Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

Catedra de ortodonție

Examenul radiologic în ortodonție. Varietăți.

Teleradiografia

A REALIZAT: CIUTAC ANASTASIA

GRUPA: S1808A
Tehnici radiologice în
ortodonție
Examenul cu film intraoral
• Rx cu film retroalveolar
• Rx cu film ”mușcat”
• Rx cu film ocluzal

Examenul cu film extraoral

• OPG
• Teleradiografia
 1.Radiografia cu film retroalveolară
-incidența care furnizează numeroase și comlete date despre dinți, crestele
alveolare și formațiunile anatomice vecine
- ”retroalveolar” definește așezarea filmului endooral, în spatele alveolelor unui
grup de 2-3 dinți
-dezavantaj: imagine segmentară
 Izometria- totalitatea manevrelor indicate pentru obținerea unei
imagini de aceeași dimensiune cu cea reală a dintelui. Pentru
aceasta este necesară o înclinație a fascicului de radiații, care
trebuie să fie egală cu bisectoarea unghiului format de axul
dintelui și film

Dieck a introdus un sistem standard de înclinare a fascicului de

radiații, măsurat în grade:
Maxilar Mandibulă
Incisivi și canini 40° 20 °
Premolari 35 ° 15 °
Molari 30 ° 10 °
 2. Radiologia cu film ”mușcat” (bitewing)

oimaginea obținută pune în evidență coroanele dinților antagoniști în

ocluzie, treimea coronară a rădăcinilor, precum și septul osos
intermediar
ose realizează pentru studiul zonelor de contact dintre dinții
adiacenți de la nivelul unei arcade;
oar trebui să prezinte o minimă suprapunere orizontală a dinților
 3. Rx cu film ocluzal
- cuprinde întreaga arcadă, fie cea superioară, fie
cea inferioară.
- evidențiază localizarea și dezvoltarea dinților, dinții
care încă nu au erupt, fracturi de maxilar, chisturi,
abcese și obiecte străine

/
 II. Examenul cu film exooral
1. Ortopantomografia
Tomografie ortoradială, cuprinde aproape întreg masivul facial
Evidenţiază:
•prezența sau absența dinților temporari sau definitivi pe arcade;
•prezența mugurilor dinților neerupți, gradul de formare și poziția lor pentru
aprecierea congruenței dento-alveolare, a eventualelor înghesuiri dentare,
pentru aprecierea vârstei dentare;
•gradul de resorbție a rădăcinilor dinților temporari;
•prezența anomaliilor dentare izolate: de număr (anodonție, hipodonție,
oligodonție, dinți supranumerari), de structură (caria dentară), de poziție
(versii, rotații), de sediu (incluzia dentară, transpoziția, heteropoziția);
•leziuni periapicale;
•traumatisme dento-alveolare
•aprecierea sheletului masivului
facial (maxila, mandibula, ATM).
Avantajele OPG:
-simplitatea folosirii
-economia de timp
-securitatatea utilizării
-claritatea imaginii cu posibilități bune de diagnostic
-confortul în timpul execuției

Dezavantajele OPG:
doar incidență orizontală
un ușor efect de ”creștere” a dimensiunilor arcadei
 Investigația CBCT în ortodonție
 CBCT-ul este o investigaţie de mare precizie, producând imagini care facilitează
mult interpretarea.
 Toate procedurile convenţionale anterioare, intra-orale sau extra-orale, prezentau
diferite limitări, imaginea lor fiind doar 2D.
Indicaţiile CBCT în ortodonţie
 diagnosticul cu precizie al incluziei dentare,al dinţilor
supranumerari sau a hipodonţiei;
 evidenţierea patologiei articulare sau parodontale;
 evaluarea densităţii osoase, sau a resorbţiei osoase şi/sau
radiculare;

CBCT poate da informaţii extrem de importante în cazurile

cu malformaţii congenitale, în anomaliile scheletale care
au indicaţie de chirurgie ortognaticã, sau în evaluarea
căilor aeriene
Investigaţie CBCT într-un caz cu incluzie bilaterală de
canini superiori

Cele trei secţiuni utilizate în investigaţie sunt:

Coronală Sagitală Axială
 ,

INVESTIGAŢIA CBCT A EVIDENŢIAT PREZENŢA UNUI MEZIODENS

 Teleradiografia
 Teleradiografia este o metodă radiologică cu film extraoral, realizată la
distanță ce furnizează datele importante în ortodonție pentru stabilirea unui
diagnostic și a unui plan de tratament. Reprezintă proiecţia scheletului
cranian tridimensional într-un singur plan, unde furnizeaza pe o singura
imagine radiografica date importante asupra structurilor cranio-faciale.
Analiza teleradiografiei servește la precizarea:
- poziției în ansamblu a masivului facial față de baza craniulu
- rapoartelor maxilare între ele și față de baza craniului
- rapoartelor dinților între ei și a axului lor de implantare față de alveolă și
maxilare
- rapoartelor părților moi cu scheletul osos (dinți,oase) subiacent
 Teleradiografia se realizeaza in 3 incidente:
 De profil - analiza structurilor osoase și a părților moi în sens sagital și vertical
 Din față - dă relații asupra structurilor în sens vertical și transversal
 Axială – relevantă pentru dezvoltarea ramurilor orizontale și a masivului facial
Metoda de realizare

 Efectuarea unei teleradiografii necesită respectarea unor condiții precise

din punct de vedere al tehnicii de realizare:
- pacientul este așezat la distanță( 1-4 m) de focarul de emisie a razelor X
- capul menținut în cefalostat (orizontala de la Frankfurt fiind paralelă cu
podeaua),
- cu arcadele dentare în intercuspidare maximă(aceasta obținîndu-se după
o degluiție)
- fanta labială închisă, buzele relaxate în relație de postură(fără contracția
mușchilor).
Metode de analiză cefalometrică
 Metoda manuală - se utilizează hârtie de calc care se suprapune peste
radiografie şi se trasează conturul ţesuturilor moi cât şi al celor dure
 Metoda digitală – software cefalometrice computerizate, Dolphin,
Romexis Planmeca, AudaxCeph etc.
Puncte antrometrice
 Scheletice
 Cutanate
Puncte antrometrice
N (nasion)- cel mai anterior si superior
NN punct al suturii naso-frontale
. N
.
S
•SELLAE (S): Centrul geometric al conturului şeii
turceşti
Se
.

Se (Antrum sellae centralis) este punctul

construit la mijlocul distantei dintre procesus
clinoideus anterior si procesussus
clinoideus posterior
 •BASION (Ba): Punctul median la nivelul marginii
anterioare a găurii occipital (foramen magnum)

.Ba
.

.
 •ORBITALE (O): punctul inferior corespunzător marginii
inferioare a orbitei, situat pe o verticală care trece prin
pupilă când ochiul priveşte înainte

.
O
 •PORION (Por, P): Conturul superior al conductului
auditiv extern
P
.
 Cond, Kdl (condylion)- punctul cel mai
posterior si superior de pe curbura procesul
condylaris
.Kdl
. Ar
Ar( Articulare) –punctul situat la intersectia
suprafetei inferioare a bazei craniului cu
marginea posterioara a processul condylaris
 •SPINA NASALIS ANTERIOR (Sna): Punctul cel mai
anterior al acesteia

•SPINA NASALIS POSTERIOR (Snp): Punctul cel mai

posterior al palatului dur
Punctele Sna şi Spn folosesc pentru localizarea
planului palatin

Snp . .Sna .

. .
 •GONION (Go): Punctul cel mai inferior al ramului
ascendent al mandibulei (la unghiul mandibulei),
determinat de bisectoarea unghiului dintre lina ramusului
si a planului mandibular

. .
. .

Go
 • PUNCT A : Punctul cel mai posterior a concavităţii
maxilarului, cel mai infundat punct de pe
processus alveolaris anterior maxillaris – se
foloseşte pentru determinarea poziţiei antero-
posterioare a maxilarului

.A
 •PROSTHION (Pr): Punctul median cel mai anterior la
nivelul arcadei dentare superioare – corespunde cu
marginea alveolei incisivului central superior

.Pr
 •PUNCT B : Punctul median cel mai posterior la nivelul
arcadei dentare inferioare

.B
 •POGONION (Po, Pg, Pog): Punctul median cel mai
anterior al protuberantei simfizei mandibulare

.Pog
 •PUNCTUL SUPRAPOGONIAN (Pm): Punct situat pe
partea anterioară a simfizei mentoniere, între punctele B
şi Po, la trecerea părţii concave în cea convexă

.Pm
 • MENTON (Me): Punctul cel mai inferior pe simfiza
mentonieră

.Me
 •INFRADENTALE (Id): Punctul cel mai proeminent al
arcadei dentare inferioare – delimitează alveola incisivului
central inferior

. Id
Pt
.
PUNCTUL PTERIGOID (Pt): Este punctul de intersecţie
a fosei pterigopalatine cu gaura rotundă prin care intră
ramura maxilară a nervului trigemen
Puncte cutanate

PRONASALE (Pn) – Cel mai anterior

punct al nasului
Sn subnasale- jonctiunea
dintre filtrumului buzei
superioare si columella in
plan medio sagital
Ls- labiale superior
Punctul cel mai anterior al marginii buzei
superioare
LABIALE INFERIOR (Li) – Punctul cel mai anterior al
marginii inferioare a buzei inferioare
GNATHION cutanat (Gns) – Punctul situat оntre cel mai
anterior punct și cel mai inferior punct al
barbiei оn plan medio-sagital
Planuri și axe utilizate în analiza teleradiografiei

a) Planul cranian S-N

b) Planul cranian după Ricketts Ba-N
c) Planul Frankfurt
d) Planul palatinal SNA-SNP
e) Planul ocuzal
f) Planul Mandibular Go-Me
g) Planul facial N-Pog
h) Axa Y , S-Gn
i) Axa facială după Ricketts Pt-Gn
 Metode utilizate

. /

 Analiza Tweed(1954)  Harvold (1974)

 Analiza Sassouni(1955)
 Analiza Downs(1948)
 Analiza Steiner(1953)
 Analiza McNamara(1983)
 Analiza Ricketts(1979)
 Wits (1975)
 Counterpart
 Template
 Jaraback (1972)
Metoda de analiza cefalometrica Tweed

La baza analizei lui Tweed sta triunghiul Tweed format din:

• Planul lui Frankfurt : Porion - Orbitale
• Planul mandibular : Gonion – Menton
• Axul incisivilor inferiori – trece prin marginea incizală şi
prin apexul acestora
Din intersectarea lor iau nastere 3 unghiuri: FMA, IMPA, FMIA
Unghiul FMA:
 Permite aprecierea tipologiei scheletice în sens
vertical,aprecierea situarii partii anterioare mandibulare in raport
cu baza osoasa.(directia de crestere a madibulei)
Valoarea normală : 25 ±3°
Când valoarea este cuprinsă în limitele normale, tipul de creştere
este normodivergent
Când valoarea > 28° - hiperdivergent
Când valoarea < 22°- hipodivergent

Unghiul IMPA: FMA FMIA

Permite aprecierea situării incisivilor inferiori fata de planul
mandibular.
Valoarea medie a unghiului este de 90 , 88 ±2°
Valoare mai mare de 90°=> incisivii sunt proclinaţi
Valoare mai mică de 86°=> incisivii sunt retroclinaţi

Unghiul FMIA:
Permite aprecierea situării incisivului mandibular în schema facială
Valoarea medie a unghiului este de 67 ±3° IMPA
Valoare mai mare de 70°=> incisivii sunt retroclinaţi
Valoare mai mică de 64° => incisivii sunt proclinaţi
 Analiza Stainer
Steiner descrie faţa pacienţilor după relaţia maxilarului
cu mandibula, folosind punctul “B” pentru aprecierea
poziţiei mentonului şi clasifică anomaliile scheletale în
funcţie de valoarea unghiului “ANB” , acesta fiind
folosit ca diferenţă dintre unghiurile “SNA” şi “SNB”
Maxila , SNA – descrie pozitia maxilarului superior
in raport cu baza craniului SN
Norma= 82 +-2
>84 – protruzie maxilară
<80 – retruzie maxilară
 Mandibula,SNB – pozitia maxilarului
Inferior in raport cu baza craniului SN
Norma = 78+-2
Protruzie sau retruzie mandibulara
Unghiul ANB

Se formeaza prin intersectarea liniilor NA cu NB

Permite aprecierea relatiei sagitale dintre mandibula si maxilar in
raport cu baza craniului(decalajul dintre max si mand)

Ocluzia scheletală Cl. I corespunde unui unghi ANB de +2°

- valoare medie (norma fiind de la 0° - +4°)
Ocluzia scheletală Cl. II - atunci când unghiul ANB are o
valoare de peste +4,5°
Ocluzia scheletală Cl. III – unghiul SNB este mai mare
decât unghiul SNA, rezultând un unghi ANB cu valori
negative ( sub 0°).
 Poziția incisivilor

Unghiul interincesiv
Exprimă angulaţia reciprocă dintre incisivi fără nici o referire la
bazele osoase
Valoarea normală = 130 ± 5°
Valoare mai mare de 135° => incisivii sunt retroclinaţi
Valoare mai mică de 125° => incisivii sunt proclinaţi
 Analiza Witts

Descrie pozitia relativa a maxilarului fata de mandibula in plan medio-

sagital si se obtine prin masurarea distantei dintre punctele de intersectie
pe planul ocluzal rezultate in urma trasarii prin punctele ”A” si ’’B’’ a
doua verticale.
Cind punctul B este situat inaintea punctului A rezulta o valoare
negativa.

Valorile limita ale ocluziilor scheletale dupa WITTS sunt:

. Ocluzie scheletala Cl. I = -1 mm pвna la +2 mm
. Ocluzie scheletala Cl. II = +3 mm si peste
. Ocluzie scheletala Cl. III = -2 mm si mai putin
Linie estetică după Stainer (linia S)

Norma= buzele tangente la linie

 ANALIZA PROFILULUI

• Sistemul analitic a lui Ricketts analizează poziţia buzelor faţă de

linia estetică şi faţă de planul ocluzal

 Poziţia buzelor faţă de linia estetică

 Buza inferioară la linia estetică = -2mm +/-2mm
• când valoarea măsurată este pozitivă este vorba de un
profil convex
• Relaţia ideala a buzelor cu linia estetică este următoarea:
• la profilul european ideală este poziţia posterioară a
buzelor faţă de linia estetică (nas-menton)
• ideal este ca buza inferioară să aibă o poziţie puţin
anterioară faţă de cea superioară
• această poziţie armonică trebuie să se facă în stare
relaxată fără încordări musculare
Erori

Măsurări cefaometrice pe imagine radiografice sunt seterminate de undele erori

cauzate de
Greșeli de marcaj a punctelor
Suprapunerea ș neidentificarea crectă a formțiunelor anatomice
Apariție a artefactelor pe radiografie
O sursă mare de eroare o constituie și malpoziționarea pacientului în cefalostat care
produce o deformare asimetrică pentru măsurători pe teleradiografii de profil.
Erori ale predicțiilor de creștere
Concluzii

 Teleradiografia este o metodă utilă de investigație în ortodonție,

deoarece permite elaborarea unor concluzii importante referitor la
diagnostic și planul de tratament.

 Aceasta nu înlocuiește celelate metode de învestigații, ea trebuie

privită ca o metodă complementară indispensabilă în ortodonție.
Bilbliografie
1.Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială. Valentina Dorobăț și Dragoș Stanciu. 2014. Editura Medicală
2.Ortodonțieși Ortopedie Dento-Facială. Marcel Moise, Florica Glăvan, Cristina D. Bratu. 2008.
Editura Eubeea
3.Camelia Szuhanek, Eleonora Schiller, Adelina Grigore, Adelina Popa. Editura „Victor Babeş”
Timişoara, 2019
4.Ortodonție. Diagnostic.Clinică.Tratament. Aurel V.Fratu. Editura Vasiliana. 1998
5.Ortodonție. Eugenia Cura. 2008. Editura ,,Terra Noastră,, Iași
6.ДИАГНОСТИКА И ФУНКЦИОНАЛЬНОЕ ЛЕЧЕНИЕ ЗУБОЧЕЛЮСТНО-ЛИЦЕВЫХ
АНОМАЛИЙ. ф.Я.Хорошилкина, Френкель, Л.М.Демнер, Ф.Фальк, Ю.М.Малыгин, К.Френкель.
Москва "Медицина» 1987
7.Radographic Cephalometry: from Basics to 3D Imaging, Jacobson A., 2007,Quintessence Publishing
C, Uk
8.Contemporary Orthodontics, Fields H. W., Larson B. E., Sarver D. M., 2019, Elsiever
9.https://www.youtube.com/watch?v=Mfhfqot_mbg