CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA CADRUL LEGAL GENERAL -LEGEA nr.

53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare CADRUL LEGAL SPECIAL -LEGEA nr.130/1996, privind contractele colective de munca, republicata, cu modifcarile si completarile ulterioare -LEGEA nr.53/2003, a sindicatelor NOTIUNI SI TRASATURI CARACTERISTICE Pentru asigurarea climatului de stabilitate si pace sociala, prin lege sunt reglementate modalitatile de consultari si dialog permanent intre partenerii sociali. Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national. in cadrul ministerelor si prefecturilor functioneaza, in conditiile legii, comisii de dialog social, cu caracter consultativ, intre administratia publica, sindicate si patronat. Dialogul social institutionalizat in Romania comporta doua componente majore si anume: -dialogul social tripartit (Guvern, sindicate, patronate) -dialogul social bipartit (sindicate, patronate). Dialogul social tripartit este reglementat si se desfasoara in cadrul urmatoarelor structuri: -Consiliul Economic si Social - infiintat ca structura consultativa a Guvernului si Parlamentului in 1997 este compus din reprezentanti ai Guvernului, reprezentanti ai confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national. Dintre atributiile Consiliului Economic si Social specificam in mod deosebit avizarea tuturor actelor legislativ cu caracter economic si social. Acest aviz consultativ insoteste proiectul de act normativ atat in dezbaterile in cadrul Guvernului cat si in cele legislative. Consiliul Economic si Social este principala structura consultativa in cadrul parteneriatului social tripartit la nivel national. Functionarea Consiliului Economic si Social este reglementata de Legea nr. 109/1997 cu modificarile si completarile ulterioare. -Dialogul social tripartit sectorial este reglementat prin H.G. nr. 314/2001 modificata si completata prin H.G. nr. 569/2002, care se refera la infiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social. Aceste comisii sunt infiintate si functioneaza la nivelul tuturor ministerelor fiind constituite din reprezentanti ai ministerului respectiv si ai reprezentantilor confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national. in cadrul acestor comisii partenerii sociali sunt consultati in privinta tuturor actelor normative elaborate la nivelul ministerului precum si asupra altor probleme de interes pentru partenerii sociali. -Dialogul social in plan teritorial. La nivelul structurilor administrative (judete) sunt infiintate comisii de dialog social teritoriale din care fac parte reprezentantii administratiei locale, precum si reprezentantii organizatiilor reprezentative ale partenerilor sociali. in functie de problematica dezbatuta la lucrarile acestor comisii pot participa ca invitati experti sau reprezentanti ai altor structuri administrative sau ai societatii civile. Avizele consultative elaborate la nivelul comisiilor de dialog social sunt comunicate Consiliului Economic si Social pentru fiecare proiect de act normativ luat in discutie. -Alte structuri tripartite. Ocazional in functie de complexitatea problemelor dezbatute se constituie structuri tripartite ad-hoc pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific (ex: comisia tripartita interministeriala pentru imbunatatirea mediului de afaceri, etc). O forma superioara de parteneriat social este reprezentata de negocierea si semnarea acordurilor sociale la nivel national. Primul acord social s-a incheiat in februarie 2001 fiind semnat de toate confederatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national reprezentand un instrument major de constructie, consultare si cooperare in identificarea de solutii la problemele economico-sociale semnificative. in 2002 se parafeaza al doilea acord social. in 2004 se incheie un pact social care continua procesul demarat pe parcursul primelor doua acorduri. Dintre rezultatele cele mai remarcabile ale derularii acestor acorduri sociale, mentionam :

-elaborarea si implementarea dialogului social sectorial si teritorial; -elaborarea si sustinerea in comun a numeroase proiecte de legi si acte normative cu impact social deosebit: Codul muncii, Legea patronatelor, Legea sindicatelor, Legea privind stimularea ocuparii fortei de munca si protectia sociala a somerilor, Legea pentru asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale etc. -asigurarea unui climat de pace si stabilitate sociala. Exemplificam prin diminuarea considerabila a conflictelor de munca, precum si disparitia miscarilor sindicale revendicative de nivel national, nemultumirile referindu-se doar la problemele cu impact sectorial sau frecvent local. Pentru buna desfasurare a dialogului social tripartit la nivelul Guvernului este infiintat Departamentul pentru Dialog Social, coordonat de un secretar de stat care are ca atributii gestionarea activitatii comisiilor de dialog social din ministere si organizarea periodica a intalnirilor Primului ministru cu reprezentantii Consiliului Economic si Social. De asemenea, in cadrul fiecarui minister este desemnat un secretar de stat pentru coordonarea activitatii comisiei de dialog social si relatia cu organizatiile sindicale si patronale. Dialogul social bipartit (sindicate, patronate) se regaseste preponderent in procesul de negociere si incheiere a contractelor colective de munca. in Romania, contractele colective de munca se incheie la nivel national, sectorial (ramuri si grupuri de unitati) si unitati economice (la cele cu peste 21 de angajati). La negocieri participa organizatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national, de ramura sau unitate. Datorita principiului de aplicare erga omnes, negocierea si incheierea contractelor colective de munca au o importanta deosebita. Negocierea acestora este reglementata de Legea nr. 130/1996 care precizeaza continutul, procedura si aplicabilitatea contractului colectiv de munca, precum si criteriile de reprezentativitate pentru partenerii sociali. O alta forma a dialogului social bipartit este cea referitoare la solutionarea conflictelor colective de munca reglementata prin Legea nr. 168/1999 - privind solutionarea conflictelor de munca, care prevede procedurile de solutionare a conflictelor de drepturi sau de interese (conciliere, mediere, arbitraj sau greva). Ca prioritati ale dialogului social bipartit mentionam cresterea gradului de acoperire a contractelor colective de munca la nivel sectorial si cresterea capacitatii partenerilor sociali in procesul de negociere colectiva si implementare a acquis-ului comunitar. in acest sens, se deruleaza diverse programe de pregatire a partenerilor sociali dintre care mentionam Programul PHARE Promovarea dialogului social autonom derulat in parteneriat cu Germania. Sediul general al meteriei contractelor colective de munca se regaseste in TITLUL VIII - Contractele colective de munca (art.236-247) - din actul normativ de baza, Codul muncii. Potrivit reglementarii principale in acest domeniu, contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor. In vederea incheierii contractului colectiv de munca partile sunt obligate sa initieze negocierea celor ce urmeaza sa fie consfintite in acest document. Negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. Partile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si de incheiere a contractelor colective de munca sunt stabilite potrivit legii speciale, respectiv LEGEA nr.130/1996 Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior. Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca. La incheierea contractului colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal. Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala.

Ierarhia contractelor colective de munca: -la nivel national -la nivel de ramura de activitate -la nivel de grup de angajatori -la nivel de angajator Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza: a)pentru toti salariatii angajatorului, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel; b)pentru toti salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care sa incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; c)pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la acest nivel; d)pentru toti salariatii incadrati la toti angajatorii din tara, in cazul contractului colectiv de munca la nivel national. Valabilitatea actualelor contracte colective de munca este stabilita de prevederile Legii nr. 40 / 2011. Astfel, prin aceasta lege, s-a abrogat art.23 alin.1 din Legea nr. 130 / 1996 privind contractul colectiv de munca, care prevedea ca durata pe care se incheie contractul colectiv de munca nu poate fi mai mica de 12 luni. De asemenea, prin art.II alin.1 al aceleiasi legi, contractele colective de munca si actele aditionale incheiate dupa intrarea in vigoare a legii si pana la finalul anului 2011 nu pot avea o valabilitate care sa depaseasca data de 31.12.2011. Contractele colective deja incheiate isi vor mentine valabilitatea pana la finalul termenului pentru care au fost incheiate. Cu toate acestea, in momentul in care legislatia muncii va fi completata si cu aparitia legislatiei dialogului social, partenerii sociali ( patronate si sindicate sau reprezentanti ai salariatilor) ar trebui sa negocieze si sa semneze noi contracte colective de munca, adaptate noilor prevederi. Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti. Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta. In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior. DURATA, FORMA, CONTINUTUL SI EFECTELE Modalitatea concreta de realizarea a negocierii si de incheiere a contractelor coletive de munca se regaseste in cuprinsul LEGII nr.130/1996 republicata, cu modifcarile si completarile ulterioare privind contractul colectiv de munca. In sensul acestui act normativ, prin termenul patron se intelege persoana fizica si persoana juridica care angajeaza salariati prin incheierea contractelor individuale de munca. Persoanele juridice care angajeaza salariati mai sunt denumite in aceasta lege si unitati. Prin incheierea contractelor colective de munca se urmareste promovarea unor relatii de munca echitabile, de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca ori evitarea declansarii grevelor. Fac parte din contractele colective de munca si acordurile dintre partile semnatare ale contractelor colective de munca, prin care se solutioneaza conflicte colective de munca. Contractul colectiv de munca poate cuprinde si prevederi referitoare la protectia celor alesi sau delegati in organele de conducere ale sindicatelor, respectiv a reprezentantilor salariatilor alesi potrivit prevederilor art. 20 din acelasi act normativ. Actul normativ special reitereaza obligatia din Codul muncii, potrivt careia, negocierea colectiva, la nivel de unitate, este obligatorie, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de salariati.

Data negocierii colective trebuie sa fie in fiecare an, dupa cum urmeaza: a)dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de munca, sau de la data intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca, dupa caz; b)cu cel putin 30 de zile anterior expirarii contractelor colective de munca incheiate pe un an. Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile. Obiectul negocierii colective trebuie sa fie cel putin cel putin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Initiativa negocierii apartine patronului. Cu titlu de exceptie, in cazul in care patronul nu angajeaza negocierea, aceasta are loc la cererea organizatiei sindicale sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, in termen de 15 zile de la formularea cererii. in termen de 15 zile de la data formularii cererii de catre organizatia sindicala sau de catre reprezentantii salariatilor, patronul trebuie sa convoace partile in vederea negocierii contractului colectiv de munca. Partile contractului colectiv de munca sunt: -patronul prin sine insusi sau organizatii patronale -salariatii prin reprezentanti, sau organizatii sindicale a) patronul Patronatele, denumite si organizatii de angajatori, constituite in conditiile legii, sunt organizatii ale angajatorilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial. Angajatorii se pot asocia in federatii si/sau confederatii ori alte structuri asociative, conform legii. Constituirea, organizarea si functionarea patronatelor, precum si exercitarea drepturilor si obligatiilor acestora sunt reglementate prin lege speciala. b) reprezentantii salariatilor La angajatorii la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati si daca nici unul nu este membru de sindicat, interesele acestora pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop. Reprezentantii salariatilor sunt alesi in cadrul adunarii generale a salariatilor, cu votul a cel putin jumatate din numarul total al salariatilor. Reprezentantii salariatilor nu pot sa desfasoare activitati ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor. Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor salariatii care au capacitate deplina de exercitiu. Numarul de reprezentanti alesi ai salariatilor se stabileste de comun acord cu angajatorul, in raport cu numarul de salariati ai acestuia. Durata mandatului reprezentantilor salariatilor nu poate fi mai mare de 2 ani. Reprezentantii salariatilor au urmatoarele atributii principale: a) sa urmareasca respectarea drepturilor salariatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu contractul colectiv de munca aplicabil, cu contractele individuale de munca si cu regulamentul intern; b) sa participe la elaborarea regulamentului intern; c) sa promoveze interesele salariatilor referitoare la salariu, conditii de munca, timp de munca si timp de odihna, stabilitate in munca, precum si orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de munca; d) sa sesizeze inspectoratul de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munca aplicabil; e) sa negocieze contractul colectiv de munca, in conditiile legii. Atributiile reprezentantilor salariatilor, modul de indeplinire a acestora, precum si durata si limitele mandatului lor se stabilesc in cadrul adunarii generale a salariatilor, in conditiile legii. Timpul alocat reprezentantilor salariatilor in vederea indeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii. Pe toata durata exercitarii mandatului reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariati.

c) sindicatele Sindicatele, federatiile si confederatiile sindicale, denumite in continuare organizatii sindicale, sunt constituite de catre salariati pe baza dreptului de libera asociere, in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale de munca sau in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte. Constituirea, organizarea si functionarea sindicatelor se reglementeaza prin lege. Sindicatele participa prin reprezentantii proprii, in conditiile legii, la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la tratative sau acorduri cu autoritatile publice si cu patronatele, precum si in structurile specifice dialogului social. Sindicatele se pot asocia in mod liber, in conditiile legii, in federatii, confederatii sau uniuni teritoriale. Exercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor si libertatilor garantate prin Constitutie si in conformitate cu dispozitiile Codului muncii si ale legilor speciale. Legea interzice orice interventie a autoritatilor publice de natura a limita drepturile sindicale sau a le impiedica exercitarea lor legala. Este interzis, de asemenea, orice act de ingerinta al patronilor sau al organizatiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor, in constituirea organizatiilor sindicale sau in exercitarea drepturilor lor. La cererea membrilor lor, sindicatele pot sa ii reprezinte pe acestia in cadrul conflictelor de munca, in conditiile legii. Reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor li se asigura protectia legii contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor. Pe toata durata exercitarii mandatului, reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate. Partile sunt reprezentate dupa cum urmeaza: a) patronul: - la nivel de unitate, de catre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de functionare, dupa caz; - la nivel de grup de unitati, de ramura si la nivel national, de catre asociatiile patronale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi; b) salariatii: - la nivel de unitate, de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentantii alesi ai salariatilor; - la nivelul grupurilor de unitati si al ramurilor, de catre organizatiile sindicale de tip federativ, legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi; - la nivel national, de catre organizatiile sindicale de tip confederativ, legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi. La negocierea contractului colectiv de munca la nivel national, de ramura sau de grup de unitati participa asociatiile patronale si organizatiile sindicale care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: 1. asociatiile patronale a) la nivel national: - au independenta organizatorica si patrimoniala; - reprezinta patroni ale caror unitati functioneaza in cel putin jumatate din numarul total al judetelor, inclusiv in municipiul Bucuresti; - reprezinta patroni ale caror unitati isi desfasoara activitatea in cel putin 25% din ramurile de activitate; - reprezinta patroni ale caror unitati cuprind minimum 7% din efectivul salariatilor din economia nationala; b) la nivel de ramura: - au independenta organizatorica si patrimoniala; - reprezinta patroni ale caror unitati cuprind minimum 10% din numarul salariatilor din ramura respectiva.

indeplinirea conditiilor de reprezentativitate se constata de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea asociatiei patronale. Asociatiile patronale reprezentative la nivel national sunt reprezentative si la nivelul ramurilor si al grupurilor de unitati prin intermediul organizatiilor de tip federativ, componente. 2. organizatiile sindicale a) la nivel national: - au statut legal de confederatie sindicala; - au independenta organizatorica si patrimoniala; - au in componenta structuri sindicale proprii, in cel putin jumatate din numarul total al judetelor, inclusiv in municipiul Bucuresti; - au in componenta federatii sindicale reprezentative din cel putin 25% din ramurile de activitate; - organizatiile sindicale componente au, cumulat, un numar de membri cel putin egal cu 5% din efectivul salariatilor din economia nationala; b) la nivel de ramura: - au statut legal de federatie sindicala; - au independenta organizatorica si patrimoniala; - organizatiile sindicale componente au, cumulat, un numar de membri cel putin egal cu 7% din efectivul salariatilor din ramura respectiva; c) la nivel de unitate: - au statut legal de organizatie sindicala; - numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin o treime din numarul salariatilor unitatii. indeplinirea conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor sindicale se constata, la cererea acestora, de catre instantele judecatoresti, dupa cum urmeaza: a) la nivel national si de ramura, de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti; b) la nivel de unitate, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul unitatii. Organizatiile sindicale reprezentative la nivel national sunt reprezentative si la nivelul ramurilor si al grupurilor de unitati in care au organizatii componente de tip federativ. Sunt, de asemenea, reprezentative si federatiile sindicale care indeplinesc conditiile prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr.130/1996.in mod corespunzator, organizatiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative si la nivelul grupurilor de unitati in care au organizatii sindicale proprii.Organizatiile sindicale din unitate sunt reprezentative, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 17 alin. (1) lit. c), precum si daca sunt afiliate la o organizatie sindicala reprezentativa. La nivelul ramurilor de activitate ale economiei nationale, fiecare organizatie sindicala de tip confederativ, precum si fiecare asociatie de unitati, care sunt reprezentative la nivel national, vor desemna o singura organizatie sindicala, respectiv asociatie de unitati reprezentativa, sa participe la negocierea si la incheierea contractelor colective de munca. Hotararile judecatoresti ramase definitive, prin care se constata reprezentativitatea unor parteneri sociali, se comunica Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, care va tine evidenta acestora. Contractul colectiv de munca se poate incheia si in unitatile in care nu exista organizatii sindicale sau acestea nu indeplinesc conditiile de reprezentativitate prevazute la art. 18 alin. (2). in acest caz, salariatii isi aleg reprezentantii la negociere prin vot secret. La alegerea reprezentantilor salariatilor vor participa cel putin jumatate plus unu din numarul total al salariatilor. Reprezentantii salariatilor sunt desemnati in raport cu numarul voturilor obtinute. EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA SI INCETAREA Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni ( actualmente cu valabilitate pana la 31.12.2011 ), sau pe durata unei lucrari determinate. Cu ocazia negocierii anuale partile pot hotari prelungirea aplicarii in continuare a contractului colectiv de munca, in conditiile in care acesta a fost incheiat sau in alte conditii ce vor fi convenite. Contractul colectiv de munca se incheie in forma scrisa, se semneaza de catre parti, se depune si se

inregistreaza la inspectoratul teritorial de munca judetean sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Contractele colective de munca incheiate la nivelul grupurilor de unitati, al ramurilor de activitate sau la nivel national se depun si se inregistreaza la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii. Partile pot conveni ca data aplicarii clauzelor negociate sa fie ulterioara zilei de inregistrare a contractului. Contractele colective de munca nu vor fi inregistrate, daca: a) sunt incheiate cu incalcarea prevederilor art. 13 din Legea nr.130/1996; b) partile nu fac dovada indeplinirii cerintelor de reprezentativitate; c) nu sunt semnate de toti reprezentantii partilor la negociere. La inregistrarea contractelor colective de munca, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sau, dupa caz, inspectoratele teritoriale de munca vor verifica daca acestea contin clauze negociate cu nerespectarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr.130/1996. in cazul in care se constata ca in contractele colective de munca exista asemenea clauze, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sau, dupa caz, inspectoratul teritorial de munca are obligatia sa sesizeze acest fapt partilor contractante. Impotriva refuzului inregistrarii contractelor colective de munca, partea nemultumita se poate adresa instantelor judecatoresti, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Contractul colectiv de munca incheiat la nivel national si de ramura se publica in Monitorul Oficial al Romaniei partea a V-a, in termen de 30 de zile de la inregistrare. Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti. Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta. Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru. Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data inregistrarii sau la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor. Executarea contractului colectiv de munca sau a unor clauze ale acestuia se suspenda pe durata grevei, daca nu este posibila continuarea activitatii de catre salariatii care nu participa la greva. Contractul colectiv de munca inceteaza: a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia; b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii; c) prin acordul partilor. Contractul colectiv de munca poate inceta la reorganizarea persoanei juridice, in raport cu modalitatea specifica in care are loc reorganizarea. Aplicarea contractului colectiv de munca poate fi suspendata prin acordul de vointa al partilor. Incetarea sau suspendarea contractului colectiv de munca va fi notificata, in termen de 5 zile, organului la care acesta a fost depus pentru inregistrare.