lim GEDA 2" _ lim = ©, Dack a>-e, seria este diver- noo (n+ 1/2 nta® pro pnt “yp e fem. . , iar sirul 7 (uy), cutermeni pozitivi este un sir strict cresc&tor, prin urmare nu poate tinde c&tre 0. Folosind Propozitia 4, rezulti ci pentru a=e seria este divergent’. Propozijia 9, Crileriul réddicinit (Cauchy). Fie ta 0 serie cu termeni ret pezilivi. a) Dacd existd un numar natural k sig real, astfel inctt im k, atunci seria este convergenta. b) Daca existé k natural si real, asifel tnctt 2/t, 2q > 1, pentru orice n 2 k, atunct seria este diver- genta. Demonstrajie: a) Avem un k. Deoarece seria Bq" este convergenta, ca serie geometric& (q <1), rezultd c& si S, ua este con- 1 rst vergentX, din punetul a) al eriterinlni comparatiei. bh) Daci 2/u, > g, atnnei uy > g®. Cum q > 1, rezult& ci seria Sg” este divergent&. Din criteriul com- 1st paratici, punctul b), rezulti cA si seria dati este divergenta. Observaltic. Criteriul lui Cauchy ramine adevarat, chiar daci se inlo- cuieste conditia b) cu o conditie mai slaba: b’) Daca avem Yum > 1 pentru o infinitate de termeni, atunci seria este divergent’ intr-adevar, dact {/u > 1 pentru o infinitate de termeni, atunci_ pentru acestia u» > 1, deci limita sirului format cu termenul géneral nu tinde citre zero. Seria este, in consecinti, divergent’. genti, daci a 1 seria este divergentd. Corolar 3 (crileriul réddcinii_cu_lil Exempiul 11. Pentru a stabili natura seriei cu termenul general ty, ++; “se poate folosi corotaril eriteriului ridacinii. Avem, deci lims/ts = 2n+1 Non 4. £1, remulti ci seria este conv 2 divergent daca lim Demonstratie : Fie «= Vis. Presupunem ci w <1 gi si lum ¢ > 0, astfel ca @ + © <1. Deoarece Win > 0, avem Yims < @ + epentru aproape deci seria este convergentd. Daci o > 1, fie U = (1, &) nifia punctulii limita rezulta cA in veciatatea U lui G/ tn, deci ¥/tm > 1 pentru o infi- si conform observatiei toti termenii sirulut si o vecinatate a lui o. Din dei se afl o infinitate de termeni ai nitate de termeni ai acestui sir. Din eriteriul lui Cauck de mai sus, reculla ca seria este divergenté. 51criteriul raportului si nici cel al radacinii nu sint concludente pentra 1, Se foloseste uncori, in acest caz, criteriul Raabe-Duhamel de mai q jos : Propozifia 10 (criferiul Raabe-Duhamel cu limili). Fie ¥: up 0 serie cu tem —<—[—e a oe ment poztv. Alunci: a) Dact limn xi=po genta. b) Daca limn { se | =q> 1, seria este convergenté. q <1, seria este diver noe Vitae 1-3-5+... Qn — 1) 2-4-6...2n Care este natura seriei 2 AplieAm eriteriul raportului, data fiind forma : 135.0@n tt termenului general up. Avem: t4,= 223-2240 emplul 12. Fie seria cu termenul general u, = 5 yaaa » deci lim 1 = "(a+ 1)! noo Un on — 1¥n + cal mein 1:3 -(2n — 1)(2n + 1) : 2 Sin an+1 no ant 1)t 1:3-5...(2n — 1) noo 2n+ 2 Critcriul raportului uu este concludent. Aplicam criteriul Raabe-Duha- mel : 2 lim nf di -1} lim n (22+ -1) Sea ee eer ae ise Mey een pare, poe Ee Sea seria data este divergenta. 4. Serii alternate Delinigia 8. Se numeste serie alternatii o serie cu proprietalea cd semnele termenilor allerneazi. 0 vom serie sub forma: tu, + uy —...+(—1)"1m 4... X(—1)"4us, unde u,>0 saw n=1 SU ts — Nig eet (—1)8-1ng 20s 5) Gl) "tags unde: ug 05 can Seriile alternate nu sint seri cu termeni pozitivi. Ele beneficiaz’ de w criteriu special de convergenfa, care reprezinta o conditie suficienta de com vergen{i a seriei olternate. Propozitia 11. Crilerial lai Leibniz. Fie seria alternatd S$) (—1)"1u,. Dace 1m rul (ua)n esle descrescilor ; b) lim uy = 0, alunci seria este converges a) Demonsirafie : Fie S, suma partialé de ordinul n, Sy —= 1 — y+. + (—1)" Auta. Vom avea: Syni2 = Son -+ Uge+1 — Ugnse > Sons deoarece (um) find deseresedtor, worst — Uaaee > 0. Rezulté cA subsirul sumelor p fiale format din termenii cu indice par, (S,,)n, ese creseXtor. Vom ariita ci este si mirginit. Avem: Son = ty — (Ug = Ug) — (tty — Us) =... — (ay si, cum uy > Uy, Uy > Uy (Sina este convergent. F = Usy3) — Ua +2) Wann > Uap» TezUlt Sz_ < uy. Deci subsirall ie S =lim Sy, Puteim serie” Syi1 = Sop Use si finind seama ci ug, - 0 prin ipoteza, rezulti c& si sirul (Syejq)a este vergent. si Him Sogey = lim(Sp + Uyy¢1) = lim Sy, + lim tg,4, = S +0 = ne noe n2>@ noe >Cele doua subsiruri de sume parfiale sint convergente si au aceeasi limita ; ult ed sirul sumelor partiale este convergent si are limita S, deci seria este convergenta. Exemplul 12, Seria armonic& alternata este seria : BOT eet ed et eon Demitasse. 71 i . = 1 é < Ea este o serie convergenté. Intr-adevir: un —— este un sir descrescator, a u» +0 deci seria armonica alternataé este convergent’. Yom arata ulterior si cum ise poate calcula suma @ 2). Evatuarea erorii in cazul seriilor alternate care indeplinesc condifiile crite- riului lui Leibniz Din demonstratia criteriului lui Leibniz rezulta ei, daci o scric altcrnat& convergent si are suma S, atunci: Sp < Sy .61< Sy <0. S S01. < Sone, Ss 2.< Sy < Sy. Presupunem ci nu este cunoscuté suma S a seriei. Atunci se poate xima S eu una din sumele partiale S,, iar eroarea ficuté prin aceasta oximare este data de diferenta § — S, = Rg, restul seriei alternate. Avem : 4 < Usp, 0 < Sonut — S R, (¥) n= N. Vom nota sirul de functii prin (fa(7)sen mn infelege cd pentru fiecare valoare z, = A se obfine un sir de numere le (fa(a))men- Se poate considera expresia : Sn) = fi@) + fale) +--+ fa) > @ 0 vom mumi serie de funcfii*. Dack se‘caleuleaz’ pentru a = A ear area expresiei (1), se obtine o serie numericé 5 fx(a), astfel incit expre- at 1) reprezinté o familie de serii numerice. Ca si in cazul seriilor numerice, vom considera sumele : (2), Sau) = A(x) + fa). Sa(z) = fiz) + f(z) +-.-+ fal), ume parfiale formate cu functille din sirul dat. 53Definifia 1. Spunem ct seria de funcfit 5 fu(z) este convergent (respec net absolut convergenta) tntr-un punct a = A daca seria numericé Y f, (a) & 1 converge:.td (respectiv absolut convergenta) ; punctul a se numeste in acest ca= punel de convergen{& (convergenta absolula) a scrici date. Multimca tulu punctelor de convergent se numeste multimea de convergenta a seriei si va @ nolald cu B. Pentru fiecare x € B si notim cu f(x) € R suma seriei (1). Vom spune c& functia f este suma seriei (1). Se pun urmitoarele probleme : in ce cond exista functia {2 Depinde convergenta cAtre f de modul de alegere a pure telor x din B? Yom introduce doua definitii ale convergentei unei scrii a) functii pc o multime AC IV: convergenta simpl& 9i convergenja uniforms Definigia 2. Seria de funcfii ¥ fal) este simplu convergentii (sau puncty convergenlit) cdlre o funclie f(x): A + R dacd: oricare ar fi un numér o> © six N(s, @) © avem | Si(x) — f(z) | <«. Ss Definitia 3. Seria de functii (1) este uniform convergentd citre f: A +B dact : oricare ar fi numarul real ¢> 0, exis un rang N(e) cu p-opriet cd pentru orice n > N(e) avem | Sa(x) — f(x) | < & oricare ar fix = A. Dup& cui se vede din definitii, rangul N nu depinde decit de aleg lui ¢ la convergenta uniforma si de alegerea lui ¢ si a la convergenta si Daca v serie este uniform convergenta cutre f pe A, atunc! ca este si simple convergenta catre f pe A. Reciproca nu este adevarata. Propozifia 1. Fie o serie de funcfii (1) si Yaa 0 serie convergenta de nu n= pozitive. Dacit pentru orice n € N si orice x © A avem: | faz) | < aa, atunci seria de funcfii este uniform convergentii pe A. ?R>R. Ave = oes cosmz Exemplul 1. Fie seria » in care fx(t) = yt ni pentru orice n EN si orice x © R:| fal) Rezult% ci sint indeplinite condifiile Propozitiei 1 gi, eum seria nu * 1 ee . = » este convergent’, seria de functii este uniform convergent’. Multimes cE de convergent a seriei date este R. am fun: mpiui 2. Pentru fiecare n @N si conside 1 ee ni — + Aceastii serie este convergenta pe (1, precum si seria de func} re ick generaliza’d cu c eoarece, dack a> 1, se obfine seria armo: 54Pentru x <1, seria este divergent’. Daci a < (1, o) seria este convergent’ pe (a, oo), deoarece, pentru x >a, avem nz > n°, {ae 7 . < — si seria numeric > este convergenta. ne one Fie seria de tunejii 1 ee = Exempla 2), in care fy = 1; =2 S,(x) poe 2 42 2 a este simplu convergenta re fined ia ogg edt — 1. Se- { 1, dack x < [9, 1) HO) ie 1 nu este uniform convergenti pe [0, 1] c&tre f(x). Daca ar fi uniform x e: 1 gent, pentru e fixat, de exemplu ¢=—-, ar exista un rang N = A), astfel incit | Sa(x) f(xy < + pentru orice x <[0, tpiten a] exemplu, daci x #1, | Sa(x) — f()! =| 2x" -1 41] j ky Dar ace la 0 contradictie. Rezulta ci alegerea lui x influen- teaz’i rangul N(z), deci seria nu este uniform convergent’ pe [0, 1]. Convergenta uniform: e deosebire de convergenta simpla sumei f(x) a seriei proprietafile termenilor f, ai seriei. Aceste proprie enunfate mai jos 7 ae x <— si am aju 4 conferk Ati vor fi Proprietitite seriiior de funcfii uniform convergente tate 1, Pie fy o serie de funetit unifiim conver yenta cittee v functie 11 f pe A. Dard ioate funciiile fox) stot continue infr-nn panel 1, = A, alunei si clia fix) este conlinud in a = A, Dact toale funcliile f(x) stnt continue pe "CA, atunci si f este continua pe A’. Prope Proprietatea 2. Fie ¥ fi(v) 0 serie de derivate, uniform convergent pe un eria 5 falx) este convergentit tntr-un et interval mitrginit I céitre o funclie g. Dev punel x € 1, alunci : i) suma 9 =Df; este o derivate ; ii) seria ¥ fa este uniform convergent pe I si net Bho) — (Sha. etCu alte cuvinie, se poate deriva o serie uniform convergentit termen ew termen. Proprictatea 3. Fie 3; u(t) o serie de functii uniform convergenta pe [a. ey etitre f. Dact functiile f, sint inlegrabile pe [a, b}, alunci f este integrabita pe [a, B] s b ob Deci se poate integra termen cu termen o serie uniform convergentit. Din aceste proprietiti rezult’ ce, dac& se cunoaste suma unei seri convergente, se pot deduce prin derivare si integrare si alte scrii uniform con- vergente, cu sum& de asemenea cunoseuti 2. Serii de puteri 55 Definigia 4. O serie de puter este o serie de funclii de forma ; Laer" = ay + aye + age? +... aya* +2... o n=0 Pentru scriere s-a facut conventia 29 =1; as © R se numeste coeficien tul termenului de rang n. Se poate afirma cA seriile de puteri stnt cazuri particulare de serii de funcfii, si anume, fy sint polinoame de gradul n. De aceea, toate rezultatele privind seriile de functii sint valabile pentru s¢ de puteri. In pins, mulfimies de convergen{i a seriilor de puteri are o fo: speciala, dup& cum se va vedea in cele ce urmeaza. Propozifia 2. Mullimea de convergenta a unei serii de puteri este nevid®. Demonstrajie. x —0 este un punct de convergent i pentru seria GE Seria aux" = a, in x =o 0 este convergent, deci mullimea de conver confine intotdeauna cel putin punctnl 0. Teorema lui Abel*. Pentru orice serie de puleri (5) exisid un numd> finit sau infinit, R> 0, asifel incit : a) seria este absolul convergenté pe intervalul deschis (—R, R), b) pentru orice x, asifel incit |x| > R, seria este divergentit : ©) pentru orice numér r, astfel inctt 0 0 cu proprietatea: | anzt] < M oricare ar fin = N, Fie 2 un punct ‘oarecare astfel incit |z| < ||. Avem, SA sr: deci ® faut” | =lant+|21" insi seria 5 * M n=0 form criteriului comparatiei de Ja serii numerice (Propozifia 7, § 1) si seria Dane” este absolut convergent’. In coneluzie, dact| «| < ||. punetul 2 net a este un punct de convergent absolut a seriei de puteri, Rezult& ck mul- timea de convergent confine intreg intervalul (—| |, | ay |). Acum, dac& Z, este punct de divergenja a seriei, atunci orice punct x pentru care | ¢ | > > |x, | este un punct de divergenf& a seriei. Intr-adevar, daci ar exista x cu |x| > |, | in care seria sa fie convergenta, ar rezulta din prima parte a demonstratiei ca si a, este punct de convergent, ceea ce ar fi fals. Notam B mulfimea de convergenfa a seriei de puteri (5) si R=sup B. @ Deoarece 0 € B, rezulti R >0. Vom arita ck R definit prin (7) este numirul care indeplineste condifiile teoremei. a) Fie x ¢ (—R, R), adick |x| R nu are sens, deci in acest eaz con- ditia b) din enunf este de prisos. Fie deci R < oo si x un punct, astfel incit |x| > R. Daci x ar fi punct de convergenja atunci, deoarece existi a, astfel ineit R <7, < | 2], seria arficonvergents si in x, Amaveaax, © Bsia, > R, fals, deoavece R este marginea superioara a lui B. Rezulti ci, dact |x| > R, punctul © este punct de divergenja pentru seria (5). ©) Deoarece 0 1. deci seria Saar} este divergenti pentru orice x, 4 0 nw n= adic’ R= 0. Dac 0 luim un = E punet x, cu |, | > | a>) > rezutia ca seria ae | dal [2g] este drvergenta: : © cy si seria S| a,}-|rt| este divergenti. Asadar R-4, dup cum re few zult& si din demonstratia Teoremei Ini Abel. Exemplul 4. Si se stabileasci multimea de convergen{a pentru seria d= puteri: 2%", =o Avem: 5 J, dacéi p este par “ ~\ 0, duct p este impar, deci R=1. Pentru x © (—1, 1) ‘seria este abso'ut convergent’, pentru 2 > 1 sau e <—1 seria este divergenté. Daci x — 1 sau x = — 1 seria este: 1 +1+41+4...+1+..., gi este divergenti. Dect mulfimea de convergen{i este (—1, 1). Teorema 3. Fie > 7 oa o serie de puteri. Dact lim 11! — 4 atunci = nom | an} + dak 0 1 seria din membrul sting este divergenta. Privind seria de puteri ca pe o serie de functii polinomiale rezulté c& anumite proprietiti se pot transfera seriilor de puteri si sumei scriilor de puteri. Astfel : 1) Suma unei serii de puteri este o functic continua pe intcrvalul de con- -vergen{a. [n plus, dac& seria este convergenta in R (sau —R), unde R este raza de convergenfa, atunci suma seriei S este continu’ in R (sau —R). 2) Daca § anv” este o serie de puteri si S este summa sa, atunci seria deri- =o vatelor are aceea: de convergenfa 5 i razi de convergenti, suma S este derivabili pe intervalul derivata sa S’ este egald cu suma seriei derivatelor. Exemplul 6. Daci in seria 3S (-1)"2". Deei : #=0 x” Juim in loc de x, —zx, se obfine seria 1-2 4+a%—a8 4.2.4 (—1)e* +...5 ‘ae , 9) cu multimea de convergen{a (—1, 1). Derivind termen cu termen (8) si (9) se obfin alte serii cu sume cunoscute : eon (2)? Se ne*); (10) (-1) ne, A ea Sa ef re Gor TE Ft (HI ae + n= ay Exemplual 7. Fie seria: L+et aS (2) im \/—+- = 1. Dac& x =1 se obfine seria armonica, iar n ia armonici alternat’. Rezulti ci multimea de ie f(z) suma serici. Avem: Prayaltetat tp. tat 4. deci re)=) > rrRezulta fix) (rear | Set ee inaarmiaced to2 += — Ini —2) + peja| <1. Dact 4 = 0 tu relafia de mai sus, G =U deci s-a obfinut 0 noua serie ce suma cunoscuta : Bah —In(l —2) pe Ja] <1. Cum seria (12) este convergenté si in x : —1, rezult ci suma Se este continua si in «——1 si S(—1) = In(1 — 2) = In 2. Asadar, suma seriei armonice alternate este In2: ees 1 b= —...4(—1)* = 4., ze S Cl)! a =In2. Seria este lent convergent citre In 2, fapt pus In eviden{a si de eroar Seriilor alternate determinata in §1, prin primul termen neglijat. Astfel, se face suma primilor 100 de termeni, eroarea este mai mica decit 0,01, se obfin abia donk zecimale exacte. Logaritmii numerelor reale pozilive caleuleaz’ cu ajutorul unor serii mai rapid convergente, dupa cu vedea mai jos. 3. Serii Taylor, Serii Maclaurin®) Fie J CR un interval, a 1) * = 70) +O +1" 24 Sr Seriile Taylor si seriile Maclaurin sint seri de puteri in sensul celo> Se nite mai sus. Convergenta acestor serii se studiazi cu teoremele s seriilor de puter. *) Brook Taylor (1685-1731), matematician englez. In afari de de! lor care Ii poarti numele, a avut Inert si in domeniul ecuatiilor difere: (1698-1746) matematician scofian. Lucrari in geometrie si mecanict cereas 60Detinitia 6. Suma partial a seriet Taylor atasala funcliei f tn punctul a: Tale) = fla) + 1) = oF 2 +P) EO +e fm 22 (16) se numeste polinom Taylor de ordinul n alasal funclieé f in punctual a, iar Ral) = fle) — Te(x) (7) pentru orice x = Ise numesle rest Taylor de ordinul n (sau restul formulei Taylor de ordinul n). Deci: for) = Tal) + Ral) (as) pentru orice x = J. Nu putem sti daci T,(x) tinde catre f(x) sau nu. Daci A este mulfimea de convergen}a a seriei Taylor, A nu coincide neapirat cu I. Se pune problema : in ce condifii seria Taylor coincide eu funetia f 5i pe ce interval? Dim fri demonstratie Yeorema 4. Seria Taylor alasatit funcfiei f in punctul a este convergentit intr-un punct x = AQ) I dact si numai dacit restul Ra(z) este convergent catre zero si suma ei este f(x). Deoarece M(x) + 0, rezulta din (18): 2) = f@) +f @ sf (@) aes nt (19) Aceasta egalitate se numeste formula lui Taylor sau formula de dezvoltare a functiei f in serie Taylor in jurul punctului a. Din egalitatea (18) rezult T(z) aproximeazi valoarea functiei f in punctul «. Ra(x) este eroarea fAcuth prin aceasta aproxi aceea este necesari o reprezentare cit mai con- venabili a restului formulei lui Taylor. zs - (a + (@ 2a uw ma at Propozitia 3. Dact f: I +R este de n +1 ori derivabild pe I, alunci pentru orice numar natural p exist « cuprins intre a six, asifel inctt : Pale) = — pune). (20) Daca se ia p =n +1 se obfine formula lui Lagrange: je eS ae Rew) = fe. (22) Exemplul 8 Sa se dezyolte functia f(z) —e* in serie Maclaurin si st se stabileasci multimea de convergen{i. Si7se calculeze apoi J ve male exacte. Funcfia f(x) =e find indefinit derivabila, se calculeaz’ suc- 61f"@) = er, £0) = 1. Inlocuiml cesiv : 0) =1, f'@) =e f'0) =1, - fn formula (15) se obfine : . wo zs er=1 aa Ral), in care Ra(v) = —2—— e# este restul R,(x) sub formajLagrangey2: (a+1)! cuprins intre Osi 2. Avem: 1 | Ra(z) | jo eet Fee) (a+ dt 0 @ +4)! elzl, Oricare ar fi x}ejR avem lim a = 0, deci lim Tn(x)j— 0, fdeci same n+@ (n+ 1) nan es seriei Maclaurin pentru orice + < R este e*: eal¢tt¢ir.. Calculam valoarea seriei in x7= — + si evaludim Ra(z) in acest pas eu 2e(n + 1)! Rs (eal <.0,001 sau 2"4(n+t pe(-sl-ll- atl eat +1)! Vom determina’ n, astfel incit > 1000. Obfinem, pentru diferite valori ale juin: n=2>23:3! =8-6 = 48 <1 000; n= 3 => 24-4! = 16-24 = 384 <1 000; n= 4 = 25-5! = 32-120 = 3840 > 1000. Exemplul 9. SA se dezvolte in serie Maclaurin functia Funetia sina este indefinit deriyabili. Se caleuleaza succesiv dex f\0) = 0, f"(x) = cos x, f'(0) = 15 ["(0) = — sin x f"(0) = — cos x, f'"O) = -13 Ma) =sinz, PX) =O, ete. in general : _ 40, dack n = 2k f= = | (1), dacd-n = 2k + 1. ae ee ee Seria Rez eet ee ai (MN Get) convergenta pentru orice x ¢ R. G2.Eyenplal 10. Fie f(z) Ind +2): (1, &) +R si a> — dezvolte f(r) in serie Taylor in jurul punctulni x = a. Avem 1 a fl@) = Int +4), 7@) =——, f@=— f(a) = (—1)"4(1 + a)" — 1)! Asad ee nll as In(l + x) = In(1 + a) + pentru x i Intervalul de convergenja ai seriei. Pentru a calcula raza de con- vergenli folosim substitutia x —a = y, si deci: In(i +a + y) = Ini +4) + —~ 4 ta iar im Serene lim i . noo Vni+a= if+a@ Raza de convergent’ a seriei este R—1 +a. Intervalul de convergent al seriei in y este (—1 —a, 1 +a) si deci, al seriei in x este (—1, 1 + 2a). n(l + a)" Exemplul LI, $4 se dezvolte in serie Maclaurin functia : fi(-1, o) > R f@) =A +2), «eR a 40, 1,2... Funetia admite derivate parfiale de orice ordin in punctul x — 0. Avem: f(@) = aa —1)...2 -—n +1) ta), (MO) = =a(a —1)...2-—n +1). Seria Maclaurin corespunzitoare este : a Mea lant), L+ar + az — 1) iar raza ei de canvergenti este 1. Intervalul de convergent’ al seriei de puteri este (—1, 1), Se poate arta, utilizind restul Ry(x) sub forma Cauchy (21), c& seria este convergent’ pe (—1, 1) citre functia f(z) — (1 + 2) Seria de mai sus se numeste seria binomiald. Pentru « €N se obtine dezvoltarea binomului lui Newton. Exemplul 12. in Analiza complexi se demonstreazi ci functiile com- plexe e' si e-™ au dezvoltari in serie Maclaurin convergente pe C, asem&ni- toare cu cea din exemplul 8 pentru functia e* si obtinute formal din aceasta inlocuindu-I pe x cu ix sien —ix 63ta Se stie (exemplul 9) c& sin x analog se obfine si cos dervoltivile fiind eonvergente pentru drice x = Te Alunci. = cos 2 4 ce — cos x — ising ; wee ene si reat: sin 2 =**, cose 2 . Acestea se numesc form lui Euler pentru funefiile sinus si cosinus. Ele vor fi utilizate in capitolul de teoria probabilitatilor. § 3. Functii reale de mai multe variabile reale 1. Multimi si puncte din R” Reamintim cA R* este mulfimea sistemelor ordonate de n numere reale, adica RY = {e = (@, % «4 %) | ace R P=], 2, 2250} sau R°=]|N xNx...x BR. Tee ane ee De asemenea R” se poate organiza ca un spatiu liniar vectorial) fata de cele dona operatu (adunarea a doud elemente din R® si inmulfirea eleme= telor din R* cu scalari din R). Definifia 1. Aplicafia d: R* x R* + [0, +c) se numesle i) d@ y) >0, (¥) @ y) eR" xR; di, y) =0e2—y ii) d(x, y) =d(y, 2), (v)e = R* si y eR; iil) d(x, =) < d(x, y) + d{y, 2), (¥) x y, = din RY Se poate verifiea cu ugurinta ca : “de, ) = ) Slo 0% a ani, dock +n) , este 0 distanji. unde 2 = (ty 2 2) 91 9 =u To » sint doud elemente (puncte) oarecare din R", 64Pentru n =1 si n = 2, regisim formulele de calcul ale distantei dintre oui puncte de pe dreapta si din plan dz, y) =1e — ls de y) = Ve — w+ - Definijia 2. Fie x © R" si r> 0. Mullimea Sep) = {a ER | de a) <1} poarlé denumirea de sferdt deschisé cu centrul in ap si raza r. In spatiile R si R%, sferele deschise sint intervale deschise centrate in ay, respectiv mulfimi de puncte din interiorul cercurilor cu centrul in a>. inifia 3. Numim interval n — dimensional, produsul carlezian rr tach dy Mot Tee vs ede {py +25 In) | te EI k = 1, nj, (ax, be), k Teorema 1, Orice sferd deschisé en centrul in x, confine un interval n — dimensional ce conline pe xy si invers. 4. Spunem cé multimea V C1" esle o vecindlale a punctulut ty ER", dact exist o sferd deschist cu centrul in ay (un interval n — dimen- sional ce confine pe %) inclust in mullimea V, adicd x = Sx(t>) CV sau a EI"CV Din definitie rezult& cX orice sferé deschisi cu centrul in xp si orice inter- val n — dimensional ce contine pe x, sint vecinatati ale lui 2,. in R orice interval (a, b) care-l confine pe a este o vecinatate a Ini ty intervalul (% — 1, +r) numindu-se vecinitate simetricd a lui ay. Tn R?, mulfimea punctelor din interiorul unui cere cu centrul in Xp Si intervalele bidimensionale ce contin pe ap sint vecinatafi ale lui 1. Definitia 5. Spunem ca x, = R* esle punct interior mullimii A CR, dacd existd o vecindtate V a lui xy inclusé in mulfimea A, adicé a < VC A. © mallime A care confine numai puncte interioare se numeste mulfime deschisa. Tntervalul bidimensional Pol, XT, = {@p 2) | a) O}UL(3, 4}. ( B(1, 2) este punct interior lui A si este si nee de acumulare pent CQ, 0) este punct de acumulare pentru A, care nu apartine Ini A sie si punct frontiera. D(/3, +/6) este punct frontier’ si punct de acumulare pentru A. E(3, 4) este un punct izolat al multimii A. (1, 4) este punct exterior pentru A. 2. Functii de mai multe variabile reale. Limita. Continuitate Fie A ¢ R" si f: A +R. Valoarea functiei f intr-un punct x = (x, % ..4&) =A o 0 fq) sat fos tae sae a). 2 Spunem cf f este o funcfie reali de n variabile reale. Exemplul 2. [: 1" + MR, f(xy 2» ++ %s) Exemplul 3. Notind cu-V venitul national, eu a orele de munca p: tivi prestate, cu y fondurile fixe angajate in productie putem V(x, 9) x+y® ; k, a, 8 constante (functie de productie de tip Cobb-Dou In continuare ne vom referi la functii de doua variabile reale, rezultate tinzindu-se cu usurinta si la funcfiile de mai mult de doua variabile » Considerim A < W si [: AT. Pie (a, b) un punct de acume pentru A. Definigia 11. Spunem ca | © R este limita funcfie f in punctul dacé pentru orice «> 0, existd 3(2) > 0, ustfel inci uricare ar fi (x, y) cu proprielatea |x —a| (a, b) $i en, Yn) #(, b) avem f(tn, Y=) — Se poate ariila cd cele doud definilii sint echivalente. Definifia 13. Fie A c RY, f:A > RB si (a, b) eA Spunem cit f este continud tn punctul (a, b), dacd lim fia, y) ext “ (x, y)> (a, b) este finild si lim f(@, y) = f(a, d). &, y)>(a, ») 66Utilizind cele doud definifii ale limitei se obtin doua definifii echivalente ale continuitatii. Detinifia 14. f este continua in punctul (a, b) < A, daca oricare ar ft > 0, existd 3(¢) > 0, asifel incit oricare ar fi punctul (x, y) < A cu proprie- talea |x —a} < 8c), |y —b| (a, b) si (a, Yn) + (a, b), atunct ft, Yn)—> fla. b). Exemplul 4. Fie (x, y) # (0, O) fe 9) = es (x, y) = (0, 0). Vom arata c& aceasta functie este continu’ in origine. Sa consideram sirul {(%m, Yn)}nen cu proprietatea (ty, Yn) (0, 0) si (a, yn) # (0, 0). Deoarece Qa lstyel t Yo |, TN atunci lim f(v», ye) = lim 2 = 0 = f(0, 0), n> n> VS si deci functia este continua in origine. Exemplul 5, Fie ( 9) # ©, 0) fay) = 0 @ y) = ©, ©). © continua in origine, mai mult f nu are limit in irul {Xn Yo) }nexs asttel incit yn = may, mun paras origine. In metru real si (tn, yx) 4 (0, 0). Daci ats + 0 = yx — 0, deci (Xs, gn) + (0, 0). Avem : ee 1 mixd lim fn,’ yo) = lim zo : td tp mest Valoarea limitei depinzind de m, functia nu are limit® in origine, deci nu e continua fn origine. 3. Derivate partiale. Diferentiabilitatea fun: de mai multe variabile Fie A < RY, f: A > R si (a, 5) un punct interior Ini A. Definifia 16. Functia f este derivabila partial in raport cu x in punctul (a, b), daca lim Kool») eet eae existit si este finita. Vom nota aceasta limitti, daci exista cu f; (a, b) sau 0 vom numi f in punctul (a, b). Af(a, ) Ou” derivata partiald de ordinul initi a funefiet 67Definitia 17. Funclia f este derivabila partial in raport cu y in punctul (@ 8) interior tui A, daca jim 16) = 1 » vb ye exista si este finita. tn mod analog, vom nota Tim eD=MeD) pg py — 2a, wb yb : oy Dacii functia f este derivabil& parfial in raport cu x (respectiv cu y) in fiecare punct al lui A, spunem cf este derivabilé partial in raport eu x (re pectiv eu y) pe A. In general, fare derivaté partialé in raport cu «; in punctul (dj, dy, ...5 dn) interior Ini Ac RY, daca Din Mertens stay 2Atray + r09) = Hy dy 1 mae existé si este finita. Se noteaz& aceasta limita cu fy, (a; da, -.. dn) sam Nay oy : Ore Observatie 1) Din definitie rezult& cA atunci cind caleulim derivata par fiali in raport cu 2, variabila y este considerata constant& si derivam ca cum am avea o singuri variabilé x. Asemanitor cind caleulém derivata pa fiali in raport en y De asemenea observatia se mentine si in cazul unei funct reale cu mai mult de dou variabile reale. Delinigia 18. Fie [: A SR? +R, derivadild parfial in raport cu x, re= pecliv cu y, aricare ar fi (v, y) € A. Dacé derivatele parfiale f (x, y) si fj, (& y) definite pe A sint la rindul ler derivabile partial in raport cu x si y, derivatele lor parfiale se numese derivate parfiale de ordinul doi ale lui f si se nolea OAL) _ He Dp, 2 fay ox al Ox fala, )s ye a SE) - AS = tens 2 (4) = 222 = gen. oy axdy Oy aya Exemplul 6. Fie f: R® — R, f(z, y) — Ind + 22 + 9%). Avem : , of 2 . Of _ 24+ at— yh) ot pat gt” at Gy att yh Le OAR Bg OLE ete oon Ube axay (tatty?! Oyde G+ ats yt Se observa ci 2! 7! . tn general, aceste’ derivate _partisie axdy — dyde mixte de ordinul al doilea, nu sint egale. Urmatorul criterin stabileste con fii suficiente ca derivatele partiale mixte sa fie egale. 68Criteriul Iui Schwarz. Dacd funclia [: A ¢ R? + R are derivate parjiale mixte de ordinul doi tntr-o veciniilate V a lui (a, b) = A si dacé sint continue in (a, b) atunci f(a, b) = feta, b). Definigia 19, Consideriim f: A SR? + R si (a, d) un punet interior lui A. Spunem ca funetia f este diferentiabild in punclul (a, b) daca existt doud numere gio funclieo:A > R continua pi nuld in (a, b), astfel inett: as y) — fla, b) = (x — a) + ply = b) + o(@, y) reale 2. unde @ y = J/@—aF FU oe \Feorema 2. Dact f:.A | I” — Neste diferenfiabild in punctul (a, b) © A, atunci_admile derivatele parfiale in (a, 6), f(a, b) si f(a, b) si tn plus a= fal@ 0), = f(a, 0). Demonstrajie. Fixim y —b si x + a, astfel ca (x, b) @ A. Avem, fl, d) — fla, B) = Ne — a) + a(x, D)g(a, b) si DOD 4 eg, ylZEAh, eee eae Him LED=HOY) _ 5, deoarece lim c(t, b) = 0. rey et La fel, pentru 2 =a si y 4 b, avem: lim 4 yb = f(a, 6). Putem serie, daca f este diferentiabili in (a, 8): fle, y) — fla, b) = fla, b) (@ — a) + Ka, by — + + o(@, y) 9 (% 9). 3. Daca f: A SR? RB este diferenfiabila in (a, b) este continud =p. Deci, 4 = fi(a, 4) si Teor in (a, b). Intr-adevar, f fiind diferentiabil& in (a, 8) avem, f(x, y) — fla, b) = fa, 0) (@ — a) + f(a, b) (y — ),+ i + w(t, wpa, 9). Dar lim (@, y) = @(a, b) =0 si lim g(x, 9) =0. yoo gob Rezulti ck lim[f(a, y) — f(@ b)) =0 san at lim f(@, y) = f(a, b), deci f este continu& in (a, b).. Dim {ari demon- pod stratie, 69Teorema % Dact f: AR? —>R admite derivatele parfiale, f: (a >) si fy (a, b) continue in (a, b), atunci f este diferentiabila tn (a, D). Definigin 20. Fie f: A SR? — R diferenfiadilé tn (a, 0) interior lui A. Se numeste diferentiala a functiei f in punctul (a, b) funciia liniarit : df(x, ys a, b) = fila, b) (w@ — a) + hla, b) (y — dB). Observatie. Consideram funcfiile a(x, y) =x si U(x, 9) = y. Vom avea: dey, 29, a ‘Ox oy Ox Diferenfialele cclor dowd funefii se vor serie: dg(x, y) = de =x—a; dd(e, y) = dy =y — 0. Atunci diferentiala functiei f in (a, b) se mai poate serie : dfiz, y3 4, b) = fila, b)de + fila, d)dy. Intr-un punct oarecare (x, y), avem op = Lae + hay, Operatorul d. = 2 ~ dy poarti denumirea de operator de dif rentiere Definitia 21. Fie f: A < R? + Ri (a, ) un punct interior lui A. Spunem ca f admite diferentiala de ordinul n in (a, b), dacé toate derivatele parfiale a erdinnl (n —1) existé intr-o vecindlate a punctului (a, b) si sint diferentiabee in (a, b). Diferentialele de ordin superior se definese in mod recurent prin r= lafia : af = aa"). Pornind succesiv de la aceasta relatie se ob{in expresiile : ay aban Ht de dy +h t ae dy ree op OF ays 4 3 A ans OU Fagg oo dee Bf oF dex’ sles eae Bes ae jady’ eas dy’. =O age + Ch ae tay on" e109 i anf ant ce 2 aomsaye +... Cp SE ay. ste © Da rdye le" dy ® “foe aif iy’ Aceste expresii se pot serie concentrat cu ajutorul operatorului de a= rentiere, dezvoltarea puterii sale de ordinul n, fiind din punct de vesem® formal, asemin&toare binomului lui Newton, adica : a a (my "Ff = |— — (x, y). at (fau+tu) fle. y) 70Observafie. Toate rezultatele objinute pentru functiile reale de doud variabile reale sint adevdrate si se extind si pentru functiile de n variabile reale. Exemplul 7, Fie functia f(a, : A = {(a, y) = R?]1 Avem f(x, y)= Deci: = In(l + ay) defin pe multimea d? f(x, u). > O}. Sa se caleuleze df(xy) - si hye, ee y f(z, y) = De asemenea fa=- (+ ayy eS G4 au? si @f(e, y) = — [y2da? — 2dedy + x*4y?] 4. Interpretéri economice ale derivatelor partiale R* +R, care admite derivatele partiale de ordinul intti Ox; umim yaloarca marginali a lui f tn raporl cu variabila ay in punctul By s+ Tq) sau viteza de variafie a lui f in raport eu et: expresia : xe Ritmul_de variajie a lui f in raport cu variabila 2; se defineste prin ees Exemplul Sa presupunem c& n marfuri de consum X,, 3 n Se vind la preturile p;, Pay... Dx pe o pial extern’, deci in concurenta, care consta dintr-un numér dat de consuimatori cu gusturi si venituri date. In acest caz cantitatea Yi de marfi X; ceruta pe piati este functie de prefurile tutu- ror marfurilor de pe piafi, adica Plt, Px «+ Pn), functie pe care 0 vom presupune derivabili partial in raport cu toate va- riabilele. Derivatele partiale ale acestei functii aratd variatiile ceverii eind unul dintre prefuri variazi celelalte riminind constante. Derivata partiala 2 , Ope le Lrebuie s& fie negativa, arata viteza cu care X; cind preful sau creste, care in cazul cererii no scade cererea pentru marfi 70 informatie mai completa ne da elasticitatea parfial’ a cererii pentru x. fu raporl cu pretul siu py, adick Boje mm 2 le ade Py eg eafi an deoarece reprezintA vileza descresterii relative a cererii pentru o erestere relativa a pretului, Intrucit Ey, », este o funcfie nu numai de pr ci si de celelalte prefury valoarea ei variazi cind variaz’ oricare dintre preturi. Derivata partiali 2“ reprezinté viteza de variafie a cererii pentre oe marfa X; cind preful unei alte marfi X; reste, O interpretare analoag& are derivata parfiala ea ELe vom analiza in corelatie. Pp Daca ambele derivate parfiale sint pozitive, atunci cererea pentru marie X; creste o dat& cu cresterea pretului p, si analog cererea pentru marfa creste o dati cu cresterea prefului ps Se spune, in acest caz, cd marfurile si concurente. Daci ambele derivate partiale sint negative, cererea pentru use din marfuri variaz4 invers proportional cu pretul celeilalte marfuri. Se spuse in acest caz ci mirfurile sint complementare. De multe ori este mai util sa == foloseasca clasticititile partiale ale cererii pentru o marfi fm raport cu pretel celeilalte. E;,, Ey. => : ape 5. Derivatele si diferentialele functiilor compuse I, XK au derivate continue pe 2 are derivate parfiale continue pe © Teorema 3. Daca funciiile u, dact functia f(u, v) definita pe Y = atunci functia compusd : F(x) = flu(x), v(x) are derivate continu pe X, daté de ar af du, af ot dz du de Ov de Fix) — Demonstrafie : Fie x, un punct oarecare al mulfimii X. Not&m u(1,) = n(%) = vp. Deoarece f(u, v) admite derivate parfiale de ordinul inti coi pe Y, deci si in (tu, u%), este dilerentiabild in (up, v4), adicd fet, 0) — fltty, %9) = (tt ~ ty) ft, 24) + (P — Uo) Falt + (w= u)OA(u, 0) + — 74)Ba(u, 0), unde 0,(u, v) > 0, 8,(u, 0) + 0, cind uw —> uy v + d9. Prin urmare, F(x) f(t, 0) — fly 0%) _ 2 — t% Sno Se tot + 2=*8 Fi(u, D9) -- —— 0,(u, 0) + ——* 0,(u, 0). =% z z=% 72Trecind la limita, cind x > a(u + tp, » > %) avem : = U'(Lo)falitor %9) + 0 Cep)Fetyy %), ind un punct oarecare din X, teorema este demon Folosind relafia dF(x) = F'(x)dx, avem rata. ae) aftt a sas ou de ov dx F(x) = ae du+ a dv, deoarece an ahead) —dx = du, iar dx =dp. dx ae Derivatele si diferenfialele de ordin superior se caleuleazi in mod ase- manator. Teorema 6. Dac funcjiile u,v: E>, EW au derivate parfiale continue pe E si dact f(u, v) are derivate parfiale continue pe G < Re, alunci funetia F(a, y) = flu(x, y), v(x, y)) are derivate partiale continue pe EC W2, date de: OF of ou dx du Ox or af ou dy du dy av ay” Demonstratia rezulta din teorema precedents deoarece tn operatia de derivare partial’ in raport cu x de exemplu, y este constant, deci F este considerati functie numai de o variabi Exemplul 9. Sa se calculeze diferentiala functiei : F@),— fa + |Solufie. Notimu —1 + 4%, » = sing. Avem *, sinx), ce R. OL dey of ae au de = Pentru ca du ay = — =2r, — = cos'a, rezulli dx dz dF = - Pi)da = (202 + cosx ay ae. > 73mplul 10. Sa se calculeze diferenfiala functiet F@ y=fet+y2—y), (% y) eR. Solufie, Avem, daci punem u=2?+yv=2—y or _ af du, af o_o, a, at de Ou dz Ov Oe du ' ao” Perea Ons ol 08 = og Hie eel dy du dy * av Oy ou ae” iar deoarece OF OF aD (ey) eae dy, NO Mee et ay 3 rezulti of of of of F(x, y) —(2r2t 4 2H) ax + (oy 1) a, ep eee e+ (us al z 6. Formula lui Taylor pentru functii de doua variabile Fie f: A ¢ TR +R si (a, 5) un punct interior lui A. Presupunem ca f este diferentiabila de n ori in punctul (a, 4) si ordinea in care se deriveazs nu conteazi (derivatele partiale mixte de acelasi ordin sint egale). Definifia 22. Se numeste polinom Taylor de gradul n atasat functici f in (a, 6) polnomul : Ty(t, 9) = fla, ota [e-o +20- »| fe, b+ wok ale 9 +2 —o]? fe 0+ 3 |e pw —o]" fa 0. ni Lox Oy Sa notam prin Ry(z, y) — f(x, y) — Tale, 9). Aluuci fit, y) = Tai, y) + Ru(a, y) relafic care poarté numele ae formula lui Taylor de ordinul n corespunz&toare functiei f in (a, b). Funct R(t, y) se numeste restud de ordinul n al formulei lui Taylor. ‘Acesta evalueazi eroarea aproximérii functiei f(x, y) prin polinomal Taylor T(x, y). In legatura cu R(x, y) avem urmitoarea teorema. Teorema 7. Dacd funclia f: A sR +N este diferentiabild de (n +8 ori intr-o vecindtate a punctului (a, 6), alunci pentru orice puncl (x, y) din acca vecinilale exist un puncl (2,7) f(a, b)). Aceste puncte se numese puncte de extrem local. Proprictate. Daca functa f:.A = KR +R are un extrem local in (a, b) si admite derivate parfiale peo vecindtate a punctului (a, b), alunei derivitele Parfiale tn acest punct sint nule, adici (:(a, ¥) 0 si f(a, b) — 0. Demonstrafie : Considerim functia (x) — f(t, 2). Deoarece (a, 4) este punct de extrem pentru f(x, y), atunci x =a este Punet de extrem pentru 9(2), deci g(a) =0. Dar, (a) — tim = 20 _ jig MEDIO _ peg yy, Be ssi eae Deci, f(a, b) =0. In mod asemanitor considerind functia ‘H(y) — f(a y) 2c va obtine (yu, bd) = 0. Observatie. Reciproca teoremei demonstrate nu este in general adevarati, adicé daci intr-un punet (a, b) avem f(a, b) —0 si f(a, b) = 0, nu rezultz neapdrat c& (a, b) este un punct de extrem pentru f. Definigin 24. Fie f: A < WR? R. Un punet (a, d) pentru care [:(a, d) 0 si f(a, b) =0 se numeste punct -stationar. Exemplul 11. Considerim functia f(@, y) = 2% — y', (a y) © R% Deri- yatele sale parfiale sint nule in punctul (0, 0). Intr-adevar : £:(0, 0) = [22] | «, 9 = £,0, 0) = [—2y] | ¢o, ) = 0. Punctul (0, 0) desi este punct stationar pentru f nu este punct de exe trem, deoarece di a f(z, y) — f(0, 0) nu pastreazi un semn constant in veeinitatea originii. Vom considera punctele (x, 0), x 40 si (0, 4), y £0 din vecinitatea originii, 15.Atunci yom avea fla, %) — fO, 0) =2> 0si (0, y) — 10, 9 = =" <0; coea ce demonstreazi afirmatia. Punctele stajionare care nu sint puncte de extrem se numese puncte 52. Conditii suficiente ca un punct stafionar s& fie punct de extrem local sint date in Teorema & Fie f:A SIP +R gi @ 0) eA un punct stajionar, Pree supunem ed pe 0 vecindtate Va punctulut (a, 0) functia f admite derivate parfiale de ordinul doi continue. Constderdn expresia : pa [hem aie.) | ae, = Oxdy ax? Oy? Dact : 1. E-<0, alunci (a, b) esle un punct de extrem local si anume minim * a4(a,_b) - me, O(a, 2) cind 2% 5 0, si maxim cind ———— <0- Ox? Ox* 2, E> 0, punctul (a, b) este punct sa. Henonstrafe: Seriem formula Ini Taylor de gradul doi tn punctul (a, a pentru f fe y= fa D+ P(A @— a) + HD y=] + wv 1 PERG pe i gye ng OOD ie ao lee pa oe y+ 4 PHD Gy — oy] of@ ee gy oy’ Deoarece (a, b) este punct stafionar pentru f, atunei 1 fale» @ CD Fema fo — Ke =a [Ee arta, Fe y+ ante op a wy] rq ee De ” =o, 27 =p. Atunei e oe" E fle y) — fa) = Flea b) + 2fa@ ba + Pha (@ b) + o@ wl ¥)- Notam Expresia Fila, b)2 = ag 02°38 + HG 2)? este 0 funcfionali pitraticd in a i 8 care se poate reduce Ja forma oe nonica. Notam : r=fala, d), s=falt o, st t fila, 2) avem : ra? + 280-8 +18? = elle += a)" +5: 76.