NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Suport de curs

Definiţie

Respiraţia reprezintă funcţia şi capacitatea vitală a organismului de a asigura oxigenul

necesar metabolismului celulat şi eliminarea dioxidului de carbon.

Independenţa în satisfacerea nevoii

Este determinată de menţinerea integrităţii căilor respiratorii şi a muşchilor respiratori, de

funcţionarea lor eficientă.

Frecvenţa respiraţiei reprezintă numarul de respiraţii pe minut. Este influenţată de vârstă

şi sex.

- Nou născut 30-50 r /min

- Copil mic 25-35 r /min
- Adolescent 15-25 r/ min
- Adult 16-20 r /min
- Vârstnic 15-25 r/ min
- Sexul: femei 18-20 r/ min
bărbaţi 16-18 r /min

Factori de evaluat

-Frecvenţa mişcărilor respiratorii ( nr. de respiraţii pe minut)

-Tipul de respiraţie ( la femei tip costal, la bărbaţi tip costal abdominal)

-Amplitudinea mişcărilor respiratorii (depinde de cantitatea de aer inspirat şi expirat la fiecare

respiraţie)
-Ritmul respirator (pauzele dintre respiratii)

Modificări de frecvenţă ale respiraţiei :tahipnee , bradipnee

Mod de măsurare:

Pregătim materialele necesare:

- ceas cu secundar

- foaia de temperatură

- pix de culoare verde

Pregătirea psihologică a pacientului NU o efectuăm deoarece numărarea mişcărilor

respiratorii este efectuată fără ca pacientul să cunoască acest lucru.

Motivaţia : respiraţia reprezintă un act reflex, bazat pe automatism dar controlat de

voinţă, pacientul putând în acest sens să-şi modifice frecvenţa respiraţiilor, ritmul respirator etc.

-numărarea mişcărilor respiratorii poate fi efectuată şi în timpul somnului

-poziţia pacientului este decubit dorsal

-aşezăm mâna uşor cu faţa palmară pe suprafaţa sternală a pacientului

-numărăm inspiraţiile conform mişcărilor de ridicare a peretelui toracic timp de 1 minut

-putem număra mişcările respiratorii fără a aplica mâna pe suprafaţa toracelui pacientului,
doar prin observarea mişcărilor cutiei toracice

Notarea grafică:

- Graficul respirator este notat în foaia de temperatură cu culoarea verde

- Pe foaia de temperatura fiecare linie orizontală haşurată mai intens reprezintă valorile 10,
15, 20, 25, 30, 35 ale respiraţiei
- Fiecare linie orizontală reprezintă o unitate în plus plecând de la valorile haşurate mai
intens
 - Curba respiraţiei este obţinută prin unirea punctului actual cu cel anterior
PULSUL

Definiţie

Reprezintă expansiunea ritmică a arterelor care se comprimă pe un plan osos şi este

sincronă cu sistola ventriculară.

Scop : evaluarea funcţiei cardiace.

Factori de evaluat:

- Frecvenţă ( numărul de pulsaţii pe minut)

- Ritmicitate ( regularitatea pulsaţiilor)
- Celeritate ( viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile)
- Amplitudine (determinată de cantitatea de sânge existentă în vase)
- Tensiune ( reprezentată printr-un puls dur sau moale)

Manifestările de independenţă:

- Nou născut 100-140 bătăi/ min

- Adult 60-80 bătăi/ min
- Vârstnic peste 85 bătăi/ min
-
Modificări de frecvenţă ale pulsului:
Tahicardie : creşterea frecvenţei pulsului
Bradicardie: scăderea frecvenţei pulsului

Atitudini şi intervenţii:
Materiale necesare:
-ceas cu secundar, creion roşu, foaie de temperatură
Pregătirea psihică a pacientului şi fizică a pacientului ( scop, informare, consimţământ).
- efectuăm măsurarea pulsului numai duoă 10 minute de repaus
- ne spălăm pe mâini
 - reperăm artera unde vom măsura pulsul
- locul de măsurare al pulsului reprezintă artera ce poate fi comprimată şi palpată pe un
plan osos: artera temporală, artera carotidă, artera humerală, artera radială, artera
femurală, artera poplitee, artera pedioasă.
- fixăm degetele palpatoare pe traiectul arterei
- exercităm o presoune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor
-numărăm pulsaţiile timp de 1 minut
- consemnăm valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temperatură ţinând cont că
fiecare linie orizontală reprezintă patru pulsaţii
- unim valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

TENSIUNEA ARTERIALĂ

Definiţie
Reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Factorii care determină tensiunea arterială:

- Debitul cardiac
- Forţa de contracţie a inimii
- Elasticitatea şi calibrul vaselor
- Vâscozitatea sângelui

Manifestări de independenţă :

Tensiunea maximă se obţine în timpul sistolei ventriculare.

Tensiunea minimă se obţine în timpul diastolei.

 Tensiunea diferenţială reprezintă diferenţa dintre tensiunea aarterială maximă şi tensiunea
arterială minimă.

Ex. T.A.dif = T.A. max. 140 – T.A. min 80 = 60 mmHg

T.A. maximă T.A.minimă

Copil 75-110mmHg 50-65mmHg

Adult 115-110mmHg 75-90mmHg

Vârstnic peste 150mmHg peste 90 mmHg

Modificări ale tensiunii arteriale:

- Hipertensiune arterială – creşterea T.A. peste valorile normale

- Hipotensiune arterială – scăderea T.A. sub valorile normale

Măsurarea tensiunii arteriale

Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare ( forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de

elasticitatea şi calibrul vaselor)

Elemente de evaluat: T.A sistolică şi T.A. diastolică

Materiale necesare:

- Aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru, stetoscop biauricular

- Tampon de vată, alcol
- Creion roşu

Metode: palpatorie, auscultatorie

Metoda auscultatorie

- Pregătirea psihică a pacientului

- Asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute
- Spălarea pe mâini
- Se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie
- Se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei
- Se introduc olivele stetoscopului în urechi
- Se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile
- Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se
percepe primul zgomot arterial, care reprezintă valoarea tensiunii maxime
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnată
- Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului, în momentul
în care zgomotele dispar aceasta reprezentând valoarea minimă
- Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare rpşie,
se socoteşte pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
- Se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşureză spaţiul rezultat
- În alte documente se înregistrează cifric
- Se dezinfecteaază olivele stetoscopului şi membrana acustică

Metoda palpatorie

- Determinarea se face prin palpaarea arterei radiale

- Nu se foloseşte stetoscopul biauricular
- Etapele sunt identice metodei auscultatorii
- Are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea
Bibliografie:

Barbu I. ,,Managementul îngrijirii pacientului,, Ed.RCR Editorial, Bucureşti 2018

Titircă L. ,,Ghid de nursing,, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008