Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat “ A. Russo” din Bălți

Facultatea Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra Științe Fizice și Inginerești

Lucrare de laborator

La disciplina : Tehnica energiei

Tema: Modelarea situației de utilizare a energiei solare

Conversia energiei solare în energie termică

A efectuat : Procopciuc Natalia

Grupa IM51R

A verificat: lect. Univ, dr. Talpa Serghei

Bălți 2022
CUPRINS:

1.Generalităţi

2.Mărimi fizice specifice

2.1.Absorbţia

3.Conversia energiei solare în energie termică

3.1.Colectoare care funcţionează la temperaturi scăzute Colectorul de tip „Batch”

3.2.Colectoare care funcţionează la temperatură medie

3.3.Colectoare care funcţionează la temperaturi ridicate

Colectoare concentratoare

3.4.Sisteme solare termice

3.5.Preţul

5. Bibliografie
1.Generalităţi
Omul utilizează într-o aşa măsură combustibilul pe bază de materie fosilizată-petrolul şi
cărbunele- încât rezervele se vor epuiza în a daua parte a secolului viitor.Mai demult s-a crezut
că energia atomică este o soluţie alternativă, dar gradul său de periculozitate este demonstrat de
catastrofa de la Cernobâl, din 1986.S-a demontrat că dintre sursele de energie care ar putea
înlocui combustibilul fosil, energia solară oferă siguranţa şi acurateţea cea mai mare. Energia
produsă în interiorul sferei solare este rezultatul fuziunii nucleare a atomilor de hidrogen: sub
acţiunea presiunilor uriaşe aceştia se transformă în atomi de heliu temperatura rezultată fiind de
zeci de milioane de grade. Originea radiaţiei solare se află în reacţiile de fuziune din centrul
Soarelui:

Soarele este, prin urmare, un reactor nuclear în funcţiune de aproximativ 5 miliarde de ani,
estimîndu-se viaţa sa la încă 5 miliarde de ani şi avînd la suprafaţa sa o temperatură de 5500 0C.

Istoric
Primele utilizări ale energiei solare, prin captare, sunt legate de antichitate. Este suficient să
amintim că „efectul de seră" a fost descoperit şi folosit de vechii egipteni, că Heron din
Alexandria a construit un dispozitiv pentru pompare a apei care folosea ca sursă primară energia
solară, şi în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 î.H.) a apãrat cetatea Siracuza
(Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriaşe care orientau fasciculele de luminã focalizatã spre
navele inamice, incendiindu-le.

În secolul al XVIII-lea naturalistul Horace-Bénédict de Saussure a construit precursorul panoului solar de

azi, o cutie simplă de lemn, cu interiorul vopsit în negru şi acoperită de sticlă. Cu acest prim panou solar
s-a atins o temperatură de 87˚C(La mijlocul secolului al XIX-lea francezul Augustin Mouchot a dezvoltat
panoul lui Saussure adăugându-i oglinzi concave ).

Primele suprafeţe mari acoperite cu panouri solare termice au apărut după criza petrolieră din anii 70
fiind utilizate la încălzirea apei din bazinele de înnot publice şi private. Instalarea de panouri solare
termice a primit un impuls suplimentar în Germani datorită sprijinului guvernamental federal şi celui al
landurilor. Chiar şi procese industriale utilizează energia termică solară.

ORDIN nr. 90 din 10 februarie 2009 privind abrogarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării
durabile nr. 1.339/2008 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire sau
completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală
şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.

2.Mărimi fizice specific

Conform legii lui Einstein, variaţia de masă este sursa energiei  c , c fiind viteza luminii în vid

(3*108m  2 E m/s). Se degajă, deci, o cantitate imensă de energie din care se estimează că
45% este radiată în cosmos (deci neutilizabilă şi doar 55% ar putea fi utilizată. Pămîntul primeşte
de la soare o putere de 1,71* 1017 W. Repartizarea energiei solare nu este uniformă pe suprafaţa
terestră; ea variază de la o zonă la alta a globului terestru, depinzînd de declinaţia soarelui, de
expunerea zilnică, de nebulozitate, etc. Deşerturile din zonele tropicale beneficiază de însorirea
cea mai abundentă. Energia radiată de soare după ce parcurge distanţa de aproximativ 150
milioane de km, ajunge în preajma atmosferei terestre avînd o densitate a fluxului incident pe un
plan perpendicular 1367 2 m , numită constantaI W sc solară. În realitate densitatea fluxului
radiant extraterestru incident pe un plan normal la radiaţia solară are uşoare variaţii datorate
pulsaţiilor solare precum şi distanţei până la pământ: traiectoria în jurul soarelui este uşor
eliptică. În consecinţă intensitatea radiaţiei solare Iext are o variaţie periodic pe parcursul anului ce
poate fi exprimată cu ajutorul numărului caracteristic zilei din an, n (n=1 … 365)

Reprezentarea grafică a expresiei de mai sus, Fig.2.1, indică o variaţie de ±3,3 % faţă de valoarea
medie; minimul se află la 1 iulie cînd distanţa pământ-soare este maximă, iar maximul la 31
decembrie cînd pământul este cel mai aproape de soare. Variaţia intensităţii radiaţiei solare
datorită depărtării de soare este mult mai mică decît cea cauzată de alţi factori (meteorologici,
geofizici) şi de aceea se poate neglija în aplicaţiile solare.

Măsurătorile efectuate în afara atmosferei terestre au arătat o distribuţie spectrală ca cea din fig.
2.2. pentru distanţa medie pămînt-soare solară, adică densitatea fluxului radiant incident pe un
plan normal la radiaţia solară, în exteriorul atmosferei şi la o distanţă medie faţă de soare de
1,496*108 km. Constanta solară rezultă prin integrarea funcţiei distribuţiei spectrale
reprezentând aria de sub curbă.

Forma acestei distribuţii spectrale corespunde unui corp negru avînd temperatura de 5800 K, aria
de sub curbă reprezentînd chiar constanta solară. Din aceeaşi figură se mai poate observa că
marea majoritate a energiei solare primite de pămînt este distribuită în intervalul lungimilor de
unde scurte, adică 0,29…2,3 μm. Aceasta corespunde domeniului ultraviolet (UV), vizibil şi
infraroşu (IR) avînd ponderile arătate în figura 2.3.

A.Unde scurte: este radiaţia care provine de la soare şi are lungimea de undă cuprinsă în
domeniul 0,3 micrometri până la 3 micrometri.

B.Infroşie: este radiaţia care provine de la corpurile încălzite la o temperatură apropiată de

temperature mediului ambient şi a cărei lungime de undă este mai mare de 3 micrometri

Pământul se află în echilibru termic la scară globală, însă la nivel local, la un anumit moment,
echilibrul termic nu este o regulă întrucît poate fi prea cald, ori prea rece. Pământul se află sub
incidenţa întregului spectru al radiaţiei electromagnetice emise de soare (λ=0,1 μm …100 m),
însă la nivelul solului ajunge doar radiaţia termică (unde scurte λ= 0,3 … 2,0 μm). Este
important de subliniat că 99% din energia radiată de soare se situează în intervalul 0,28…4,96
μm. În urma impactului cu suprafeţele solide are loc conversia în radiaţie cu lungime de undă
mare (λ=3,0…30 μm) care este reradiată către spaţiul cosmic. Atunci cînd radiaţia solară străbate
atmosfera terestră au loc o serie de interacţiuni complexe şi anume:

2.1.Absorbţia este însoţită de conversia energiei radiante în energie termică (căldură) şi este
urmată de re-emisia unei radiaţii de lungime de undă mai mare. Diversele gaze componente ale
atmosferei (ozonul, O3 , oxigenul O2 , azozul N2 , dioxidul de carbon CO2 monoxidul de carbon
CO, vaporii de apă) absorb radiaţia solară diferenţiat. Astfel, radiaţia X şi radiaţia UV extremă
sunt absorbite în mare măsură de către azot, oxigen şi alte gaze atmosferice. Ozonul absoarbe
preponderent radiaţia UV(λ<0,40μm) iar vaporii de apă radiaţia infraroşie (λ.0,79 μm). Radiaţia
cu lungime de undă mai mică decît 0,29 μm şi mai mare de 2,3 μm este aproape complet
absorbită de către atmosfera terestră, astfel că la suprafaţa solului aceste componente sunt
complet neglijabile. Oxigenul atmosferic absoarbe radiaţia ultravioletă descompunându-se în
oxigen atomic şi formând apoi ozonul; în schimb apa şi dioxidul de carbon absorb şi emit
radiaţia din spectrul infraroşu. Soarele emite pe un spectru larg de lungimi de undă, însă
contribuţia radiaţiei avînd lungime de undă mai mare de 2,3 μm este neglijabilă.

3.Conversia energiei solare în energie termică

Colectoarele solare sunt dispozitivele care captează radiaţia solară şi prin intermediul
fenomenelor de convecţie, conducţie şi radiaţie o transformă în energie termică.
Clasificarea colectoarelor După domeniul de utilizare putem avea aplicaţii industrial şi aplicaţii
casnice. După temperature de funcţionare :
-colectoare care funcţionează la temperatură mică, în acest caz temperatura fluidului este mai
mică de 40˚C (Colectoare de ti “Batch”, Colector solar cu aer)
-colectoare care funcţionează la temperatură medie, temperatura fluidului este între 40˚C şi 80˚C
(Colector plan plat, colectoare cu tuburi vidate)
-colectoare care funcţionează le temperatură ridicată, temperature fluidului este mai mare de
80˚C, poate să ajungă până la 1200˚C(colectoarele de tip jgheab). După principiul de funcţionare
sunt colectoare plane şi colectoare concentratoare.
După fluidul (mediul) de transfer:
-colectoare care funcţionează cu apă
-colectoare care funcţionează cu aer -colectoare care funcţionează cu ulei
3.1.Colectoare care funcţionează la temperaturi scăzute :Colectorul de tip „Batch”
Acest colector se numeşte Batch datorită rezervorului amplasat în partea superioară a
colectorului. Este utilizat de obicei pentru preîncălzirea apei menajere, în zonă cu climă caldă ;
se poate fi utilizat şi în zonele cu climă temperată dar mediul de transfer (apa) trebuie să se
găsească într-o combinaţie cu o soluţie de antigel pentr a evita îngheţuri.Poate folosi unu sau mai
multe rezervoare.Ca avantaj a acsetui tip de colector poate fi considerat preţul de cost scăzut.

3.2.Colectoare care funcţionează la temperatură medie

Aceste tipuri de colectoare se impart în două categorii:

-colectoare plane plate
-colectoare cu tuburi vidate

3.3. Colectoare care funcţionează la temperaturi ridicate:Colectoare concentratoare

Colectoarele concentratoare folosesc o suprafaţă de oglindare (reflector), ce concentrează
radiaţia solară către un receptor, această concentratoare putând fi după o linie sau într-un
punct.Colectoarele concentratoare au sisteme de orientare după o singură direcţie sau după două
direcţii şi utilizează doar radiaţia directă. Aceste colectoare au performanţe mai scăzute decât
colectoarele plane şi utilizează de obicei în industrie, se utilizează pentru producerea de
electricitate.

3.4.Sisteme solare termice

Necesarul de apă caldă menajeră pentru o casă cu una sau două familii:

*0,6-1m 2 /personă pentru collector

*stocatorul are 40-60/persoană

Suprafaţa colectoarelor solare asigură din întregul necesar de energie:

*50-60% pentru o casă de familie

*40% pentru un bloc cu 6 apartamente

Colectoarele solare plane-plate asigură:

*40-50% recuperare de energie pentru fiecare 1m2 de colector montat pe fiecare persoană

*60% recuperare de energie pentru fiecare 1,5m2 de colector montat pentru fiecare persoană
Tunuri vidate asigură:

*40-50% recuperare de energie pentru fiecare 0,5m2 de colector montat pentru fiecare persoană
*60% recuperare de energie pentru fiecare 0,7m2 de colector montat pentru fiecare persoană
Sistemele solare poate fi clasificate în două categorii:

-sisteme solare cu circulaţie forţată(recomandate în zone cu clima temperată)

-cu circuit deschis

-cu circuit închis cu un circuit sau cu două circuite;

-sisteme solare cu termosifon(recomandate în zone cu climă caldă)

3.5.Preţuri

Preţuri pntru colctoare: *colectoare palne-plate: 350-650€/m2

*colectoare cu tuburi vidate: 600-1500€/m2

Preţul întregului sistem: *400-1500€/m2 colector

*5000-7500 €/sistem de livrare 350-400 KW/m2 /an

*20 ani de garanţie

*Amortizarea cheltuielilor în 12-24 luni

4.Bibliografie

***cursurile

***www.wikipedia.ro

***www.e-referat.net

***www.sonnenenergie.de/uploads/media/4_Save_Rema:SOLPOOL_H01 _ENG_HUN.pdf
***http://www.google.ro/search?client=firefox-a&rls=org.mozilla% 3Ahu
%3Aofficial&channel=s&hl=hu&q=iradia%C5%A3ia&meta=lr
%3Dlang_ro&btnG=Google+keres%C3%A9s

***www.soltech.ro

***www.centralesolare.ro

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat “ A. Russo” din Bălți

 Facultatea Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra Științe Fizice și Inginerești

Lucrare de laborator

La disciplina : Tehnica energiei

Tema: Modelarea situației privind înlocuirea motoarelor cu ardere internă cu hibrizi de

motoarele electromobile

A efectuat : Procopciuc Natalia

Grupa IM51R

A verificat: lect. Univ, dr. Talpa Serghei

Bălți 2022