FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ROBOTICĂ ÎN CONSTRUCŢII

Reguli pentru elaborarea Proiectului de Diplomă la programul de studii:

Utilaje Tehnologice pentru Construcţii

Proiectele de diplomă reprezintă expresia finală a nivelului de pregătire a

absolvenţilor, atât în ceea ce priveşte conţinutul tehnico - ştiinţific, cât şi al formei de
prezentare.
Ȋn cadrul facultăţii noastre temele pentru proiectele de licenţă pot fi din următoarele domenii:

- Echipamente de lucru robotizate și sisteme de acţionare pentru mașini de

construcţii din domeniul lucrărilor de construcţii ;
- Utilaje robotizate și instalaţii din industria materialelor de construcţii;
- Tehnologii de mecanizare a lucrărilor de construcţii montaj;
- Tehnologii de fabricare, control şi reparare a maşinilor pentru construcţii.
- Echipamente sau mecanisme specifice domeniului de inginerie mecanică
Cu acordul colectivului departamentului se pot accepta şi alte teme, cu condiţia să fie pe profil
mecanic şi/sau în legătură cu domeniul construcţiilor (inclusiv maşini speciale şi tehnologii
neconvenţionale).

Ȋn functie de tematica abordatǎ, ponderea şi volumul diferitelor piese ale documentaţiei

elaborate poate varia. Revine ȋndrumǎtorului de proiect responsabilitatea de a stabili proporţiile
indicate pentru fiecare caz ȋn parte.

Pentru a realiza o formulă unitară de apreciere a lucrărilor şi pentru informarea absolvenţilor

asupra cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească proiectul de diplomă pentru a fi susţinut în faţa
comisiei de examinare, au fost aprobate în şedinţa Consiliului Facultăţii de Inginerie Mecanică şi
Robotică în Construcţii din data de 6 iunie 2022 următoarele reguli de redactare a lucrării de licenţă
având în vedere părţile componente ale proiectului:

A. DOCUMENTAŢIA SCRISĂ

Volumul minim al documentaţiei scrise este de aprox. 50 pagini şi va cuprinde:

a. COPERTA (Anexa 1);

b. PAGINA DE TITLU (Anexa 2);
c. TEMA DE PROIECT-ȋn original (Anexa 3);
d. CUPRINS (Anexa 4)
e. BORDEROUL DOCUMENTAŢIEI DE BAZĂ (Anexa 5);
f. MEMORIU care va conţine următoarele capitole (aceleaşi pentru toţi absolvenţii, cu
titulatura şi întinderea recomandabilă), după cum urmează:
1
 1. Introducere (max. 2 pag.) – Se precizează tema de proiect şi se face un
comentariu asupra specificaţiilor tehnice care urmează a fi realizate;
2. Stadiul actual al cunoaşterii în domeniu (max. 10 pag) – Studiu comparativ al
soluţiilor constructiv - funcţionale existente pe plan mondial şi naţional cu evidenţierea
avantajelor şi dezavantajelor soluţiilor identificate;
3. Alegerea şi prezentarea soluţiei proprii – Prezentarea şi descrierea soluţiei adoptate
pentru rezolvarea temei, justificând avantajele obţinute.
4. Memoriul tehnic (Breviar de calcul) – Cuprinde calculele de proiectare ale
principalelor subansambluri şi/sau elemente componente cu rol determinant în realizarea
parametrilor tehnico-funcţionali impuşi prin tema de proiect. Acest capitol va conţine- în
funcţie de temă, elemente de proiectare mecanică, calcule de alegere componente
mecanice, calcule de alegere ale elementelor de acţionare, algoritmi şi programe de lucru
etc. La prezentarea unui calcul se recomandă următoarea succesiune:
- enunţarea condiţiilor de calcul și a ipotezelor care stau la baza lui;
- prezentarea grafică a schemei de calcul și a altor figuri explicative;
- deducerea formulei de calcul sau indicarea referenţialului sau a lucrării din care
a fost extrasă (ȋn acest scop se va insera ȋntre paranteze drepte numărul lucrării
conform listei bibliografice de la finalul lucrǎrii);
- scrierea formulei de calcul se va face cu indicarea semnificaţiei notaţiilor care
intervin, precum și a unităţilor de măsură utilizate;
- introducerea ȋn formula de calcul a valorilor mărimilor care intervin;
- indicarea rezultatului final al calculului, precizȃnd obligatoriu și unitatea de
măsurăȋn SI.
Atunci cȃnd este posibil se recomandă prezentarea calculelor sub formă tabelară.

Este obligatoriu ca acest capitol să constituie partea principală a proiectului.

Nu sunt acceptate proiecte de licenţă la care acest capitol lipseşte;

5. Tehnologii de execuţie/montaj/experimentare (opţional) – Ȋn funcţie de specificul

temei absolventul va elabora fie tehnologia de execuţie pentru un reper, respectiv
tehnologia de montaj (unde este cazul), fie modul de realizare a încercărilor
experimentale ale sistemului proiectat (instalaţie experimentală, datele obţinuteşi
prelucrarea lor);
6. Eficienţa economică (opţional) – Ȋnfuncţie de specificul temei, se va calcula costul
produsului sau alţi indicatori de evaluare a eficienţei economice.
7. Parametrii tehnico-funcţionali obţinuţi /Condiţii de exploatare – Constituie
concluziile proiectului, subliniindu-se încadrarea rezultatelor în specificaţiile iniţiale,
contribuţia absolventului la obţinerea parametrilor ceruţi. Acolo unde este cazul se vor
da recomandări privind condiţiile de exploatare ale produsului.

g. CAIETUL DE SARCINI (dacă este cazul) – document care precizeazǎ condiţiile

impuse ȋn execuţia, controlul, recepţia şi livrarea utilajului/echipamentului;

h. BIBLIOGRAFIA (Anexa 6).

Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind de aprox. 50 pagini (tipărirea tuturor
paginilor lucrării se va realiza doar pe o faţă a fiecărei foi), depinzând de natura temei şi de modul de
abordare a acesteia. Proiectul de Diplomă trebuie să fie redactată într-un limbaj academic impersonal.
Aceasta trebuie legată corespunzător (copertare - legarea cu "şurub", cu spirală de plastic etc.).
2
Indicaţii tehnoredactare:

1. Redactare în format A4, cu marginile: stânga 2,5 cm; dreapta 2 cm; sus 2 cm; jos 2 cm, cu
spațierea la 1,5 rȃnduri.
2. Ȋntre paragrafe se lasă 6pt
Alinierea textului în cadrul paragrafelor - textul din cadrul paragrafelor normale va fi
aliniat între marginile din stânga şi dreapta (Justified).
Primul rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1,5 cm (Format->Paragraph-
>Indentation-> Left). Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat,
precum şi etichetele tabelelor şi figurilor (a se vedea explicaţiile de mai jos);
3. Fontul: Times New Roman, mǎrimea 12 pct., utilizând diacriticele specifice limbii în
care este redactată lucrarea (ă, ş, ţ, î, â - pentru limba română);
4. Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu,
până la ultima pagină a lucrării. Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii,
aliniat la dreapta.
5. Antetul paginii - apare începând cu introducerea şi va conţine pe primul rând numele
absolventului (în stânga) şi „Proiect de diplomă ” (în dreapta), iar pe al doilea rând,
aliniat la dreapta, programul de studii absolvit. Font: Times New Roman
6. Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar
cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel are
număr şi titlu, care se menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta,
cu Times New Roman 10. Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat
între marginile din stânga şi dreapta (justified), indicând în mod obligatoriu numele
autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de internet completă;
7. Figuri - figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se numerotează cu
2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua fiind numărul figurii
din capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură,
centrat, cu Times New Roman 10; dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul
imediat următor, justified, indicând între paranteze drepte poziţia acesteia in lista
surselor bibliografice de la punctul 8
8. Bibliografia - se structurează pe următoarele paliere: materiale tipărite (cărţi şi capitole
în cărţi, articole şi lucrări conferinţe tipărite) şi surse electronice (articole şi lucrări
conferinţe disponibile on line, site-uri consultate), menţionându-se numele
autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă;
Aceste liste bibliografice se vor ordona alfabetic dupǎ primul autor al materialului şi vor fi
prezentate grupat astfel:

• Cărţi cu un singur autor – exemplu :

Popescu, D. (2000) – Teoria sistemelor automate, Editura MatrixRom, Bucureşti;
• Cărţi cu mai mulţi autori – exemplu :
Tonciu, C., David, I.(1999) - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Ed. Conspress, Bucureşti;
• Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line – exemplu:

United Nations Economic Commission for Europe (2002)- Statistici privind roboţii
industriali, [http://www.ifr.org], accesat iunie 2002;

3
• Articole din reviste la care s-a avut acces direct sau a fost consultată forma tipărită a revistei:
– exemplu:
Davidescu, A., (2002) – The fractal and non-fractal roughness of some differently machined
steel surfaces, Proceedings of National TribologyConference ROTRIB’03, Galaţi, pg. 413-
416;
• Articole din reviste la care s-a avut acces on-line– exemplu:
Vahala,M. (2003) – The Finnish Developing Strategy for Land Registry and Cadastre,
Symposium on “IT - RenewalStrategy for Land Registry and Cadastre”, Enschede,
Netherlands, May 8-9 2003, accesat aprilie 2005, la adresa [http://www.fig.net/proceedings/];
• Note de curs: – exemplu:
Fl. Petrescu – Prelucrarea datelor experimentale, note de curs, 2010.

Numele autorilor citaţi şi tilurile lucrărilor vor fi numerotate cu litere arabe urmate de punct.
Font Times New Roman, cu 11 pct.

B. DOCUMENTAŢIA DESENATĂ

Raportul va fi însoţit de o parte grafică, echivalentă cu cel putin3 formate A1.

Conţinutul părţii grafice va fi stabilit, în funcţie de specificul temei, împreună cu

conducătorul. Realizarea părţii grafice se va face cu respectarea strictă a standardelor în
vigoare, într-un mediu de proiectare 2D sau 3D.

Documentaţia desenatǎ trebuie sǎ respecte standardele ȋn vigoare referitoare la desenul tehnic

industrial, spre exemplu: pe desenul de ansamblu se vor ȋnscrie tabelar caracteristicile tehnice
principale ale maşinii; pe desenele de ansamblu şi subansamblu trebuie ȋnscrise cote
funcţionale (distanţ eȋntre axe, ȋnǎlţimi ale axelor faţǎ de un nivel de referinţǎ, cotele de
gabarit, cote de asamblare, cote de vecinǎtateşi de montaj etc.); pe desenele de execuţie ale
pieselor se vor ȋnscrie toate dimensiunile care definesc forma piesei, toleranţele, rugozitǎţile
suprafeţelor, calitatea materialului, condiţii tehnice de execuţie (prelucrǎri speciale,
tratamente termice etc.).

Este obligatoriu ca termenele fixate de către cadrul didactic coordonator să fie respectate.

Proiectul va fi însoţit de referatul conducătorului, care va aprecia calitatea proiectului,

contribuţiile efective ale absolventului şi va propune o notă. Se recomandă ca îndrumătorul de
proiect să fie prezent la susţinerea în faţa comisiei.
Predarea proiectului şi a referatului la secretarii comisiilor se va face cu o săptămână înainte
de data susţinerii.
Responsabilitatea lucrării îi revine în întregime candidatului, atât în ceea ce priveşte
conţinutul, cât şi forma. El are datoria de a o redacta în conformitate cu cerinţele acestui ghid.

Nerespectarea recomandărilor atrage după sine penalizări în notare şi poate duce chiar la
respingerea lucrării de către secretarul comisiei, în momentul înscrierii pentru examenul de
licenţă.
Lucrarea în întregime, in format PDF, va fi salvată pe un CD care se va preda secretarului
comisie.
4
 C. Reguli de prezentare în faţa comisiei de examinare a lucrării de licenţă

Prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei de examinare este cel puţin la fel de importantă
ca şi redactarea acesteia. Nota finală obţinută de către absolvent reprezintă atât rezultatul evaluării
lucrării de către cadrul didactic coordonator (evaluare consemnată într-un referat semnat în original),
cât şi rezultatul evaluării comisiei, în urma prezentării şi susţinerii acesteia de către absolvent.

DECANAT

5
 (Anexa 1)

MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ROBOTICĂ ÎN

CONSTRUCŢII

LUCRARE DE DIPLOMA

Absolvent
Prenume Nume

Anul

6
 (Anexa 2)

MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ROBOTICĂ ÎN

CONSTRUCŢII

Program licenţǎ absolvit

Titlul lucrării

Coordonator ştiinţific
Titlul academic Prenume Nume

Absolvent
Prenume Nume

Bucureşti
Anul
7
 (Anexa 3)

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Director Departament,

Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii

Departamentul :Denumire departament Data

TEMA

Proiectului de diplomă emisă absolventului

Nume prenume absolvent

Îndrumător proiect : Titlu academic Nume, prenume

1. Tema proiectului:

2. Elemente iniţiale pentru proiect:

•
•
3. Conţinutul notei explicative de calcul cu enumerarea subtemelor care vor fi
dezvoltate:
•
•
4. Enumerarea materialului grafic cu indicarea precisă a desenelor obligatorii:
•
•
5. Termen de predare:
Data eliberării temei:

CONDUCĂTOR:

Titlu academic Prenume, Nume

Absolvent,

Prenume, Nume
8
 (Anexa4)

Cuprins (exemplu)

Tema de proiect ............................................................................................................. 3

Borderoul documentaţiei de bazǎ ................................................................................ 5
Introducere...................................................................................................................................7

Capitolul 1. ..................................................................................................................... 9
1.1 ............................................................................................................................. 9
1.2 ........................................................................................................................... 11
1.3 ........................................................................................................................... 13
1.4 ........................................................................................................................... 20
Capitolul 2. ................................................................................................................... 23
2.1 ........................................................................................................................... 23
2.2 ........................................................................................................................... 24
2.3 ........................................................................................................................... 28
Capitolul 3. ................................................................................................................... 30
3.1 ........................................................................................................................... 30
3.2 ........................................................................................................................... 31
3.3 ........................................................................................................................... 33
Capitolul 4. ................................................................................................................... 34
4.1 ........................................................................................................................... 34
4.2 ........................................................................................................................... 35
4.2.1 .................................................................................................................... 35
4.2.2 .................................................................................................................... 37
4.3 ........................................................................................................................... 40
4.4 ........................................................................................................................... 41
4.5 ........................................................................................................................... 42
4.6 ........................................................................................................................... 43
4.7 ........................................................................................................................... 45
Concluzii....................................................................................................................... 47
Anexe (dacă există)
Bibliografie ................................................................................................................... 50

9
 (Anexa5)

Nr. Denumirea Nr. desen File Format Observatii

crt.

A Piese scrise

1 Tema proiect A4

2 Memoriu de prezentare A4

3 Note de calcul A4

4 …. A4

5 ….

6 Bibliografie A4

B Piese desenate

1 Ansamblu

2 Subansamblu

3 ….

4 ….

Proiectat

Desenat

Verificat Indicativ proiect

Aprobat

Data
U.T.C.B Denumire Tema
Facultatea de Inginerie Mecanică
si Robotică în Construcţii
10
 (Anexa 6)

BIBLIOGRAFIE (exemplu)

1. Bratu. P. Sisteme elastice de rezemare pentru maşini şi utilaje. Editura Tehnicǎ,

Bucureşti, 1990

2. Buzdugan, Gh., Calculul de rezistenţǎ al pieselor de maşini. EdituraTehnicǎ, Bucureşti, 1979

Blumenfeld, M.

3. Eibs M. Untersuchungen uber die grundsatzlichen Moglichkeiten der

Kornformverbesserung in Zerkleinerungs chmaschinen, Neue
bergbautechnik vol. 6, 1977

4. Ene, Gh. Echipamente pentru mǎrunţirea materialelor solide. Bazele proiectǎrii.

Editura Impuls, Bucureşti, 2003

5. Ene, Corelarea unora dintre caracteristicile constructive ale concasoarelor cu

Gh..Iordache, ciocane articulate. Buletinul IPB, Seria Construcţii de maşini, tom XLVIII,
Gh. 1986, p. 85-92

6. Ene, Gh., Sima, Unele aspect privind calculul de rezistenţǎ al discurilor rotoarelor
T. concasoarelor cu ciocane articulate, volumul: Industria de petrol şi gaze,
present şi perspectivǎ (comunicǎri ştiinţifice). Institutul de Petrol şi Gaze,
Ploieşti, mai 1992, p.201-205

7. Heikkila P. Improving the quality of crushed aggregates, Civil Engineering and Building
Construction, series no. 96, Helsinki, 1991

8. Iordache, Gh., Utilaje pentru mǎrunţirea materialelor solide. Indrumar de proiectare, IPB,
Ene, Gh. 1988

9. Jinescu, V.V. Utilaj tehnologic pentru industrii de proces. Vol.IV, EdituraTehnicǎ,

Bucureşti, 1989

10. Lehtonen H. Development Trens in Crushing Plants, LokomoBussiness Days, 1989

11. Mihǎilescu, Şt., Maşini de construcţii, vol.III, EdituraTehnicǎ, Bucureşti, 1986

Goran,V.,Bratu,
P.

12. Munteanu, M. Introducere ȋn dinamica maşinilor vibratoare. Editura Academiei, Bucureşti,

1986

13. Oldengott, M. Reciclarea materialelor rezultate din demolarea construcţiilor. O nouǎ

tehnologie de mǎrunţire. Aufbereitungs-Technik, Nr. 6, 1985, p. 367-374

11
14. Peicu, R.A. Maşini din industria materialelor de construcţii, EDP, Bucureşti, 1966

15. Peicu, R.A. Unele consideraţii asupra potezei de mărunţire utilizate de diferite firme la
dimensionarea concasoarelor cu fălci, a XIII-a Sesiune de Comunicări
Ştiinţifice, IUG Progresul Brăila, 3-4 iulie 1981

16. Peicu, R.A., Concasoare cu fǎlci (atlas de desene). Institutul de Construcţii Bucureşti,
Şoimuşan, V. 1977

17. Peicu, R.A., Aspecte privind calitatea agregatelor concasate. Comunicare la al V-lea
Stănescu D. Simpozion Naţional de Utilaje pentru Construcţii, SINUC, Bucureşti, oct.
1994

18. * * * Manualul inginerului din industria cimentului, vol.II.Editura Tehnicǎ,

Bucureşti, 1994

19 * * * Agenda Tehnică, EdituraTehnică, Bucureşti, 1990.

20 * * * Organe de maşini-colecţia STAS, EdituraTehnică,Bucureşti,1990.

32. * * * https://lippmann-milwaukee.com/

33. * * * http://www.celikmakine.net/

35. * * * https://www.kpijci.com/equipment/crushing/

36. * * * https://www.alibaba.com/product-detail/2018

12