Cursul 6

RESTAURAREA
EDENTAŢIILOR PARŢIALE
PRIN PROTEZE MOBILIZABILE
Curs pentru studentii anului VI
Dr. Luciana Goguţă
Pintenii ocluzali si lacasurile pentru pinteni
 Pintenii = componente ale
protezei parţiale
mobilizabile, plasaţi pe dinţii
stâlpi, cu rolul de a
transmite forţele de-a lungul
axului lung al acestora

Lăcaşuri pentru pinteni =

suprafeţele preparate pe dinţi,
în care se potrivesc exact
pintenii
 Pintenii – roluri

•sprijin pentru PPMS;

•menţinerea componentelor
croşetului în poziţia iniţială,
proiectată;

•menţinerea relaţiilor ocluzale prin prevenirea înfundării protezei;

•prevenirea traumatizării ţesuturilor moi;

•direcţionarea şi distribuţia forţelor ocluzale pe dinţii stâlpi.

 Tipuri de pinteni - clasificaţi în funcţie de localizarea lor:

•pinteni ocluzali – denumiţi astfel deoarece se plasează pe

suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali;

•pinteni orali sau cingulari – plasaţi pe feţele orale ale

dinţilor anteriori, în special canini superiori;

•pinteni incizali – plasaţi pe marginile sau unghiurile incizale

ale dinţilor anteriori.

Pinteni • primari: cand fac parte dintr-un croset

• auxiliari/secundari: folositi ca elemente izolate

pentru sprijin aditional sau retentie indirecta
 a b

Asigurarea sprijinului dento–parodontal prin preluarea forţelor de către dinţii stâlpi:

a. la o proteză cu sprijin pur dento–parodontal
b. la o proteză cu sprijin mixt dento–parodontal şi muco–osos.
Conceptul menţinerii indirecte a fost introdus de către W.E.
Cummer cu înţelesul de a se opune basculărilor PPM.
CUMMER W. E. Et all – American Textbook of Prosthetic Dentistry, Lea & Febiger,
Philadelphia, 1942

Întotdeauna este preferat

pentru menţinerea
indirectă un pinten
ocluzal sau unul cingular
pe caninii superiori.

Degetele lui Cummer ca elemente de menţinere

indirectă
 Eficienţa pintenilor ca elemente de menţinere indirectă este
dependentă de mai mulţi factori.

• Dacă menţinerea directă nu este eficientă, nu se mai produce

bascularea prin desprinderea protezei, ci desprinderea ei completă de
pe câmpul protetic.

• Menţinerea indirectă se obţine doar dacă elementele de menţinere

indirectă sunt rigide şi sunt plasate în lăcaşuri special preparate -
plasarea lor pe suprafeţe nepregătite are efecte disortodontice
• Linia fulcrum - trece prin pintenii
cei mai posteriori.
Cu cât distanţa dintre linia
fulcrum şi elementul de menţinere
indirectă este mai mare, cu atât
menţinerea indirectă este mai
eficientă - pintenul trebuie să fie
situat perpendicular pe linia
fulcrum.
• se aplică rar pe incisivi, frecvent
pe canini şi premolari, care au
valoare parodontală crescută !
Ineficienţa menţinerii indirecte a pintenilor duce la

1. oboseală rapidă, urmată de dezactivarea şi deteriorarea

elementelor de menţinere directă;

2. solicitări nefiziologice ale dinţilor stâlpi pe care sunt aplicate

elementele directe de menţinere, sprijin şi stabilizare;

3. disconfort pentru pacient, determinat de desprinderea

permanentă a protezei.
 PINTENII OCLUZALI

Preparaţiile dentare pentru pinteni trebuie să fie superficiale (de

preferinţă în grosimea smalţului) şi cu margini rotunjite. Conturul
extern al unui pinten este triunghiular, cu baza la nivelul crestei
marginale

https://www.youtube.com/watch?v=huI5NG36WlA&feature=youtu.be

https://youtu.be/tGCeFlOjeYc
În cazul când preparaţiile sunt înclinate apical înspre creasta
marginală şi nu pot fi modificate sau adâncite pentru că s-ar
perfora smalţul sau restaurarea, trebuie aplicat un pinten
ocluzal suplimentar, pentru a preveni alunecarea celui
primar şi migrarea dintelui stâlp!
Pinten interproximal
Pinteni ocluzali interni
Avantaje - eliminarea braţului vizibil al croşetului de pe faţa
vestibulară a dintelui
- lăcaşul este localizat într-o poziţie mai
favorabilă faţă de axul lung al dintelui.
 Funcţiile pintenilor ocluzali

•contribuie la sprijinul parodontal al protezei;

•menţin braţele croşetului în poziţia proiectată;

•transmit presiunile masticatorii pe dinţii stâlpi (integral în edentaţiile clasa a III-

a şi a IV-a Kennedy reduse şi doar parţial în celelalte, deoarece o parte sunt
preluate şi de suportul muco–osos);
 Funcţiile pintenilor ocluzali

•împiedică rotaţiile protezei după un ax vertical;

•stabilizează orizontal componentele

•menţin rapoartele ocluzale şi nivelul cuspidian al dinţilor artificiali în

planul ocluzal
Funcţiile pintenilor ocluzali

•reduc presiunile nocive asupra componentei dure din imediata vecinătate a

crestelor reziduale;

•plasaţi în fosele vecine edentaţiei evită retenţiile alimentare, prin realizarea

unui contact perfect între şa şi dintele stâlp;

•refac ariile de contact interdentar.

Pintenii orali (cingulari)
SISTEME DIRECTE DE MENŢINERE, SPRIJIN ŞI
STABILIZARE

2002 de către M. Walter

culise magneţi
capse bare
croşete arcuri

sisteme articulate frezaje de precizie

sisteme cu zăvor coroane duble:

telescopate
 Sistemele speciale sunt elemente de îmbinare estetice,
bicomponente, conectate, pe de o parte la dinte, rădăcină sau
implant, iar pe de cealaltă parte, la PPM.
Ancorarea protezelor pe dinţii restanţi, prin diverse mijloace de MSS:
•fricţiune – în cazul unor pereţi paraleli care se potrivesc perfect
•blocare – în cazul unor corpuri cu pereţi paraleli
•efect de pană – la îmbinarea unor corpuri conice
•pensare – prin crearea unor incizii care permit activarea
•retenţie activă – printr-o convexitate marginală sau
arcuri
•retenţie pasivă – sistemele cu zăvor
• Până în prezent studiile clinice nu au evidenţiat o durată mai mare de viaţă
a protezelor ancorate cu sisteme speciale, faţă de cele cu croşete.

• Protezele cu SSMS se caracterizează prin confort sporit şi estetică

superioară.

Dezavantaj- SSMS - suprasolicitarea dinţilor stâlpi!

• Tensiunile induse la nivelul dinţilor stâlpi de către sistemele speciale le

depăşesc pe cele rezultate în urma acţiunii croşetelor
SAITO M., NOTANI K., MIURA Y., KAWASAKI T. – Stress distribution of abutments and base
displacement with precision attachment– and telescopic crown–retained removable partial dentures, J
Oral Rehabil, 30, pg. 482–487, 2003
 Despite requiring dental crown preparation and possible root canal treatment,
besides the difficulty of clinical and laboratory repairs, and financial burden, the
association between fixed (FPD) and removable partial dentures (RPD) by
means of attachments is an important alternative for oral rehabilitation,
particularly when the use of dental implants and FPDs is limited or not
indicated
Dos Santos Nunes Reis JM, da Cruz Perez LE, Alfenas BF, de Oliveira Abi-Rached F, Filho JN.
Maxillary Rehabilitation Using Fixed and Removable Partial Dentures with Attachments: A Clinical
Report.
J Prosthodont. 2013 May 31. doi: 10.1111/jopr.12069. Epub ahead of print
 CROŞETELE DENTARE

Purpose: This retrospective clinical study aimed to evaluate the long-term outcomes of clasp-
retained, metal-framework removable partial dentures(RPDs) and their clasped teeth, the
influencing factors on survival, and the type and number of repairs needed during the observation
period.

Conclusion: Overall, the high survival probability and low extraction rate of the abutment
teeth reported in this study indicate that RPDs designed according to hygienic principles
are clinically successful.

Int J Prosthodont. 2013 Mar-Apr;26(2):147-50. doi: 10.11607/ijp.2959.

Treatment outcomes with removable partial dentures: a retrospective analysis.
 CROŞETELE TURNATE

croşetele turnate trebuie să fie concepute corect, realizate cu

maximă precizie, iar forţa lor de retenţie trebuie dozată, pentru
a nu aduce prejudicii elementelor componente ale câmpului
protetic şi în special dinţilor stâlpi!
 Indicaţii
•Scheletate care necesita doar unele preparaţii reduse; mijloace de
menţinere, sprijin şi stabilizare pentru proteze

•în gerontoprotetică, datorită manevrării simple şi uşoare la inserţia şi

dezinserţia protezei;

•la bolnavii cu probleme de sănătate sau la cei cu afecţiuni

neurologice şi psihice, la care dinţii stâlpi nu pot fi preparaţi în vederea
receptării unei RPF.
Contraindicaţii= relative
•din considerente estetice;
•când gradul de menţinere este inferior cerinţelor;
•dacă dinţii stâlpi nu prezintă retenţie suficientă, decât după rezolvarea
acesteia;
•în cazul unor dinţi stâlpi cu leziuni odontale sau cu refaceri coronare de
amploare;
•dacă dinţii restanţi nu sunt în număr suficient şi nu au o dispoziţie
favorabilă pe arcadă.
 b
b
a a

c c
d
d
e
e

e
Alegerea axei de inserţie şi dezinserţia a
protezei perpendicular pe planul de
orientare ocluzală.
Poziţionarea vârfului braţului retentiv al croşetului în zone cu
retentivităţâţi diferite: a. 0,25 mm; b. 0,50 mm; c. 0,75 mm
J.C. Davenport şi colab. sistematizează 36 reguli care
trebuie respectate la elaborarea design-ului croşetelor

1. Orice croşet trebuie prevăzut cu un pinten.

 2. Un croşet inelar ar trebui să prezinte pinteni
mezial şi distal

3. Croşetul inelar trebuie prevăzut cu un conector

secundar de întărire
4. Croşetele pot fi utilizate ca elemente de menţinere
indirectă în cazul edentaţiilor uniterminale, prin
plasarea pe hemiarcada opusă.
 5. Ataşarea braţului de sârmă de şaua metalică şi nu de componentele
externe ale scheletului.
6. Un croşet cu sprijin ocluzal trebuie să aibă un braţ retentiv plasat la o
distanţă de cel puţin 1 mm de marginea gingiei libere

7. Traseul braţului retentiv al croşetului ocluzo–gingival (circular) este din

zona mai puţin retentivă spre cea mai retentivă.
 8. Treimea terminală a braţelor retentive cu traseu ocluzo–gingival (circulare)
se plasează subecuatorial.

9. Retenţia favorabilă pentru un croşet cu traseu ocluzo–gingival

confecţionat din aliaj de Co–Cr este de 0,25 mm.

10. În cazul existenţei unei retentivităţi mai mici de 0,25 mm, se indică
adiţionarea de răşină compozită, pentru a obţine cel puţin această retenţie.
 11. Lungimea unui braţ retentiv din aliaj de Co–Cr ar trebui
să fie de minim 15 mm

8 mm
15 mm

12. Croşetele cu traseu ocluzo–gingival confecţionate din

aliaj de Co–Cr ar trebui aplicate numai pe molari.
 13. Retenţia optimă pentru croşetele de sârmă este de 0,5 - 0,75 mm.

14. Lungimea unui braţ de sârmă trebuie să fie de minim 7 mm

15. Dacă se confecţionează un croşet ocluzo–gingival pe premolari

sau canini, este indicat ca el să fie din sârmă.

16. Braţele retentive se plasează vestibular la dinţii superiori.

17. Braţele retentive se plasează lingual la molarii inferiori.

 18. Braţele retentive se plasează vestibular la premolarii şi caninii
inferiori.

19. În cazul plasării bilaterale a unor croşete, este bine ca braţele

retentive să fie plasate pe suprafeţe opuse, fie vestibular – vestibular, fie
oral – oral.

20. Încercuirea dintelui mai mult de 180°.

 21. Reciprocitatea este asigurată diametral opus faţă de vârful
croşetului.

22. În cazul utilizării unui braţ opozant, pentru ca el să-şi

îndeplinească funcţia de reciprocitate, este necesar ca el să fie plasat la
extremitatea gingivală a suprafeţei de ghidaj.

suprafaţă
braţ
braţ de ghidaj
opozant
retentiv
 23. În cazul utilizării unei plăcuţe dento–mucozale, reciprocitatea se
obţine cu ajutorul plăcuţei de ghidaj a conectorului principal.

suprafaţa de
braţ ghidaj braţ
retentiv a conectorului retentiv

incorect
 24. Un croşet gingivo–ocluzal este
contraindicat dacă fundul de sac vestibular
are o adăncime mai mică de 4 mm.

25. Un croşet gingivo–ocluzal este Exceptie - Croşet cu traseu

contraindicat dacă există o retentivitate gingivo - ocluzal De Van.

muco–osoasă mai mare de 1 mm pe o

distanţă de 3 mm de la marginea gingivală.

26. Croşetele gingivo–ocluzale se

utilizează pe premolari sau canini când este a b

necesar un croşet turnat, iar morfologia

Imposibilitatea utilizării corecte a unui
fundului de sac vestibular este favorabilă. croşet gingivo - ocluzal în cazul unei
retentivităţi muco -osoase: a. favorizarea
retenţiilor alimentare; b. proeminenţă la
nivelul marginii gingivale.
 27. O proteză cu şa terminală ar fi bine să prezinte un
braţ sub formă de I, a cărui vârf să aibă contact cu
dintele în zona cea mai convexa mezio–distal.

Minimalizarea efectului de torsiune asupra dintelui stâlp în

cazul utilizării croşetului RPI.- Rest Proximal Plate I–Bar
 28. Croşetul RPI se utilizează pe premolarii maxilari
în edentaţiile terminale şi dacă anatomia fundului de
sac vestibular permit

29. Croşetul RPI se utilizează pe premolarii

mandibulari în cazul unor edentaţii terminale şi dacă
anatomia fundului de sac vestibular permite.
. axa croşetelor
element de
menţinere axa
indirectă
croşetelor element de

menţinere

indirectă

element de

menţinere

indirectă

Aplicarea croşetelor în cazul edentaţiei Utlizarea a două croşete pentru menţinerea unei
proteze scheletizate într-o edentaţie
clasa a II-a Kennedy.
clasa a III-a Kennedy cu o modificare.
 30. Croşetele aplicate pe canini sau premolari, în cazul
edentaţiilor terminale, sunt fie turnate cu traseu gingivo–ocluzal,
fie din sârmă cu traseu ocluzo–gingival.

31. În cazul aceloraşi edentaţii terminale braţul retentiv trebuie

plasat pe dintele stâlp adiacent edentaţiei.

32. În cazul edentaţiei de clasa a II-a Kennedy este bine ca un

croşet să fie aplicat cât mai aproape de edentaţie şi celălalt cât
mai departe, pe arcada opusă.
 33. Se pune întrebarea care este numărul optim de croşete
adecvat fiecărei clase de edentaţie parţială după Kennedy?
În general se optează pentru două croşete deoarece:
• design-urile simple ale protezei sunt cele mai bine tolerate;
• în general se obţine o retenţie suficientă;
• se realizează o axă de basculare care poate să intersecteze
proteza şi permite obţinerea menţinerii indirecte.
34. Şeile intercalate trebuie să aibă un croşet cel puţin la un capăt.

35. O proteză elaborată pentru o edentaţie clasa a III-a Kennedy cu o

modificare poate avea două croşete, care formează o axă ce străbate
proteza.
axa

36. O proteză elaborată pentru o de sprijin

edentaţie clasa a IV-a Kennedy trebuie

să aibă croşete pe molarii primi, dacă axa

croşetelor
există retenţie corespunzătoare.

elemente de

menţinere indirectă

Aplicarea croşetelor într-o edentaţie clasa a IV-a

Kennedy.
Take a deep breath ☺
 Funcţiile croşetelor turnate

A.retenţia E. pasivitatea;
(menţinerea, ancorarea);
F. reciprocitatea;
B. sprijinul;
G. menţinerea indirectă.
C. stabilizarea;

D. încercuirea;
A. Retentia- impiedica
desprinderea involuntara a protezei
de pe camp in timpul functiilor, dar
permit indepartarea ei in mod
voluntar

Conditionata de:
• marimea retentivitatii zonei subecuatoriale;
• gradul de flexibilitate al portiunii terminale a bratului retentiv
• numarul crosetelor si pozitia lor
•implantarea dintilor stalpi
•tipul de croset
•estetica
B. Sprijinul
Proteza parţială stă pe câmp şi nu se deplasează vertical în sens ocluzo–
cervical datorită faptului că se sprijină pe dinţii stâlpi.

Functia prin care crosetul se opune

infundarii protezei pe camp- realizata
de pintenii ocluzali primari si de
elementele rigide ale crosetului situate
supraecuatorial (brat opozant,
portiune supraecuatoriala a bratului
retentiv)
 C. Stabilizarea - rezistenta la fortele orizontale si de
torsiune exercitate asupra PPMS

• Este asigurata de bratul opozant rigid al

crosetelor, corpul crosetului, portiunea
supraecuatoriala a bratului retentiv,
conectorii secundari

•Stabilizarea eficienta este conditionata de

incercuirea optima

• Crosetele circulare au actiune

stabilizatoare mai buna decat cele divizate
 D. Incercuirea – functia prin care crosetul trebuie sa
curpinda mai mult de 180° din circumferinta dintelui

• incercuirea cea mai eficinta este

asigurata de portiunile
supraecuatoriale ale dintelui

•Incercuirea stabilizeaza proteza in a

sens orizontal si previne migrarea

dintelui data de croset;

•contribuie secundar la retentia

directa prin frictiune
b
E. Pasivitatea – functia prin care un croset aplicat pe dintele stalp in pozitie
corecta nu exercita nici un fel de forte presiuni asupra dintelui stalp in momentul
in care PPMS este inserata complet pe camp (in repaus)
F. Reciprocitatea – functia prin care se neutralizeaza actiunea bratului retentiv
la insertia si dezinsertia protezei pe/de pe camp

• este asigurata de bratul opozant/reciproc si de placuta dento-mucozala

element reciproc
element reciproc

braţ retentiv braţ retentiv

Efectul disortodontic al nerespectării reciprocităţii Respectarea reciprocităţii prin acoperirea
asupra dintelui stâlp dintelui cu o coroană modelată cu prag oral
extern.
G. Menţinerea indirectă- proprietatea pe care o au pintenii, ca elemente
componente ale croşetelor, de a acţiona ca opritori de basculare.

● este obligatorie în edentaţiile de a

clasa I, a II-a, a III –a si a IV-a

extinse Kennedy. b

● elemente contrabasculante :
pintenii ocluzali si bratele retentive
ale crosetelor

Linii fulcrum: a. primară; b. secundară.

În menţinerea indirectă mai intervin:
•adeziunea;
•tonicitatea musculară;
•retentivităţile anatomice;
•fricţiunea dintre dinţii restanţi şi proteză;
•micşorarea dimensiunii mezio–distale a arcadei artificiale;
•marginile funcţionale privind forma, extinderea, grosimea;
•evitarea alimentelor adezive;
•lustrul protezei;
•croşetele circulare deschise edental;
•braţele opozante plasate pe proteze fixe cu prag;
•modelarea şeilor fără retentivităţi
Multumesc
lucianag@umft.ro