8. Care este semnificatia plafonului minim al umiditatii solului?

(PM)
Marchează limita până la care este raţional să scadă umiditatea solurilor pe terenurile irigate.
(PM) poate fi considerat şi indicele hidrofizic care separă în (IUA) domeniul umidităţii greu
accesibile de cel al umidităţii uşor accesibile plantelor. (PM) serveşte la calculul normelor de
udare, a intervalului dintre udări şi la determinarea momentelor de aplicare a udărilor.

10. Precizati factorii care influenteaza marimea consumului de apa din sol.
La suprafaţa solului, evaporaţia apei depinde atât de factorii atmosferici (deficitul de saturaţie în
vapori de apă, temperatură, radiaţie, vânt) care determină cerinţa de evaporaţie a atmosferei, cât
şi de factorii de sol ai evaporaţiei (umiditatea solului, prezenţa sau absenţa surselor de reînnoire a
apei evaporate, însuşirile care controlează mişcarea apei în sol). Pentru agricultură, evaporarea
apei din sol este un consum neproductiv.

15. Ierarhizati principalele culturi agricole in functie de gradul de valorificare a apei de

irigatie.
Cea mai bună valorificare a apei o asigură porumbul pentru siloz cultura a doua, lucerna, sfecla
pentru zahăr, cartoful ş. a. iar cea mai slabă, bumbacul, floarea soarelui, soia ş. A

4. In Romania, consumul mediu zilnic inregistreaza variatii mari, corelate cu:

- succesiunea fazelor de vegetatie ???
- evolutia conditiilor climatice ???
- dinamica cresterii plantelor ???
Aici la examen poti selecta doar una din astea de sus, iar in curs scrie asa:
Consumul mediu zilnic înregistrează variaţii mari, corelate cu dinamica creşterii plantelor,
respectiv cu succesiunea fazelor de vegetaţie şi cu evoluţia condiţiilor climatice, mai ales cu
creşterea temperaturii.

9. Descrieti modul de functionare a tensiometrului.

Tensiometrul (fig. 2.1) se compune dintr-un vas poros umplut cu apă, aflat în legătură hidraulică
cu un vacuummetru care înregistrează depresiunea creată în interiorul instrumentului pentru
echilibrarea sucţiunii solului, la introducerea în sol a vasului poros. Tensiometrele funcţionează
bine, asigurând determinarea precisă a sucţiunii solului, în intervalul umidităţii uşor accesibile
plantelor.

6. Pentru determinarea evapotranspiratiei se folosesc:

Pentru determinarea consumului de apă la culturile irigate se folosesc metode directe şi metode
indirecte.
Caracteristica principală a metodelor directe rezidă în determinarea în câmp a consumului de apă
pe baza bilanţului apei în sol. Se folosesc: metoda parcelei în regim optim de irigare şi metoda
lizimetrelor.
Metodele indirecte sunt fundamentate pe dependenţa consumului de apă al plantelor, de
caracteristicile unor elemente climatice şi prezintă avantajele de a fi operative şi economice,
asigurând obţinerea de rezultate satisfăcătoare.
În condiţiile naturale din România s-a constatat că, cele mai potrivite metode indirecte pentru
determinarea evapotranspiraţiei sunt metoda propusă de Thornthwaite şi metoda care se bazează
pe evaporaţia apei.

3. Indicii permeabilitatii pentru apa sunt:

-Infiltratia
-Viteza de infiltratie Toate 3
-Conductivitatea hidraulica

20. Factorii naturali care influenteaza regimul de irigare sunt:

- Conditiile hidrogeologice
- Precipitatiile atmosferice Toate 3
- Insusirile hidrofizice ale solului

11. Care sunt elementele care influenteaza regimul de irigatie a culturilor?

Regimul de irigare este influenţat de factori naturali, tehnici şi agrofitotehnic

1.Pentru folosirea eficienta a apei, se actioneaza prin:

- micsorarea volumelor de apa ce percoleaza profilul solului
- adaptarea adecvata a tehnicilor de udare si a regimului de irigatie la caracteristicile locale
ale regimului precipitatiilor
- reducerea pierderilor pe retelele de aductiune-distributie Toate 3

16. Care este principala problema care trebuie avuta in vedere la irigarea terenurilor cu
pante mari?
Panta terenului este unul din principalii parametri care determină alegerea metodei de udare. Se
cunoaşte că, în cazul udării prin brazde, se poate realiza controlul fenomenului de eroziune prin
irigaţie până la pante de 1,5 - 2,0 %; la pante mai mari se impun măsuri speciale cum sunt:
folosirea conductelor transportabile şi/sau asigurarea unor trasee adecvate pentru elementele
active de udare.

17. Coeficientul de valorificare apei de irigatie (Cval) exprima:

-cantitatea de apa de irigatie consumata, pentru obtinerea unui kilogram spor de recolta
utila la hectar
-reprezinta raportul intre consumul total de apa si productia utila realizata
- raportul dintre apa consumata productiv si apa total consumata

18. In ce consta si caror culturi este specifica metoda de irigare prin submersiune?
Udarea prin submersiune, proprie culturii orezului, constă în asigurarea şi menţinerea pe terenul
cultivat a unui strat de apă de grosime variabilă determinată de cerinţele plantei. De asemenea,
această tehnică de udare poate fi folosită şi pentru ameliorarea solurilor sărăturate. În vederea
aplicării irigaţiei prin submersiune, terenul interesat se compartimentează în parcele rectangulare
cu aria de 1 - 4 ha - delimitate prin diguleţe din pământ şi grupate în tarlale de 10 - 40 ha - se
nivelează orizontal incintele parcelelor şi se asigură alimentarea cu apă şi evacuarea acesteia din
fiecare parcelă în parte.

12. Explicati modul de stabilire a momentului de aplicare a udarilor cu ajutorul

tensiometrului.
Determinarea momentului de aplicare a udării prin măsurarea sucţiunii solului cu ajutorul
tensiometrelor (vezi 2.2) este metoda cu perspectivă de extindere concomitent cu creşterea
gradului de automatizare a sistemelor de irigaţie. În fiecare staţie în care urmează să se determine
sucţiunea solului se instalează câte două tensiometre: unul cu sonda poroasă la adâncimea 1/3 H
(în zona de răspândire maximă a rădăcinilor) şi altul, la adâncimea (H). Momentul de aplicare a
udării este evidenţiat tensiometrul care măsoară sucţiunea la adâncimea 1/3 H, când pe cadranul
acestuia acul indicator oscilează între diviziunile 30 - 60, în funcţie de însuşirile solului (30 - 40
pentru solurile uşoare, 40 - 50 pentru solurile mijlocii şi 50 - 60 pentru solurile grele).
Tensiometrul cu sonda poroasă la adâncimea (H) arată momentul de oprire a udării când acul
indicator de pe cadran începe să se deplaseze din poziţia avută anterior, ca urmare a ajungerii
apei de irigaţie la limita inferioară a stratului activ.

2. Aplicarea defectuoasa a udarilor si a tehnologiilor de cultivare in conditii de irigare,

determinata de tendinta de diminuare insidoasa a capacitatii productive a pamantului
prin:
- tasarea si reducerea permeabilitatii
- erodarea stratului arabil
- micsorarea continutului si calitatii humusului
- levigarea substantelor nutritive in straturile adanci
- degradarea structurii solului ????

19. Sistemele de irigatie pot avea ca sursa:

-apele uzate epurate
-apele curgatoare
-apele subterane
-lacurile naturale

14. Precizati avantajele si dezavantajele metodei de udare prin scurgere la suprafata:

Irigarea prin scurgere la suprafaţă prezintă prin comparaţie cu alte metode de udare o serie de
avantaje cum sunt:
 poate fi aplicată tuturor culturilor agricole şi horticole;
 necesită, în general, investiţii moderate pentru amenajare şi investiţii specifice mici
pentru echipamentul de udare;
 permite distribuţia apei cu consumuri energetice mici;
 asigură o bună productivitate a muncii udătorilor (2 - 15 ha/schimb);
 realizează umezirea satisfăcătoare a stratului activ de sol dacă elementele care conduc apa
la plante sunt bine stabilite şi trasate;
 se poate aplica în zonele cu frecvenţe şi viteze mari ale vântului etc.
Pot fi evidenţiate şi unele dezavantaje ale metodei, în care:
 necesitatea mişcării unor volume mari de pământ pentru nivelarea capitală a parcelelor de
irigaţie din cuprinsul sistemelor cu microrelieful terenului bine exprimat;
 realizarea unui randament al udării mic datorită pierderilor de apă prin percolare şi prin
evacuare pe la capetele aval ale brazdelor şi fâşiilor de udare;
 costul ridicat al automatizării distribuţiei apei;
 consumul mare de forţă de muncă cu grad ridicat de specializare ş. a.